Tăriceanu dă de pământ cu programul de înarmare SAFE: Este un cadou otrăvit
Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu a criticat finanțarea pe care România urmează să o primească prin programul european SAFE, afirmând că cele peste 16 miliarde de euro alocate nu reprezintă un ajutor gratuit, ci un împrumut care va trebui returnat. Declarația sa vine în contextul în care Comisia Europeană a anunțat că România a primit undă verde pentru proiectele de apărare propuse și va începe să primească fondurile începând din luna martie. România va beneficia de aproximativ 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE, destinat finanțării investițiilor în domeniul apărării. Anunțul a fost făcut de Comisia Europeană, care a precizat că proiectele propuse de autoritățile române au fost aprobate, iar primele tranșe de bani urmează să fie virate în perioada următoare. Tăriceanu: ”Sunt bani pe care România va trebui să îi restituie” În acest context, Călin Popescu-Tăriceanu a atras atenția asupra naturii reale a finanțării europene. „Primim prin programul SAFE 16 miliarde de euro, însă este un cadou otrăvit. Sunt bani pe care România va trebui să îi restituie”, a declarat fostul premier. Ce reprezintă SAFE Programul SAFE (Security Action for Europe) este un instrument financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget total de 150 de miliarde de euro, acordat sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase statelor membre. Acesta nu presupune granturi nerambursabile, ci credite care trebuie returnate, chiar dacă dobânzile și termenele sunt mai favorabile decât cele de pe piețele financiare. AUTORUL RECOMANDĂ
Radu Miruță, după aprobarea planului SAFE: Patriotismul nu se urlă, ci se dovedește
„Proiectul SAFE, muncit în ultimele luni, în valoare de 16,68 miliarde euro, pentru înzestrarea modernă a Armatei Române și a infrastructurii asociate a fost aprobat de Comisia Europeană”, a transmis ministrul printr-un mesaj publicat pe Facebook. Miruță a subliniat că în procesul de înzestrare vor fi implicați producătorii locali. „planul inițial ca prin aceasta să dezmorțim și industria națională de armament, să facem culoar furnizorilor locali, e o realitate în România, după ani buni de visuri nerealizate. Vom produce o parte în România, vor fi implicați furnizori locali, vom produce pentru România”, adăugând: „patriotismul nu se urlă, ci se dovedește”. „21 de proiecte de înzestrare, de la mașini blindate, la drone, nave, elicoptere, arme, muniție, apărare antiaeriană, radare, vor fi contractate în ritm alert în următoarele luni. Cum? Transparent, prin criterii clare, urmărind cea mai bună variantă pentru statul român”, mai notează ministrul Apărării. În încheiere, Miruță a subliniat colaborarea dintre Administrația Prezidențială, Cancelaria Prim-Ministrului și ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Externe și Economiei.
Autostrada Unirii A8, mai aproape de realitate: România va construi primii kilometri de autostradă în Republica Moldova
„Finalul acestui an ne aduce o veste excelentă pentru Autostrada Unirii A8. Compania Națională de Investiții Rutiere a lansat astăzi licitația pentru proiectarea și execuția Tronsonului 4 Târgu Neamț – Iași – Ungheni, ultimii 15,5 kilometri ai autostrăzii, la granița cu Republica Moldova. Întregul proiect A8 de la Moțca la Ungheni va fi finanțat prin Programul SAFE – Security Action for Europe”, se arată în anunțul publicat de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Tronsonul 4 face legătura între DN 24 (Iași) și Podul peste Prut de la Ungheni, care este punct vamal cu Republica Moldova. Lucrările de construire a acestui tronson au un cost estimativ de 4,7 miliarde lei și o durată totală de realizare de 3 ani și 8 luni (46 de luni). Proiectarea va dura 10 luni, iar execuția lucrărilor va dura 3 ani (36 de luni). „Un aspect deosebit de important: România va construi, cu fonduri europene, primii kilometri de autostradă de pe teritoriul Republicii Moldova. În cadrul aceluiași contract, constructorul va realiza și primii 5 km din Autostrada Ungheni – Chișinău, între Podul peste Prut și centura municipiului Ungheni – un nou pas concret în unirea tuturor românilor în Uniunea Europeană”, a precizat Horațiu Cosma. Potrivit acestuia, contractul pune accent pe legătura cu Podul peste Prut de la Ungheni. CNIR va acorda punctaj suplimentar firmelor ofertante care își asumă realizarea, în maximum 18 luni, a segmentului de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut. Acesta a precizat că tronsonul aduce și provocări tehnice. Proiectul pentru tronson presupune construcția a 14 poduri și pasaje, două tunele (cel mai lung, de aproximativ 1.700 m), două noduri rutiere, dintre care: un nod de perspectivă pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași, dar și un nod rutier la Golăiești. „Autostrada Unirii nu mai este un proiect pe hârtie, ci o realitate istorică care se înfăptuiește pe zi ce trece și care va uni prin viteză, siguranță și modernizare întreaga Moldovă cu Transilvania și restul Europei”, a conchis Horațiu Cosma.
România, printre țările care vor primi cei mai mulți bani împrumut de la UE pentru investiții în Apărare. Ce sumă primește țara noastră
„Cele 19 state membre și-au prezentat planurile naționale de investiții în apărare pentru SAFE”, a anunțat comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, într-un mesaj distribuit pe rețelele de socializare, scrie EFE. Comisarul ceh a adăugat că până la 15 țări ale UE au inclus în planurile lor ajutor pentru Ucraina, care s-a dovedit a fi „mai mult decât se aștepta”. „Și vorbim despre miliarde, nu despre milioane”, a clarificat el, descriind în același timp SAFE ca fiind „vital pentru pregătirea de apărare a UE și pentru baza noastră industrială”. Împrumuturi din programul SAFE SAFE prevede împrumuturi de 150 de miliarde de euro, astfel încât țările să poată face achiziții comune. Statele membre care urmează să primească inițial cei mai mulți bani sunt Polonia (43,734 miliarde EUR), România (16,680 miliarde EUR), Franța (16,216 miliarde EUR) și Italia (14,900 miliarde EUR). Dintre cele nouăsprezece țări care au solicitat împrumuturi SAFE, cele care vor primi cele mai mici sume sunt Danemarca (46,8 milioane EUR) și Grecia (787,7 milioane EUR), urmate de Finlanda și Spania (câte 1 miliard EUR pentru fiecare dintre cele două state membre). Kubilius a subliniat în septembrie că UE și-a bazat acțiunile pe obiectivele de capabilități atribuite de NATO aliaților săi , lucru asupra căruia statele membre au convenit. El a reamintit că acestea sunt „toate armele necesare pe care trebuie să le avem pentru a fi pregătiți să descurajăm” orice atac. Una dintre condițiile pentru ca proiectele comune să fie finanțate cu SAFE este ca 65% din fiecare sistem de arme să fie fabricat în Europa. Deși numai statele membre pot obține împrumuturi SAFE, țările candidate sau potențialele candidate la aderare pot participa la achiziții publice comune. Produse de apărare SAFE susține achiziționarea de produse de apărare prioritare grupate în două categorii. Prima include muniții și rachete; sisteme de artilerie, inclusiv capabilități de atac de mare precizie; capabilități de luptă la sol și sistemele lor de sprijin, inclusiv echipamente pentru soldați și arme de infanterie; drone mici și sisteme anti-drone conexe; protecția infrastructurii critice; spațiul cibernetic; și mobilitatea militară. Al doilea se referă la sistemele de apărare aeriană și antirachetă; capacitățile maritime de suprafață și submarine; dronele, altele decât cele mici, și sistemele anti-drone aferente; factorii strategici facilitatori, inclusiv transportul aerian strategic, realimentarea în zbor, sistemele C4ISTAR, precum și activele și serviciile spațiale; protecția activelor spațiale, inteligența artificială și războiul electronic.
MApN: Din perpectivă industrială, România este deschisă să coopereze cu Ucraina în domeniul apărării, inclusiv în cadrul SAFE
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Sorin-Dan Moldovan, a participat, luni, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, în Belgia. Consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru Ucraina și creșterea nivelului de pregătire al UE pentru susținerea eforturilor statelor membre pe linia apărării, au fost temele abordate. Ministerul Apărării Naționale anunță, printr-un comunicat, că în cadrul primei sesiuni de lucru, la care a participat secretarul general adjunct al NATO, Radmila Šekerinska, precum și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal, secretarul de stat Moldovan a evidențiat rolul sprijinului financiar al UE ca palier central pentru Ucraina, luând în considerare nevoile urgente ale Kievului. „Din perspectivă industrială, a fost exprimată deschiderea României pentru cooperarea cu Ucraina în domeniul apărării, inclusiv în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe)”, arată MApN. Oficialul român a susținut implementarea rapidă a Foii de parcurs în vederea atingerii obiectivului de pregătire pentru apărare 2030, a Pachetului de mobilitate militară și a Foii de parcurs pentru transformarea industriei de apărare a Uniunii Europene. Secretarul de stat a exprimat interesul României pentru a se implica în eforturile coalițiilor colective de capabilități dezvoltate la nivelul UE, dar și necesitatea de a accelera eforturile pentru consolidarea capacităților statelor membre de pe Flancul Estic, în special cele vizând apărarea aeriană și sistemele de drone și contra-drone, inclusiv printr-un sprijin financiar european adecvat.
Ilie Bolojan explică ce se întâmplă cu pensiile magistraților și blocajul tăierilor din administrație
UPDATE: A început conferința de presă a premierului Ilie Bolojan. Știre inițială: Premierul Ilie Bolojan va susține astăzi, 21 noiembrie, o conferință de presă de la ora 16:00. Subiectele principale vizează reforma pensiilor magistraților și problemele legate de tăierile din instituțiile publice. Pe lângă reforma pensiilor și restructurările din administrație, șeful Guvernului va vorbi și despre investițiile din programul SAFE de apărare, conform anunțului oficial al Executivului. Potrivit unor surse politice, liderii coaliției au decis să amâne o decizie privind tăierile din administrație până după alegerile din 7 decembrie. Nu s-a ajuns la un acord între partide dacă bugetul de salarii să fie redus cu 10% sau dacă doar anumite cheltuieli să fie diminuate. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a cerut o excepție pentru militari, în timp ce Kelemen Hunor, președintele UDMR, pentru domeniul educației. În paralel cu aceste opinii, reprezentanții PSD au organizat o ședință de partid și au hotărât că nu vor susține tăieri de salarii. Pensiile magistraților, în așteptarea avizului CSM În ceea ce privește pensiile magistraților, premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu recent pe care l-a susținut la ProTV că noul proiect de lege este finalizat, iar „singura modificare substanțială” constă în creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani „nu în 10 ani, cum era în primul proiect, ci în 15 ani”. Premierul țării dorește să adopte proiectul săptămâna viitoare și a cerut Consiliului Suprem al Magistraturii să ofere avizul rapid, pentru ca reforma să fie finalizată până la termenul stabilit de Comisia Europeană, adică 28 noiembrie.
Experții europeni sprijină România la proiectele cu finanțare SAFE
O nouă întâlnire de lucru pentru pregătirea proiectelor propuse de România pentru a fi finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE) a avut loc miercuri la Palatul Victoria, anunță Guvernul. La consultările coordonate de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, au participat experți ai Comisiei Europene și reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor implicate în pregătirea portofoliului național de proiecte. România va beneficia de un împrumut în valoare de 16,68 miliarde de euro, fiind a doua țară din UE din perspectiva sumelor disponibilizate prin Programul SAFE. Discuțiile au fost urmate de două vizite. Primul obiectiv vizitat a fost Uzina Mecanică București, unde se produc transportoarele blindate Piranha, având în vedere că, la această uzină, România își propune să dezvolte un proiect prin Programul SAFE, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului. Al doilea obiectiv vizitat a fost baza aeriană a Ministerului Afacerilor Interne, unde se regăsesc toate elementele cu utilizare civilă și militară pe care forțele de ordine publică le au în dotare. ”Sprijinul Comisiei Europene este extrem de important pentru a definitiva lista de proiecte a României, precum și achizițiile comune cu alte state, interoperabilitatea și reducerea timpilor de livrare, prin creșterea capacităților de producție. Ne focusăm atenția asupra dezvoltării industriei românești de apărare și integrării în lanțurile valorice din Europa. De asemenea, interesul nostru este legat de realizarea sectoarelor de autostradă Pașcani-Ungheni – Pașcani-Siret, precum și de creșterea capabilităților militare și civile de apărare. Mulțumesc instituțiilor care participă activ la efortul susținut pentru finalizarea propunerii României în cadrul SAFE și reprezentanților Comisiei Europene pentru sprijinul logistic și administrativ”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca. Programul SAFE Prin intermediul Programului SAFE, România are ca obiectiv să doteze cu echipamente militare și de utilizare duală toate structurile care au responsabilități în domeniul securității naționale și de apărare civilă. Un alt obiectiv este integrarea industriei naționale de apărare în lanțurile valorice din Europa. De asemenea, prioritară pentru achizițiile susținute prin acest program va fi localizarea producției în România și introducerea companiilor din țară în lanțurile de aprovizionare ale industriei de apărare din Europa. O altă direcție importantă este dezvoltarea de capabilități din categoria dronelor (aeriene sau maritime) în parteneriat cu Ucraina, prin capabilități de producție în România. Cooperarea cu Ucraina, a căror expertiză în acest domeniu este extrem de valoroasă, și cu tot Flancul Estic, din Finlanda până în Bulgaria, este obligatorie pentru a crea un sistem de detecție și a crea un zid de apărare împotriva dronelor. Reprezentanții Comisiei vor susține propunerea României de a deschide dialogul cu restul țărilor de pe Flancul Estic în scopul coordonării capabilităților de detecție și interceptare a dronelor care intră în spațiul aerian suveran, astfel încât să funcționeze ca un mecanism unitar și să fie prima linie de detecție pentru restul Europei. Întâlnirea de la Palatul Victoria La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat Directorul General Adjunct în DG DEFIS, coordonator SAFE Herald Ruijters, Fabio Liberti – Director Adjunct Direcția de implementare SAFE, Marta Sadel – Policy officer, Direcția de implementare SAFE, Alina Elena Manea – Policy officer, Direcția de implementare SAFE. Din partea română au participat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, ministrul Economiei, Radu Miruță, reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerului Justiției și ai structurilor naționale de securitate. Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. 19 state membre, inclusiv România, au exprimat interesul pentru acest instrument. Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.
Consolidarea capabilităților industriei de apărare, prioritate în folosirea instrumentului SAFE
Ministrul Apărării Naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a avut, marți, o întrevedere cu Herald Ruijters, coordonatorul grupului de lucru instituit la nivelul Direcției Generale pentru Industria de Apărare și Spațiu (DEFIS) din Comisia Europeană, în vederea implementării inițiativei SAFE (Security Action for Europe). Discuția a avut loc în anticiparea vizitei experților DEFIS la București, planificată la data de 15 octombrie, pentru consultări tehnice care vizează proiectele ce vor fi finanțate prin acest instrument, potrivit MApN. Ministrul apărării naționale a mulțumit reprezentantului Comisiei Europene pentru strânsa cooperare la nivel de experți, în vederea implementării de către România a regulamentului SAFE, inclusiv din perspectiva definitivării planului național de investiții în industria europeană de apărare. Cu privire la acest proces, au fost evidențiate progresele înregistrate la nivel național și s-a pledat pentru o cooperare cât mai solidă și pe viitor. Valorificarea instrumentului SAFE De asemenea, a fost prezentat interesul României pentru valorificarea instrumentului SAFE, alături de statele membre și partenerii eligibili. „România își propune să utilizeze pe deplin oportunitățile oferite de instrumentul SAFE, prin implicarea industriei naționale de apărare în domenii strategice precum mobilitatea militară, apărarea aeriană și antirachetă, sistemele terestre, facilitatori strategici, echipamente individuale pentru soldați și sisteme maritime. Apreciem, totodată, includerea domeniului privind sistemele de drone și antidrone, esențial în raport cu inițiativele europene recente Eastern Flank Watch și European Drone Wall”, spune ministrul apărării naționale. Oficialul român a evidențiat importanța coordonării eforturilor statelor membre în derularea investițiilor și rolul important al Comisiei în conectarea cu industriile de apărare și dezvoltarea acestora de o manieră cuprinzătoare la nivel UE, îndeosebi în regiunile cele mai expuse la materializarea amenințărilor militare. Totodată, ministrul român al apărării a subliniat importanța conectării la această inițiativă a partenerilor cei mai apropiați ai Uniunii Europene, care pot avea o contribuție esențială la derularea rapidă a achizițiilor urgente, în special pentru nevoile statelor de pe Flancul Estic. De asemenea, a evidențiat importanța cooperării cu Ucraina pentru dezvoltarea capabilităților militare, prin valorificarea experienței acestui partener în ceea ce privește inovarea și adaptarea rapidă la condițiile războiului de mare intensitate.
Adrian Câciu, PSD: Deficitul viitor tot mare va fi, pentru că vin împrumuturile SAFE
România va primi aproximativ 17 miliarde de euro sub formă de împrumut prin programul Acțiunea pentru Securitatea Europei” (SAFE), un nou instrument financiar al UE care va sprijini statele membre care doresc să investească în producția industriei de apărare prin achiziții publice comune axate pe capabilitățile prioritare. Împrumutul va fi acordat în condiții avantajoase, cu dobândă mică și cu maturitate de 40 de ani, cu perioadă de grație de 10 ani, deci cu rambursare la 10 ani după acordare. Adrian Câciu atrage atenția, într-o postare pe Facebook, că suma împrumutată se va adăuga la datoria publică. „Împrumuturile adaugă la deficit(dincolo de faptul ca adaugă și la datoria publică) la momentul producerii cheltuielii, nu la momentul rambursării(zic asta pentru cei care nu știu). Adică vom avea deficit mai mare cu aceste 16,7 miliarde euro, în următorii ani!!! Așa că, eu zic să nu mai perorați atâta cu deficitul actual, că deficitul viitor tot mare va fi, pentru că vin împrumuturile SAFE(echivalent a 4,6% din PIB). Deficitul nou creat se va adăuga deficitului curent. La fel, datoria nou creată se va adăuga datoriei curente”. Adrian Câciu vede totuși un potențial câștig economic în urma accesării fondurilor SAFE „Ca să nu aveți așteptări că, gata, se strânge cureaua și ..pa, deficit, pa, datorie! Nicidecum! Acum, dacă tot vreți să avem un câștig economic din asta sunt câteva lucruri de negociat sau de implementat: Aplicare offset la orice achiziție militară. Lucrări de infrastructură militară doar cu firme cu rezidența fiscală în România Toată industria națională de apărare implicată în producție/furnizare. Doar așa ai putea să neutralizezi efectul pe deficit al împrumutului de 16,7 mld euro. Altfel sună ca alea 80 mld euro ale lui Klaus! Noi le luăm, ele pleacă afară, dar deficitul/deficitele(ca e si cel comercial) rămân la noi! Enjoy!”, a concluzionat Adrian Câciu.