Comisiile de Apărare împuternicesc SRI şi MAI pe SAFE
Comisiile de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Senat şi Camera Deputaţilor se reunesc joi, în format online, pentru a-i delega pe cei din SRI şi MAI să încheie contractele de achiţie prin SAFE. Potrivit legislaţiei, aceste demersuri ar fi trebuit să aibă loc cu votul parlamentarilor, însă s-a adoptat varianta simplificată de acordare a unei aprobări prealabile din partea senatorilor şi deputaţilor. „Aprobarea prealabilă a Comisiilor pentru apărare, ordine publică si siguranță națională din Camera Deputatilor şi Senat pentru initierea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie aferente proiectelor propuse pentru finantare prin Instrumentul „Actiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), a căror implementare se află în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne Aprobarea prealabilă a Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi sigurantă națională din Camera Deputatilor şi Senat pentru initierea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie aferente proiectelor propuse pentru finanțare prin instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), a căror implementare se află în coordonarea Serviciului Român de Informații”, se arată în invitaţia pe care au primit-o parlamentarii. În cadrul aceleiaşi şedinţe online, urmează să fie aprobat şi proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente. RECOMANDAREA AUTORULUI: Miruță anunță că a „salvat” Uzina Sadu: „Este unul dintre proiectele din SAFE cu producție 100% în România” / „Asta înseamnă să îți pese!” Grindeanu ridiculizează PNL pentru decizia de a nu mai face guvern cu PSD: “Mandatul lui Ilie Bolojan a încetat, oricât ar încerca unii să-l țină în geam cum se zice – ca pe bătrâni să le ia pensia”
Traian Băsescu, despre SAFE: În fața unei drone, un tanc Abrams sau un tanc românesc face tot atâtea parale
„Mă uitam la discuțiile legate de programul SAFE. Vrem tancuri Abrams sau tancuri germane. Foarte bine, dar și România a făcut tancuri. Iar acum poate să continue să facă; împrumută sau cumpără tehnologia pe care nu o are, dar face tancurile la Mizil sau la București, unde le făceam înainte, la uzina mecanică, pentru că, în fața unei drone, ori un tanc Abrams, ori un tanc românesc, face tot atâtea parale”, a declarat Băsescu. Fostul președinte a subliniat, însă, că este necesar ca Guvernul să aibă o gândire „elastică, capabilă să vadă evoluțiile tehnologice în desfășurarea războaielor”. Băsescu a precizat că el nu vede la actualul guvern această gândire „elastică”, însă a precizat că, „la un moment dat, probabil se va întâmpla”. „Văd că ministrul Apărării ne vorbește de program de a se construi drone în România foarte bine. Deci vom dobândi necesarul de tehnologie să ne putem apăra. Ne trebuie puțin timp”, a declarat Băsescu. Reamintim că, la începutul lunii aprilie, Agenția Media a Armatei a anunțat că România se pregătește să demareze un program comun de co-producție de drone alături de Ucraina, demers susținut cu 200 de milioane de euro prin programul SAFE.
Rodeanu, în urma dronei prăbușite la Galați: Este esențial ca SAFE sa treacă prin Parlament rapid
„Sunt parlamentar de Galați. Iar ceea ce s-a întâmplat, azi-noapte, nu este o discuție teoretică despre securitate, ci o realitate trăită aici, în comunitatea noastră. Prăbușirea unei drone de tip Geran într-o locuință dintr-un cartier al orașului arată clar că acest război nu rămâne dincolo de graniță. (…) Doar printr-o minune încărcătura explozibilă nu a detonat și nu s-a ajuns la pierderi de vieți omenești”, a scris Rodeanu, într-o postare publicată pe Facebook. Vicepreședintele Comisiei de Apărare a precizat că MApN „are o prioritate foarte clară: rearanjarea și extinderea dispozitivelor de detecție și contracarare a dronelor, inclusiv în zone care până acum nu au fost vizate direct de incursiuni”, afirmând că Rusia generează noi riscuri care „trebuiesc gestionate rapid și respinsabil”. „Susținem implementarea mecanismelor SAFE, care vizează dezvoltarea și integrarea unor capabilități moderne de detecție și interceptare, inclusiv prin producție aici, în România, și utilizarea unor tehnologii de ultimă generație, deja testate în condiții reale în războiul din Ucraina. Obiectivul este unul simplu și direct: o acoperire cât mai completă a teritoriului României și o capacitate reală de reacție”, a scris Rodeanu. Rodeanu a precizat că „este esențial ca Programul SAFE să treacă prin Parlament rapid, fără blocaje”, dar și că „România trebuie guvernată eficient de miniștrii Apărării și ai Economiei, pentru a duce aceste proiecte din etapa de plan în cea de finalizare a contractării, dar și de implementare”. „Nu este despre politică. Este despre siguranța oamenilor”, a declarat vicepreședintele Comisiei de Apărare a Camerei Deputaților.
Ministrul Apărării: PSD să spună că nu știe despre SAFE, este o abordare complet neserioasă
Ministrul USR al Apărării, Radu Miruță, susține că nemulțumirile celor de la Partidul Social Democrat cu privire la aspecte ale programului SAFE nu sunt justificate. El a declarat într-un interviu la DC News că PSD a luat parte activ la luarea deciziilor. „Nu este ceva ce eu știu, pe care reprezentanții PSD să nu fi fost când s-a luat decizia și pe care să nu știe rezultatul. Înainte de asta a fost un grup de lucru, pe tot intervalul de șase luni de zile, unde PSD a avut la absolut care ședință reprezentant. N-a fost o ședință despre SAFE, unde ei n-au avut reprezentant. Înainte de grupul ăsta de lucru, a fost ședință CSAT, care a stabilit un cadru în care să se deruleze aceste programe, unde PSD are reprezentant. PSD să spună că nu știe despre SAFE, este o abordare complet neserioasă, care n-are niciun fundament”, a declarat Radu Miruță. Ministrul Apărării admite că este vorba despre anumite jocuri politice, dar inistă că PSD a contribuit și chiar ainfluențat luarea deciziilor. „Dacă la fel spun că nu știu despre deciziile guvernului sau că nu au fost de acord cu ele, aici e mai evident decât atât. Nu numai că știu. Au contribuit și au influențat aceste decizii. Că e un joc politic, pot să înțeleg. E absolut legitim să fie și asta, dar nu te joci cu programele de înzestare”, a mai spus Miruță.
Miruță, discuții cu adjunctul ministrului Apărării ucrainean despre posibilitatea producției de drone
Discuțiile celor doi oficiali s-au axat pe explorarea posibilităților de cooperare viitoare dintre ministerele apărării din România și Ucraina, în contextul Parteneriatului strategic semnat recent de președinții celor două țări și al implementării Instrumentului financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE). În cadrul întâlnirii, oficialii au discutat despre posibilitatea dezvoltării/producției de aeronave fără pilot în colaborare directă cu Ucraina, fiind abordate și variantele de transfer tehnologic. „Proiectul beneficiază de 200 de milioane de euro prin programul SAFE, în coproducție, și ne dorim ca în această colaborare MApN să fie o piesă centrală, nu doar un beneficiar. De aceea, discutăm în aceste zile modalitatea de a alcătui o echipă care să se ocupe exclusiv de acest proiect, termenul de semnare al contractului fiind sfârșitul lunii mai”, a declarat ministrul Miruță. „Țara noastră va beneficia de experiența Ucrainei obținută pe câmpul de luptă și de faptul că va avea la dispoziție personal și infrastructură în care să producă tehnică de ultimă generație atunci când este nevoie de ea. Va fi, de asemenea, un avantaj și pentru Ucraina, respectiv faptul că prin participarea României la proiectul SAFE va fi finanțată producția de drone”, a concluzionat ministrul apărării naționale. Întâlnirile dintre specialiști și companii de profil din România și Ucraina – 15 companii ucrainene, care își prezintă portofoliile și capacitățile tehnice – vor continua și în zilele următoare. La activitatea de marți au participat șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Direcției generale pentru armamente, generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, și șeful Comandamentului Apărării Cibernetice, generalul de brigadă Răzvan Marian Tudose.
Nawrocki blochează participarea Poloniei în programul SAFE. Tusk: A ratat ocazia de a acționa ca un patriot
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, s-a opus unei legi care ar fi asigurat miliarde de euro din fondurile UE pentru apărarea țării sale. Acesta a pus decizia sa pe seama faptului că securitatea țării sale nu trebuie să depindă de influența actorilor străini. „Securitatea Poloniei nu trebuie să depindă de decizii străine. Numai un popor care reușește să-și asigure propria securitate rămâne cu adevărat liber”, a declarat Nawrocki, potrivit publicației germane, FAZ. Uniunea Europeană oferă împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 150 de miliarde de euro prin programul SAFE, pentru îmbunătățirea capacităților de apărare a statelor membre. Polonia urma să fie cel mai mare beneficiar, primind aproape 44 de miliarde de euro. La sfârșitul lunii februarie, parlamentul Poloniei a aprobat legea care urma să implementeze finanțarea prin SAFE. Legea a trecut datorită voturilor din partea coaliției de centru-stânga a premierului Donald Tusk. La acea vreme, Tusk a subliniat că mai mult de 80% din fonduri urmau să fie investite în contracte cu firmele polone de apărare, contracte de ar fi beneficiat 12.000 de firme din țară. Cu toate acestea, președintele Nawrocki, cunoscut pentru poziționarea sa eurosceptică, s-a opus legii. „Președintele a ratat ocazia de a acționa ca un patriot”, a comentat Tusk, într-o postare pe X, cu privire la veto-ul exprimat de Nawrocki. Tusk a convocat o ședință extraordinară a cabinetului de miniștri, programată să aibă loc, vineri dimineață. Disputa evidențiază polarizarea de la Varșovia, care a început încă de la alegerea lui Nawrocki ca președinte în 2025. De atunci, Polonia, ca stat membru de o mare importanță în UE, dar și în NATO, nu și-a mai exprimat opinia cu aceeași voce în ceea ce privește chestiunile de importanță strategică, afirmă publicația citată. Motivul este acela că președintele este susținut de partidul conservator de dreapta PiS, în timp ce premierul Donald Tusk se bucură de sprijinul unei tabere politice opuse. Săptămâni în șir, liderul partidului PiS, Jaroslaw Kaczynski, a făcut campanie împotriva programului SAFE, răspândind o narațiune anti-germană. Oficialul conservator acuză că programul de înarmare al UE ar fi un plan de a cultiva relații mai strânse cu UE, sub influența germană. Oficialul susține că producătorii germani de armament ar fi beneficiarii primari. „Ei propun o Polonie aflată sub dominație germană și respingem această dominație germană”, susținea Kaczynski. Propunerea alternativă a lui Nawrocki, respinsă „din fașă” de Guvernul Tusk Pentru a putea refuza împrumuturile UE, dar să poată investi în continuare în consolidarea armatei poloneze, Nawrocki a prezentat recent un plan alternativ numit „SAFE 0%”, alături de guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski. Planul propune finanțarea unui program de înarmare echivalent cu cel al UE, însă fără dobândă, din rezervele valutare și de aur ale Băncii Naționale. Detaliile rămân neclare, iar experții financiari au avertizat că programul prezintă riscuri. Cu toate acestea, în discursul său, președintele Nawrocki afirma că proiectul „înseamnă o armată puternică, fără datorii, pentru generațiile viitoare”. Acesta i-a îndemnat pe miniștrii polonezi să susțină programul, însă punerea în aplicare a proiectului necesită aprobarea guvernului Tusk, care deja a anunțat că nu va da curs acestei propuneri.
Polonia primește cea mai mare sumă prin SAFE. Majoritatea fondurilor merg în industria poloneză
Suma a fost anunțată vineri de oficialii guvernamentali, care au recunoscut că, fără acest mecanism, Polonia nu ar putea accelera modernizarea armatei într-un interval atât de scurt. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz – citat de Breaking Defense – a transmis că, pentru țara sa, SAFE „nu este un program politic, ci unul patriotic”. Dobândă avantajoasă prin UE Programul, lansat în luna mai 2025, funcționează printr-un sistem de împrumuturi: UE se finanțează de pe piețele internaționale și apoi împrumută statele membre în condiții avantajoase. Împrumuturile au o perioadă de rambursare de 45 de ani și un termen de grație de 10 ani pentru principal, ceea ce înseamnă că, în primul deceniu, bugetele naționale plătesc doar dobânda. Pentru Polonia, rata dobânzii este de 3,17%, un nivel apropiat de costul de finanțare al Uniunii Europene pe piețele internaționale. Practic, Polonia beneficiază de condițiile de împrumut ale UE, care se finanțează la costuri mai reduse decât multe state individuale. Artilerie, drone și infrastructură Potrivit guvernului polonez, banii vor fi cheltuiți în perioada 2026-2030 și vor fi direcționați către artilerie, apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme fără pilot și anti-dronă, muniție, sisteme de luptă terestră, transport aerian strategic, securitate cibernetică și soluții de inteligență artificială. O parte din fonduri vor sprijini și mobilitatea militară – modernizarea drumurilor și podurilor, precum și proiecte implementate de Poliție și Poliția de Frontieră. 89% din fonduri merg în industria poloneză Una dintre condițiile programului este ca cel puțin 65% din echipamentele finanțate să fie produse în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Ucraina. Ministerul polonez al Apărării, care a prezentat estimările oficiale prin structura responsabilă de achizițiile militare, spune că aproximativ 89% din fonduri ar urma să ajungă la industria poloneză. Oficialii estimează că aproape 12.000 de companii din Polonia ar putea beneficia de aceste investiții. Restul sumei va fi folosit pentru achiziții externe, inclusiv din Statele Unite și Coreea de Sud. Mai mult armament cu aceiași bani Premierul Donald Tusk a prezentat programul ca pe o prioritate strategică pentru stat. „Țara noastră nu mai poate aștepta – este necesar să consolidăm rapid și decisiv securitatea statului”, a declarat acesta. „O Polonie bine înarmată, cât mai autosuficientă, cooperând modern cu aliații – aceasta este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi”. „Acest program eliberează fonduri semnificative și ne permite să cumpărăm mai mult echipament cu aceiași bani”, spun oficialii din apărare. Acordul ar putea fi blocat Programul SAFE nu este însă lipsit de controverse politice. Opoziția conservatoare a criticat inițiativa, susținând că ar putea afecta suveranitatea Poloniei și ar crește influența Bruxelles-ului asupra deciziilor interne. Președintele Karol Nawrocki și-a exprimat, la rândul său, rezervele, iar promulgarea nu este garantată, întrucât acesta a criticat public acordul și a sugerat că ar putea refuza semnarea. El a argumentat că, fiind un împrumut și nu un grant, programul ar putea împovăra bugetul pe termen lung. Tusk: banii rămân în Polonia Guvernul polonez respinge însă aceste critici. Tusk a explicat că Polonia a fost unul dintre principalii promotori ai programului la nivel european și a respins ideea că alte state ar beneficia disproporționat. „Peste 80% din fonduri vor merge către Polonia și companiile noastre”, a spus premierul. „Știți cât va beneficia industria germană din programul SAFE implementat în Polonia? Doar 0,37%!” Distribuția fondurilor SAFE Pe lângă Polonia, alte 17 state membre ale UE au accesat împrumuturi prin instrumentul SAFE. România va primi 16,7 miliarde de euro, în timp ce Franța și Ungaria câte 16,2 miliarde de euro fiecare. Italia va beneficia de aproape 15 miliarde de euro, iar Belgia de peste 8,3 miliarde de euro. Printre beneficiari se mai numără Lituania – cu 6,37 miliarde de euro, Portugalia – cu 5,84 miliarde de euro, Letonia – 3,49 miliarde de euro, Bulgaria – cu 3,26 miliarde de euro, Estonia – 2,34 miliarde de euro și Slovacia cu 2,31 miliarde de euro. Croația va primi 1,7 miliarde de euro, Cipru 1,18 miliarde de euro, Finlanda și Spania câte 1 miliard de euro fiecare, iar Grecia 787 de milioane de euro. Cea mai mică alocare o are Danemarca: 46,8 milioane de euro.
Marea Britanie vrea consolidarea relațiilor de securitate cu Uniunea Europeană
Șeful guvernului de la Londra speră să înregistreze „progrese” în ceea ce privește cheltuielile de apărare, capacitățile militare și cooperarea dintre statele europene și Marea Britanie „Am susținut că acest lucru ar trebui să ne oblige să analizăm scheme precum SAFE și altele pentru a vedea dacă există o modalitate prin care putem colabora mai strâns”, a declarat premierul britanic, citat de Politico. Negocierile pentru participarea deplină a Regatului Unit la programul SAFE, care oferă împrumuturi pentru achiziții comune în domeniul apărării, au eșuat în noiembrie, în urma unui dezacord legat de contribuția pe care Marea Britanie trebuia să o plătească. În prezent, Regatul Unit poate accesa SAFE doar ca stat terț, fără a beneficia de participarea extinsă avută în vedere inițial. Deși ambasadorul UE la Londra, Pedro Serrano, și oficiali britanici au sugerat anterior posibilitatea unei noi runde de negocieri, Comisia Europeană a precizat că nu ia în calcul, deocamdată, lansarea unui al doilea fond SAFE. O altă opțiune de cooperare ar putea fi implicarea Marii Britanii în împrumutul de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru sprijinirea Ucrainei. În acest context, comisarii europeni Maroš Šefčovič și Valdis Dombrovskis se vor afla luni la Londra pentru întâlniri cu miniștri britanici, în perspectiva celui de-al doilea summit UE-UK, programat pentru anul curent.
Irineu Darău despre fabrica de la Victoria: În jurul acelei investiții ar trebui să înflorească multe
Irineu Darău a afirmat că numărul angajaților direcți ai investiției Rheinmetall de la Victoria se va apropia de 1.000 de persoane, precizând: „pentru că există acel angajament de producție locală și, cum spunem noi, localizare, adică apel la companii românești pentru a cumpăra și expertiză, și servicii, și produse, în jurul acelei investiții Rheinmetall ar trebui să înflorească multe, multe alte locuri de muncă secundare”. Ministrul a spus că investiția ar reprezenta: „salvarea zonei”. Ariile protejate Referitor la temerile legate de ariile protejate din zonă, ministrul a precizat: „Avem obligație europeană să revedem perimetrele de arii protejate. Sunt niște contracte care nu au nicio legătură cu actuala guvernare, de consultanță, prin care niște experți propun redesenarea acestor arii”. Acesta a precizat că ariile protejate vor fi supuse aprobării consiliilor locale și Consiliului Județean, garantând astfel suveranitatea comunităților afectate. „finalizarea acelor hărți va fi aprobată în consiliile locale, în Consiliul Județean. Asta înseamnă că fiecare comunitate, fiecare primar, fiecare Consiliu Local va avea cuvântul final, dar trebuie să accepte cei de acolo”, a declarat Darău, la Digi24. Producție prin programul SAFE În ceea ce privește producția de muniție și echipamente militare, ministrul a explicat că România urmărește, prin programul SAFE, să corecteze greșeli din trecut. „Noi facem tot ceea ce depinde de noi pentru ca în acest program SAFE până în 2030 să corectăm aceste lucruri. încă o dată încercăm, dacă vreți, să umplem anumite goluri și anumite goluri de echipamente și de licențe în interiorul programului SAFE”, a afirmat ministrul. Acesta a subliniat că parteneriatele cu investitori mari sunt esențiale, cu condiția fermă a localizării producției. „Să ne asigurăm că România nu va fi doar piață de asamblare de echipamente militare și chiar vom produce echipamente militare”, a spus acesta. Contractele finale privind producția de armament și muniție urmează să fie semnate cel târziu la finalul lunii mai 2026. Până atunci, ministrul Economiei a spus: „Noi negociem la sânge să ne asigurăm că un procent cât mai mare din producție în principiu 65-70-80% se va întâmpla pe teritoriul românesc cu români”.
SAFE: Proiecte de 1,3 miliarde de euro pentru securitate națională, ordine publică și siguranță națională
„În actualul context de securitate și în fața provocărilor legate de metode de securitate din regiune, România are obligația să-și întărească atât capacitatea de apărare, cât și capacitatea de funcționare a statului și a societății în condiții de criză. Pentru componenta sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională din programul SAFE sunt alocate 1,3 miliarde de euro”, a declarat Bogdan Despescu. El susține că la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost constituit un grup de lucru și s-a plecat de la cerințele operaționale și corelarea lor cu cerințele tehnice și eligibilitățile europene. „Printre proiectele pe care noi le propunem, vorbim de protecția personalului misiunii cu risc ridicat, armament și muniție de infanterie pentru toate forțele din sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, drone, sistem antidrone, mobilitate militară și vorbim aici de sprijin pentru coridoarele logistice, securizarea și fluidizarea mișcărilor esențiale, inclusiv cooperarea între instituții, capabilități de observare, identificare și sprijin operativ în condiții dificile, sisteme critice de comunicații, comandă și control și sisteme de avertizare pentru protecția civilă. Vorbim și de capabilități cibernetice, defensive și proactive, de capabilități mobile pentru asigurarea continuă a serviciilor digitale esențiale”, a declarat Despescu. El a adăugat că, prin aceste investiții, MAI urmărește să mențină ordinea publică și protecția populației în condiții extreme, să protejeze infrastructura critică și continuitatea serviciilor esențiale, să gestioeneze evacuarea și situațiile cu victime în masă. Secretarul de stat a spus că toate investițiile vor fi funcționale și pe timp de pace.