Irineu Darău, ministrul Economiei. S-a rezolvat: „Romarm redevine o companie credibilă și bancabilă
Irineu Darău, ministrul Economiei, a anunțat că situația contabilă de la ROMARM a fost rezolvată. Compania poate accesa finanțări și poate fi „un pilon de bază în Programul SAFE”. Romarm redevine o companie credibilă și „bancabilă”, susține ministrul. Declarația ministului USR vine la puțin timp după ce directorul general al Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, îl acuza pe colegul său de partid și guvern, ministrul Apărării, Radu Miruță, de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale” și cerea judecarea acestuia. Raport de ministru „La preluarea mandatului de ministru, la finalul lunii decembrie, am găsit o situație inacceptabilă la C.N. ROMARM S.A.: situațiile financiare pe anul 2024 erau complet blocate și neaprobate, din cauza unor rezerve serioase semnalate în raportul auditorului. (…) După luni de muncă intensă alături de secretarii de stat și echipele din minister, am reușit să deblocăm această situație”, a anunțat miercuri Irineu Darău. ROMARM și-a refăcut situațiile financiare El susține că ROMARM și-a refăcut situațiile financiare conform standardelor și că a semnat mandatul pentru ședința A.G.O.A., în vederea aprobării rezultatelor pentru anii 2024 și 2025. Ministrul Economiei arată că în acest fel Romarm redevine o companie credibilă și „bancabilă”, poate accesa programe de finanțare solide și poate susține direct fabricile din subordine, în care este acționar. „O structură financiară sănătoasă este esențială pentru ca Romarm să fie un pilon de bază în Programul SAFE, cât și în celelalte programe de finanțare internaționale și naționale pentru industria de apărare”, mai spune ministrul. Programul „Nucleu” Ministerul a început și plățile pe programul de menținere a capacităților de producție în industria de apărare – așa numitul program „Nucleu”. „Tocmai le-am mai trimis o adresă pentru a se asigura că nu mai există întârzieri suplimentare în alocarea sumelor din Nucleu, fiindcă oamenii sunt foarte importanți și chiar au nevoie să își primească salariile, după atâta timp”, adaugă Darău. El spune că așteptarea lui de la Programul SAFE și din alte prezente și viitoare programe de înzestrare este extrem de ridicată: „Nu ne dorim doar finanțare și liste de cumpărături, ci o transformare profundă și reală a industriei de apărare. Urmărim cu consecvență reindustrializarea, modernizarea, retehnologizarea și creșterea competitivității României la nivel internațional”, zice Darău. Recomandarea autorului: Șeful Romarm cere judecarea lui Radu Miruță pentru înaltă trădare
Nicușor Dan vs Ilie Bolojan. Viorel Cataramă: Asistăm la un război evident între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Viorel Cataramă, om de afaceri român și membru PNL, afirmă că asistăm la un război între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Viorel Cataramă: „Lui Ilie Bolojan, trebuie să recunoaștem și niște calități. El speculează, având și un munte de bani pe care stă pentru propagandă, pentru troli și boți. El speculează toate greșelile președintelui Nicușor Dan, a celorlalți… Numai că Nicușor Dan nu știe cum să-l câștige. Ori nu are consilieri, ori nu ascultă de consilieri.” Invitat la Marius Tucă Show, Viorel Cataramă afirmă că asistăm la un război între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. Acesta spune că Bolojan speculează toate greșelile președintelui. El susține că Nicușor Dan nu poate câștiga acest conflict dacă intervențiile sale în spațiul public sunt de câteva minute. Omul de afaceri subliniază că România este condusă astăzi de PNL și USR. Astfel liderii partidelor își pot numi oamenii în diferite structuri administrative. Acesta fiind motivul pentru care PNL și USR îl susțin pe Bolojan. Liberalul menționează că decizia de a atribui o bună parte din investițiile din programul SAFE companiei Rheinmetall este o decizie în logica partidelor USR și PNL. „Lui Ilie Bolojan, trebuie să recunoaștem și niște calități. El speculează, având și un munte de bani pe care stă pentru propagandă, pentru troli și boți. El speculează toate greșelile președintelui Nicușor Dan, a celorlalți… Numai că Nicușor Dan nu știe cum să-l câștige. Ori nu are consilieri, ori nu ascultă de consilieri. El nu, nu poate să-l câștige ieșind un minut sau sau două la televizor și spunându-le: Bă, aveți grijă, facem cum spun eu, că vă ia naiba. Și nu o ține. O văd logică. De ce? Pentru că România e condusă astăzi de PNL și USR. Ei merg pe principiu că Nicușor Dan nu se pricepe sau nu vrea sau nu poate, nu contează. Noi guvernăm interimar, dar ne punem oamenii în toate structurile administrației centrale și locale, dăm contract în minister, peste tot în toată România. După vedem de ce PNL-ul și USR-ul sunt grupați în spatele lui Bolojan.”, a declarat omul de afaceri.
Curtea Constituțională judecă joi sesizarea privind ordonanța SAFE
Pe ordinea de zi a CCR se află obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea OUG nr. 21/2026 pentru modificarea și completarea OUG nr. 62/2005 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE. Sesizarea a fost formulată de peste 50 de deputați din AUR, SOS România și PACE, precum și de deputați neafiliați. În sesizarea transmisă CCR, autorii au reclamat că ordonanța nu se limita la aplicarea programului SAFE, ci modifica și legislația din alte domenii, precum PNRR. Guvernul a susținut că ordonanța este necesară pentru realizarea rapidă a unor investiții în industria de apărare, prin programul SAFE, și pentru protejarea activelor unor companii declarate strategice. „Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 08.05.2026 a fost repusă ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative – adoptată de Guvern în ședința din 4 mai – pentru ca Executivul sa ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ pentru acest act normativ (…) Ordonanță de Urgență are scopul să adapteze cadrul legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investițiile din industria de apărare, având în vedere oportunitățile create de accesarea programului SAFE, și să protejeze activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, a transmis atunci Guvernul. Separat, CCR are programată pe 10 iunie și cererea de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, tot în legătură cu ordonanța privind SAFE. Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare presupune alocarea către România a unei sume de 16,68 miliarde Euro pentru achiziția de echipamente militare sau cu utilizare duală, precum și pentru infrastructură duală.
MAI a semnat contracte de aproape un miliard de euro prin programul european SAFE. Avioane Spartan, elicoptere Airbus și mii de autospeciale.
„Contractele vizează proiecte majore de investiții destinate creșterii capacității operaționale a structurilor MAI în domenii esențiale pentru securitatea națională, protecția populației și răspunsul la situații de urgență: mobilitate militară, managementul victimelor multiple, protecție CBRNe, evacuare în masă, intervenție aeriană și navală, comunicații critice și reziliență informatică”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Afacerilor Interne. Cum se împart cele 973 de milioane de euro? Cea mai mare alocare financiară, de peste 431 de milioane de euro, a fost direcționată către managementul victimelor multiple și protecția CBRNe, urmată de gestionarea evacuărilor în masă (peste 292 de milioane de euro) și modernizarea sistemelor de comunicații (peste 121 de milioane), restul fiind completat de autospeciale în valoare de peste 115 milioane de euro și mobilitate militară de peste 10 milioane de euro. Printre cele mai scumpe contracte se numără avioanele Spartan, livrate de Leonardo, elicopterele Airbus, un tren de intervenție și o nouă flotă de autospeciale de intervenție. Ce se va cumpăra? Pentru Departamentul pentru Situații de Urgență s-au contractat două avioane Leonardo C-27J Spartan NG (245.000.000 euro), 12 elicoptere Airbus (peste 280 de milioane de euro) și un simulator de zbor modern (peste 43 milioane euro). Pentru mobilitate, Ministerul a contractat 5.000 de SUV-uri și 25 de microbuze ( 8+1) de la Grupul Renault în valoare de aproape 116 milioane de euro. De asemenea, au fost achiziționate 10 autospeciale blindate de transport, 110 vehicule pentru victime multiple. „Șalupele Search and Rescue și șalupele maritime (peste 20 de milioane de euro) de intervenție vor întări capacitatea de acțiune pe apă, inclusiv pentru salvarea persoanelor aflate în pericol, intervenții la bordul navelor, stingerea incendiilor și sprijinirea operațiunilor desfășurate în zone portuare, fluviale sau maritime” se mai arată în comunicat. „Totodată, investițiile în comunicații critice (121.520.000 euro) și reziliență informatică vor contribui la protejarea infrastructurilor operaționale ale MAI, la continuitatea serviciilor esențiale și la creșterea capacității de coordonare între structurile operative în situații de criză”, conchide instituția.
Polonia semnează contracte de apărare de 18,4 miliarde de euro. Record istoric pentru armata poloneză
Anunțul a fost făcut de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, care a descris momentul drept un „record mondial absolut” și o etapă crucială pentru consolidarea capacităților de apărare ale țării. Acordurile au fost încheiate cu mai mulți producători polonezi din industria de apărare și vizează furnizarea unor sisteme moderne de armament și echipamente militare, scrie TVP World. Ce se numără printre achiziții Printre cele mai importante achiziții se numără 146 de vehicule de luptă pentru infanterie Borsuk, vehicule de sprijin pentru obuzierele autopropulsate K9PL, precum și vehicule destinate transportului muniției, comunicațiilor și coordonării operațiunilor pentru sistemul de artilerie cu rachete Homar-K. Compania Huta Stalowa Wola, parte a Grupului Polonez de Armament (PGZ), controlat de stat, va beneficia de cea mai mare parte a contractelor. De asemenea, producătorul Rosomak S.A. a semnat acorduri pentru livrarea a 48 de vehicule militare, inclusiv 30 de vehicule de evacuare medicală și 18 vehicule de comandă. Polonia semnează contracte de apărare de 18,4 miliarde de euro prin programul SAFE al UE Contractele fac parte din programul SAFE al Uniunii Europene, un mecanism de finanțare care oferă statelor membre împrumuturi avantajoase pentru achiziționarea de echipamente militare produse pe continent. Programul a fost creat pentru a sprijini dezvoltarea industriei europene de apărare și pentru a întări securitatea blocului comunitar pe fondul războiului din Ucraina și al preocupărilor privind amenințările venite din partea Rusiei. Polonia este principalul beneficiar al acestui program, având acces la finanțări în valoare de 43,7 miliarde de euro. Autoritățile de la Varșovia au semnat acordul de împrumut la începutul lunii mai și au primit deja prima tranșă, în valoare de 6,6 miliarde de euro. Polonia își consolidează poziția pe flancul estic al NATO Guvernul polonez și-a accelerat semnificativ investițiile în apărare după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Situată pe flancul estic al NATO, Polonia a devenit una dintre țările europene care alocă cele mai mari resurse pentru modernizarea forțelor armate. Premierul Donald Tusk a declarat anterior că obiectivul executivului este semnarea a aproximativ 40 de contracte de apărare, cu o valoare totală de aproape 100 de miliarde de zloți, până la finalul lunii mai. Prin aceste investiții, Varșovia urmărește atât consolidarea securității naționale, cât și dezvoltarea industriei poloneze de apărare, într-un context geopolitic marcat de tensiuni și incertitudini la granițele estice ale Europei.
MAI cumpără 12 elicoptere Airbus de ultimă generație pentru intervenții de urgență, salvare și ordine publică
Ministerul Afacerilor Interne va achiziționa 12 elicoptere multirol Airbus H160 și H145, destinate misiunilor SMURD, salvare, protecție civilă și ordine publică, a anunțat Inspectoratul General de Aviație. Potrivit MAI, este vorba despre șapte aeronave de tip Airbus H160 și cinci elicoptere Airbus H145. „Ministerul Afacerilor Interne continuă procesul de modernizare și dezvoltare a capabilităților sale aeronautice prin achiziționarea a 12 elicoptere multirol de ultimă generație, respectiv 7 aeronave de tip H160 și 5 aeronave de tip H145, destinate consolidării capacității naționale de intervenție aeriană, protecție civilă și gestionare a situațiilor de urgență, precum și pentru executarea misiunilor din domeniul ordinii și siguranței publice”, a transmis Inspectoratul General de Aviație, într-un mesaj publicat pe FB. Cele șapte elicoptere H160 vor avea o utilizare mixtă. Trei dintre acestea vor fi utilizate pentru misiuni de ordine și siguranță publică, în timp ce alte patru vor fi destinate intervențiilor din domeniul protecției civile. În ceea ce privește cele cinci elicoptere H145, acestea vor fi dedicate în principal misiunilor SMURD și operațiunilor de salvare montană. MAI anunță o gamă largă de misiuni operative Aeronavele vor fi utilizate pentru o gamă largă de misiuni operative, de la intervenții medicale și transport aerian până la operațiuni tactice și supraveghere. „Elicopterele H145 vor fi alocate pentru misiuni SMURD și salvare montană, având rol principal în intervenții medicale de urgență și operațiuni de căutare-salvare. Noile aeronave vor fi operate de Inspectoratul General de Aviație al M.A.I., structură aflată în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență, și vor fi utilizate în executarea unei game extinse de misiuni operative, inclusiv în intervenții SMURD, transport de personal și echipamente, evacuare medicală, căutare-salvare, sprijin logistic, intervenții tactice, supraveghere aeriană și sprijin pentru gestionarea situațiilor de urgență și a dezastrelor naturale, precum și pentru misiuni specifice domeniului ordinii și siguranței publice”, au precizat reprezentanții IGAv. Inspectoratul General de Aviație subliniază că elicopterele Airbus H160 vor asigura o capabilitate multirol extinsă, fiind destinate în special misiunilor complexe care necesită autonomie mare de zbor, performanțe ridicate și o capacitate importantă de transport. „Elicopterele H160 vor asigura o capabilitate multirol, fiind destinate misiunilor complexe care necesită autonomie extinsă, capacitate ridicată de transport și performanțe operaționale superioare. Acestea vor putea fi utilizate pentru intervenții SMURD, transport operativ, operațiuni de căutare-salvare și sprijin logistic în zone greu accesibile sau afectate de dezastre, având totodată capacitatea de a transporta doi pacienți”, au explicat reprezentanții IGAv. Cum vor fi folosite elicopterele H145 În același timp, elicopterele H145 vor completa flota aeriană a MAI prin capacitatea de a interveni rapid în misiuni medicale, tactice și de salvare. „Totodată, aeronavele H145 vor completa capabilitatea operațională a Inspectoratului General de Aviație prin flexibilitate ridicată și capacitatea de intervenție rapidă în misiuni tactice, medicale și de salvare. Configurația modernă și performanțele ridicate ale acestui tip de elicopter permit operarea în condiții dificile, inclusiv aterizarea în teren necunoscut și desfășurarea misiunilor în medii urbane sau zone cu acces limitat”, a transmis instituția. Autoritățile afirmă că introducerea noilor aeronave în dotarea MAI va contribui la creșterea eficienței misiunilor aeriene și la reducerea timpilor de reacție în situații de urgență, atât la nivel național, cât și în cadrul mecanismelor europene de cooperare. Totodată, noile capabilități aeriene vor întări sprijinul acordat structurilor de ordine și siguranță publică. Potrivit IGAv, elicopterele vor putea fi utilizate pentru „misiuni de supraveghere aeriană, monitorizare a zonelor cu risc, urmărirea în dinamică a unor situații operative complexe, sprijin pentru echipajele aflate la sol, asigurarea perimetrelor de intervenție, precum și participarea la acțiuni de căutare și localizare în sprijinul structurilor operative”. Reprezentanții Inspectoratului General de Aviație consideră că investiția reprezintă un nou pas în procesul de modernizare a flotei aeriene a Ministerului Afacerilor Interne. „Această investiție reprezintă un pas important în procesul de modernizare a flotei aeriene a Ministerului Afacerilor Interne și reafirmă angajamentul României pentru dezvoltarea unor capabilități moderne, interoperabile și adaptate cerințelor actuale din domeniul siguranței naționale, protecției civile, intervenției aeriene specializate și sprijinului operativ pentru misiunile de ordine publică”, au precizat reprezentanții Inspectoratului General de Aviație.
Crin Antonescu: Bolojan reclamă întrebările tendențioase ale presei atunci când i se pun întrebări incomode. Trebuie să explice românilor ce face cu banii lor
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Crin Antonescu, politician, istoric și fost președinte al PNL, a comentat cheltuielile legate de programul SAFE și relația României cu Statele Unite. Invitatul a spus că autoritățile nu explică suficient cum sunt folosiți banii publici și de ce anumite decizii sunt luate fără o dezbatere. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Antonescu a criticat lipsa de transparență privind sumele uriașe discutate pentru apărare și securitate. Românii sunt obligați să plătească fără să primească explicații Fostul lider liberal a spus că populația suportă costurile economice. Autoritățile evită să ofere răspunsuri clare despre proiectele finanțate. „Cu SAFE… Deci noi, repet, o ciupim pe o bătrână din 3.500 de lei pensie, dar nu discutăm… Un miliard, 16 miliarde sau… Am încurcat eu cifrele. 17 miliarde aproape, da? 17 miliarde.”, spune el. Antonescu a afirmat că oamenii au dreptul să știe exact pe ce sunt cheltuiți acești bani. „Dar ce luăm de ei? Dar care sunt, trebuie să spun așa, pe înțelesul poporului, că poporul e bun să dea banul.”, afirmă acesta. Invitatul a spus că nici explicațiile oficiale nu sunt suficiente. „Am văzut militari. Dar nu știu nici ei exact de ce. Păi cine știe exact de ce? Numai domnul Jurcă? Atunci iasă domnul Jurcă.”, spune Crin Antonescu. Crin Antonescu: „Tendențioase sau nu, sunt niște întrebări la care ești obligat să răspunzi dacă ești prim-ministru” Fostul lider liberal a criticat și reacțiile premierului Ilie Bolojan atunci când este întrebat despre aceste subiecte. „În momentul când întrebi ceva, domnul Bolojan se îmbufnează și zice că e o întrebare tendențioasă. Păi acum, astea sunt întrebările. Tendențioase sau nu, sunt niște întrebări la care ești obligat să răspunzi dacă ești prim-ministru.”, afirmă acesta. Crin Antonescu a vorbit și despre relația României cu Statele Unite și despre ceea ce el numește „momentul adevărului”. „Acum e momentul adevărului. Și e momentul adevărului să vedem de fapt de ce. Cum am ajuns noi? Unde s-a întrerupt firul, exercițiul zilnic al acestui parteneriat cu SUA.”, spune el. Invitatul a amintit și perioada în care România cumpăra sisteme Patriot și relația cu Washingtonul părea mai apropiată. „Mi-aduc aminte că el era atât de funcțional încât s-a dus Iohannis, că el era președinte atunci, am cumpărat Patriot. S-a mai dus, am făcut cadou Patriot. Deci comunicam, fără niciun lobby. Unde s-a rupt? Și de ce?”, susține invitatul.
Ciolacu: Răspunsul statului a fost sub orice critică
Fostul premier Marcel Ciolacu critică vehement Guvernul după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, provocând evacuarea a 70 de persoane și rănirea altor două. Politicianul susține că România a fost afectată direct în propriul spațiu aerian și acuză autoritățile de lipsă de reacție. Astfel, Marcel Ciolacu condamnă categoric agresiunea rusă, dar subliniază că adevărul nu se oprește aici. Armata României nu a avut posibilitatea să intercepteze în siguranță drona Liderul PSD acuză că Armata că nu a avut posibilitatea să intercepteze în siguranță drona intrată în spațiul aerian național. Condamnăm fără echivoc agresiunea rusă, aceasta fiind consecința directă a unui război criminal pe care Rusia îl poartă cu dispreț total față de granițele și viețile oamenilor. Dar adevărul nu se oprește aici. România a fost lovită în propriul spațiu aerian și răspunsul statului a fost, din nou, sub orice critică. Armata României nu a avut posibilitatea să intercepteze în siguranță drona care a intrat în spațiul aerian național. Această realitate, consideră Ciolacu, trebuie asumată politic de ministrul Apărării, Radu Miruță, pe care îl califică drept „catastrofal”. Mai mult, îl acuză că le-a dat românilor asigurări repetate că „situația este sub control”. Ciolacu critică și absența premierului Ilie Bolojan În mesajul său, Ciolacu critică și absența premierului Ilie Bolojan, aflat vineri într-o vizită în Republica Moldova. O numește „absență simbolică”, arătând că spune multe despre prioritățile unui guvern fără mandat deplin. Ministrul Apărării a declarat că înzestrarea armatei este prioritatea sa numărul unu de 5 luni și că România are acum, prin programul SAFE, 8 sisteme de apărare antidronă contractate. „Felicitări pentru contract. Între timp, o dronă a explodat la etajul 10 al unui bloc cu locatari înăuntru”, arată fostul premier. Fostul premier acuză Guvernul de ipocrizie Liderul PSD acuză guvernul de ipocrizie: este guvernul care invocă programul SAFE ca scut politic și care i-a reproșat modul în care a gestionat programul. Totuși, și-a asumat meritele contractelor fără rezerve. „Nu poți să-ți arogi meritele și să transferi vina în funcție de conjunctură”. Cetățenii din Galați merită mai mult. Toți românii merită mai mult. Iar cu Bolojan și Miruță ei primesc zilnic doar vorbe goale și dispreț total față de viețile locuitorilor acestei țări. AUTORUL RECOMANDĂ Solidaritate totală cu România: Cum au reacționat liderii UE după prăbușirea dronei rusești la Galați Avioanele românești sau dronele rusești. CTP: De ce să ne fie mai teamă?
Guvernul României dezvoltă o platformă digitală pentru SAFE
Cancelaria Prim-Ministrului și Serviciul de Telecomunicații Speciale au testat un prototip de platformă digitală de matchmaking industrial SAFE. Prin intermediul acesteia se doreşte facilitarea conectării între contractorii implicați în proiectele finanțate prin instrumentul european SAFE și operatorii economici din România care dețin capabilități industriale pentru proiectele SAFE. În cadrul Planului Național SAFE pentru industria europeană de apărare, se vor încheia o serie de acorduri de cooperare, care includ cerinţe de cooperare şi obligaţii specifice pentru contractori. Guvernul României își propune prin acestea un nivel de localizare de minim 50%. Prin platforma digitală SAFE țintim să creștem procentul de localizare a producției industriale în Romania. Sistemul funcționează pe baza unui mecanism automatizat prin care contractorii SAFE își pot publica nevoile industriale specifice, iar companiile interesate își pot prezenta capabilitățile de producție, domeniile de activitate, certificările și experiența relevantă. Platforma realizează potriviri automate între cerere și ofertă, fără intervenție manuală din partea autorităților. Arhitectura platformei a fost concepută cu un grad ridicat de automatizare, care va include verificări administrative și fiscale automate. Platforma digitală SAFE nu va fi utilizată pentru derularea procedurilor de achiziție publică și nu reprezintă o platformă de atribuire a contractelor. Rolul acesteia este exclusiv de a facilita conectarea între operatorii economici și identificarea rapidă a unor potențiali parteneri industriali pentru proiectele dezvoltate în cadrul instrumentului european SAFE. Printre cei prezenţi s-au numărat reprezentanți ai Organizației Patronale Industria de Apărare (OPIA), Patronatului Industriei Române de Apărare (ROMDEF), Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare, Aeronautică și Navală, Confederației Patronale Concordia, Fundației Romanian Business Leaders și Asociației Unmanned Vehicle Systems România. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan a cedat nervos într-o conferință de presă. S-a răstit la jurnaliști, s-a enervat și în cele din urmă s-a ridicat și a plecat Ilie Bolojan recunoaște public că nu are voie să dea Ordonanțe, după ce Grindeanu a sesizat CCR pentru adoptarea OUG privind programul SAFE
Ministrul Economiei, despre programul SAFE: Jumătate din acești bani clar sunt investiți pe teritoriu românesc
Avantajele financiare Ministrul Economiei a explicat avantajele financiare ale Programului european SAFE: „este un instrument cu 3% de dobândă față de 7, cât are România, Cu 10 ani perioadă de grație și cu perioada de rambursare pe 45 de ani. Dacă facem un calcul simplist, cumva, pe 4 ani de zile, SAFE înseamnă, efectiv, acea sumă, cam 1% din PIB anual”. Cât se va investi în România? Irineu Darău a precizat că peste jumătate din suma pe care o va contracta România prin acest mecanism va fi investită în facilități autohtone, subliniind că acest demers va însemna reindustrializarea României. „Există acest procent minim de 65% care trebuie produs în Uniunea Europeană. . Sunt foarte confortabil să spun astăzi că dacă ne uităm în ansamblu pe proiectul SAFE peste 50% din producție va fi efectiv în România, în mod direct. va genera bunăstare și practic cerere pentru multă industrie din jur, inclusiv poate industria automotive, de exemplu, reorientată, care va însemna noi locuri de muncă, noi retehnologizări și impact pe termen lung”, spune Darău, duminică la Digi24. Întrebat de ce nu se va investi mai mult în România, oficialul a explicat: „Ceea ce am încercat de asemenea de la Ministerul Economiei este să ne imaginăm cum în 4 ani și jumătate putem să extindem aceste capacități după 35 de ani de dezvoltare sau nedezvoltare a industriei de apărare, nu avem unele capacități. Ne-am imaginat o traiectorie realistă oriunde se putea, astfel încât în 2030 aș spune eu să avem un fel de apărare sau domeniu al apărării reindustrializat în România, încă o dată”. Reindustrializarea României Ministrul a menționat și mai multe companii și platforme industriale vizate pentru parteneriate și investiții. „Sunt șanse enorme și sunt luate în calcul multe parteneriate cu companii de stat. Acum, ori salvate, ori retehnologizate și dezvoltate pe noi tehnologii. Știți, exemplu de la Victoria, se încearcă până în ultimul moment o soluție la Mangalia, pe ce înseamnă armele pot menționa Cugir sau Sadu”, spune ministrul. Întrebat ce va produce exact acest program, Darău a răspuns: „Cumpărăm pentru MAPN, pentru, cumpără de fapt, tehnic, MApN, MAI, instituțiile de forță. Se vor construi patru nave și sper să fie construite pe șantierul de la Mangalia. Știți că se cumpără aproape 300 de tancuri, știți că vor fi achiziții și de drone”.