Ucraina: Rusia a lansat atacuri cu drone și rachete după anunțarea armistițiului
„Acest lucru arată că Rusia respinge pacea și că apelurile sale false la încetarea focului de 9 Mai nu au nimic de-a face cu diplomația. Putin se preocupă doar de parade militare, nu de vieți omenești”, a transmis Sybiha într-un mesaj publicat pe platforma X, citat de Euronews. Moscova și Kievul au anunțat armistiții separate Pe 5 mai, Kremlinul a anunțat unilateral o încetare temporară a focului, care urma să coincidă cu celebrarea victoriei Uniunii Sovietice în cel de-Al Doilea Război Mondial. Parada de 9 Mai este unul dintre cele mai importante evenimente politice și militare din Rusia. Ulterior, Volodymyr Zelenskyy a anunțat că și Ucraina va suspenda focul începând din 6 mai, însă a criticat „cinismul” Moscovei pentru continuarea bombardamentelor. Parada militară de la Moscova va avea anul acesta o amploare mai redusă decât în anii precedenți. Kremlinul ar fi decis să limiteze afișarea tehnicii militare de teama unor eventuale atacuri ucrainene. 🇷🇺🇺🇦 Las Fuerzas Armadas de Rusia continúan atacando objetivos en Ucrania. En las imágenes se muestra Dnepropetrovsk al atardecer. Se lanzó un ataque con misiles contra objetivos en la orilla este del Dnieper. pic.twitter.com/rwB3pfVUcY — 𝐄𝐮𝐫𝐞𝐤𝐚 𝐍𝐞𝐰𝐬 📰💻 (@EurekaNews10) May 6, 2026 Kievul cere noi sancțiuni împotriva Rusiei Șeful diplomației ucrainene a cerut partenerilor occidentali să crească presiunea asupra Moscovei, inclusiv prin noi sancțiuni și sprijin militar suplimentar pentru Ucraina. „Este nevoie de noi măsuri de izolare și de tragerea la răspundere pentru crimele Rusiei”, a afirmat Sybiha. Tensiunile au crescut și după ce forțele ucrainene au lovit marți un complex militar-industrial din orașul rusesc Ceboksari. Acesta se află la aproximativ 1.000 de kilometri de granița ucraineană. Zelenskyy a publicat ulterior imagini cu lansarea rachetelor de croazieră ucrainene „Flamingo”, fabricate în Ucraina. Potrivit președintelui ucrainean, acestea au o rază de acțiune de peste 1.500 de kilometri. 9 Mai, un nou punct de tensiune Kievul susține că viața oamenilor este mai importantă decât festivitățile organizate de Kremlin. Zelenskyy a avertizat că Ucraina va răspunde „în mod reciproc” acțiunilor Rusiei în perioada paradei de 9 Mai. În ultimii ani, Moscova a folosit constant parada victoriei pentru a lega simbolic războiul din Ucraina de victoria sovietică împotriva Germaniei naziste. Anul acesta însă, riscurile de securitate și atacurile cu drone au amplificat temerile privind desfășurarea evenimentului în condiții normale.
A doua cea mai mare rafinărie din Rusia și-a încetat activitatea
A doua cea mai mare rafinărie petrolieră din Rusia, Kirishi, și-a încetat marți activitatea ca urmare a unui atac ucrainean cu drone. Dronele au avariat trei compartimente de distilarea țițeiului, au transmis două surse din industrie către Reuters. Guvernatorul Leningradului, Alexandru Drozdenko, a relevat public că rafinăria a fost vizată de atacurile ucrainene. Rafinăria produce în medie 20 de milioane de tone anual de petrol procesat (400.000 de barili pe zi). La cât se ridică pagubele Rusiei după 4 ani de război? Industria petrolieră a Rusiei este grav afectată de escaladarea atacurilor ucrainene pe o rază tot mai mare, fiind distruse conducte, porturile rafinăriilor și petroliere. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice de pe teritoriul Rusiei au cauzat pagube de 3 trilioane de dolari economiei ruse. Iarna trecută, Rusia a atacat infrastructura vitală a Ucrainei, lăsând mulți ucraineni fără curent electric și căldură. În ultimii ani, cele două țări se atacă în mod reciproc cu roiuri de drone tot mai des. Sursa Foto: X Autorul recomandă:Ce măsuri au luat rușii pentru a proteja parada de 9 mai de posibilele atacuri cu drone ale ucrainenilor
Rafinăria Kirishi din Rusia și-a oprit activitatea după un atac cu drone. Mai multe instalații au fost avariate
Sursele, care au vorbit sub protecția anonimatului din cauza sensibilității situației, au declarat că trei dintre cele patru unități de distilare a țițeiului (CDU) au fost avariate, iar atacul a provocat și un incendiu la nivelul instalației. De asemenea, mai multe unități secundare ar fi fost afectate. Compania Surgutneftegaz, care controlează rafinăria, nu a oferit deocamdată un punct de vedere oficial. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a confirmat că marți dimineață a izbucnit un incendiu într-o zonă industrială din Kirishi, fără a oferi detalii suplimentare privind amploarea pagubelor. Potrivit surselor citate, este dificil de estimat durata reparațiilor necesare pentru repunerea în funcțiune a instalațiilor afectate. Rafinăria Kirishi are o capacitate de aproximativ 20 de milioane de tone pe an (circa 400.000 de barili pe zi) și a procesat în ultimii ani în jur de 18 milioane de tone anual, reprezentând aproximativ 7% din volumul total de rafinare al Rusiei. Unitățile au mai fost vizate de atacuri cu drone în cursul acestui an, inclusiv un incident major în luna mai.
Rusia a declarat armistițiu cu Ucraina în perioada 8-9 mai.
Ministerul Apărării din Rusia a avertizat populația civilă din Kiev și angajații misiunilor diplomatice străine că trebuie să părăsească orașul în timp util. În ciuda capacităților de care dispune, Rusia s-a abținut până acum să lanseze atacuri asupra centrului Kievului, din motive umanitare, potrivit Ministerului Apărării din Rusia. Ministerul Apărării din Rusia a atras atenția asupra declarației făcute de șeful regimului de la Kiev la Erevan, care conține amenințări de a lansa un atac asupra Moscovei pe 9 mai. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, după întâlnirea cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, la Erevan, că nu ia în considerare un armistițiu de o zi cu Rusia pe 9 mai, relatează Reuters. Volodimir Zelenski a numit decizia de a introduce un armistițiu ca fiind „frivolă”. De asemenea, el a menționat că Ucraina nu a primit o propunere oficială din partea Rusiei. Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a anunțat intenția Rusiei de a impune un armistițiu în timpul sărbătorilor de Ziua Victoriei . Potrivit acestuia, această propunere a fost înaintată de președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conversații cu omologul său american, Donald Trump, pe 29 aprilie. Statele Unite au susținut această inițiativă. Secretarul de presă al prezidențialului rus, Dmitri Peskov, a menționat că nu există încă un calendar specific pentru armistițiu.
Oana Țoiu, despre ultimele incidente cu drone: Dovezi foarte clare că aparțin Rusiei
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus, duminică seara, la TVR 1, că l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse la Ministerul Afacelor Externe tocmai pentru „a clarifica ferm faptul că nu este acceptabil în niciun fel” să intre în spațiul nostru aerian fără să aibă permisiunea să facă asta. De asemenea, Țoiu a spus că „vorbim pentru prima dată de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei de drone încărcate cu explozibil. Și acest lucru este de netolerat”. Mai mult decât atât – afirmă Țoiu – reprezentanți din Ministerul Apărării Naționale spun că împreună cu celelalte instituții care au intervenit la fața locului au descoperit „dovezi foarte clare pentru a putea atribui sursa acestor drone”. „Este foarte clar că sunt drone care aparțin Rusiei. Acest lucru este identificabil inclusiv după motorul care este folosit pentru dronele respective. Într-adevăr, prin secretară de stat Ana Tinca noi am avut un discurs la Consiliul de Securitate al Organizației Naționilor Unite. Am cerut Bahrainului care prezida dreptul la intervenție și evident, mai ales că tema zilei era securitate maritimă, acest lucru a fost primit cu solidaritate de celelalte state”, mai spune Oana Țoiu. Ministrul a afirmat că România va avea o intervenție dedicată, o adunare dedicată NATO, la cererea României pentru securitate maritimă la Marea Neagră. „Acest lucru noi îl pregătisem din timp de dinainte de cel mai recent episod cu drone pentru că vorbim de riscuri pe care noi le aveam pe harta lucrurilor posibile și evident că am pregătit la fiecare palier diplomatic spații, conversații, agende care să permită României să poziționeze riscurile pe care le evaluează la Marea Neagră dar dincolo de asta, interesul strategic pentru Marea Neagră, care nu este doar al României, este un interes al Uniunii Europene, al regiunii și avem des conversații și cu Turcia legat de protejarea Mării Negre i-am vorbit des cu Ministrul de Externe Hakan Fidan pentru a putea să sincronizăm ce facem la Marea Neagră nu doar în interiorul NATO, dar și în perspectiva deschiderii în România unui hub de securitate maritimă, o propunere a României prezentă în abordarea strategică a Uniunii Europene la Marea Neagră un proiect pentru care lucrăm a rături de Bulgaria. În România, în afară de Ministerul Afacerilor Externe este implicat de sigur și Ministerul de Interne și Ministerul Apărării. Și noi avem un proiect definit în bună parte de ce așteptăm prezența noului guvern al Bulgariei ca să putem să finalizăm ultimii pași astfel încât, împreună cu Comisia Europeană, să putem să anunțăm proiectul final”, a mai spus Țoiu.
Fiul lui Ion Țiriac a răbufnit împotriva sportivei din Ucraina
Fiul lui Ion Țiriac nu a mai rezistat și a răbufnit împotriva Martei Kostyuk, fiind deranjat de afirmația pe care sportiva din Ucraina a făcut-o recent. Alexandru Țiriac a făcut o postare pe contul personal de Instagram, în cadrul căreia a criticat în termeni duri declarațiile făcute de jucătoarea de tenis în vârstă de 23 de ani. Fiul lui Ion Țiriac, reacție dură împotriva Martei Kostyuk Fiul lui Ion Țiriac este atent la ceea ce se întâmplă în lumea tenisului și la declarațiile pe care sportivii le fac în spațiul public. Acesta nu a mai rezistat și a răbufnit împotriva Martei Kostyuk, în momentul în care a văzut afirmația făcută de sportiva din Ucraina. Alexandru Țiriac a făcut o postare pe contul personal de Instagram, în cadrul căreia a criticat în termeni duri declarațiile făcute de jucătoarea de tenis în vârstă de 23 de ani. Marta Kostyuk a dat de înțeles, în timpul unei declarații pe care a dat-o recent, că nu crede că sportivii din Rusia sunt neutri, întrucât reprezintă o țară agresoare, amintind de războiul dintre Rusia și Ucraina, care durează de mai mulți ani de zile. Reamintim că WTA și ATP permis ca sportivii din Rusia și Belarus să participe în competiții, dar fără să poarte simboluri naționale. „Ce afirmație idioată din partea unui sportiv mediocru, care amestecă sportul cu politica. Draga mea, dacă vrei să faci o schimbare, aruncă-ți racheta, vinde-ți din Monaco, donează toți banii pentru cauză și du-te să lupți. Până atunci, arată respect față de toți jucătorii alături de care ai crescut!”, a transmis fiul lui Ion Țiriac, printr-o postare făcută pe contul personal de Instagram. Declarația care l-a enervat pe Alexandru Țiriac Marta Kostyuk a vorbit recent despre sportivii din Rusia și a dat de înțeles că aceștia nu sunt neutri, întrucât reprezintă o țară agresoare, amintind de conflictul de durată dintre Rusia și Ucraina. Totodată, sportiva din Ucraina este de părere că sportivii din Rusia trebuie să aleagă o tabără. „Jucătorii ruși pretind că sunt neutri; dacă reprezinți țara agresoare, trebuie să alegi o tabără”, a declarat Marya Kostyuk.
Cea mai importantă investigație din istorie a distrus Rusia cu probele din laboratorul groazei
Rusia a primit o lovitură teribilă, după ce Agenția Mondială Antidoping (WADA) a anunțat că „cea mai importantă investigație din istorie” a generat sancțiuni drastice. Demersul – „Operațiunea LIMS” – a avut la bază date și mostre recuperate de către Serviciul de Informații și Investigații al WADA din Sistemul de Management al Informațiilor de Laborator al Laboratorului Antidoping din Moscova. Pragul de 300 de sancțiuni a fost depășit. Rusia, K.O. după vestea venită din direcția WADA Până în acest moment, potrivit informațiilor prezentate pe site-ul oficial al WADA, 302 măsuri au fost luate împotriva a 291 de sportivi ruși, 11 dintre aceștia primind câte două sancțiuni pentru violări separate ale regulamentului antidoping. Witold Banka, șeful angajaților din cadrul agenției, a oferit o reacție în acest context, făcând referire la „cea mai importantă investigație din istoria antidoping”. „Simplu spus, «Operațiunea LIMS» este cea mai reușită anchetă, cu un număr incredibil de 302 sancțiuni impuse până acum. Măsurile au fost luate în urma schemei de doping instituţionalizat a Rusiei. Acest lucru se datorează muncii și profesionalismului personalului WADA, în special celor din departamentele noastre extraordinare de Informații și Investigații și Afaceri Juridice, precum și partenerilor noștri din alte organizații. Este o dovadă a cooperării și dedicării diferitelor federații internaționale și a altor organizații antidoping care au urmărit cu diligență pachetele de probe pe care le-au furnizat WADA”, a declarat președintele Agenției Mondiale Antidoping. S-a accentuat ideea că sancţiunile au fost impuse de 23 de organizaţii antidoping diferite, cu alte patru cazuri aşteptând judecata finală. Dacă halterele şi atletismul au avut cele mai multe cazuri de dopaj – 107, respectiv 93, numărul total de sporturi implicate a fost de 22 – printre care se numără fotbalul, boxul și patinajul. „Istoria a demonstrat că această abordare e eficientă și că întregul proces a fost un succes remarcabil” Agenţia Antidoping a Rusiei (RUSADA) a fost declarată neconformă în 2015, după ce WADA a descoperit dopingul instituţionalizat din această țară. Agenția Mondială Antidoping a subliniat că anchetatorii au recuperat 24 de terabiţi de date din cadrul laboratorului de la Moscova, care au stat la baza instrumentării a sute de spețe. Un detaliu interesant? WADA a adus în atenția publică faptul că „24 de terabiți de date înseamnă circa 8.000 de descărcări de filme de lung metraj în format HD”. Witold Banka a apărat decizia WADA de a reinstaura RUSADA în 2018 sub condiţii stricte, în ciuda criticilor recepționate la acea vreme. „Este important de menționat că hotărârea din 2018 a fost luată tocmai pentru a afla adevărul și a făcut parte dintr-o strategie de investigație sofisticată. Fără această decizie, nu am fi putut obține dovezile esențiale de la Laboratorul Antidoping din Moscova, necesare pentru a urmări penal aceste cazuri. Mă bucur să spun că istoria a demonstrat că această abordare e eficientă și că întregul proces a fost un succes remarcabil în asigurarea echității pentru sportivii din întreaga lume”, a mai adăugat Banka.
Un mall semi-apocaliptic scoate în evidență dificultățile economice ale Rusiei
Muzica pop energică răsună în atriumul unui centru comercial dintr-o suburbie de clasă mijlocie, dar în loc să însoțească forfota cumpărătorilor, se aude în fața unor spații comerciale cu vitrine de sticlă, în mare parte goale și închise – un semn al dificultăților economice din Rusia, potrivit CNN. Imensul mall Goodzone și-a deschis porțile în 2014. Acesta include un cinematograf multiplex cu opt săli, care acum stă pustiu. Deși este încă deschis șapte zile pe săptămână, mall-ul din sudul Moscovei pare să moară încet, cu puține magazine deschise și și mai puțini clienți. În urma invaziei pe scară largă a Ucrainei, a exodului companiilor occidentale și a sancțiunilor occidentale fără precedent, economia Rusiei a contrazis așteptările, orientându-se către cheltuieli militare masive și creșterea exporturilor de petrol către China și India. Putin cere explicații Cu toate acestea, economia începe să dea semne de tensiune crescândă, PIB-ul înregistrând o contracție de 1,8% în primele două luni ale anului 2026. Vladimir Putin a recunoscut problema într-o ședință guvernamentală privind afacerile economice, la jumătatea lunii aprilie. „Statisticile arată că, din păcate, creșterea economică a încetinit timp de două luni consecutive”, a spus Putin, cerând oficialilor să explice „de ce traiectoria indicatorilor macroeconomici nu se ridică în prezent la nivelul așteptărilor”. Liderul Partidului Comunist din Rusia, Gennady Ziuganov, a criticat ulterior ceea ce a descris ca o lipsă de răspunsuri competente la întrebările lui Putin din cadrul ședinței guvernului, calificând situația drept „tristă și îngrijorătoare”. Vorbind în Duma de Stat a Rusiei, Ziuganov a avertizat că țara s-ar putea confrunta cu o revoluție de tip bolșevic dacă guvernul nu reușește să abordeze problema slăbirii economiei. Deși s-a abținut să-l critice pe Putin, așa cum se întâmplă adesea în cazul opoziției coregrafiate permise de Kremlin, el a mustrat totuși guvernul. Deși nu au existat semne de tulburări sociale în masă în Rusia, iar alte mall-uri, inclusiv gigantul Aviapark din nord-vestul Moscovei, par să aibă afaceri bune, mai mulți angajați de la Goodzone au descris pentru CNN, cu îngrijorare, traficul din ce în ce mai redus de vizitatori de acolo. Unul dintre aceștia era Ivan, casier la o filială a unuia dintre cei mai mari retaileri din Rusia. Acesta este al doilea său loc de muncă și nu-și poate permite să-l piardă în contextul actual, a spus el. „Ei bine, în ceea ce privește situația economică, asta vă spune ceva despre situația din țară?”, a spus Ivan, arătând spre ecranul casei sale de marcat. Monitorul afișează 13 tranzacții efectuate până în acel moment al zilei – o sumă de 3.417 ruble (aproximativ 45 de dolari). Este o joi după-amiază la sfârșitul lunii aprilie, iar Ivan spune că, în vremuri mai bune, numărul tranzacțiilor s-ar apropia de 300. „(Goodzone) arată aproape apocaliptic”, a spus Ivan. „Mall-ul este atât de mare, încât te-ai putea rătăci și obosi plimbându-te prin el. S-ar părea că a fost construit și proiectat pentru un flux uriaș de oameni, dar eu nu am văzut așa ceva.” „Propietarul aleargă ca un nebun” Două femei care lucrează într-un magazin de cadouri au declarat pentru CNN că foarte puțini clienți mai intră în magazin. „Practic, folosim acest magazin ca depozit”, a spus una dintre ele. Ea a adăugat că, după pandemia de Covid-19, multe companii și-au mutat activitatea online, dar afacerile în general și-au revenit – asta până la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din februarie 2022. Femeile au spus că șeful lor se chinuie să facă față cerințelor fiscale crescute. „Proprietarul aleargă ca un nebun pentru că impozitele au crescut anul acesta, iar acum are probleme cu strângerea banilor pentru a le plăti. Este foarte dificil pentru antreprenori în acest moment”, a spus una dintre ele. „Ciclul de boom s-a încheiat” Pentru a obține venituri mai mari, Rusia a majorat anul trecut impozitul pe venit și impozitul pe profit, iar taxa pe valoarea adăugată (TVA) a fost majorată la 22% începând cu 1 ianuarie 2026. Ruben Enikolopov, profesor de cercetare la Barcelona School of Economics, explică faptul că, la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul avea o datorie publică redusă și rezerve mari și a pompat bani în economie prin cheltuieli militare. „Funcționează o vreme, dar nu poate continua la nesfârșit. Cheltuielile guvernamentale au ajutat economia, dar acum ciclul de boom economic s-a încheiat. Rezervele sunt în scădere și trebuie să găsească bani de undeva, de aceea au crescut impozitele”, a spus Enikolopov. Enikolopov a afirmat că, deși Moscova a beneficiat de prețurile ridicate la energie în timpul războiului din Orientul Mijlociu, atacurile ucrainene asupra lanțului de aprovizionare rus – în special țintirea continuă a rafinăriilor – au redus cantitatea de petrol pe care Rusia o poate vinde. Ministrul rus al Dezvoltării Economice, Maxim Reshetnikov, a recunoscut public că recentele modificări fiscale au afectat întreprinderile. Rusia s-a bazat pe rezervele sale, a adăugat Reshetnikov, dar „acum vedem că aceste rezerve s-au epuizat în mare parte, iar situația macroeconomică este mult mai complicată”. Sarcina principală a guvernului este de a ajuta întreprinderile să se adapteze la situația actuală, a spus el.
Rusia și Coreea de Nord își consolidează relația bilaterală de apărare
O delegație rusă a vizitat Coreea de Nord începând cu ziua de sâmbătă. Vizita a inclus o întâlnire între ministrul Apărării, Andrei Belousov și liderul nord-coreean Kim Jong Un. În urma întâlnirii, cele două state au stabilit extinderea cooperării militare bilaterale. „Am convenit cu Ministerul nord-coreean al Apărării că parteneriatul nostru militar va fi sustenabil și pe termen lung. Anul acesta promite să fie cel puțin la fel de fructuos în ceea ce privește contactele bilaterale în multe domenii”, a declarat oficialul rus, potrivit agenției TASS, citate de AFP. Din delegație a făcut parte și președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, care a mulțumit public liderului nord-coreean pentru sprijinul acordat în eliberarea regiunii Kursk. Cooperarea dintre cele două țări s-a intensificat în contextul războiului din Ucraina, unde Coreea de Nord a trimis mii de soldați care au participat la contraofensiva de eliberare a regiunii Kursk. Serviciile de informații sud-coreene estimează că aproximativ 2.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost uciși în conflict. În schimbul sprijinului militar, Phenianul ar primi ajutor financiar, tehnologie militară, alimente și resurse energetice din partea Rusiei.
Zelenski acuză Rusia de terorism nuclear la 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl
Într-o postare pe rețelele sociale, făcută la 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, Zelenski a afirmat că Rusia, prin invazia sa, „aduce din nou lumea în pragul unui dezastru provocat de om”. El a subliniat că dronele rusești survolează frecvent zona Cernobîl și că una dintre ele a lovit anul trecut învelișul său protector, conform Le Monde. „Lumea nu trebuie să permită continuarea acestui terorism nuclear, iar cea mai bună soluție este să forțeze Rusia să înceteze aceste atacuri iresponsabile”, a adăugat acesta. Explozia din 1986 de la centrala nucleară de la Cernobîl a fost cel mai grav dezastru nuclear civil din istorie și a schimbat percepția globală asupra energiei nucleare. Se estimează că mii de oameni au murit din cauza expunerii la radiații, însă bilanțul exact rămâne disputat. Un raport al ONU din 2005 a estimat numărul deceselor confirmate și prognozate la 4.000, în cele trei țări cel mai grav afectate. Greenpeace a evaluat în 2006 că dezastrul ar fi provocat aproape 100.000 de morți.