Grindeanu: Parlamentul a dat dovadă de responsabilitate și a deblocat peste 22 de miliarde de euro pentru România
Într-un mesaj publicat pe platforma Facebook, Sorin Grindeanu a afirmat că Parlamentul, cu sprijinul PSD, a reușit să adopte în ultimele două săptămâni o serie de acte normative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin PNRR. „Am deblocat astfel, în ultimele două săptămâni, ceea ce Guvernul demis nu putea rezolva. Ne-am respectat promisiunile, apărând în același timp interesele românilor și ale României”, a transmis liderul social-democrat. Legile despre care PSD spune că au evitat penalități Grindeanu a enumerat mai multe proiecte legislative despre care afirmă că au fost adoptate pentru a evita pierderea fondurilor europene. Printre acestea se numără modificările la Codul administrativ, evaluate la 771 de milioane de euro, Codul urbanismului, pentru care este menționată o alocare de 972 de milioane de euro, legea privind decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire (771 de milioane de euro), precum și Legea integrității, aferentă unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro. Liderul PSD a inclus pe listă și Legea biodiversității, despre care afirmă că elimină obstacole în calea dezvoltării infrastructurii și a capacităților de producție a energiei electrice, măsurile privind Vama și ANAF, care introduc bonusuri de performanță în funcție de gradul de colectare, precum și legea referitoare la dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități, prin care este reglementat acordarea așa-numitului „beneficiu de tranziție” pentru adulții care părăsesc centrele rezidențiale. Totodată, Grindeanu a menționat aprobarea acordului de împrumut prin programul european SAFE, în valoare de 16,68 miliarde de euro, destinat modernizării și înzestrării Armatei României. Acuzații la adresa PNL și USR În aceeași postare, liderul PSD a susținut că o eventuală sesizare a Curții Constituționale privind Legea integrității, pe care spune că ar putea-o iniția parlamentari ai PNL sau USR, ar pune în pericol accesarea fondurilor europene aferente acestui jalon. „Intenția unora de la PNL sau de la USR de a sesiza CCR, aflată în vacanță judecătorească, va conduce însă la pierderea banilor”, a afirmat Sorin Grindeanu, fără a prezenta alte detalii. Precizări privind legea salarizării Sorin Grindeanu a mai declarat că parlamentarii social-democrați vor continua să participe la ședințele Parlamentului ori de câte ori va fi nevoie pentru ca România să nu piardă fonduri europene. În același timp, acesta a transmis că PSD așteaptă ca Guvernul demis să trimită în Parlament și proiectul legii salarizării, precizând că formațiunea va susține un act normativ care, potrivit acestuia, „respectă angajații din sistemul sanitar și educație”. Declarațiile liderului PSD au fost făcute în contextul dezbaterilor privind îndeplinirea reformelor asumate de România prin PNRR și accesarea fondurilor europene aferente acestora.
Senatul dă testul pe legi disputate între PNL și PSD, jaloane în PNRR
Senatorii se reunesc astăzi, la ora 15.00, într-o nouă sesiune extraordinară, pentru a dezbate și, ulterior, pentru a da votul final pe trei proiecte de legi restante și disputate între politicieni. Ordine de zi, sesiune extraordinară Senat Cele trei proiecte de lege au generat opinii pro și contra în rândul partidelor din fosta coaliție. Strategia pentru conservarea Biodiversității – jalon PNRR de 1 miliard de euro. Condițiile PSD pentru vot Imagine aeriana a unei pepiniere in judetul Valcea. OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO Primul proiect de lege vizează Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Proiectul a fost depus în Parlament, după ce Guvernul României l-a aprobat în iulie 2026 ca să stopeze degradarea naturii și pentru a alinia România la obiectivele europene și globale. Adoptarea acestui act normativ a fost o condiție critică (jalon PNRR) care a deblocat fonduri europene de aproape 1 miliard de euro pentru România. Strategia este construită în jurul a 4 mari direcții de intervenție: Conservarea și restaurarea ecosistemelor: refacerea zonelor naturale afectate (păduri, râuri, zone umede). Reducerea riscului de extincție: protejarea strictă a speciilor de plante și animale aflate în pericol. Utilizarea durabilă a resurselor: exploatarea responsabilă a pădurilor, apelor și solurilor. Consolidarea capacității: creșterea finanțării, a cercetării științifice și întărirea instituțiilor de control. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ieri că PSD va vota strategia pentru conservarea biodiversității, doar dacă este bună pentru economie, dacă îndeplinește acordurile și cerințele de mediu și dacă aceasta nu va fi folosită ca pretext pentru blocarea construcției de autostrăzi și hidrocentrale. „Din perspectiva noastră, are un impact semnificativ pe termen lung. În plină criză energetică, Ministerul Mediului a venit, din punctul nostru de vedere, pe ultima sută de metri, cu o strategie care valorează cam un miliard de euro în PNRR. A lăsat-o în transparență cred eu, într-un moment nu foarte potrivit, atunci când atenția tuturor era îndreptată spre rezolvarea altor probleme urgente. Plecând de la declarațiile făcute de cei responsabili, am văzut următoarea chestiune spusă, și anume faptul că cei de la Bruxelles nu vor accepta ca jalon îndeplinit decât forma aceasta pregătită de ei și pe care au trimis-o la Senat. Pregătită cum? Chiar cu ONG-urile de mediu, ONG-uri care au oferit, în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor (…). Aici se ridică cel puțin două probleme din perspectiva aprobării acestei strategii. Ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice”, a spus Grindeanu. Președintele PSD susține că strategia, în forma actuală, va compromite și actualele capacități de producție a energiei. Regulile de desfășurare a programului SAFE de 16,6 miliarde de euro Al doilea proiect pe ordinea de zi a plenului Senatului vizează programul SAFE. Senatul este primă cameră sesizată în acest caz. Propunerea legislativă vizează crearea cadrului instituțional și financiar urgent pentru implementarea Programului SAFE în România, evitând blocajele administrative. Prin acest instrument european, România accesează un împrumut masiv de peste 16,6 miliarde de euro destinat securității naționale și retehnologizării industriei autohtone de apărare. Completările legislative aduse ordonanței inițiale au fost impuse pentru a asigura reducerea birocrației și semnarea contractelor înainte de termenele limită europene. Proiectul vizează: deblocarea achizițiilor urgente – MApN și alte structuri de siguranță națională să poată semna contracte de achiziții fără blocaje financiare și contestații. exceptarea de la regulile de achiziție – Contractele derulate prin SAFE să fie exceptate de la regulile licitațiilor clasice și sunt considerate de importanță strategică. Vor fi derulate direct sau în parteneriat cu state UE. managementul Planului de Investiții – Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Finanțelor primesc atribuții clare pentru a negocia implementarea acordului direct cu Comisia Europeană. Orice direcție majoră este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). garanția fluxului financiar – Modificarea legislativă stabilește circuitele bugetare clare pentru utilizarea celor 16,6 miliarde de euro primiți prin împrumutul SAFE, definind modul în care banii sunt distribuiți către fabricile din industria de apărare (ex: producție de muniție, transportoare, sisteme radar). Decarbonizarea sectorului energetic, condiție PNRR Al treilea proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi se referă la decarbonizarea sectorului energetic, o altă temă disputată între PNL – USR și PSD – AUR. Modificările propuse constau în reajustarea calendarului de închidere a grupurilor energetice pe cărbune (lignit și huilă) și securizarea banilor europeni din PNRR. Proiectul face parte din condiția obligatorie a Comisiei Europene pentru deblocarea cererii de plată numărul 4 din PNRR. Proiectul stabilește clar că eliminarea cărbunelui este definitivă pentru a îndeplini jalonul 114 din PNRR. Se reglementează scoaterea strictă din exploatare a 1.045 MW din capacități pe lignit și huilă, urmată de alți 710 MW. Sorin Grindeanu a cerut amânarea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, depunerea unui proiect de lege care interzice închiderea capacităților energetice până la înlocuirea lor și susținerea legii privind decarbonizarea cu amendamente. Liderul PSD i-a cerut premierului demis Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru a renegocia și amâna termenul limită de 31 august privind închiderea centralelor pe cărbune. Ilie Bolojan a spus că „deciziile populiste privind centralele pe cărbune pot aduce României corecții de peste un miliard de euro”.
Parlamentarii, chemați din vacanță. Sesiune extraordinară cu mize de miliarde: PNRR, împrumutul SAFE și criza politică
Cele două Camere au fost convocate în sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie. Senatul va avea luni, de la ora 14:00, o ședință de plen desfășurată atât la Palatul Parlamentului, cât și online, urmată, în restul săptămânii, de lucrări în comisiile permanente. Convocarea are loc pe fondul crizei politice și al funcționării unui Guvern interimar, în timp ce partidele încearcă să ajungă la un acord pentru formarea unui nou Executiv. Lipsa unui consens politic riscă să întârzie reforme de care depinde accesarea ultimelor fonduri disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectele aflate pe masa deputaților Potrivit ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, printre proiectele care ar urma să fie dezbătute se numără Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, modificări ale legislației din sănătate și acordarea primelor de carieră pentru personalul din învățământ. Pe listă se mai află proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității, precum și cel referitor la decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Majoritatea inițiativelor vor putea intra în dezbaterea plenului numai dacă vor primi, la timp, rapoartele comisiilor parlamentare. Una dintre cele mai importante inițiative este aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre România și Uniunea Europeană. Proiectul este dezbătut în procedură de urgență, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată, iar Senatul urmând să aibă votul decizional. SAFE – „Acțiunea pentru securitatea Europei” – este un instrument european prin care statele membre pot contracta împrumuturi pe termen lung, în condiții avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente militare, consolidarea industriei europene de apărare și dezvoltarea infrastructurii cu utilizare duală. României i-a fost aprobată o finanțare maximă de 16.680.055.394 de euro, una dintre cele mai mari alocări din program. Din această sumă, prefinanțarea stabilită la nivel european depășește 2,5 miliarde de euro. Ce va dezbate Senatul Pe ordinea de zi a Senatului se află un proiect privind recompensarea angajaților administrației fiscale și vamale în funcție de performanțele în colectarea veniturilor, precum și modificări ale Codului administrativ. Senatorii vor discuta și două proiecte de modificare a legislației fiscal-bugetare. Acestea au legătură inclusiv cu problemele apărute pe piața imobiliară și cu aplicarea cotei reduse de TVA pentru anumite locuințe, după blocajele administrative semnalate în ultimele săptămâni. Ordinea de zi poate fi completată pe parcursul săptămânii cu inițiative adoptate de Camera Deputaților, motiv pentru care lucrările comisiilor sunt programate până vineri, 31 iulie. Miza PNRR: miliarde de euro și reforme întârziate Principala miză a sesiunii extraordinare rămâne adoptarea proiectelor asumate în relația cu Comisia Europeană. PNL a estimat la aproximativ trei miliarde de euro valoarea ultimei cereri de plată din granturi, în timp ce Guvernul interimar a asociat șase reforme restante cu peste 4,5 miliarde de euro pe care România trebuie să le mai încaseze. Printre cele mai sensibile reforme se află noua lege a salarizării bugetarilor. Proiectul nu apare în forma actuală a ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, iar negocierile dintre partide nu au dus până acum la un acord. PSD a anunțat că nu va susține forma propusă de Guvernul interimar și a cerut amendamente privind salariile din educație, sănătate și apărare. Dispute există și în privința reformei legislației de integritate și a unor modificări din Codul administrativ. Orice schimbare adoptată de Parlament trebuie însă să rămână compatibilă cu jaloanele negociate cu reprezentanții Comisiei Europene. Sesiune extraordinară pe fondul crizei politice Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut partidelor să pună temporar pe pauză disputele politice și a propus formarea unui „comitet de criză” informal, cu reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, care să pregătească soluțiile legislative urgente până la instalarea unui Guvern cu puteri depline. Propunerea nu a întrunit însă consensul partidelor. PNL a respins ideea unei structuri informale, susținând că actualele comisii și proceduri parlamentare sunt suficiente pentru adoptarea proiectelor urgente.
Cât costă, de fapt, sistemele care echipează navele din programul SAFE. Explicațiile lui Miruță
„Adevărul are o singură formă și, oricât se străduiesc unii și alții să-l deformeze, datele îi contrazic”, a transmis ministrul, luni seara, pe Facebook. Acesta susține că că există persoane care susțin în mod fals că prin SAFE ar fi fost contractate nave mai scumpe decât cele pe care le-ar fi „intermediat” acestea. „Nu este adevărat, ba dimpotrivă. Am mai explicat și mai explic încă o dată, doar pentru a nu se sedimenta o minciună și pentru ca adevărul să le dea peste nas celor obișnuiți cu dezinformarea”, a declarat Miruță. „Compară mere cu pere” Potrivit ministrului, comparația făcută între corveta turcească Hisar și navele de patrulare care vor fi construite în România este eronată: „Cei care induc această idee compară mere cu pere. Cele două ambarcațiuni sunt complet diferite. Nu este suficient ca două ambarcațiuni să plutească pentru a putea fi comparate între ele”. Miruță a precizat că nava Hisar, achiziționată din Turcia pentru 223 de milioane de euro, este folosită drept termen de comparație de către criticii programului SAFE, însă noile nave includ sisteme suplimentare care ridică nivelul de capabilitate militară. Miruță a dezvăluit costurile Ministrul a prezentat și costurile estimate pentru echipamentele și sistemele suplimentare care vor fi integrate pe navele construite în România: sistem de apărare apropiată CIWS Oerlikon Millennium – 15,5 milioane euro sistem pasiv IR de supraveghere și avertizare timpurie – 2,5 milioane euro sisteme pentru protecția forței și combaterea amenințărilor moderne – 15 milioane euro sisteme de război electronic – 3 milioane euro sistem de lansare a torpilelor – 9,5 milioane euro sistem de rachete RAM – 59,5 milioane euro muniție – 5 milioane euro sistem de lansare a rachetelor NSM – 20 milioane euro integrarea tuturor acestor capabilități – aproximativ 50 milioane euro „Când adaugi aceste capabilități, integrarea lor și obligația de a investi în șantier astfel încât navele să poată fi produse în România – obligație pe care am introdus-o pentru prima dată prin SAFE –, realitatea este cu totul alta decât povestea simplistă pe care unii se străduiesc să o vândă prin manipulare. În aceste condiții, prețul noilor nave devine chiar mai avantajos”, a susținut Miruță. Ministrul a susținut că diferența dintre actuala abordare și cele din trecut este modul în care sunt folosiți banii alocați apărării. „Suplimentar, se obțin salvarea șantierului, investiții în modernizarea acestuia, păstrarea locurilor de muncă și readucerea la viață a unei industrii pe care, până de curând, probabil tot din interes pentru comisioane, unii au vrut-o moartă și îngropată. Diferența este simplă: unii au văzut în trecut în contractele Armatei doar o sursă de bani, altii vor ca fiecare euro investit în apărare să lase în urmă și capacități militare mai puternice, și locuri de muncă, și industrie românească”.
Dan Dungaciu cere oprirea ajutoarelor financiare pentru Ucraina și Republica Moldova și propune un parteneriat militar cu Turcia
Dan Dungaciu a explicat că România nu ar mai trebui să trimită bani în afara granițelor atât timp cât are mari probleme economice acasă. Analistul critică lipsa de transparență a acestor fonduri și propune un parteneriat militar direct cu Turcia. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „România trebuie să oprească orice finanțare externă” Sociologul subliniază că în programul AUR se cere ca România să oprească orice fel de finanțare externă, indiferent că este către Ucraina sau Republica Moldova. Acesta menționează că România nu are idee cum sunt folosiți acești bani și că este „absurd” ca cetățenii români să plătească pentru finanțările externe. „Deficitele economice sunt cele care sunt. România oprește orice finanțare externă, că este vorba de Ucraina, că este vorba de Republica Moldova. Republica Moldova se va finanța, din punctul nostru de vedere, doar prin fondul de Investiții Moldova pe care noi l-am propus. Este o legislație în Parlament, fondul Moldova adică investiții eficiente și pentru România și pentru Republica Moldova și atât. Nu bani gratis, nu bani despre care nici nu știm unde ajung și cum ajung. Nu știm de foarte multe ori cum sunt folosiți. De multe ori sunt folosiți din perspectivă strict politică. Orice finanțare în exterior trebuie să fie oprită cel puțin cât România are problemele economice pe care le are. Din punctul meu de vedere este absurd să pui în cârca cetățeanului român sume enorme de bani care, între noi fie vorba, nici măcar nu le știm,” a declarat analistul. „România ajută Ucraina inclusiv în cadrul programului SAFE” Geopoliticianul a explică că România ajută Ucraina atât prin programul SAFE, cât și prin banii trimiși către bugetul European. El afirmă că în România sunt foarte multe zone în care se oferă finanțare pentru securitate, dar nu se cunosc detalii despre aceste proiecte. „Noi știm că România ajută direct Ucraina prin anumite fonduri, împrumuturi pe care le face inclusiv în cadrul programului SAFE. România dă bani la bugetul European pentru Ucraina. România finanțează prin programele SAFE armata europeană comună. Asta înseamnă tot bani pentru securizarea Europei, plus banii pentru NATO. Pentru că există foarte multe rubrici la care se duc banii ăștia, indiferent cât ar încerca unii sau alții să-i împingă sau să-i suprapună. Există foarte multe zone în care România dă bani, dar nu știm foarte clar care e proiectul de securitate prin intermediul căruia noi dăm acești bani,” a declarat sociologul. „Miza care nu a fost folosită este Turcia” Dungaciu a declarat că programul SAFE nu este un program de securitate, ci mai degrabă unul politic. Acesta crede că în spatele programului se află o „gândire simplă”: dorința de a rămâne la conducere. Politicianul a transmis că dacă conducătorii aveau o „gândire strategică”, s-ar fi orientat către Turcia pentru un parteneriat militar. „Se vede foarte clar că SAFE este un proiect politic, nu un proiect de securitate. În spatele acestui program SAFE se află o gândire foarte simplă: Vreau să rămânem la putere. Asta e tot ce s-a întamplat acolo. Dacă aveai o gândire strategică, te gândeai și tu acolo ce ai de făcut. Dacă mă întrebați pe mine, miza care nu a fost folosită este Turcia. N-am accesat cum s-ar fi cuvenit, inclusiv în parteneriate militare. Turcia are o industrie semnificativă și dacă vrei să joci ceva semnificativ în Balcani, trebuie să ai o legătură cu Turcia,” a declarat Dungaciu. Programul SAFE (Support of Ammunition and Armament Financing in Europe) este un program al Uniunii Europene prin care România poate obține finanțare pentru a-și moderniza armata și pentru a sprijini industria națională de apărare.
Uniunea Europeană pregătește până la 18 miliarde de euro pentru proiecte comune de apărare cu Ucraina
Fondurile ar urma să sprijine producția de echipamente militare și integrarea industriei de apărare ucrainene în ecosistemul european, potrivit unui înalt oficial european citat de TVP World. Anunțul vine într-un moment în care Bruxelles-ul își intensifică sprijinul pentru Ucraina, atât din punct de vedere militar, cât și economic, în contextul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. Inițiativa urmărește consolidarea capacităților de producție ale industriei de apărare și dezvoltarea unor proiecte comune între companii europene și ucrainene. Cum ar putea fi împărțite fondurile Potrivit sursei citate, pachetul financiar ar putea fi alcătuit din mai multe instrumente europene de finanțare. Cea mai mare parte, până la 10 miliarde de euro, ar urma să provină din împrumuturile acordate prin mecanismul SAFE. Alte două miliarde de euro ar putea fi alocate printr-o nouă finanțare a Comisiei Europene, iar aproximativ șase miliarde de euro ar putea proveni din Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility), utilizat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea partenerilor în domeniul securității și apărării. În total, valoarea fondurilor disponibile pentru proiectele comune de apărare ar putea ajunge la 18 miliarde de euro, în funcție de aprobarea mecanismelor de finanțare și de interesul statelor participante. Interes din partea companiilor și statelor membre Potrivit oficialului european, 19 companii din Uniunea Europeană și Ucraina și-au exprimat deja interesul de a participa la proiectele comune finanțate prin acest program. De asemenea, opt state membre ale Uniunii Europene au transmis că sunt interesate să se implice în inițiativă, ceea ce ar putea accelera dezvoltarea unor capacități comune de producție pentru echipamente și tehnologii de apărare. Prin această colaborare, Bruxelles-ul urmărește consolidarea bazei industriale europene de apărare și creșterea capacității de producție într-un context marcat de cererea tot mai mare pentru echipamente militare. Ursula von der Leyen, în vizită la Kiev Anunțul privind viitorul pachet de finanțare coincide cu vizita efectuată la Kiev de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este cea de-a unsprezecea deplasare a acesteia în Ucraina de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina a reușit să își consolideze capacitățile militare și că urmează noi măsuri pentru integrarea industriilor de apărare ale Uniunii Europene și Ucrainei. „Este un moment special. Ucraina și-a construit un impuls militar puternic. Situația începe să se schimbe”, a transmis președinta Comisiei Europene. Aceasta a precizat că, pe lângă noile inițiative privind industria de apărare, discuțiile de la Kiev vor viza și procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană, precum și pregătirile pentru sezonul rece, în contextul provocărilor generate de război și de securitatea infrastructurii energetice.
Irineu Darău, ministrul Economiei. S-a rezolvat: „Romarm redevine o companie credibilă și bancabilă
Irineu Darău, ministrul Economiei, a anunțat că situația contabilă de la ROMARM a fost rezolvată. Compania poate accesa finanțări și poate fi „un pilon de bază în Programul SAFE”. Romarm redevine o companie credibilă și „bancabilă”, susține ministrul. Declarația ministului USR vine la puțin timp după ce directorul general al Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, îl acuza pe colegul său de partid și guvern, ministrul Apărării, Radu Miruță, de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale” și cerea judecarea acestuia. Raport de ministru „La preluarea mandatului de ministru, la finalul lunii decembrie, am găsit o situație inacceptabilă la C.N. ROMARM S.A.: situațiile financiare pe anul 2024 erau complet blocate și neaprobate, din cauza unor rezerve serioase semnalate în raportul auditorului. (…) După luni de muncă intensă alături de secretarii de stat și echipele din minister, am reușit să deblocăm această situație”, a anunțat miercuri Irineu Darău. ROMARM și-a refăcut situațiile financiare El susține că ROMARM și-a refăcut situațiile financiare conform standardelor și că a semnat mandatul pentru ședința A.G.O.A., în vederea aprobării rezultatelor pentru anii 2024 și 2025. Ministrul Economiei arată că în acest fel Romarm redevine o companie credibilă și „bancabilă”, poate accesa programe de finanțare solide și poate susține direct fabricile din subordine, în care este acționar. „O structură financiară sănătoasă este esențială pentru ca Romarm să fie un pilon de bază în Programul SAFE, cât și în celelalte programe de finanțare internaționale și naționale pentru industria de apărare”, mai spune ministrul. Programul „Nucleu” Ministerul a început și plățile pe programul de menținere a capacităților de producție în industria de apărare – așa numitul program „Nucleu”. „Tocmai le-am mai trimis o adresă pentru a se asigura că nu mai există întârzieri suplimentare în alocarea sumelor din Nucleu, fiindcă oamenii sunt foarte importanți și chiar au nevoie să își primească salariile, după atâta timp”, adaugă Darău. El spune că așteptarea lui de la Programul SAFE și din alte prezente și viitoare programe de înzestrare este extrem de ridicată: „Nu ne dorim doar finanțare și liste de cumpărături, ci o transformare profundă și reală a industriei de apărare. Urmărim cu consecvență reindustrializarea, modernizarea, retehnologizarea și creșterea competitivității României la nivel internațional”, zice Darău. Recomandarea autorului: Șeful Romarm cere judecarea lui Radu Miruță pentru înaltă trădare
Nicușor Dan vs Ilie Bolojan. Viorel Cataramă: Asistăm la un război evident între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Viorel Cataramă, om de afaceri român și membru PNL, afirmă că asistăm la un război între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Viorel Cataramă: „Lui Ilie Bolojan, trebuie să recunoaștem și niște calități. El speculează, având și un munte de bani pe care stă pentru propagandă, pentru troli și boți. El speculează toate greșelile președintelui Nicușor Dan, a celorlalți… Numai că Nicușor Dan nu știe cum să-l câștige. Ori nu are consilieri, ori nu ascultă de consilieri.” Invitat la Marius Tucă Show, Viorel Cataramă afirmă că asistăm la un război între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. Acesta spune că Bolojan speculează toate greșelile președintelui. El susține că Nicușor Dan nu poate câștiga acest conflict dacă intervențiile sale în spațiul public sunt de câteva minute. Omul de afaceri subliniază că România este condusă astăzi de PNL și USR. Astfel liderii partidelor își pot numi oamenii în diferite structuri administrative. Acesta fiind motivul pentru care PNL și USR îl susțin pe Bolojan. Liberalul menționează că decizia de a atribui o bună parte din investițiile din programul SAFE companiei Rheinmetall este o decizie în logica partidelor USR și PNL. „Lui Ilie Bolojan, trebuie să recunoaștem și niște calități. El speculează, având și un munte de bani pe care stă pentru propagandă, pentru troli și boți. El speculează toate greșelile președintelui Nicușor Dan, a celorlalți… Numai că Nicușor Dan nu știe cum să-l câștige. Ori nu are consilieri, ori nu ascultă de consilieri. El nu, nu poate să-l câștige ieșind un minut sau sau două la televizor și spunându-le: Bă, aveți grijă, facem cum spun eu, că vă ia naiba. Și nu o ține. O văd logică. De ce? Pentru că România e condusă astăzi de PNL și USR. Ei merg pe principiu că Nicușor Dan nu se pricepe sau nu vrea sau nu poate, nu contează. Noi guvernăm interimar, dar ne punem oamenii în toate structurile administrației centrale și locale, dăm contract în minister, peste tot în toată România. După vedem de ce PNL-ul și USR-ul sunt grupați în spatele lui Bolojan.”, a declarat omul de afaceri.
Curtea Constituțională judecă joi sesizarea privind ordonanța SAFE
Pe ordinea de zi a CCR se află obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea OUG nr. 21/2026 pentru modificarea și completarea OUG nr. 62/2005 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE. Sesizarea a fost formulată de peste 50 de deputați din AUR, SOS România și PACE, precum și de deputați neafiliați. În sesizarea transmisă CCR, autorii au reclamat că ordonanța nu se limita la aplicarea programului SAFE, ci modifica și legislația din alte domenii, precum PNRR. Guvernul a susținut că ordonanța este necesară pentru realizarea rapidă a unor investiții în industria de apărare, prin programul SAFE, și pentru protejarea activelor unor companii declarate strategice. „Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 08.05.2026 a fost repusă ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative – adoptată de Guvern în ședința din 4 mai – pentru ca Executivul sa ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ pentru acest act normativ (…) Ordonanță de Urgență are scopul să adapteze cadrul legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investițiile din industria de apărare, având în vedere oportunitățile create de accesarea programului SAFE, și să protejeze activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, a transmis atunci Guvernul. Separat, CCR are programată pe 10 iunie și cererea de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, tot în legătură cu ordonanța privind SAFE. Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare presupune alocarea către România a unei sume de 16,68 miliarde Euro pentru achiziția de echipamente militare sau cu utilizare duală, precum și pentru infrastructură duală.
MAI a semnat contracte de aproape un miliard de euro prin programul european SAFE. Avioane Spartan, elicoptere Airbus și mii de autospeciale.
„Contractele vizează proiecte majore de investiții destinate creșterii capacității operaționale a structurilor MAI în domenii esențiale pentru securitatea națională, protecția populației și răspunsul la situații de urgență: mobilitate militară, managementul victimelor multiple, protecție CBRNe, evacuare în masă, intervenție aeriană și navală, comunicații critice și reziliență informatică”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Afacerilor Interne. Cum se împart cele 973 de milioane de euro? Cea mai mare alocare financiară, de peste 431 de milioane de euro, a fost direcționată către managementul victimelor multiple și protecția CBRNe, urmată de gestionarea evacuărilor în masă (peste 292 de milioane de euro) și modernizarea sistemelor de comunicații (peste 121 de milioane), restul fiind completat de autospeciale în valoare de peste 115 milioane de euro și mobilitate militară de peste 10 milioane de euro. Printre cele mai scumpe contracte se numără avioanele Spartan, livrate de Leonardo, elicopterele Airbus, un tren de intervenție și o nouă flotă de autospeciale de intervenție. Ce se va cumpăra? Pentru Departamentul pentru Situații de Urgență s-au contractat două avioane Leonardo C-27J Spartan NG (245.000.000 euro), 12 elicoptere Airbus (peste 280 de milioane de euro) și un simulator de zbor modern (peste 43 milioane euro). Pentru mobilitate, Ministerul a contractat 5.000 de SUV-uri și 25 de microbuze ( 8+1) de la Grupul Renault în valoare de aproape 116 milioane de euro. De asemenea, au fost achiziționate 10 autospeciale blindate de transport, 110 vehicule pentru victime multiple. „Șalupele Search and Rescue și șalupele maritime (peste 20 de milioane de euro) de intervenție vor întări capacitatea de acțiune pe apă, inclusiv pentru salvarea persoanelor aflate în pericol, intervenții la bordul navelor, stingerea incendiilor și sprijinirea operațiunilor desfășurate în zone portuare, fluviale sau maritime” se mai arată în comunicat. „Totodată, investițiile în comunicații critice (121.520.000 euro) și reziliență informatică vor contribui la protejarea infrastructurilor operaționale ale MAI, la continuitatea serviciilor esențiale și la creșterea capacității de coordonare între structurile operative în situații de criză”, conchide instituția.