Etichetă: rusia

Rusia a luat decizia și a anunțat oficial România: S-a terminat!

Ambasada Rusiei în România a lansat un comunicat oficial cu privire la situația sportivilor ruși de la Cupa Mondială de gimnastică ritmică, care se desfășoară la Cluj-Napoca, în perioada 26-28 iunie. Înaintea evenimentului, Emil Boc (59 de ani) a făcut un anunț controversat. Concret, primarul din Cluj-Napoca a spus că imnul și steagul Rusiei vor fi interzise la CM. Rusia și decizia luată în legătură cu participarea sportivilor săi la Cupa Mondială de gimnastică ritmică: „Nevoiți să renunțe” Federația Internațională de Gimnastică a ridicat interdicția valabilă pentru sportivii ruși, care pot concura de acum sub steagul țării lor. Totodată, imnul Rusiei poate fi intonat pentru gimnaști înainte de startul probelor. Decizia a fost luată la patru ani de la interdicția inițială, apărută ca urmare a conflictului armat declanșat de către Vladimir Putin (73) în Ucraina. Emil Boc a solicitat FIG să aplice măsurile care erau în vigoare atunci când orașul Cluj-Napoca și-a asumat organizarea Cupei Mondiale, iar acum, rușii au venit cu replica: „Sportivii noștri au fost nevoiți să renunțe la participarea la competiția desfășurată la Cluj-Napoca”. „Sportivii ruși au fost nevoiți să renunțe la participarea la competiția de gimnastică ritmică FIG World Challenge Cup, desfășurată în perioada 26–28 iunie 2026 la Cluj-Napoca, ca urmare a poziției părții române, care nu a asigurat posibilitatea participării depline a echipei naționale a Rusiei, în pofida deciziilor Federației Internaționale de Gimnastică (FIG) din 17 mai 2026 și ale Uniunii Europene de Gimnastică (European Gymnastics) din 24 mai 2026 privind anularea măsurilor restrictive aplicate anterior (Ad-Hoc Rules) și restabilirea deplină în drepturi a sportivilor ruși. Autoritățile locale au refuzat să ofere delegației noastre posibilitatea de a evolua sub Drapelul de Stat al Federației Ruse și cu intonarea Imnului de Stat al Federației Ruse. Acest fapt contravine principiilor fundamentale ale Cartei Olimpice, care prevăd egalitatea participanților la competițiile sportive și inadmisibilitatea discriminării pe criterii de cetățenie sau apartenență națională. Sportul este menit să unească popoarele, să consolideze înțelegerea reciprocă și să servească păcii, nu să devină ostatic al conjuncturii politice și instrument al răspunderii colective. Gimnaștii ruși sunt, de-a lungul a numeroase decenii, lideri recunoscuți ai sportului mondial, iar performanțele lor au adus o contribuție neprețuită la dezvoltarea gimnasticii ritmice. Regretăm sincer că suporterii europeni au fost din nou privați de posibilitatea de a urmări performanțele excepționalilor sportivi ruși. Le urăm gimnaștilor noștri, antrenorilor și întregii delegații ruse tărie de caracter, noi victorii strălucite și rezultate remarcabile la viitoarele competiții internaționale”, se arată în comunicatul Ambasadei Rusiei în România. Președintele FR de Gimnastică Ritmică: „Sportul nu ar trebui să aibă vreo legătură cu politica” La o zi după mesajul lui Emil Boc, Irina Deleanu (50), președintele Federației Române de Gimnastică Ritmică, a fost contactată de către jurnaliștii de la ProSport pentru a exprima un punct de vedere pe marginea subiectului. Printre altele, Deleanu a subliniat faptul că nu ar trebui să existe o conexiune între sport și factorul politic. „Am văzut decizia autorităților locale de a interzice imnul și steagul Rusiei la competiția de la Cluj. Noi suntem acum între ciocan și nicovală. Suntem prea mici pentru a ne putea lupta cu doi coloși așa de mari. Totuși, trebuie spus faptul că în această competiție vorbim de niște copii, iar sportul nu ar trebui să aibă vreo legătură cu politica. Prin această decizie putem risca organizarea Campionatului Mondial de anul viitor și chiar sancțiuni din partea Federației Internaționale de Gimnastică, sancțiuni ce ar putea veni direct către Federația Română de Gimnastică, afiliată la forul internațional. Eu sper să nu se ajungă atât de departe”, a spus Irina Deleanu pentru ProSport. „Steagul și imnul Rusiei nu pot fi utilizate la Cluj-Napoca. Respectăm poziția României și Uniunii Europene în acest domeniu. Susțin sportul și competițiile sportive, însă nu sunt de acord ca simbolurile politice ale unui stat agresor din Europa să fie folosite într-o țară a Uniunii Europene”, e mesajul venit din partea lui Emil Boc

O mare rafinărie a Moscovei, avariată în urma unui atac cu drone

Rafinăria petrolieră de la periferia Moscovei nu va putea să reia activitatea înainte de anul 2027. A fost grav avariată în urma unor atacuri ucrainene de la începutul lunii iunie.  Două surse din industria petrolieră rusă au făcut declarații pentru Reuters despre planurile de recuperare a instalației energetice. Capacitatea rafinăriei afectate Rafinăria este operată de Gazprom Neft și este situată la periferia sudică a Moscovei. Este considerată unul dintre cei mai mari furnizori de carburanți din regiunea Moscovei. A procesat 11,6 milioane de metri cubi de țiței în 2024. A mai produs 2,9 milioane de tone de benzină, 3,2 milioane de tone de motorină, 2 milioane de tone de petrol și 1,3 milioane de tone de bitum. Declarații oficiale „Va dura cel puțin o jumătate de an să fie reparată”, a spus o sursă anonimă pentru Reuters. O altă sursă susține că vor trece 6 luni în cel mai optimist scenariu privind reluarea activităților. Nici ministerul rus al Energiei sau compania Gazprom Neft n-au oferit un răspuns imediat pentru Reuters. Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat pe 23 iunie că autoritățile iau în considerare să interzică temporar exportul de motorină. Impactul asupra pieței petroliere Atacurile au avariat unitățile de procesare și au forțat rafinăria să suspende operațiunile. Reuters raportează că atacurile asupra celor șapte rafinării majore din Rusia centrală ar putea reduce producția de benzină cu 25%. Consecințele presupun penurie de carburanți și creșterea prețurilor în regiuni multiple. În Crimeea, vânzările de benzină au fost suspendate din cauza penuriei. Atacul  – detalii tehnice despre drone În ultimele luni, Ucraina a extins campania de bombardamente cu drone de rază lungă împotriva industriei energiei din Rusia. Au fost vizate rafinării petroliere, depozite de carburanți și instalații logistice din adâncul teritoriului rus. Rafinăria Moscovei a fost vizată de cele mai multe ori de la începerea războiului. Analiștii de la banca de investiții Sinara estimează că reparațiile ar putea costa economia rusă circa 1 miliard de dolari. Pe 18 iunie, Ucraina a lansat cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei. Cea mai mare rafinărie petrolieră a fost lovită pentru a doua oară într-o săptămână și a forțat închiderea instalației. „În ciuda celor trei niveluri de sisteme de apărare aeriană desfășurate la Moscova, încă le putem atinge. Cu siguranță nu vrem ca Ucraina să ardă din cauza inamicului. Dar dacă Ucraina arde, și Moscova voastră va arde.”, a declarat Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. Sursa Foto: Hepta

Zelenski anunță că Belarus a cedat amenințărilor ucrainenilor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut anunțul miercuri. Potrivit Kyiv Independent, Belarus a oprit echipamentele folosite pentru ghidarea atacurilor rusești. Echipamentul de comunicații aflat în Belarus despre care Ucraina susține că a ajutat la dirijarea atacurilor cu drone rusești a încetat să funcționeze, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Anunțul apare la câteva zile după avertismentul lui Zelenski către oficialii de la Minsk. Atunci, Zelenski a spus că Belarus are la dispoziție o săptămână pentru a elimina echipamentul și că în caz contrar se va confrunta cu acțiuni din partea Ucrainei. „Conform informațiilor pe care le-am primit… echipamentul a încetat să funcționeze pe teritoriul belarus începând cu 22 iunie. Sincer, nu știu încă dacă a fost demontat sau nu. Cert este că, de astăzi, echipamentul nu mai funcționează”, a spus Zelenski. Ce echipamente a dezactivat Belarusul Președintele ucrainean a declarat anterior că sistemele constau în echipamente de releu montate pe turnuri de comunicații. Acestea erau folosite pentru a susține atacurile cu drone rusești împotriva Ucrainei. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Kievul de „agresivitate” și de încălcare a suveranității Belarusului. În plus, Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin și Alexander Lukașenko intenționează să se întâlnească în viitorul apropiat pentru a discuta despre avertismentul lui Zelenski. Dronele de atac rusești de tip Shahed se bazează pe rețele de comunicații radio și infrastructură terestră pentru a se deplasa în timpul atacurilor la distanță lungă.

Emilia a plecat din Rusia la studii în SUA și le-a dat o palmă conaționalilor

O atletă din Rusia, pe numele său Emilia Tangara (24 de ani), s-a întors în țară după începerea studiilor în SUA. Sportiva a identificat o diferență uriașă în privința competițiilor. Tangara a prezentat contrastul pe care l-a observat. Atleta a subliniat faptul că atmosfera e total diferită la concursurile desfășurate în Statele Unite, prin comparație cu cea din țara sa natală. Emilia Tangara a plecat din Rusia în SUA pentru studiile de masterat în psihologie sportivă și a spus lucrurilor pe nume Emilia Tangara este campioana Rusiei în proba de 400 de metri garduri. Ea a criticat publicul din țara natală, deoarece prezintă o lipsă de interes față de întrecerile interne de atletism. După ce a început studiile de masterat în psihologie sportivă la Universitatea din Texas, femeia a revenit în Rusia, la capătul lunii mai. La scurtă vreme în urma întoarcerii, Emilia Tangara a evidențiat diferența dintre atmosfera de la concursurile din SUA și cea din țara natală. „Cupa Rusiei e considerată unul dintre principalele starturi ale anului. La aceste competiții vin, pe cât posibil, toți rivalii. Mi-aș dori mai mult în privința entuziasmului spectatorilor. În Statele Unite nu am fost nevoită să particip la întreceri cu tribune atât de goale. În SUA erau tribunele pline. Acolo stăteau atât participanți de la alte universități, cât și spectatori obișnuiți. Sper că la un moment dat va fi așa ceva și în Rusia. Doresc tot ce e mai bun atletismului rusesc”, a comunicat Emilia Tangara pentru TASS, cea mai mare agenție de presă de stat din Federația Rusă, potrivit sport.ro. Borna atinsă pe pământ american În luna aprilie, Emilia Tangara, studentă în anul I la West Texas A&M, și-a doborât propriul record în proba feminină de 400 de metri garduri, în cadrul unui eveniment organizat în orașul texan Waco. Tânăra atletă s-a născut pe 12 martie 2002, la Voronej, în Rusia. Este fiica Irinei Grineva și a lui Birama Tangara, potrivit informațiilor prezentate pe site-ul gobuffsgo.com. Președintele Rusiei, Vladimir Putin (73), ale cărui trupe sunt angajate în conflictul armat desfășurat în Ucraina, ar putea fi deranjat de spusele Emiliei Tangara. Este cunoscut faptul că liderul de la Kremlin nu îi place pe americani, iar atleta tocmai i-a lăudat pe aceștia.

Polonia cere un rol în negocierile de pace privind Ucraina

Un purtător de cuvânt al guvernului german a subliniat că nu este momentul pentru dezbateri privind formatul sau participanții la eventuale negocieri, în condițiile în care nu există semnale clare din partea Rusiei privind disponibilitatea de a purta discuții, scrie TVPWorld. Oficialul german a precizat că Germania nu deține un rol decisiv în stabilirea componenței unei eventuale mese de negocieri, sugerând o abordare mai largă la nivel european, în care deciziile sunt împărțite între mai mulți actori. Argumentele Varșoviei Tema negocierilor de pace a fost intens dezbătută după declarațiile ministrului polonez de externe Radosław Sikorski, care a afirmat că Polonia trebuie inclusă în orice discuție privind încheierea războiului din Ucraina. Acesta a argumentat că arhitectura diplomatică tradițională, dominată de axa franco-germană, nu mai reflectă realitățile de securitate ale Europei. Potrivit lui Sikorski, statele din Europa Centrală și Scandinavia se confruntă direct cu riscuri generate de conflictul ruso-ucrainean, iar Polonia joacă un rol esențial, fiind stat de tranzit pentru aproximativ 90% din livrările de armament către Ucraina. El a subliniat și proximitatea geografică a conflictului, afirmând că locuitori din sud-estul Poloniei pot auzi efectele bombardamentelor din vestul Ucrainei. Contextul diplomatic internațional Discuțiile privind negocierile de pace vin într-un moment în care eforturile diplomatice sunt considerate blocate. În ultimele luni, atenția Statelor Unite s-a mutat parțial către alte crize internaționale, ceea ce a încetinit progresul discuțiilor privind Ucraina. La nivel global, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a avut consultări la summitul G7, alături de lideri din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA, discuțiile concentrându-se pe sprijinul pentru Kiev și pe posibile soluții diplomatice. De asemenea,Donald Trump a participat la discuții separate privind conflictul, în timp ce liderii europeni încearcă să mențină presiunea diplomatică asupra Moscovei. Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că Germania va găzdui o reuniune E5, format care include Germania, Polonia, Franța, Regatul Unit și Italia, axată pe evoluțiile privind pacea în Ucraina.

Război în Ucraina, ziua 1.577. Zelenski amenință că va ataca Belarusul. Ultimatum de o săptămână dat de liderul de la Kiev

Războiul din Ucraina a intrat, sâmbătă, 20 iunie 2026, în a 1577-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a amenințat că va ataca Belarusul, într-un moment în care tensiunile regionale încep să crească de la o zi la alta. Ce acuză Zelenski Președintele ucrainean a făcut aceste afirmații în cadrul unei conferințe de presă susținute la Kiev. El i-a dat chiar un ultimatum omologului Alexander Lukashenko: are la dispoziție o săptămână să îndepărteze sau dezactiveze echipamentele militare de pe teritoriul țării sale care sunt utilizate de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Zelenski a afirmat că, în două regiuni din Belarus, aflate la granița cu Ucraina, sunt amplasate stații de retransmisie a semnalelor utilizate de forțele ruse pentru ghidarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene. „Care este rostul să spună că nu vrea să fie implicat în război? Să scoată aceste echipamente, să le oprească! Cred că o săptămână este suficientă pentru a face acest lucru. Dacă nu o va face, o vom face noi”, a amenințat Zelenski. În ultimele luni, Zelenski a insistat de câteva ori că Rusia vrea să implice Belarusul mai profund în războiul împotriva Ucrainei. De cealaltă parte, Lukashenko a negat mereu că ar intenționa să se implice direct în conflict. În schimb, a transmis că țara sa, împreună cu Rusia, se va apăra în cazul unei agresiuni externe. Vorbind pentru postul tv Al Arabiya, liderul Belarusului a precizat că „Ucraina nu are nimic de temut” din partea lui. Mai departe, el a cerut ambelor părți să facă o serie de compromisuri pentru încheierea războiului. Tensiunile, escaladate după un atac în Rusia Tensiunile au fost amplificate după ce Moscova a acuzat Ucraina că a atacat cu dronă un autobuz care transporta copii belaruși în Rusia. Kievul a negat orice implicare. Incidentul s-a soldat cu moartea unei femei și rănirea a opt persoane, dintre care șase copii. Ministerul de Externe de la Minsk a cerut „explicații complete” din partea Ucrainei. În plin război ruso-ucrainean, Minskul a anunțat desfășurarea sistemului rusesc de rachete hipersonice Oreshnik. De asemenea, cele două națiuni înfrățite fac în comun exerciții nucleare.

Riscurile războiului din Ucraina. Ion Cristoiu: Este o greșeală să faci presiune asupra Rusiei cu drone pentru că Putin poate escalada repede

În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum războiul din Ucraina poate escalada din cauza forțelor radicale din jurul lui Putin. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Judecăm că e foarte grav în momentul în care tu vii și ceri de la ruși taxe și impozite… Și te mândrești că ești cel mai tare din lume, că ai silozuri cu rachete nucleare. Și-ți trimite Zelenski drone care atacă, care îți cad în cap… Este o prostie! Cine crede că duce la îngenuncherea Rusiei greșește. Duce la o presiune extraordinară asupra lui Putin. Nu știu cât o să reziste să nu escaladeze. Și o escaladeze în cele din urmă.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum războiul din Ucraina poate escalada din cauza forțelor radicale din jurul lui Putin. Acesta a început prin a spune că la dreapta lui Putin sunt forțe slavofone și rusofile. Aceste forțe sunt asemănate de jurnalist cu Gărzile Revoluției din Iran. Acesta afirmă că Putin este chiar un personaj echilibrat, un tip de centru față de acele forțe. Scriitorul susține că cei care cred că taxele mărite sau atacurile cu dronă asupra Rusiei vor îngenunchia țara greșesc. Acesta afirmă că va fi o presiune imensă pe Putin, iar conflictul poate escalada ușor. „La dreapta lui Putin, din punct de vedere al slavofiliei, a rusofiliei, sunt niște forțe cum au fost în Iran Gărzile Revoluționare. Ori, în orice moment, Putin, care este mult mai echilibrat, este chiar un tip de centru… Dar ele acționează acum foarte puternic. Deci ele acționează, forțele acelea pe care le știm cu toții, chiar fasciste rusești… Există și fascism rusesc și fascism ucrainean. Este o exagerare națională și ajunge la următoarea concluzie… Judecăm că e foarte grav în momentul în care tu vii și ceri de la ruși taxe și impozite și te mândrești că ești cel mai tare din lume, că ai silozuri cu rachete nucleare. Și-ți trimite Zelenski drone care atacă, care îți cad în cap… Este o prostie! Cine crede că duce la îngenuncherea Rusiei greșește. Duce la o presiune extraordinară asupra lui Putin, nu știu cât o să reziste să nu escaladeze. Și o escaladeze în cele din urmă.”, a explicat jurnalistul.

Trump amenință cu noi sancțiuni împotriva Rusiei. Ce motiv invocă președintele american

Donald Trump, aflat în drum spre Palatul Versailles, a fost întrebat de un reporter dacă va impune noi sancțiuni împotriva Rusiei.  Președintele american a răspuns: „Le-aș putea impune din nou”.  De la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, Trump a depus eforturi pentru medierea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. Vladimir Putin și Donald Trump / Foto – Mediafax Motivul pentru care Trump vrea să impună noi sancțiuni Emmanuel Macron a declarat în urma summitului G7 din Franța că toți liderii prezenți, inclusiv Donald Trump, au înțeles că Vladimir Putin nu este interesat de pace. Liderul francez a dezvăluit că omologul său american recunoaște „integritatea teritorială a Ucrainei”. „Președintele Trump, ca noi toți, a recunoscut pur și simplu că nu a existat o dorință serioasă din partea Rusiei astăzi de a discuta despre pace”, a spus Macron în conferința de presă. Relațiile SUA-Rusia, tot mai deteriorate Trump l-a considerat „prieten” pe dictatorul de la Kremlin în mod repetat. Putin doar și-a exprimat aprecierile față de liderul de la Casa Albă, în timp ce fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, l-a acuzat că repetă agenda politică a administrației Biden. Pe 12 februarie 2025, Donald Trump, abia reinstalat la Casa Albă, a vorbit la telefon cu omologul său rus. Președintele american a anunțat că vor avea loc discuții pentru pace și a trimis o delegație condusă de secretarul de Stat Marco Rubio, directorul CIA, John Ratcliffe, consilierul de securitate națională Mike Waltz, delegatul special Steve Witkoff, și ginerele președintelui, Jared Kushner. Încercările președintelui n-au dat roade nici după summitul organizat în Alaska, pe 15 august 2025.  Pe 22 octombrie 2025, SUA au impus sancțiuni asupra companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil. Trump a impus cele mai dure sancțiuni asupra Rusiei din octombrie 2025 Țările care cumpărau petrol rusesc, precum India și China, au fost afectate. Relațiile Washington-Moscova s-au deteriorat și mai mult după atacurile SUA asupra Iranului, în urma cărora liderul suprem iranian Ali Khamenei a fost ucis. Potrivit unor dezvăluiri media, Rusia a furnizat informații și drone noi Iranului pentru a ataca activele militare americane din Orientul Mijlociu. Trump chiar a respins propunerea lui Putin de a media un armistițiu între Washington și Teheran. Sancțiunile au fost suspendate temporar Ca urmare a războiului cu Iran, pe 12 martie 2026, Departamentul Trezoreriei SUA a suspendat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc și a autorizat țările să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, cu scopul de a stabiliza piețele energetice. 124 de milioane de barili de petrol rusesc mai existau pe apă, în 30 de locuri pe planetă. Decizia a fost aspru criticată dur de opoziția democrată în Congresul SUA.  Ba chiar Trump a permis Rusiei să aprovizioneze Cuba cu petrol. Sursa Foto: Profimedia

Rusia acuză Ucraina că a atacat un autobuz cu elevi din Belarus. Kievul neagă acest lucru

Rusia a acuzat miercuri Ucraina că a lansat un atac cu drone asupra unui autobuz care transporta elevi din Belarus, incident soldat cu victime, potrivit Reuters. Totuși, acuzația a fost respinsă de armata ucraineană, care a numit-o „falsă”. Yegor Kovalchuk, guvernatorul interimar al regiunii ruse Bryansk, aflată la granița cu Ucraina, a declarat că autobuzul transporta o echipă de fotbal de copii din Belarus către sudul Rusiei, unde aceștia urmau să își petreacă vacanța. Ministerul de Externe al Rusiei a descris incidentul drept „o altă crimă monstruoasă”, susținând că o femeie care însoțea copiii a murit, iar alte opt persoane, dintre care șase copii, au fost rănite. Ucraina neagă atacul Armata ucraineană a negat acuzațiile și a transmis pe Telegram că „în perioada menționată, Forțele de Apărare ale Ucrainei nu au utilizat vehicule aeriene fără pilot împotriva țintelor din regiunea Brjansk”. Kovalchuk a publicat online imagini cu un autobuz argintiu avariat, cu geamuri sparte, anvelopa din față dreapta distrusă și ceea ce păreau a fi urme de sânge pe scaunele din interior, mai raportează Reuters. Autoritățile rusești au deschis o anchetă pentru terorism, spunând că autobuzul mergea pe ruta Gomel (Belarus) – Gelendzhik (Rusia) și transporta 44 de pasageri, dintre care 28 de copii. De asemenea, Rusia a mai acuzat Ucraina în această lună de un alt atac cu drone asupra unui autobuz, în care, potrivit Moscovei, opt civili au fost uciși și alți 11 răniți într-o zonă din regiunea Donețk, controlată de Rusia. De menționat este că Rusia a continuat să lovească frecvent orașe ucrainene, inclusiv Kiev, de la începutul invaziei din februarie 2022. Ucraina, la rândul ei, a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra teritoriului rusesc, spunând că încearcă să slăbească economia Moscovei și să forțeze oprirea războiului.

Sub președinția lui Trump, SUA au devenit cel mai mare exportator de petrol. Producem cât Rusia și Arabia Saudită la un loc

Statele Unite dețin pentru a treia lună consecutiv primul loc în topul exportatorilor de petrol. În fiecare zi, americanii au exportat 10,5 milioane de barili în luna mai.  Federația Rusă a ocupat poziția a doua la nivel mondial, având o producție de 7 milioane de barili pe zi. Arabia Saudită, care în trecut a deținut primul loc, a căzut pe locul trei, având o producție de 5,9 milioane de barili. Producția petrolieră din Rusia și Arabia Saudită, grav afectată de războaie Potrivit Reuters, SUA  au reușit să depășească Rusia datorită sancțiunilor economice impuse exporturilor Rusiei. Atacurile ucrainene tot mai frecvente asupra rafinăriilor petroliere ruse. Arabia Saudită și celelalte țări arabe producătoare de petrol au fost grav afectate de scăderea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu, pe fondul războiului dintre SUA și Iran. Ca ripostă la atacurile din 28 februarie, Iranul a bombardat sistematic infrastructura energetică a țărilor din golf și a închis strâmtoarea Ormuz. SUA n-au scăpat neafectate de blocajul iranian din strâmtoarea Ormuz, însă politica energetică a lui Trump bazată pe „Drill, baby, drill” a făcut America imună în fața celei mai mari crize petroliere de după 1979. Departamentul Energiei din SUA susține că SUA produc mai mult petrol decât Rusia și Arabia Saudită la un loc. Ascensiunea SUA În comparație, Arabia Saudită exportase 8,1 milioane de barili pe zi în 2025, SUA livrase 6,6 milioane, iar Rusia în jur de 5,8 milioane de barili, arată datele de pe Vortexa. Pentru o țară care a fost dependentă timp de câteva decenii și chiar a fost victima embargoului OPEC din 1973, ascensiunea SUA în vârful clasamentului este privită cu uimire. Succesul ar fi datorat deciziilor luate de către companiile private mânate de dorința de profit și care au dispus de multă libertate, spre deosrbire de Rusia și Arabia Saudită, unde guvernele au fost  implicate în producție. SUA sunt impulsionate de politicile lui Trump, care au schimbat traiectoria țării de la tranziția către energiile verzi promovate intens de fostul președinte democrat Joe Biden, înapoi la combustibilii fosili. Tehnologia superioară americană ar fi un alt factor: boom-ul tehnologiilor de extracție a petrolului, de la fracturarea hidraulică la forajul orizontal care permite forarea puțurilor pe traiectorii curbate. Țările europene și asiatice, dependente de SUA Pe de altă parte, statele europene sunt dependente tot mai mult de SUA de când livrările de gaz rusesc au încetat după războiul din Ucraina. Continentul european importă 47% din petrolul american în 2026. În urmă cu 5 ani, a importat 37%. Și țările asiatice ajung să depindă tot mai mult de SUA, după ce au cumpărat 46% din exporturile de petrol ale SUA. În mai 2025, SUA au exportat 37% din petrol către țările asiatice. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock