Miruță, discuții cu adjunctul ministrului Apărării ucrainean despre posibilitatea producției de drone
Discuțiile celor doi oficiali s-au axat pe explorarea posibilităților de cooperare viitoare dintre ministerele apărării din România și Ucraina, în contextul Parteneriatului strategic semnat recent de președinții celor două țări și al implementării Instrumentului financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE). În cadrul întâlnirii, oficialii au discutat despre posibilitatea dezvoltării/producției de aeronave fără pilot în colaborare directă cu Ucraina, fiind abordate și variantele de transfer tehnologic. „Proiectul beneficiază de 200 de milioane de euro prin programul SAFE, în coproducție, și ne dorim ca în această colaborare MApN să fie o piesă centrală, nu doar un beneficiar. De aceea, discutăm în aceste zile modalitatea de a alcătui o echipă care să se ocupe exclusiv de acest proiect, termenul de semnare al contractului fiind sfârșitul lunii mai”, a declarat ministrul Miruță. „Țara noastră va beneficia de experiența Ucrainei obținută pe câmpul de luptă și de faptul că va avea la dispoziție personal și infrastructură în care să producă tehnică de ultimă generație atunci când este nevoie de ea. Va fi, de asemenea, un avantaj și pentru Ucraina, respectiv faptul că prin participarea României la proiectul SAFE va fi finanțată producția de drone”, a concluzionat ministrul apărării naționale. Întâlnirile dintre specialiști și companii de profil din România și Ucraina – 15 companii ucrainene, care își prezintă portofoliile și capacitățile tehnice – vor continua și în zilele următoare. La activitatea de marți au participat șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Direcției generale pentru armamente, generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, și șeful Comandamentului Apărării Cibernetice, generalul de brigadă Răzvan Marian Tudose.
Nawrocki blochează participarea Poloniei în programul SAFE. Tusk: A ratat ocazia de a acționa ca un patriot
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, s-a opus unei legi care ar fi asigurat miliarde de euro din fondurile UE pentru apărarea țării sale. Acesta a pus decizia sa pe seama faptului că securitatea țării sale nu trebuie să depindă de influența actorilor străini. „Securitatea Poloniei nu trebuie să depindă de decizii străine. Numai un popor care reușește să-și asigure propria securitate rămâne cu adevărat liber”, a declarat Nawrocki, potrivit publicației germane, FAZ. Uniunea Europeană oferă împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 150 de miliarde de euro prin programul SAFE, pentru îmbunătățirea capacităților de apărare a statelor membre. Polonia urma să fie cel mai mare beneficiar, primind aproape 44 de miliarde de euro. La sfârșitul lunii februarie, parlamentul Poloniei a aprobat legea care urma să implementeze finanțarea prin SAFE. Legea a trecut datorită voturilor din partea coaliției de centru-stânga a premierului Donald Tusk. La acea vreme, Tusk a subliniat că mai mult de 80% din fonduri urmau să fie investite în contracte cu firmele polone de apărare, contracte de ar fi beneficiat 12.000 de firme din țară. Cu toate acestea, președintele Nawrocki, cunoscut pentru poziționarea sa eurosceptică, s-a opus legii. „Președintele a ratat ocazia de a acționa ca un patriot”, a comentat Tusk, într-o postare pe X, cu privire la veto-ul exprimat de Nawrocki. Tusk a convocat o ședință extraordinară a cabinetului de miniștri, programată să aibă loc, vineri dimineață. Disputa evidențiază polarizarea de la Varșovia, care a început încă de la alegerea lui Nawrocki ca președinte în 2025. De atunci, Polonia, ca stat membru de o mare importanță în UE, dar și în NATO, nu și-a mai exprimat opinia cu aceeași voce în ceea ce privește chestiunile de importanță strategică, afirmă publicația citată. Motivul este acela că președintele este susținut de partidul conservator de dreapta PiS, în timp ce premierul Donald Tusk se bucură de sprijinul unei tabere politice opuse. Săptămâni în șir, liderul partidului PiS, Jaroslaw Kaczynski, a făcut campanie împotriva programului SAFE, răspândind o narațiune anti-germană. Oficialul conservator acuză că programul de înarmare al UE ar fi un plan de a cultiva relații mai strânse cu UE, sub influența germană. Oficialul susține că producătorii germani de armament ar fi beneficiarii primari. „Ei propun o Polonie aflată sub dominație germană și respingem această dominație germană”, susținea Kaczynski. Propunerea alternativă a lui Nawrocki, respinsă „din fașă” de Guvernul Tusk Pentru a putea refuza împrumuturile UE, dar să poată investi în continuare în consolidarea armatei poloneze, Nawrocki a prezentat recent un plan alternativ numit „SAFE 0%”, alături de guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski. Planul propune finanțarea unui program de înarmare echivalent cu cel al UE, însă fără dobândă, din rezervele valutare și de aur ale Băncii Naționale. Detaliile rămân neclare, iar experții financiari au avertizat că programul prezintă riscuri. Cu toate acestea, în discursul său, președintele Nawrocki afirma că proiectul „înseamnă o armată puternică, fără datorii, pentru generațiile viitoare”. Acesta i-a îndemnat pe miniștrii polonezi să susțină programul, însă punerea în aplicare a proiectului necesită aprobarea guvernului Tusk, care deja a anunțat că nu va da curs acestei propuneri.
Polonia primește cea mai mare sumă prin SAFE. Majoritatea fondurilor merg în industria poloneză
Suma a fost anunțată vineri de oficialii guvernamentali, care au recunoscut că, fără acest mecanism, Polonia nu ar putea accelera modernizarea armatei într-un interval atât de scurt. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz – citat de Breaking Defense – a transmis că, pentru țara sa, SAFE „nu este un program politic, ci unul patriotic”. Dobândă avantajoasă prin UE Programul, lansat în luna mai 2025, funcționează printr-un sistem de împrumuturi: UE se finanțează de pe piețele internaționale și apoi împrumută statele membre în condiții avantajoase. Împrumuturile au o perioadă de rambursare de 45 de ani și un termen de grație de 10 ani pentru principal, ceea ce înseamnă că, în primul deceniu, bugetele naționale plătesc doar dobânda. Pentru Polonia, rata dobânzii este de 3,17%, un nivel apropiat de costul de finanțare al Uniunii Europene pe piețele internaționale. Practic, Polonia beneficiază de condițiile de împrumut ale UE, care se finanțează la costuri mai reduse decât multe state individuale. Artilerie, drone și infrastructură Potrivit guvernului polonez, banii vor fi cheltuiți în perioada 2026-2030 și vor fi direcționați către artilerie, apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme fără pilot și anti-dronă, muniție, sisteme de luptă terestră, transport aerian strategic, securitate cibernetică și soluții de inteligență artificială. O parte din fonduri vor sprijini și mobilitatea militară – modernizarea drumurilor și podurilor, precum și proiecte implementate de Poliție și Poliția de Frontieră. 89% din fonduri merg în industria poloneză Una dintre condițiile programului este ca cel puțin 65% din echipamentele finanțate să fie produse în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Ucraina. Ministerul polonez al Apărării, care a prezentat estimările oficiale prin structura responsabilă de achizițiile militare, spune că aproximativ 89% din fonduri ar urma să ajungă la industria poloneză. Oficialii estimează că aproape 12.000 de companii din Polonia ar putea beneficia de aceste investiții. Restul sumei va fi folosit pentru achiziții externe, inclusiv din Statele Unite și Coreea de Sud. Mai mult armament cu aceiași bani Premierul Donald Tusk a prezentat programul ca pe o prioritate strategică pentru stat. „Țara noastră nu mai poate aștepta – este necesar să consolidăm rapid și decisiv securitatea statului”, a declarat acesta. „O Polonie bine înarmată, cât mai autosuficientă, cooperând modern cu aliații – aceasta este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi”. „Acest program eliberează fonduri semnificative și ne permite să cumpărăm mai mult echipament cu aceiași bani”, spun oficialii din apărare. Acordul ar putea fi blocat Programul SAFE nu este însă lipsit de controverse politice. Opoziția conservatoare a criticat inițiativa, susținând că ar putea afecta suveranitatea Poloniei și ar crește influența Bruxelles-ului asupra deciziilor interne. Președintele Karol Nawrocki și-a exprimat, la rândul său, rezervele, iar promulgarea nu este garantată, întrucât acesta a criticat public acordul și a sugerat că ar putea refuza semnarea. El a argumentat că, fiind un împrumut și nu un grant, programul ar putea împovăra bugetul pe termen lung. Tusk: banii rămân în Polonia Guvernul polonez respinge însă aceste critici. Tusk a explicat că Polonia a fost unul dintre principalii promotori ai programului la nivel european și a respins ideea că alte state ar beneficia disproporționat. „Peste 80% din fonduri vor merge către Polonia și companiile noastre”, a spus premierul. „Știți cât va beneficia industria germană din programul SAFE implementat în Polonia? Doar 0,37%!” Distribuția fondurilor SAFE Pe lângă Polonia, alte 17 state membre ale UE au accesat împrumuturi prin instrumentul SAFE. România va primi 16,7 miliarde de euro, în timp ce Franța și Ungaria câte 16,2 miliarde de euro fiecare. Italia va beneficia de aproape 15 miliarde de euro, iar Belgia de peste 8,3 miliarde de euro. Printre beneficiari se mai numără Lituania – cu 6,37 miliarde de euro, Portugalia – cu 5,84 miliarde de euro, Letonia – 3,49 miliarde de euro, Bulgaria – cu 3,26 miliarde de euro, Estonia – 2,34 miliarde de euro și Slovacia cu 2,31 miliarde de euro. Croația va primi 1,7 miliarde de euro, Cipru 1,18 miliarde de euro, Finlanda și Spania câte 1 miliard de euro fiecare, iar Grecia 787 de milioane de euro. Cea mai mică alocare o are Danemarca: 46,8 milioane de euro.
Marea Britanie vrea consolidarea relațiilor de securitate cu Uniunea Europeană
Șeful guvernului de la Londra speră să înregistreze „progrese” în ceea ce privește cheltuielile de apărare, capacitățile militare și cooperarea dintre statele europene și Marea Britanie „Am susținut că acest lucru ar trebui să ne oblige să analizăm scheme precum SAFE și altele pentru a vedea dacă există o modalitate prin care putem colabora mai strâns”, a declarat premierul britanic, citat de Politico. Negocierile pentru participarea deplină a Regatului Unit la programul SAFE, care oferă împrumuturi pentru achiziții comune în domeniul apărării, au eșuat în noiembrie, în urma unui dezacord legat de contribuția pe care Marea Britanie trebuia să o plătească. În prezent, Regatul Unit poate accesa SAFE doar ca stat terț, fără a beneficia de participarea extinsă avută în vedere inițial. Deși ambasadorul UE la Londra, Pedro Serrano, și oficiali britanici au sugerat anterior posibilitatea unei noi runde de negocieri, Comisia Europeană a precizat că nu ia în calcul, deocamdată, lansarea unui al doilea fond SAFE. O altă opțiune de cooperare ar putea fi implicarea Marii Britanii în împrumutul de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru sprijinirea Ucrainei. În acest context, comisarii europeni Maroš Šefčovič și Valdis Dombrovskis se vor afla luni la Londra pentru întâlniri cu miniștri britanici, în perspectiva celui de-al doilea summit UE-UK, programat pentru anul curent.
Irineu Darău despre fabrica de la Victoria: În jurul acelei investiții ar trebui să înflorească multe
Irineu Darău a afirmat că numărul angajaților direcți ai investiției Rheinmetall de la Victoria se va apropia de 1.000 de persoane, precizând: „pentru că există acel angajament de producție locală și, cum spunem noi, localizare, adică apel la companii românești pentru a cumpăra și expertiză, și servicii, și produse, în jurul acelei investiții Rheinmetall ar trebui să înflorească multe, multe alte locuri de muncă secundare”. Ministrul a spus că investiția ar reprezenta: „salvarea zonei”. Ariile protejate Referitor la temerile legate de ariile protejate din zonă, ministrul a precizat: „Avem obligație europeană să revedem perimetrele de arii protejate. Sunt niște contracte care nu au nicio legătură cu actuala guvernare, de consultanță, prin care niște experți propun redesenarea acestor arii”. Acesta a precizat că ariile protejate vor fi supuse aprobării consiliilor locale și Consiliului Județean, garantând astfel suveranitatea comunităților afectate. „finalizarea acelor hărți va fi aprobată în consiliile locale, în Consiliul Județean. Asta înseamnă că fiecare comunitate, fiecare primar, fiecare Consiliu Local va avea cuvântul final, dar trebuie să accepte cei de acolo”, a declarat Darău, la Digi24. Producție prin programul SAFE În ceea ce privește producția de muniție și echipamente militare, ministrul a explicat că România urmărește, prin programul SAFE, să corecteze greșeli din trecut. „Noi facem tot ceea ce depinde de noi pentru ca în acest program SAFE până în 2030 să corectăm aceste lucruri. încă o dată încercăm, dacă vreți, să umplem anumite goluri și anumite goluri de echipamente și de licențe în interiorul programului SAFE”, a afirmat ministrul. Acesta a subliniat că parteneriatele cu investitori mari sunt esențiale, cu condiția fermă a localizării producției. „Să ne asigurăm că România nu va fi doar piață de asamblare de echipamente militare și chiar vom produce echipamente militare”, a spus acesta. Contractele finale privind producția de armament și muniție urmează să fie semnate cel târziu la finalul lunii mai 2026. Până atunci, ministrul Economiei a spus: „Noi negociem la sânge să ne asigurăm că un procent cât mai mare din producție în principiu 65-70-80% se va întâmpla pe teritoriul românesc cu români”.
SAFE: Proiecte de 1,3 miliarde de euro pentru securitate națională, ordine publică și siguranță națională
„În actualul context de securitate și în fața provocărilor legate de metode de securitate din regiune, România are obligația să-și întărească atât capacitatea de apărare, cât și capacitatea de funcționare a statului și a societății în condiții de criză. Pentru componenta sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională din programul SAFE sunt alocate 1,3 miliarde de euro”, a declarat Bogdan Despescu. El susține că la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost constituit un grup de lucru și s-a plecat de la cerințele operaționale și corelarea lor cu cerințele tehnice și eligibilitățile europene. „Printre proiectele pe care noi le propunem, vorbim de protecția personalului misiunii cu risc ridicat, armament și muniție de infanterie pentru toate forțele din sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, drone, sistem antidrone, mobilitate militară și vorbim aici de sprijin pentru coridoarele logistice, securizarea și fluidizarea mișcărilor esențiale, inclusiv cooperarea între instituții, capabilități de observare, identificare și sprijin operativ în condiții dificile, sisteme critice de comunicații, comandă și control și sisteme de avertizare pentru protecția civilă. Vorbim și de capabilități cibernetice, defensive și proactive, de capabilități mobile pentru asigurarea continuă a serviciilor digitale esențiale”, a declarat Despescu. El a adăugat că, prin aceste investiții, MAI urmărește să mențină ordinea publică și protecția populației în condiții extreme, să protejeze infrastructura critică și continuitatea serviciilor esențiale, să gestioeneze evacuarea și situațiile cu victime în masă. Secretarul de stat a spus că toate investițiile vor fi funcționale și pe timp de pace.
Tăriceanu dă de pământ cu programul de înarmare SAFE: Este un cadou otrăvit
Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu a criticat finanțarea pe care România urmează să o primească prin programul european SAFE, afirmând că cele peste 16 miliarde de euro alocate nu reprezintă un ajutor gratuit, ci un împrumut care va trebui returnat. Declarația sa vine în contextul în care Comisia Europeană a anunțat că România a primit undă verde pentru proiectele de apărare propuse și va începe să primească fondurile începând din luna martie. România va beneficia de aproximativ 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE, destinat finanțării investițiilor în domeniul apărării. Anunțul a fost făcut de Comisia Europeană, care a precizat că proiectele propuse de autoritățile române au fost aprobate, iar primele tranșe de bani urmează să fie virate în perioada următoare. Tăriceanu: ”Sunt bani pe care România va trebui să îi restituie” În acest context, Călin Popescu-Tăriceanu a atras atenția asupra naturii reale a finanțării europene. „Primim prin programul SAFE 16 miliarde de euro, însă este un cadou otrăvit. Sunt bani pe care România va trebui să îi restituie”, a declarat fostul premier. Ce reprezintă SAFE Programul SAFE (Security Action for Europe) este un instrument financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget total de 150 de miliarde de euro, acordat sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase statelor membre. Acesta nu presupune granturi nerambursabile, ci credite care trebuie returnate, chiar dacă dobânzile și termenele sunt mai favorabile decât cele de pe piețele financiare. AUTORUL RECOMANDĂ
Radu Miruță, după aprobarea planului SAFE: Patriotismul nu se urlă, ci se dovedește
„Proiectul SAFE, muncit în ultimele luni, în valoare de 16,68 miliarde euro, pentru înzestrarea modernă a Armatei Române și a infrastructurii asociate a fost aprobat de Comisia Europeană”, a transmis ministrul printr-un mesaj publicat pe Facebook. Miruță a subliniat că în procesul de înzestrare vor fi implicați producătorii locali. „planul inițial ca prin aceasta să dezmorțim și industria națională de armament, să facem culoar furnizorilor locali, e o realitate în România, după ani buni de visuri nerealizate. Vom produce o parte în România, vor fi implicați furnizori locali, vom produce pentru România”, adăugând: „patriotismul nu se urlă, ci se dovedește”. „21 de proiecte de înzestrare, de la mașini blindate, la drone, nave, elicoptere, arme, muniție, apărare antiaeriană, radare, vor fi contractate în ritm alert în următoarele luni. Cum? Transparent, prin criterii clare, urmărind cea mai bună variantă pentru statul român”, mai notează ministrul Apărării. În încheiere, Miruță a subliniat colaborarea dintre Administrația Prezidențială, Cancelaria Prim-Ministrului și ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Externe și Economiei.
Autostrada Unirii A8, mai aproape de realitate: România va construi primii kilometri de autostradă în Republica Moldova
„Finalul acestui an ne aduce o veste excelentă pentru Autostrada Unirii A8. Compania Națională de Investiții Rutiere a lansat astăzi licitația pentru proiectarea și execuția Tronsonului 4 Târgu Neamț – Iași – Ungheni, ultimii 15,5 kilometri ai autostrăzii, la granița cu Republica Moldova. Întregul proiect A8 de la Moțca la Ungheni va fi finanțat prin Programul SAFE – Security Action for Europe”, se arată în anunțul publicat de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Tronsonul 4 face legătura între DN 24 (Iași) și Podul peste Prut de la Ungheni, care este punct vamal cu Republica Moldova. Lucrările de construire a acestui tronson au un cost estimativ de 4,7 miliarde lei și o durată totală de realizare de 3 ani și 8 luni (46 de luni). Proiectarea va dura 10 luni, iar execuția lucrărilor va dura 3 ani (36 de luni). „Un aspect deosebit de important: România va construi, cu fonduri europene, primii kilometri de autostradă de pe teritoriul Republicii Moldova. În cadrul aceluiași contract, constructorul va realiza și primii 5 km din Autostrada Ungheni – Chișinău, între Podul peste Prut și centura municipiului Ungheni – un nou pas concret în unirea tuturor românilor în Uniunea Europeană”, a precizat Horațiu Cosma. Potrivit acestuia, contractul pune accent pe legătura cu Podul peste Prut de la Ungheni. CNIR va acorda punctaj suplimentar firmelor ofertante care își asumă realizarea, în maximum 18 luni, a segmentului de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut. Acesta a precizat că tronsonul aduce și provocări tehnice. Proiectul pentru tronson presupune construcția a 14 poduri și pasaje, două tunele (cel mai lung, de aproximativ 1.700 m), două noduri rutiere, dintre care: un nod de perspectivă pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași, dar și un nod rutier la Golăiești. „Autostrada Unirii nu mai este un proiect pe hârtie, ci o realitate istorică care se înfăptuiește pe zi ce trece și care va uni prin viteză, siguranță și modernizare întreaga Moldovă cu Transilvania și restul Europei”, a conchis Horațiu Cosma.
România, printre țările care vor primi cei mai mulți bani împrumut de la UE pentru investiții în Apărare. Ce sumă primește țara noastră
„Cele 19 state membre și-au prezentat planurile naționale de investiții în apărare pentru SAFE”, a anunțat comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, într-un mesaj distribuit pe rețelele de socializare, scrie EFE. Comisarul ceh a adăugat că până la 15 țări ale UE au inclus în planurile lor ajutor pentru Ucraina, care s-a dovedit a fi „mai mult decât se aștepta”. „Și vorbim despre miliarde, nu despre milioane”, a clarificat el, descriind în același timp SAFE ca fiind „vital pentru pregătirea de apărare a UE și pentru baza noastră industrială”. Împrumuturi din programul SAFE SAFE prevede împrumuturi de 150 de miliarde de euro, astfel încât țările să poată face achiziții comune. Statele membre care urmează să primească inițial cei mai mulți bani sunt Polonia (43,734 miliarde EUR), România (16,680 miliarde EUR), Franța (16,216 miliarde EUR) și Italia (14,900 miliarde EUR). Dintre cele nouăsprezece țări care au solicitat împrumuturi SAFE, cele care vor primi cele mai mici sume sunt Danemarca (46,8 milioane EUR) și Grecia (787,7 milioane EUR), urmate de Finlanda și Spania (câte 1 miliard EUR pentru fiecare dintre cele două state membre). Kubilius a subliniat în septembrie că UE și-a bazat acțiunile pe obiectivele de capabilități atribuite de NATO aliaților săi , lucru asupra căruia statele membre au convenit. El a reamintit că acestea sunt „toate armele necesare pe care trebuie să le avem pentru a fi pregătiți să descurajăm” orice atac. Una dintre condițiile pentru ca proiectele comune să fie finanțate cu SAFE este ca 65% din fiecare sistem de arme să fie fabricat în Europa. Deși numai statele membre pot obține împrumuturi SAFE, țările candidate sau potențialele candidate la aderare pot participa la achiziții publice comune. Produse de apărare SAFE susține achiziționarea de produse de apărare prioritare grupate în două categorii. Prima include muniții și rachete; sisteme de artilerie, inclusiv capabilități de atac de mare precizie; capabilități de luptă la sol și sistemele lor de sprijin, inclusiv echipamente pentru soldați și arme de infanterie; drone mici și sisteme anti-drone conexe; protecția infrastructurii critice; spațiul cibernetic; și mobilitatea militară. Al doilea se referă la sistemele de apărare aeriană și antirachetă; capacitățile maritime de suprafață și submarine; dronele, altele decât cele mici, și sistemele anti-drone aferente; factorii strategici facilitatori, inclusiv transportul aerian strategic, realimentarea în zbor, sistemele C4ISTAR, precum și activele și serviciile spațiale; protecția activelor spațiale, inteligența artificială și războiul electronic.