Giorgia Meloni condamnă ferm atacul nocturn al Rusiei asupra Kievului
Prim-ministrul Italiei Giorgia Meloni a răspuns, duminică, în legătură cu atacul nocturn al Rusiei asupra Ucrainei din noaptea precedentă, relatează AFP. „Condamn cu fermitate atacul violent rusesc care a lovit din nou infrastructura civilă din Ucraina, cu o escaladare progresivă a amplorii armelor folosite ”, a declarat premierul italian. Cel puțin patru oameni și-au pierdut viața Cel puțin patru persoane au fost ucise și peste 100 rănite în Ucraina în bombardamente intense rusești efectuate în timpul nopții. Acestea au vizat în special capitala, potrivit autorităților. Kievul și Moscova au raportat utilizarea de către Rusia a rachetei balistice Oreshnik. Aceasta are capacitate nucleară, mai arată sursa. Autoritățile ucrainene au raportat zeci de rachete Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat zeci de rachete ce se îndreptau spre Kiev. Acestea au avut loc în jurul orei 00:30, ora locală. În urma atacurilor, Timur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului Kiev, a raportat pagube la mai multe locuri din oraș. Bombardamentele au vizat inclusiv districtele Obolon, Șevcenko, Holosiiv, Solomiansk, Desna, Darnîța, Dnipro și Podil din Kiev. Atacul nocturn vine la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia pregătește un asalt mai amplu în toată țara. El a avertizat inclusiv asupra utilizarii rachetei cu rază medie de acțiune Oreshnik, împotriva Ucrainei.
Atac devastator iminent al Rusiei. Zelenski: „Posibil, o rachetă de tip Oreșnik se îndreată asupra Ucrainei”
Volodimir Zelenski a avertizat sâmbătă că există riscul unui atac rusesc de amploare „iminent”. Posibil rușii vor lansa rachetă hipersonică Oreșnik, asupra Ucrainei. Informațiilor vin de la serviciile de informații ucrainene, inclusiv de la parteneri americani și europeni. „Serviciile noastre de informații au raportat că au primit date, inclusiv de la partenerii noștri americani și europeni, despre pregătirea de către Rusia a unei lovituri cu racheta Oreșnik”, a transmis pe rețelele de socializare președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precizând că informațiile sunt încă verificate. Kiev, posibilă țintă El a mai spus că „vedem semne de pregătire pentru o lovitură combinată pe teritoriul Ucrainei, inclusiv Kiev, implicând diverse tipuri de arme”, și a avertizat că populația trebuie să reacționeze imediat la alertele aeriene. „Este important să acționăm responsabil la alertele de raid aerian, începând din această seară. Folosiți adăposturile pentru a vă proteja viețile”, a transmis liderul ucrainean. Oreșnik, vedeta hipersonică a Rusiei Oreșnik este un sistem de rachetă balistică hipersonică cu rază intermediară. Este una dintre cele mai recente arme ale Rusiei, cu potențial de utilizare convențională sau nucleară. În mesajul său, Zelenski a cerut și sprijin internațional, subliniind că situația are implicații globale. „Atragem atenția partenerilor noștri din Statele Unite și din Europa că utilizarea unor astfel de arme și prelungirea acestui război creează un precedent global pentru alți potențiali agresori”, a mai spus el. Ucrainenii sfătuți să se pregătească El a insistat că răspunsul internațional trebuie să fie preventiv. „Ne așteptăm la un răspuns din partea lumii – nu post-factum, ci unul preventiv. Este necesară presiune asupra Moscovei pentru a nu extinde războiul”, a adăugat Zelenski. „Ne pregătim apărarea aeriană cât mai bine posibil și vom răspunde în mod complet și echitabil fiecărei lovituri rusești. Războiul trebuie oprit. Avem nevoie de pace, nu de rachete care satisfac ambițiile bolnave ale unui individ. Vă rog, aveți grijă de voi și mergeți în adăposturi”, a încheiat el. Recomandarea autorului: Bilanțul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere din Rusia. Rafinăriile rusești, lovite de 158 de ori de la începutul războiului
Ministrul Oana Țoiu: Amenințările hibride ale Rusiei vor crește
Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Helsingborg a fost dedicată pregătirii Summit-ului de la Ankara. Pe agendă: implementarea angajamentelor de la Haga, creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei de apărare transatlantice și sprijinul continuu pentru Ucraina. Ministrul Oana Țoiu a susținut că Summit-ul de la Ankara trebuie să reconfirme unitatea și solidaritatea transatlantică. A pledat pentru o împărțire echitabilă a responsabilităților între statele membre și pentru consolidarea contribuției aliaților europeni la apărarea continentului. Ucraina și Marea Neagră, priorități ale României Oficialul român a reiterat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina. „Securitatea Ucrainei este cel mai puternic indicator al menținerii și consolidării securității euro-atlantice”, a declarat Țoiu. A pledat pentru reluarea eforturilor de pace și pentru presiune sporită asupra Rusiei. A subliniat că situația de securitate din regiunea Mării Negre generează provocări și pentru Republica Moldova, care are nevoie de sprijin pentru a rezista efectelor războiului și amenințărilor hibride rusești. România, gazdă a simpozionului NATO pe amenințări hibride Ministrul Oana Țoiu a anunțat că România va organiza la București, în octombrie 2026, simpozionul aliat dedicat amenințărilor hibride. „Experți din toate statele aliate se vor reuni la București pentru a construi un răspuns comun”, a declarat ministrul. „Evaluăm că numărul și intensitatea amenințărilor hibride, în special venite dinspre Rusia, vor crește în spațiul aliat în viitor.” România a susținut la Helsingborg necesitatea unui răspuns NATO mai coordonat la acest tip de amenințări, alături de alți aliați.
Letonia sugerează că tehnologiile rusești de bruiaj ar fi putut redirecționa dronele ucrainene căzute pe teritoriul său
Postul de televiziune leton LSM a relatat că două drone s-au prăbușit în apropierea unei instalații petroliere din orașul Rēzekne, pe 7 și 8 mai, după ce s-au abătut de la traiectoriile inițiale de zbor. Incindetele au ridicat semne de întrebare în Letonia cu privire la posibilitatea ca dronele să fi identificat din greșeală aceeași locație ca țintă. „Există forme incipiente de inteligență artificială în dronele cu rază lungă de acțiune. Acestea caută ținte care le-au fost programate în prealabil. Este posibil ca drona să fi lovit butoaie dintr-un terminal petrolier care semănau vizual cu țintele din Rusia”, a declarat Modris Kairišs, șeful Centrului de Competență pentru Sisteme Autonome al Forțelor Armate Naționale din Letonia pentru televiziunea letonă, citată de Kyiv Post. Oficialii letoni în Apărare nu au o confirmare directă Totuși, oficialii letoni nu au încă o confirmare directă care să explice de ce ambele drone s-au prăbușit aproape în același loc. Potrivit televiziunii letone, dronele ucrainene care intră în spațiul aerian baltic sunt probabil „victime” ale sistemelor rusești de război electronic, concepute pentru a bruia semnalele de navigație prin satelit. GPS-ul funcționează prin triangularea timpului necesar semnalelor pentru a parcurge distanța dintre satelit și dispozitiv, oferind dronei un punct de referință extern pentru a-și ajusta traiectoria de zbor. Rusia utilizează bruiaj electronic Experții au afirmat că Rusia utilizează atât bruiajul GPS, cât și „spoofing-ul”, care implică furnizarea de semnale false de marcare temporală prin satelit pentru a le modifica treptat traiectoria fără a declanșa corecții ale pilotului automat. Astfel, dronele pot „crede” că își mențin traiectoria programată, în timp ce, de fapt, acestea zboară în altă parte. Reamintim că marți, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Heorhiy Tykhyi, a acuzat că Rusia redirecționează în mod deliberat dronele ucrainene către țările baltice, folosind sisteme de bruiaj electronic, comentând pe marginea doborârii unei drone desupra Estoniei. „Moscova face acest lucru în mod deliberat, combinându-l cu o propagandă intensificată. Ne cerem scuze Estoniei și tuturor prietenilor noștri baltici pentru astfel de incidente neintenționate”, declarat purtătorul de cuvânt. Nu sunt singurele incidente misterioase cu drone ucrainene La începutul lunii mai, după ce o dronă ucraineană a fost găsită tocmai într-o peșteră din insula greacă Lefkada. Drona a fost găsită de un pescar și avea încărcătură explozivă. O săptămână mai târziu, ministrul grec al Apărării a afirmat că identificarea dronei ucrainene reprezintă „o problemă gravă”. De asemenea, vinerea trecută, autoritățile din Helsinki au emis o alertă aeriană, cu privire la posibila prezență a unor drone ucrainene în spațiul aerian finlandez, iar urma alertei, zborurile pe aeroportul din Helsinki au fost suspendate temporar în acea zi. Cu privire la acest incident, Serviciul de Securitate și Informații al Finlandei a atras atenția că Moscova beneficiază de pe urma incidentelor cu drone ucrainene, care pot fi folosite în influențarea informațională a percepției opiniei publice.
Suedia, reacție în forță după decizia în favoarea Rusiei
Suedezii au reacționat, după ce Federația Internațională de Gimnastică a decis, luni, să ridice toate restricțiile aplicate sportivilor din Rusia și Belarus de la începutul conflictului armat din Ucraina. Potrivit agenției de presă de la Moscova – TASS, Federația Rusă de Gimnastică a anunțat că atleții săi au din nou dreptul de a concura în echipamentele proprii, cu drapelul și imnul național. Din 2024, aceștia fuseseră autorizați să participe la evenimente ca sportivi neutri. Suedia, reacție puternică după hotărârea pro-Rusia luată de către reprezentanții Federației Internaționale de Gimnastică La doar câteva zile după vestea venită dinspre Federația Internațională de Gimnastică, suedezii au lansat un mesaj categoric în spațiul public. „Federația Suedeză de Gimnastică își menține opinia fermă de a nu fi de acord cu participarea Rusiei și a Belarusului și continuă să-și arate sprijinul pentru Ucraina”, au comunicat federalii nordici, potrivit informațiilor apărute pe site-ul esentiallysports.com. „Vom participa doar dacă toți se simt confortabil” În plângerea întocmită, suedezii au mai subliniat un aspect crucial. Concret, ei au transmis că participarea sportivilor lor la viitoarele întreceri va depinde de confortul tuturor persoanelor implicate. „Vom lua parte doar dacă gimnaștii, liderii, fizioterapeuții și arbitrii se simt confortabil. Dacă nu este cazul, vom susține pe deplin decizia lor”, au mai arătat suedezii. După părerea FSG, accentul ar trebui să fie pus pe sportivi, căci aceștia s-au pregătit mulți ani pentru competiții, dar și pe asigurarea că ei pot bifa pașii necesari în condiții optime. Decizia se referă la toate cele cinci discipline pe care le guvernează FIG: gimnastică artistică, ritmică, trambulină, acrobatică și aerobică. „În esență, credem în continuare că nu ar trebui să aibă drept de participare” Comitetul Executiv al Federației Internaționale de Gimnastică a renunțat la interdicțiile pentru sportivii din Rusia și Belarus după o întâlnire organizată la Sharm el-Sheikh. „În esență, credem în continuare că nu ar trebui ca sportivii din Rusia și Belarus să aibă drept de participare”, au concluzionat suedezii. O reacție vehementă a venit și din partea germanilor, care au opinat că verdictul FIG e „o palmă peste obrazul Ucrainei”. „A te aștepta ca sportivii ucraineni să concureze în aceeași competiție cu cei ruși, în timp ce soldații ruși le atacă propria țară, este o perspectivă intolerabilă”, au spus nemții, cerând anularea hotărârii Federației Internaționale de Gimnastică.
Atac cu drone ucrainene în Rusia. Gigantul petrolier Rosneft a fost lovit
Atacul face parte din campania Kievului împotriva infrastructurii energetice a Rusiei. În ultimele săptămâni, o mare parte din capacitatea energetică a Rusiei a fost afectată de atacurile ucrainene, potrivit Kyiv Post. Atacul a survenit joi dimineața și a fost urmat de incendiu la una dintre principalele stații de prelucrare a combustibililor, a companiei Rosneft. Guvernatorul regiunii, Vyacheslav Fedorishchev, a confirmat atacul asupra orașului Syzran din regiunea Samara, Rusia, afirmând că două persoane au murit și că alte câteva au fost rănite. Oficialii ruși au dat vina pe atacurile cu drone ale „inamicului”, în timp ce imaginile locale distribuite online arătau flăcări uriașe și fum negru dens care învăluiau complexul rafinăriei. Potrivit publicației independente ruse Astra și canalului ucrainean de monitorizare Exilenova+, ținta a fost rafinăria din Syzran, care prelucrează până la 8,5 milioane de tone de petrol anual. In early morning strikes, Ukraine’s Drones of Freedom brought terms of civility to the savage Russian hinterland, targeting Russia’s Syzran oil refinery in the Samara region, 800km distance from Ukraine. Part of Rosneft, this facility has/had capacity processing of up to 8.9… pic.twitter.com/F2sh0aGMLI — Jay in Kyiv (@JayinKyiv) May 21, 2026 Acesta este al doilea atac asupra instalației. Primul a avut loc la jumătatea lunii aprilie, când dronele ucrainene cu avariat echipamente tehnologice ale uzinei, iar unitatea de rafinare primară AVT-6, care asigura peste 70% din capacitatea de procesare a rafinăriei, a fost oprită.
Război în Ucraina, ziua 1547. Kievul se pregătește de un eventual atac dinspre Belarus. Ce ordin a dat Zelenski
Războiul din Ucraina a intrat, joi, 21 mai 2026, în a 1547-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a anunțat o consolidare a pozițiilor forțelor armate de-a lungul axei Cernihiv-Kiev, în nordul țării, la frontiera cu Belarus. Zelenski a analizat „informațiile de «intelligence»” „Am analizat informațiile de «intelligence» referitoare la planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive dinspre acea zonă”, a scris Zelenski pe social media, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți ai armatei. Ucraina se pregătește să răspundă oricărui scenariu posibil legat de acțiunile Rusiei, a afirmat el. Astfel, liderul de la Kiev anunță că a dat instrucțiuni Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. De altfel, Zelenski susține de câteva săptămâni că Rusia încearcă să atragă Belarusul în război. Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului în direcția Cernihiv-Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO care se învecinează cu Belarus, declara președintele ucrainean acum o săptămână. El a făcut referire la rapoarte ale serviciilor de informații, fără să prezinte dovezi concrete în acest sens. În plus, Zelenski a transmis că dispune de informații privind pregătirile pentru noi măsuri de mobilizare din partea Moscovei, la fel, tot fără a furniza dovezi. Ar fi vorba de circa 100.000 de persoane. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Verdictul Rusiei despre Dacia Evader, noua mașină care a pus Europa pe jar
Dacia lansează cel mai mai compact și ieftin model, Dacia Evader, iar verdictul Rusiei pentru noua mașină care a pus Europa pe jar este unul categoric: „e greu de importat”. Presa rusă pune situația pe seama infrastructurii slabe pentru modelele electrice, din cea mai mare parte a țării, însă este vorba și despre sancțiunile economice pe care le are Rusia, în urma invaziei din februarie 2022. Dacia Evader este noul model al constructorului român, aflat sub brandul Renault, și deja a pus pe jar Europa cu prețul foarte mic pe care îl are pentru o mașină electrică. Verdictul Rusiei despre acest model al cărui preț de pornire este de aproximativ 18.000 de euro, echivalentul a 1,5 milioane de ruble, a fost unul categoric. „E cea mai ieftină, dar e greu de importat”, scriu rușii de la Daily Motor, care fac o trecere în revistă a modelului, despre care susțin că are designul inspirat de „crossover-urile Duster și Bigster”, alte două modele care fac furori între europeni. „Pentru Rusia, un astfel de format ar fi extrem de promițător, dar, deocamdată, astfel de mașini rămân mai degrabă o poveste europeană, mai ales având în vedere infrastrictura slabă pentru autovehiculele electrice din majoritatea regiunilor Federației Ruse”, au mai scris rușii, care încearcă să minimizeze faptul că se află sub interdicții economice. Date tehnice Dacia Evader Noul model are cinci uși și, potrivit randărilor, ar putea prelua la designul unghiular al părții frontale a caroseriei acele caracteristici în formă de Y pentru luminile de zi, precum și barele de protecție și placarea masivă și plastic. Modelul, complet electric, va dispune de o baterie cu o capacitate de 27,5 kwh, care va asigura o autonomie de până la 262 de kilometri. De o astfel de autonimie dispune și modelul Renault Twingo, iar aceasta este mai mare decât cea a modelului Spring, care aparține tot constructorului francez. Habitaclul este unul generos, îndeajuns pentru a călători confortabil patru persoane, iar capacitatea pentru bagaje ajunge la 300 de litri (0,3 metri cubi). Prezentarea modelului Dacia Evader este programată pentru finalul acestui an și va fi disponibil la vânzare, în Europa, abia anul viitor. Până atunci, Dacia va scoate la vânzare modelul Striker, cu propulsie hibridă și motor alimentat cu GPL, cu tracțiune integrală. Prețul de pornire a lui Striker este de aproximativ 25.000 de euro. Dacia se află printre constructorii celor mai ieftine mașini electrice din Europa, iar până în 2029 sunt așteptate să apară alte patru modele.
Ce se știe despre vizita lui Putin în China
Iuri Ușakov, diplomat și fost ambasador al Rusiei în SUA, a dezvăluit că vizita de stat în China a președintelui rus Vladimir Putin va fi una de mare impact. Putin ar urma să sosească la Beijing pe 19 mai. Vizita va dura două zile. Rusia și China se pregătesc să creeze o „Nouă Ordine Mondială”. Cu sau fără voia Americii și a Europei. Vladimir Putin va fi însoțit în China de o mare delegație de oficiali și oameni de afaceri, exact pe modelul lui Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a venit însoțit de directori executivi ai marilor companii din industria „big tech”. Delegația lui Putin În cazul lui Putin, delegația sa va fi alcătuită din oligarhi, oameni de afaceri și directori din energie (Gazprom, Rosnef) și următorii miniștri: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului; Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei; Elvira Nabiullina, șefa Băncii Centrale a Rusiei; Denis Manturov, vicepremier; Tatiana Golikova, vicepremier; Alexandr Novak, vicepremier pentru Complexul Energetic; Iuri Trutnev, vicepremier și președintele delegației din districtul federal din Extremul Orient; Dmitri Cernișenko, vicepremier pentru Turism, Sport, Cultură și Comunicații; Oksana Lut, ministrul Agriculturii; Olga Liubimova, ministrul Culturii; Andrei Nikitin, ministrul Transportului; Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice; Anton Siluanov, ministrul Finanțelor; Irek Fayzullin, ministrul Construcțiilor și al Locuințelor; Valeri Falkov, ministrul Științei și al Educației. „Forța Siberiei 2”, un proiect ce va fi readus în discuție Delegațiile Federației Ruse și a Republicii Populare Chineze vor semna în jur de 40 de documente în timpul vizitei de stat a lui Putin la Beijing, a adăugat Ușakov. Diplomatul a dezvăluit și că cei doi lideri vor discuta în detalu despre proiectul „Forța Siberiei 2”, care a fost blocat. Proiectul presupune transportarea gazelor din peninsula Yamal din Rusia către China prin Mongolia, pe o rută de 2.600 de kilometri. Alte detalii despre vizita lui Putin la Beijing Înainte de vizita sa în China, Putin a înregistrat un mesaj video adresat cetățenilor chinezi, în loc să pregătească un articol tradițional pentru presa locală, a anunțat Ușakov. Comerțul dintre Rusia și China din anul trecut a atins aproape 240 de miliarde de dolari, iar structura lui s-a extins, a declarat Ușakov, potrivit TASS. Putin se va întâlni cu inginerul chinez Peng Pei. Băiatul care a fost fotografiat alături de președinte în 2000, în timpul primei vizite a lui Putin în China, este Peng Pei. Atunci, el avea 10 ani. „Dacă aș avea ocazia, dacă l-aș putea revedea pe Putin, i-aș spune: «Stimate președinte, băiatul cu care ați fost fotografiat acum 25 de ani a devenit inginer senior»”, a recunoscut el. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, la Parada Victoriei la Beijing. Foștii premieri, la două rânduri de Putin, Xi și Kim Jong-un
Comandant ucrainean din Donețk, către Europa: Pregătiți-vă! Rusia nu își va abandona ambițiile imperiale”
Din ruinele orașului Kostiantynivka, un comandant ucrainean cu peste un deceniu de război în spate transmite un mesaj direct către Europa: pregătiți-vă. Cheltuiți mai mult pe apărare. Nu vă bazați pe promisiunile Moscovei, potrivit tvpworld.com. Comandantul, cunoscut după indicativul său de apel Kurt, a vorbit cu corespondenta TVP World Diana Skaya în timp ce trupele ruse atacau pozițiile ucrainene din jurul orașului din regiunea Donețk – un nod strategic aflat pe rutele dintre Bakhmut și Pokrovsk, aproape complet distrus după luni de lupte. „Nu a mai rămas nicio clădire intactă” Forțele rusești atacă Kostiantynivka din trei direcții, în timp ce trupele ucrainene încearcă să mențină o linie defensivă în și în jurul orașului. Majoritatea civililor au fugit; cei rămași trăiesc sub bombardamente și atacuri aeriene constante. Orașul rămâne totuși strategic: forțele ucrainene controlează încă o porțiune din drumul Bakhmut-Pokrovsk, perturbând logistica rusească și încetinind mișcarea trupelor și a muniției inamice. Declarațiile vin după ce cel mai recent armistițiu anunțat de Rusia nu a reușit nici el să oprească atacurile, oficialii ucraineni raportând noi bombardamente cu drone și artilerie imediat după expirarea sa. „Au existat aproximativ treizeci de armistițiuri – rușii nu au onorat niciunul” Kurt a spus că soldații au avut încredere în eforturile președintelui Zelenski de a obține un armistițiu, dar nu și în promisiunile Moscovei. Experiența din teren îi dă dreptate: în toți anii de serviciu, niciun armistițiu declarat de ruși nu a fost respectat. Războiul s-a schimbat profund în ultimii ani, spune comandantul. Dronele, roboții și inteligența artificială au devenit centrale în operațiuni. Sistemele asistate de AI folosite de unitatea sa au crescut brusc numărul de ținte rusești pe care le pot identifica și ataca. Filosofia rămâne însă aceeași: „Pentru noi, viața umană este cel mai valoros lucru. Putem pierde o sută de drone, dar pierderea unui soldat este foarte grea.” Mesajul pentru Europa Întrebat ce nu înțeleg adesea europenii despre acest război, Kurt a dat un răspuns fără echivoc: Ucraina nu este națiunea „frate” a Rusiei – o narațiune pe care Kremlinul o folosește pentru a-și justifica agresiunea – și Moscova nu își va abandona ambițiile imperiale indiferent de ce se întâmplă pe câmpul de luptă. Sfatul său pentru liderii europeni este la fel de direct: „Consolidați-vă granițele, consolidați-vă liniile de apărare” și cheltuiți mai mult pe armată – nu mai puțin. Avertismentul unui om care luptă împotriva Rusiei din 2014, dintr-un oraș din care nu a mai rămas nicio clădire intactă, vine într-un moment în care Europa dezbate tocmai cât și cum să investească în propria apărare.