O țară vecină a României riscă să piardă 1,5 miliarde de euro din cauza apropierii de Rusia
Serbia riscă să piardă până la 1,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene din cauza apropierii sale de Rusia, potrivit POLITICO. Sunt banii alocați de UE pentru reforme și pregătiri privind aderarea. Negocierile începute în 2014 sunt în curs de desfășurare. Mai mulți oficiali de la Bruxelles sunt din ce în ce mai critici față de Belgrad, motivul principal fiind relațiile strânse ale Serbiei cu Rusia. Comisia Europeană și-a înăsprit poziția și ar putea revizui finanțarea. O decizie de suspendare a plăților ar complica și mai mult procesul de extindere UE. „Suntem din ce în ce mai îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Serbia. De la legi care subminează independența sistemului judiciar, la represiunea protestatarilor și amestecul recurent în mass media independentă”, a declarat, pentru POLITICO, Marta Kos, comisar european pentru extindere. Danijel Apostolović, ambasadorul Serbiei la UE și negociator-șef cu blocul comunitar, a declarat pentru POLITICO că este „încrezător că nu vom ajunge la punctul” de suspendare a finanțării și „nu renunțăm la statutul de membru deplin al UE”.
El e cel mai iubit rus din SUA. I-au făcut o statuie specială la doar 40 de ani
O sculptură formată din mici prăjituri, reprezentând hocheistul rus al echipei Washington Capitals, Alexander Ovechkin, a fost creată pentru expoziția PEEPshow. Evenimentul se desfășoară în prezent la Westminster, Maryland. PEEPshow este un eveniment anual popular al Consiliului de Arte al comitatului Carroll, care prezintă adesea lucrări de artă ale membrilor comunității locale. Alexander Ovechkin, recreat din mii de „prăjiturele”. E cel mai iubit rus din SUA Ovechkin este reprezentat într-un echipament al echipei Capitals, ținând în mână o crosă de hochei în această statuie cu multe „bunătăți”. Aproximativ 2.020 de bezele au fost folosite pentru a crea sculptura. În prezent, Ovechkin se clasează pe locul 17 în votul pentru cea mai bună lucrare din cadrul expoziției. „Marele Peep”, o sculptură dulce creată de talentatele artiste Charlotte și Stephanie L., îl înfățișează pe Ovechkin extrem de zâmbitor. Liderul all-time din NHL la capitolul „goluri” – adică reușite – este însoțit și de un numărător manual de goluri, care a continuat să fie actualizat pe măsură ce Ovechkin marchează pe bandă rulantă. Ovechkin, 39 de ani, s-a născut la Moscova în 1985, cu doar şase ani înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice, şi şi-a început cariera la clubul Dinamo Moscova. Fiu al unei duble campioane olimpice la baschet feminin şi al unui fotbalist profesionist, Ovechkin a declarat că dragostea sa pentru hocheiul pe gheaţă a fost cultivată de fratele său mai mare, Serghei, care a murit în urma unui accident de maşină când avea 24 de ani. Ovechkin avea 10 ani la acea vreme. Ovechkin, care este cel mai iubit rus din Statele Unite, şi-a făcut debutul la profesionişti pentru Dinamo Moscova, iar la vârsta de 18 ani a fost ales pe primul loc în draftul NHL din 2004 la Washington Capitals, care venea după un sezon dezastruos. This Alex Ovechkin Peep sculpture is simply sensational https://t.co/ctjMO7ynmD — RMNB (@rmnb) April 5, 2026 Mesaj de la Vladimir Putin în 2025 Vladimir Putin, președintele Rusiei, l-a felicitat, acum un an, pe compatriotul său Alex Ovecikin, căpitanul echipei Washington Capitals, care stabilise duminică un nou record de goluri marcate de un jucător din NHL, Liga profesionistă nord-americană de hochei pe gheață. Mare sportiv a înscris al 895-lea său gol din cariera sa în sezonul regulat, în meciul cu New York Islanders (1-4), informează AFP. „Dragă Aleksandr Mihailovici! Te felicit pentru acest record excepțional. Ai depășit legendele”, a afirmat președintele rus într-o telegramă publicată de Palatul Kremlin.
Rusia promite sprijin energetic pentru Cuba, pe fondul tensiunilor cu Statele Unite ale Americii
Diplomatul rus a subliniat că sprijinul Moscovei nu se va limita la livrările recente de petrol. Potrivit acestuia, va include măsuri suplimentare pentru a susține sectorul energetic din Cuba, grav afectat de restricțiile impuse de Statele Unite ale Americii. „Nu putem trăda Cuba. Este exclus. Nu o putem lăsa singură”, a declarat Riabkov, citat de agenția rusă de presă TASS, referindu-se la embargoul american pe care l-a calificat drept „ilegal și absolut inacceptabil”. Oficialul a precizat că necesarul energetic al Cubei reprezintă o prioritate și că Rusia analizează noi livrări de combustibil. Recent, petrolierul rus Anatoly Kolodkin a adus aproximativ 700.000 de barili de țiței pe insulă. Nava, aflată sub sancțiuni americane, a fost autorizată să livreze combustibil din motive umanitare, în contextul unei crize energetice severe care a dus la raționalizarea carburanților și pene de curent frecvente în Cuba. Riabkov a mai afirmat că Rusia nu are de gând să se retragă din emisfera vestică, în pofida presiunilor Washingtonului. El a acuzat SUA că încearcă să limiteze influența Moscovei și a Chinei în regiune. În ultimele luni, Rusia și-a intensificat contactele diplomatice cu autoritățile cubaneze. Ministrul de externe al Cubei, Bruno Rodríguez, s-a întâlnit în februarie la Moscova cu președintele Vladimir Putin și cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov. Rusia încearcă astfel să reînvie relațiile strânse pe care le-a avut cu Cuba în perioada sovietică.
Rusia revine în forță după 4 ani și face anunțul: Și România e excelentă!
Rusia revine în forță în competițiile sportive internaționale, după 4 ani de excludere din cauza războiului cu Ucraina, și face un anunț care vizează inclusiv România. Pe scurt, rușii vor concura la turneul preliminar al Cupei Mondiale – Divizia 2, găzduit de Malta, între 7-13 aprilie, unde „tricolorii” au debutat deja cu o victorie. Pericolul România, analizat de Rusia în vederea turneului preliminar al Cupei Mondiale de polo Rusia revine în competițiile sportive internaționale, iar până să fie acceptată din nou la Jocurile Olimpice sau Cupa Mondială de fotbal, țara condusă de Vladimir Putin a primit acceptul de a concura la turneul preliminar al Cupei Mondiale – Divizia 2 de polo. Acesta este organizat în Malta, între 7 și 13 aprilie, iar obiectivul rușilor este clar: promovarea în Divizia 1, respectiv calificarea în faza finală, care va avea loc la Sydney, în Australia, în iulie 2026. Iar pentru a-și atinge țelul, rușii au făcut o amplă analiză a tuturor adversarelor pe care le-ar putea întâlni în Malta. Însă, înainte de analiza adversarelor, numele României a fost pomenit pentru prima oară cu ocazia lui Dejan Stanojevic. Acesta va fi antrenorul Rusiei la competiția din Malta, iar în CV-ul său se găsește și o experiență bifată pe banca naționalei de polo a Romniei: „Sârbul Stanojevic a fost, de asemenea, antrenorul principal al echipelor naționale ale României (2014-2018), Kazahstanului (2019-2020) și Georgiei (2021-2025)”, amintesc rușii de la Sport-express.ru. Mai apoi, când au vorbit despre forța adversarelor pe care le-ar putea întâlni, rușii au pomenit și naționala noastră, pe care, chiar dacă nu au trecut-o în prima linie, au lăudat-o: „Muntenegru, Australia și Franța sunt echipe naționale excelente, de înaltă calitate; sunt printre cele mai bune din polo pe apă la nivel mondial. Dar România, Georgia și Germania sunt, de asemenea, echipe excelente. Aceste echipe au multă experiență; joacă polo pe apă la nivel înalt de mult timp, iar unele dintre ele au șase sau șapte jucători străini cu pașaport. Așadar, competiția va fi acerbă”, se mai arată în Sport-express.ru. România, debut cu victorie în Malta Frica Rusiei are o bază solidă, deoarece România a debutat deja cu victorie la Cupa Mondială – Divizia 2, din Malta. „Tricolorii” antrenați de Bogdan Rath au învins-o fără drept de apel pe Slovacia, marți, 7 aprilie 2026, scor 14 la 9. După ce în primele 3 reprize jocul a fost relativ echilibrat, 3-2, 3-4, 4-3, în ultimul act, românii au făcut diferența și s-au impus cu un clar 4 la 0. Mai jos lista marcatorilor din dreptul României: Francesco Iudean – 4 goluri, Vlad Georgescu – 4, Andrei Preoteasa – 2, Andrei Neamțu, Nicolae Oanță, Silvian Colodrovschi și Levente Vancsik – 1 gol. În schimb, pentru Slovacia au punctat Adam Furman 3 goluri, Maros Tkac 2, Lukas Durik, Lukas Seman, Samuel Balaz şi Matej Caraj, câte un gol. Miercuri, pe 8 aprilie, de la ora 16:00, România o va înfrunta pe reprezentativa Africii de Sud. Mai apoi, pe 9 aprilie, de la ora 19:00, „tricolorii” vor da peste favorita locală, Malta. La Cupa Mondială – Divizia 1, care va avea loc în iulie, la Sydney, se califică primele două echipe din clasament, alături de Australia, în calitate de țară organizatoare.
Inundații în sudul Rusiei: cinci morți, mii de persoane evacuate
Imaginile video distribuite pe rețelele de socializare arată sate acoperite de ape și drumuri inundate, în urma precipitațiilor extrem de intense care au lovit Dagestanul, o republică rusă din Caucaz, în acest weekend, potrivit Le Figaro. Una dintre secvențe arată prăbușirea unei părți dintr-o clădire rezidențială cu mai multe etaje din capitala regională Makhachkala, situată pe malul Mării Caspice. Cel puțin două mașini au fost luate de valuri, ceea ce a dus la moartea a patru persoane, printre care trei copii, a transmis Comitetul de Investigații al Federației Ruse. O altă persoană a murit într-o alunecare de teren, potrivit Ministerului Situațiilor de Urgență. Unele stații de tratare a apei au trebuit să fie închise din cauza întreruperilor de curent, potrivit autorităților locale. Echipele de salvare își continuă activitatea, întrucât sunt așteptate noi precipitații, a declarat ministerul. Inundațiile au lovit deja Dagestanul săptămâna trecută, provocând întreruperi majore de curent și determinând autoritățile să declare starea de urgență în regiune.
China este pregătită să colaboreze cu Rusia pentru soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu
Wang Yi a subliniat că China este pregătită să continue colaborarea cu Rusia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU pentru soluționarea conflictului din regiunea Orientului Mijlociu, potrivit comunicatului de presă emis de ministerul chinez de Externe, citat de Reuters. Șeful diplomației chineze a subliniat că doar prin încheierea unui armistițiu ar putea să fie redeschisă Strâmtoarea Ormuz. Yi a subliniat că Beijingul și Moscova ar trebui să adopte o abordare „obiectivă și echilibrată” și să caute sprijinul comunității internaționale. Discuția dintre cei doi oficiali vine în contextul votului programat săptămâna viitoare în Consiliul de Securitate al ONU, privind o rezoluție propusă de Bahrain pentru protejarea transportului comercial în și în jurul Strâmtorii Ormuz. „În timpul conversației, a fost discutată situația din Golful Persic, precum și eforturile internaționale pentru a pune capăt rapid confruntărilor. Ministrul s-a declarat mulțumit față de alinierea abordărilor Rusiei și Chinei cu privire la majoritatea problemelor de pe agenda globală, inclusiv situația din jurul Iranului”, transmite ministerul rus de Externe, potrivit agenției TASS.
De la începutul războiului din Iran, Rusia face peste 700 mil. de $ pe zi din vânzarea de petrol și gaze. Dar Ucraina nu stă degeaba și-i sabotează veniturile lui Putin
Rusia duce un război costisitor în Ucraina de peste un deceniu, cu peste 1 milion de militari răniți sau uciși. Însă, a reușit să anexeze peninsula Crimeea și regiunile Donețk, Lugansk, bogate în zăcăminte de gaz și petrol. Iar de la începutul războiului Statelor Unite cu Iran, Moscova câștigă 760 de milioane de dolari pe zi din vânzarea de petrol și gaz. Profitul Rusiei a ajuns la 24 de miliarde $ în luna martie de când Iran a închis Strâmtoarea Ormuz. 20% din tranzitul petrolier global provenit dinspre statele arabe din Golf a fost paralizat. China și alte puteri asiatice au ajuns să depindă de gazul și petrolul Rusiei. Rusia redevine un jucător important în economia globală Pentru Vladimir Putin este „o binecuvântare” războiul din Iran. Îi ușurează efectele sancțiunilor internaționale, iar Donald Trump a decis să le ridice pe cele ale Statelor Unite impuse din octombrie 2025. Rusia, alături de Iran, au devenit cei mai mari jucători energetici globali. Și este bine de știut că Rusia îi livrează Iranului tehnologie militară și sprijin informațional. Între timp, Arabia Saudită și alte puteri arabe riscă să ajungă în pragul colapsului dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă. În plus, Putin ar putea avea mai multe „cărți” la masa negocierilor și mai multă putere pe câmpul de luptă al Ucrainei. Europa este chiar constrânsă să reia dialogul cu Putin și importul de carburanți din Rusia. De la Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron până la premierul Belgiei care a spus că „ar fi de bun simț să fie normalizate relațiile cu Rusia, Vestul caută să obțină energie ieftină pentru a supraviețui economic. Din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz, Ucraina se teme că Vestul, grav afectat de criza energetică, ar putea să se apropie de Moscova. Rusia era în cădere înainte ca Trump să atace Iranul Potrivit The Telegraph, înainte de începerea conflictului de pe 28 februarie, veniturile Rusiei din petrol și gaz erau cu 47% mai scăzute față de anul trecut.Ajunsese să vândă petrol și gaz în India la o treime din prețul pieței. Deficitul național era la 91% din obiectivul pe 2026. Analiștii se întrebau cât mai putea Putin să ducă războiul costisitor, cu cheltuielile militare încetinite. Pe plan financiar, Rusia era „sugrumată”. Anul trecut, Uniunea Europeană a fost pe aproape să-i ofere lui Volodimir Zelenski activele confiscate ale Rusiei. Ce poate face Ucraina pentru a stopa avansul Rusiei? Kievul poate spera printr-o campanie „furioasă” de bombardamente asupra conductelor pentru ca Moscova să nu se bucure de „câștigurile suplimentare”. În atacul de miercuri care a avariat o serie de conducte și petroliere, 40% din capacitatea de export petrolier a Rusiei a fost suspendat săptămâna aceasta. A fost cea mai gravă întrerupere de aprovizionare cu petrol din istoria Rusiei moderne, arată un raport de la Reuters. Ucraina a lovit în cel mai mare atac cu drone din 2026 următoarele instalații energetice ale Rusiei: Terminalul petrolier Ust-Luga Terminalul petrolier Primorsk Rafinăria Kirishinefteorgsintez Petrolierul Novorossiysk Numai prin terminalele Ust-Luga și Primorsk tranzitau zilnic 1,7 milioane de barili de petrol. Blocarea exportului cauzat de atacurile cu drone ucrainene ar putea pune în pericol tranzitul a 400.000 de barili pe zi în patru rafinării rusești. Propaganda rusească a insistat că pagubele sunt „minore” la cel mai mare „hub” petrolier din Marea Baltică, Primorsk. „Este ceva serios pentru că umflarea prețurilor la petrol la nivel global i-ar fi dat Rusiei mai mult spațiu pentru a absorbi costurile din timpul războiului”, a spus Maksym Beznosiuk pentru The Telegraph. Sursa Foto: Kremlin.ru Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina
Un tribunal din Rusia interzice difuzarea documentarului premiat cu Oscar Mr Nobody Against Putin
Documentarul, regizat de David Borenstein și Pavel Talankin, se bazează pe imagini filmate în secret de Talankin, profesor într-o școală din orașul Karavaș, în regiunea Celiabinsk. Materialul documentează modul în care autoritățile ruse ar încerca să influențeze percepția elevilor asupra războiului din Ucraina. Se prezintă introducerea de lecții de propagandă pro-război și manifestări „patriotice” în școli după invazia din 2022, mai transmite Euronews. Talankin a înregistrat imaginile timp de doi ani și le-a oferit ulterior regizorului David Borenstein, înainte de a părăsi Rusia în 2024. Film premiat la nivel internațional „Mr Nobody Against Putin” a avut premiera la Festivalul de Film Sundance în ianuarie 2025. Acolo a reușit performanța de a câștiga premiul special al juriului. Ulterior, documentarul a fost recompensat cu BAFTA și Oscarul pentru cel mai bun documentar, devenind unul dintre cele mai discutate filme politice ale ultimilor ani. La ceremonia Oscarurilor, Pavel Talankin a făcut un apel public pentru încetarea conflictelor armate, spunând că filmul vorbește despre pierderea unei țări „prin mici acte de complicitate”. Procurorii ruși au susținut că filmul promovează „extremismul și terorismul” și prezintă Rusia într-o lumină negativă. Tribunalul din Celiabinsk a decis interzicerea distribuției documentarului pe întreg teritoriul Rusiei, inclusiv pe platformele de streaming. Autoritățile au mai susținut că unele imagini ar fi fost filmate cu elevi fără acordul părinților. Critici la adresa filmelor occidentale Decizia vine într-un context în care Kremlinul a intensificat controlul asupra culturii și mass-media în urma invaziei Ucrainei. Într-o întâlnire recentă cu reprezentanți ai sectorului cultural, președintele Vladimir Putin a criticat cinematografele ruse pentru difuzarea unor producții străine. El le-a descris pe acestea drept „inutile”. Consiliul prezidențial pentru drepturile omului din Rusia a anunțat că va solicita Academiei Americane de Film și UNESCO să analizeze modul în care a fost realizat documentarul.
Europarlamentarii cer oprirea finanțării Bienalei de la Veneția dacă participă artiști ruși
Cel puțin 34 de membri ai Parlamentului European au cerut conducerii Uniunii Europene să intervină în decizia Bienalei de la Veneția de a permite participarea artiștilor ruși la ediția din 2026. Într-o scrisoare adresată joi Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, șefei diplomației europene Kaja Kallas și ministrului de Externe al Ciprului, Constantinos Kombos, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, europarlamentarii au cerut suspendarea finanțării europene pentru expoziția internațională de artă de la Veneția. Cer sancțiuni pentru organizatori Potrivit Politico, aceștia au solicitat „măsuri restrictive” împotriva persoanelor și organizațiilor implicate în organizarea participării Rusiei la expoziția de artă, adică a pavilionului oficial al Rusiei de la Bienala de la Veneția. „E mult mai mult decât o controversă culturală. Este un test dacă Uniunea Europeană își respectă propriile angajamente – față de Ucraina, față de valori și față de statul de drept”, au transmis membrii PE. De unde a pornit conflictul Disputa a reapărut după ce Fundația Bienalei a confirmat oficial revenirea Rusiei, o decizie care rupe practica ultimilor ani. După declanșarea războiului din 2022, Rusia nu a mai participat la Bienală, iar mai multe instituții culturale europene au evitat colaborările oficiale cu artiști sau organizații susținute de statul rus. Nu a existat o interdicție oficială impusă de UE asupra artiștilor, dar presiunea politică și pozițiile publice ale guvernelor au dus, în practică, la excluderea Rusiei din marile evenimente culturale. Revenirea anunțată pentru 2026 este, astfel, prima de la începutul conflictului și marchează o schimbare majoră de poziție a organizatorilor. Europarlamenatrii cer tăierea finanțării expoziției Decizia a fost deja criticată de peste 20 de guverne europene, iar Comisia Europeană a avertizat că ar putea reanaliza finanțarea acordată evenimentului. Europarlamentarii merg mai departe și cer explicit oprirea fondurilor europene – aproximativ 2 milioane de euro pe trei ani – argumentând că banii UE nu ar trebui să sprijine „direct sau indirect” o platformă care ar putea reface imaginea internațională a Rusiei. Fondurile UE acoperă costurile generale ale expoziției pe mai multe ediții, nu doar pe cea din 2026, astfel că suspendarea lor ar reprezenta o presiune concretă asupra organizatorilor. „Argumentele politice, morale și juridice sunt clare. Ceea ce este necesar acum este acțiunea”, au transmis semnatarii scrisorii. Reacții în Italia Organizatorii Bienalei și-au apărat decizia, susținând că arta trebuie să rămână un spațiu de dialog, independent de conflictele politice. Autoritățile italiene s-au delimitat însă de această poziție. Ministrul Culturii, Alessandro Giuli, i-a cerut reprezentantei guvernului în conducerea Bienalei, Tamara Gregoretti, să demisioneze, acuzând-o că nu a informat autoritățile despre participarea Rusiei și că a susținut decizia, în ciuda sensibilității internaționale a subiectului. Expoziția Internațională de Artă va avea loc între 9 mai și 22 noiembrie 2026. O miză mai mare decât arta În centrul disputei se află o întrebare mai largă: poate cultura să rămână neutră în timp de război? Pentru organizatorii Bienalei, răspunsul este da. Pentru tot mai mulți lideri europeni, nu. Conflictul ar putea deveni un test pentru modul în care Uniunea Europeană își folosește instrumentele financiare și politice pentru a susține pozițiile asumate în războiul din Ucraina, inclusiv în afara domeniului strict economic sau militar.
Germania: amenințarea Rusiei crește, economia trebuie pregătită pentru război
Germania se confruntă cu o amenințare tot mai mare din partea Rusiei și trebuie să accelereze consolidarea capacităților militare, a avertizat miercuri colonelul André Wüstner, șeful Asociației Bundeswehr, care reprezintă interesele militarilor germani. Economie de război Wüstner spune că industria de apărare germană trebuie să-și crească rapid capacitatea de producție și să treacă la lucru în schimburi, pentru a putea susține un eventual conflict. „Industria de armament trebuie să își extindă capacitatea și, în cele din urmă, să treacă la muncă în schimburi pentru a intra într-un fel de economie de război, în cazul unei escaladări suplimentare”, a declarat acesta pentru Rheinische Post, potrivit DPA. Pericol imediat Șeful Asociației Bundeswehr respinge scenariile potrivit cărora Rusia nu ar fi pregătită pentru o confruntare cu NATO înainte de 2029. „Pericolul există deja acum – și crește în fiecare zi”, a spus Wüstner, referindu-se la Rusia condusă de Vladimir Putin, care a ordonat invazia Ucrainei. Europa, vulnerabilă Wüstner a atras atenția că slăbiciunea militară a Europei, combinată cu incertitudinile legate de sprijinul Statelor Unite, a creat un „gol de descurajare”. În opinia sa, acest dezechilibru trebuie corectat rapid pentru a preveni o escaladare. „Nu doar țările din Europa de Est vorbesc deja despre o fază premergătoare războiului și își consolidează rapid capacitățile de apărare. Trebuie să facem același lucru acum”, a subliniat el. Războiul din Iran, favorabil Rusiei Potrivit lui colonelului german, conflictul declanșat recent de Statele Unite și Israel împotriva Iranului creează un context favorabil pentru Rusia. „Întărit de noile venituri din vânzările de petrol și încurajat de scăderea livrărilor de sisteme de apărare antiaeriană către Ucraina, Putin poate intensifica atacurile asupra infrastructurii și populației civile”, a explicat acesta. Oficialul spune că dacă Europa pare nesigură, Rusia ar putea profita: „Impresia unor aliați nesiguri ar putea încuraja intensificarea atacurilor hibride”, a spus acesta, adăugând că nu pot fi excluse inclusiv încălcări ale frontierelor pe flancul estic al NATO.