Ce salarii câştigă românii din Diaspora. Leafa poate ajunge şi la câteva mii bune de euro pentru lucrătorii din aceste domenii
Chiar dacă românii nu mai pleacă la muncă în străinătate într-un număr atât de mare pe cât se întâmpla în urmă cu 10-15 ani, totuși mai există domenii, peste hotare, în care se plătesc salarii de mii de euro şi care încă îi mai atrag pe conaţionalii noștri, conform Național. Mulți români merg la muncă sezonieră în Spania la cules și mulți dintre ei se străduiesc să prindă cât mai multe astfel de contracte pentru că majoritatea sunt foarte bănoase. Salariu de 2.400 de euro la cules de portocale Angajatorii din Spania oferă muncitorilor lor veniți la cules de portocale și mandarine salarii care variază între 1.700 și 2.400 euro. Mulți dintre agricultori achită aceste remuneraţii și în funcție de eficiența muncitorilor, fiind plătiți la suta de kilograme pe care o culeg. Unii angajatori oferă chiar și bonusuri de performanță. În ultimele șase luni, salariile din agricultură au crescut cu până la 15% în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Grecia, unde sunt comunități mari de români. Totuși, cererea este în scădere cu aproximativ 20%. Străinii au nevoie, în special, de muncitori necalificați. Leafă de 3.300 de euro în construcţii, în Germania O companie de construcții din Germania face angajări la Hanover. Salariul este de 3.300 de euro net/lunar, pentru 174 de ore lucrate. Angajarea este de 12 luni si salariul se dă în două tranșe: avans și lichidare, conform RTV. Se lucreaza 40 de ore pe săptămână. Orele suplimentare sunt plătite cu 25%. Alte beneficii pentru angajat: asigurări sociale plătite în Germania, cazare asigurată de angajator, concediu plătit, transportul Romania-Germania- decontat de angajator – maximum 200 de euro. Mai mult decât atât, angajatorul oferă și mașină de serviciu. Vestea bună este că şi România poate plăti salarii la nivel european. Pentru joburi calificate, pot câștiga și câteva mii de euro, fără să mai plece în străinătate. Pentru anumite posturi, salariile de la noi din agricultură sunt mai mari decât în vestul Europei. Un director de marketing în acest domeniu primește în medie 2.500 de euro, iar un director de producție dintr-o fermă mare poate ajunge la 3.600 de euro net. Și un inginer agronom poate încasa aproape 2.000 de euro pe lună. Recomandarea autorului: Mica Românie din Torino. Ce pondere în afaceri are diaspora din Piemont
Manole: Sunt ministru al Muncii, nu al concedierilor și nu al tăierilor
„În primul rând, eu sunt ministru al Muncii, nu al concedierilor și nu al tăierilor. Și eu cred că orice funcționar public care face un serviciu public astăzi trebuie să rămână să facă serviciul ăla public. Pentru că, în primul rând, statul român, ca orice stat normal, trebuie să asigure servicii. Ăsta este primul lucru”, a spus Manole, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN. Manole a insistat asupra faptului că numeroase instituții se confruntă deja cu un deficit de personal. El a menționat că, în urma vizitelor recente efectuate în Maramureș, Zalău, Alba și Sibiu, a observat că angajații actuali compensează absența colegilor, lucrând cu un număr de oameni sub necesarul stabilit de ani de zile. „Nu voi da niciun om afară” „La nivelul aparatului central, comparat cu ianuarie 2025, avem cu 6,7% mai puține cheltuieli salariale. Și n-am normativ, n-am obligație, n-am dat niciun om afară, nu voi da niciun om afară. Voi continua să fac economii în măsura posibilității”, spune ministrul. El a explicat că reducerea cheltuielilor se face prin metode simple, cum ar fi înlocuirea unui angajat care se pensionează fie cu un debutant, fie prin amânarea înlocuirii postului. „Reducerea sporurilor a fost o măsură prin care s-au redus niște cheltuieli. Dar, încă o dată, tăierea oamenilor afară nu a fost, nu este și nu va fi”. Referitor la propunerea de reducere generală de 10% a cheltuielilor, ministrul a sugerat că prim ministrul Ilie Bolojan este conștient de situațiile specifice și că nu se poate aplica o regulă uniformă. Discuții cu premierul Bolojan despre depistarea fraudelor „Exemplu de discuție pe care am avut-o cu premierul, cred că în urmă cu 3 săptămâni, despre intensificarea controalelor care se depisteze fraudele din sistemul de dizabilitate. Și am spus premierului că am dublat numărul de angajați de la Corpul de Controi al Agenției Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilitate. S-a mirat. După care i-am zis că am crescut de la 1 la 2. Adică 2 oameni astăzi trebuie să verifice 950.000 de dosare. Am înțeles și premierul că sunt prea puțini și că e nevoie de mai multă atenție și de mai mulți oameni acolo. Asta sigur că e un exemplu care nu se poate aplica peste tot și nu e o regulă generală”.
Grindeanu despre apocalipsa de dreapta cu tăieri de salarii. PSD iese de la guvernare dacă vor fi scăderi de salarii
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit despre „apocalipsa asta de dreapta” care vine cu tăieri de salarii. Declarațiile au fost făcute la lansarea candidaturii lui Daniel Băluță pentru Primăria Capitalei. „Încă două, trei lucruri mai vreau să vă spun. Simt nevoia, urmare a desfășurărilor din ultimele zile, legate de apocalipsa asta de dreapta, care vine peste noi cu tăieri de salarii. Și ați văzut toate lucrurile care sunt anunțate. Parcă au mai fost anunțate în urmă cu vreo 15 ani de unii. Tăieri de salarii la educație, la sănătate, la toată lumea”, a spus Grindeanu. Grindeanu a anunțat că PSD nu va accepta reduceri de salarii în nicio circumstanță. „Atâta timp cât PSD-ul este la guvernare, salariile cresc, nu scad”, a declarat liderul social-democrat. „Noi nu vom face parte din nicio guvernare care scade salariile”, a subliniat Grindeanu. „Dacă are de gând cineva să facă acest lucru, PSD-ul iese de la guvernare și nu girăm așa ceva”, a declarat președintele PSD. Campanie în stradă Grindeanu s-a declarat, în altă ordine de idei, mulțumit de mobilizarea PSD în susținerea candidaturii lui Băluță pentru Primăria Capitalei. „Toți oamenii de administrație ne-am strâns cu toate energiile pentru ca Daniel Băluță să câștige”, a spus acesta. Liderul PSD a cerut colegilor de partid să iasă în stradă pentru a le explica bucureștenilor proiectele lui Băluță. „Vreau ca în perioada următoare toți oamenii noștri să fie în stradă, să vorbim cu bucureștenii”, a declarat Grindeanu.
Tabel salarii | TOP 15 – Cele mai prost-plătite meserii din România în 2025
Cele mai noi date culese de pe piața muncii din România scot la iveală o realitate pe care mulți o cunosc, dar foarte puțini o analizează în profunzime: o serie întreagă de meserii esențiale sunt plătite la niveluri care abia depășesc pragul salariului minim. GÂNDUL.RO vă prezintă un tabel care cuprinde media veniturilor nete pentru 15 dintre cele mai slab remunerate ocupații din 2025. Informațiile din această pagină arată că există diferențe evidente între volumul de muncă depus și recompensa financiară primită de angajați. Sectorul în care se plătește slab, în pofida investițiilor Potrivit datelor din piață, job-urile din HoReCa, retail, servicii și producție rămân, în continuare, la limita de jos a salarizării. De altfel, primele locuri într-un Top 15 al celor mai prost plătite meserii din România în 2025 sunt ocupate de angajați din sectorul HoReCa. Iată că, după fluctuațiile din ultimii ani, acest domeniu încă nu și-a revenit complet. Cameristele din hoteluri câștigă, în medie, aproximativ 2.600 de lei net. Este cel mai prost plătit loc de muncă, după cum se observă. În imediata apropiere regăsim ospătarii și barmanii, cu salarii cuprinse între 2.800 și 2.900 de lei net. Nici ajutorii de bucătar și brutarii/patiserii nu stau mai bine, cu un venit care urcă ușor, dar nu cu mult, spre 3.100 de lei net. În ciuda programelor prelungite și a unui volum ridicat de muncă și interacțiune cu oamenii, această categorie continuă să fie remunerată la limita subzistenței. Rămân departe de media pe economie și alte meserii, chiar unele care presupun un nivel crescut de stres și interacțiune directă cu clientul. De exemplu, angajații din call-center sau relații clienți au un câștig estimat de 3.500 de lei net, la fel cu lucrătorii din saloanele de cosmetică, grădinițele private sau centrele de wellness. Pe la 3300 de lei net se învârt agenții de turism, deși activitatea lor presupune competențe specializate și disponibilitate extinsă. Cum se plătește în retail și producție Nici zona de producție și logistică nu face mai mulți bani, cel puțin nu pentru angajați. Salariații sunt plătiți cu venituri modeste, cu toate că, în cazul multor firme, cererea de personal continuă să fie ridicată. Muncitorii necalificați, cei din confecții și lucrătorii de control calitate primesc, în medie, 3.500 de lei net. Între 3200 și 3600 de lei net iau angajații din salubritate (aici, lefurile variază în funcție de oraș și companie), în timp ce vânzătorii și casierii din retail oscilează între 3.000 și 3.500 de lei net. Deși salariul minim pe economie a fost majorat la începutul lui 2025, diferențele între anumite meserii de bază și media salarială rămân considerabile. După cum se vede și în tabelul prezentat, cele mai multe joburi din piața muncii vin cu lefuri cuprinse între 2.600 și 3.500 de lei net. Acești bani sunt mult sub nivelul considerat necesar pentru un trai decent în orașele mari din România. Culmea este că deficitul de forță de muncă, în loc să aducă o ajustare pozitivă a salariilor, pe fondul creșterii costurilor de trai, continuă să mențină un nivel scăzut al lefurilor. Fie că vorbim despre lucrători din servicii, producție sau retail, românii au printre cele mai mici câștiguri din Uniunea Europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un fost PROCUROR a dat în judecată Parchetul pentru că nu a încasat prima de pensionare. „Alții au primit-o, eu de ce nu?” Cum arată harta celor mai mici salarii din România. În ce zone din țară se câștigă și cu 70% mai puțin față de București Topul salariilor din UE: diferența uriașă între primul și ultimul loc. Unde se situează România în acest clasament
Bolojan, despre scăderea consumului, în contextul creșterii TVA: Dacă nu am fi făcut aceste lucruri, efectele ar fi fost mai rele.
„Aceste măsuri au avut niște efecte de contracție economică. Eu nu pot să neg asta, pentru că în momentul în care scazi anumite câștiguri, în mod evident scazi o putere de cumpărare, în momentul în care ridici o taxă sau alta, că este acciză, că este TVA cu 1-2%, în mod inevitabil vei scumpi niște produse, care înseamnă scăderea puterii de cumpărare, aceasta este o realitate pe care nu o putem nega. Dacă nu am fi făcut aceste lucruri, efectele ar fi fost mult mai rele, pentru că am fi ajuns în situația nu să ne punem problema care sunt efectele unor anumite scumpiri sau unor scăderi ale puterii de cumpărare, ci dacă putem plăti pensii sau salarii”, a declarat Bolojan la Euronews. El le-a mulțumit românilor pentru că înțelegerea necesității de a crește taxele și a precizat că Guvernul va trebui să încerce scurtarea perioadei de austeritate prin intermediul măsurilor luate. „Sunt conștient că nu este o perioadă comodă. Le mulțumesc românilor pentru că înțeleg că trebuie trecut prin acest lucru, iar noi ceea ce trebuie să facem este să ne comportăm responsabil, să încercăm să scurtăm cât mai mult această perioadă prin măsurile pe care le luăm și în același timp să corectăm nedreptățile acolo unde în mod evident sunt flagrante și nu pot fi tolerate de oameni”, a conchis Bolojan.
România, raiul sărmanilor Indochinei. „Nepalezii” își lasă gaj familiile pentru a vă aduce șaorma la geam
Muncitorii asiatici, majoritari din Indochina, sunt esențiali pentru economia României. Ei acoperă deficitul sever de forță de muncă în domenii considerate deja indezirable pentru români. Construcții, servicii, ospitalitate, livrări/curierat. Sunt mai fericiți în România decât în Orientul Mijlociu, țările arabe, unde sunt considerați sclavi necredincioși, chiar și cei de religie islamică, umiliți și considerați marfă. Banii pentru a obține permise și locuri de muncă sunt obținuți prin împrumuturi gajate cu familia. Există antreprenori care au nevoie de muncitori, dar pot oferi salarii până în 1.000 de euro cu tot cu taxe. Singura sursă la acest preț este estul, Indochina, India profundă, cu tot cu Sri Lanka, Bangladesh, Birmania, zona arabă prăpădită de război, Irak, Siria, Pakistan sau Himalaya, Nepal, Bhutan. Pentru mulți dintre acești oameni, venirea în România a însemnat o schimbare radicală de viață. În țările lor, precum Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, Etiopia sau Sudan, salariile abia dacă depășeau 100 de dolari pe lună. În România, câștigurile lor ajung la 600-700 de euro, uneori chiar mai mult, în funcție de domeniu. Majoritatea imigranților din zonele amintite nu vin neapărat pentru salariile din România. Țara noastră, din punctul lor de vedere, ar fi doar zonă de tranzit, la modul ideal, dar și o țară sigură, prietenoasă. Proporția bărbaților este covârșitoare, peste 85% dintre muncitorii străini veniți în țară sunt bărbați. Cei mai mulți lucrează în fabrici, construcții sau servicii, iar banii trimiși acasă le oferă familiilor o șansă la o viață decentă. Recomandarea autorului: EXCLUSIV | Import-exportul legal de imigranți, o super-afacere în contextul crizei forței de muncă din România. Câți rămân și câți fug în Occident
Ce trebuie să știe românii care-și caută de lucru în Spania. Salariile sunt mai mari decât la noi, dar și costurile vieții sunt mai ridicate
Salariul unui muncitor în Spania este mai mai mare decât în România, dar și costurile vieții sunt mai ridicate, mai ales pentru cei care aleg să se stabilească în orașele mai mari. Un muncitor obișnuit din Spania, câștigă, în medie, în Spania, aproximativ 1.500 – 1.600 de euro pe lună și a fost stabilit la finalul anului 2024, potrivit B1 TV. Oficial, conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INE), salariul mediu este de 1.987 de euro pe lună, dar aceste venituri diferă de la o regiune la alta, de impozite plătite și de orele muncite. Astfel, în regiunile mai bogate, salariile sunt mai mari, dar și traiul de zi cu zi este mai scump în astfel de zone. Potrivit sursei citate, salariul este mai mare în regiunile bogate precum Madrid, Țara Bascilor sau Catalonia, unde veniturile depășesc media națională. În schimb, în comunitățile autonome sudice sau insulare, precum Andaluzia, Canare sau Baleare, veniturile sunt mai mici. De multe ori acestea sunt aproapiate de salariul minim. Deci, pentru românii care doresc să lucreze ca muncitori în Spania este de preferat să se stabilească în localități de mărime medie sau în zone rurale, având ca opțiune naveta de la domiciliu la locul de muncă. Salariile în alte domenii de activitate Salariul minim interprofesional (SMI) care se aplică în domenii precum HORECA, comerț sau servicii a fost stabilit la 1.184 de euro brut pe lună. Salarii mai mari sunt plătite în sistemul public, unde există o mai mare stabilitate, dar un astfel de job este mai dificil de accesat de către un migrant. Conform datelor statistice, un funcționar câștigă cu 20-25% mai mult decât un lucrător din servicii. În medie, însă, un lucrător câștigă, în Spania, cam 1.500 de euro pe lună. Suma acoperă nevoile unui trai decent într-un oraș de mărime medie sau într-o zonă rurală, dar – pe de altă parte -, suma este insuficientă pentru a acoperi costurile într-un oraș mai mare. Doar chiria ajunge la 900 – 1.000 de euro și, din acest motiv, mulți spanioli își suplimentează veniturile lucrând în plus. De asemenea, în familiile tinere este obligatoriu ca ambii parteneri să lucreze.
Tabel salarii | Sărac lipit, bogătaș sau milionar: Cum poți fi catalogat, în funcție de salariul tău actual
Te-ai gândit vreodată cât de bogat ești, de fapt? Mulți români preferă să nu răspundă direct la această întrebare, în timp ce își fac singuri calculele financiare și caută să afle unde se situează. Un tabel al veniturilor lunare îți poate arăta dacă ești sărac lipit, bogătaș sau milionar, totul calculat în funcție de venitul tău salarial actual. Cine sunt „supraviețuitorii urbani” Potrivit grilei, persoanele cu venituri lunare de până în 2.000 de lei se numesc „supraviețuitori urbani” și intră la categoria „sărac lipit”. Sunt acei oameni care trăiesc din promoții și știu toate reducerile de la supermarket, pe care le vânează de la primele ore. Urmează categoria „sărac funcțional”, cu salariul cuprins între 2.001 și 3.500 de lei. Aici îi regăsim pe cei care au un venit stabil, dar tot nu reușesc să țină pasul cu facturile și prețurile în creștere. De la 3.500 până la 5.500 de lei există categoria „clasă de mijloc aspirantă” și îi cuprinde pe cei care pot merge ocazional la un restaurant fără să se uite obsesiv la notă. Chiar și așa, își fac vacanțele tot în România. Cei cu venituri între 5.500 și 8.000 de lei sunt „confortabili”: au un telefon bun, ratele bancare nu sunt o povară și visează la o mașină electrică second-hand. Următorul prag, cu salarii de la 8.000 la 12.000 de lei, este dedicat „corporatiștilor premium”, cei „bine situați”. Aceste persoane își pot planifica oricând city-break-uri spontane și au și un mic portofoliu de investiții. Persoanele care câștigă între 12.000 și 20.000 de lei se apropie de zona „upper middle”, trăind o „viață bună”. Dețin o casă, mașină și au dileme culinare sofisticate – oare vinul roșu merge sau nu cu peștele? Liga „bogătașilor locali” De la 20.000 la 40.000 de lei intrăm în liga „bogătașilor locali”, a antreprenorilor în floare. Sunt oameni care zboară la business class și despre care cunoscuții spun că „au pile”, deși numai ei știu cât de tare trag pentru a avea succes. Între 40.000 și 100.000 de lei – deja vorbim de „elite” sau „băieți cu bani”. Ei trăiesc din dividende și consultanță și au alte „probleme”: îi deranjează traficul din orașe fiindcă le murdărește Tesla. În fine, ultima categorie, a celor care trec de 100.000 de lei lunar, are o denumire simplă „milionari”. Aceștia sunt „financiar liberi”, adică lucrează banii pentru ei, nu invers. Munca este un hobby, nu o corvoadă. Aceasta este realitatea economică din România – o țară în care percepția despre „a trăi bine” diferă enorm de la o categorie la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI: TOP 5 – cele mai mari salarii din România. Domeniul IT nu mai este pe primul loc la nivelul veniturilor, pentru prima dată în ultimul deceniu Nu mai poți face față datoriilor? Poți cere insolvența personală. Asta a făcut un român cu datorii de jumătate de milion de euro. Ce ai de făcut Nicușor Dan susține că majorarea salariului minim pe economie ar putea duce la PIERDEREA locurilor de muncă
Cea mai căutată meserie din UE: se caută oameni și se oferă până la 5.000 de euro pe lună
Lipsa șoferilor în Europa a transformat volanul în aur: companiile plătesc salarii record, în timp ce sectorul îmbătrânește și tinerii îl evită. Europa se confruntă cu o criză de șoferi, iar continentul caută cu disperare profesioniști în domeniu, scrie Huffingtonpost. Lipsa profesioniștilor din transport a pus logistica europeană în dificultate, iar o meserie considerată cândva grea și prost plătită a devenit acum una dintre cele mai râvnite. Salariile oferite de unele companii europene explică parțial această disperare: până la 5.000 de euro pe lună pentru cei dispuși să trăiască pe drumuri. Potrivit Asociației Internaționale a Transportului Rutier (IRU), citată de Newsauto, lipsesc peste 3,6 milioane de șoferi de camion în toată Europa. Sectorul îmbătrânește rapid, iar tinerii nu mai vor să petreacă săptămâni întregi departe de casă, în cabina unui camion. În Germania, vârsta medie a șoferilor depășește 48 de ani; în Franța, se apropie de 47; în Grecia, ajunge la 51… și mii de alți șoferi urmează să se pensioneze în următorul deceniu, fără înlocuitori la orizont. Salariile explodează Cu atâtea camioane fără șoferi, banii au devenit principalul argument pentru atragerea de noi conducători auto. În Germania, Belgia și Olanda, șoferii de transport internațional câștigă între 3.500 și 4.000 de euro net, iar în țările nordice se pot atinge chiar 5.000 de euro. Creșterea este considerată una istorică în domeniu, deși realitatea de zi cu zi s-a schimbat prea puțin: zile de muncă maraton, săptămâni întregi petrecute pe drum și puține zone de odihnă în condiții decente. În sud, motoarele camioanelor care așteaptă șoferi se aud la fel de tare. În Spania și Grecia, salariile se învârt în jurul a 2.500–3.000 de euro, incluzând bonusuri, diurne și cazare, pentru a-i păstra pe puținii șoferi rămași. Totuși, nici aceste stimulente nu par suficiente: absențele prelungite, programul haotic și lipsa infrastructurii adecvate cântăresc mai greu decât fluturașii de salariu.
Ludovic Orban, după ce a fost șomer ani la rând, ia apărarea salariilor mari de la stat: Oamenii trebuie plătiţi. Nu înseamnă să îi plăteşti prost
Fostul premier, Ludovic Orban, a declarat că angajații din instituțiile de reglementare ale statului român ar trebui plătiți bine. Totodată el a punctat și faptul că multe partide „și-au plantat clientela politică” în structuri publice, adică există instituții, cum ar fi autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), unde şi răspunderea este mare. El susține că ar fi nevoie de câteva corecții în privința salariilor mari ale angajaților din structurile respective: „au fost luate de multe ori la limita legii şi aceste lucruri trebuie corectate”, a spus Ludovic Orban la B1. „Oamenii trebuie plătiţi, sigur, nu înseamnă să îi plăteşti prost, pentru că după aia, e totuşi, ca să zic aşa, comitetul de reglementare al ANRE are o răspundere mare, ia decizii care vizează un domeniu important şi poartă răspunderea pentru deciziile pe care le ia. Nu poţi să-i plăteşti foarte prost, dar nici să permiți astfel de excese, cum sunt în unele zone. Se poate discuta foarte mult de modul în care foarte mult s-au împins lucrurile dincolo de o limită acceptabilă”, adaugă Ludovic Orban. Din 2012, Ludovic Orban nu a mai avut venituri declarate și a spus că trăia din economii și sprijinul familiei. Din 2019, a devenit prim-ministrul României.