Ce salarii primesc, în 2026, casierii din benzinăriile OMV/Petrom, Rompetrol, MOL, Lukoil și SOCAR
În plină criză a carburanților, mulți români se întreabă cât câștigă, de fapt, cei care lucrează zi de zi în benzinării. Am făcut calculul și vă putem spune că, de la salariul minim la bonusuri și sporuri consistente, veniturile casierilor din marile stații de carburant au crescut în ultimii ani. Salariile acestor angajați diferă acum, în 2026, în funcție de mai mulți factori. Trebuie avută în vedere atât experiența, cât și orașul în care lucrează un angajat, plus sporurile acordate pentru ture de noapte sau weekend. Diferențe de salarii între marile companii Cu toate că multe dintre aceste joburi pornesc de la salariul minim pe economie, salariile nete sunt semnificativ mai mari datorită beneficiilor și a bonusurilor. Începând cu 2026, salariul minim brut în România a fost ajustat la 4.050 de lei, ceea ce înseamnă un venit net de aproximativ 2.500 – 2.600 de lei. La această sumă se adaugă tichetele de masă, care pot ajunge la 600-800 de lei lunar, precum și sporurile și bonusurile de performanță. Am analizat pentru dvs. principalele lanțuri de benzinării și vă putem spune cât primesc, în 2026, casierii de la OMV/Petrom, Rompetrol, MOL, Lukoil și SOCAR. La OMV Petrom, veniturile lunare nete sunt cuprinse, în medie, între 4.300 și 4.700 de lei. Compania austriacă este cunoscută pentru pachetele consistente de beneficii oferite angajaților, inclusiv bonusuri de performanță; În cazul Rompetrol, salariile sunt și mai mari și pot urca până la 5.000 de lei. Aceste lefuri sunt găsite în marile orașe, unde cererea de personal este mai mare și bonusurile sunt mai consistente; La MOL, veniturile variază între 4.100 și 4.500 de lei. Aici se pune accent pe bonusurile din vânzări gastro – produse alimentare și cafea; Pentru angajații Lukoil, de regulă, salariile sunt cuprinse între 3.800 și 4.200 de lei, apropiate de nivelul minim. Și aici se completează cu sporuri pentru ture; La SOCAR, veniturile se situează între 3.900 și 4.300 de lei, cu variații în funcție de tipul stației (proprie sau în franciză) și de volumul de muncă. Diferențele de salarii apar în principal din sporurile pentru ture de noapte și weekend și bonusurile de performanță (vânzări, targeturi etc). De asemenea, mai contează și locația stației (mari orașe vs. mici orașe), dar și experiența angajatului. Nu puține sunt cazurile când angajații din stațiile amplasate în marile orașe ajung să câștige chiar mai mult decât media pieței. Un job „new entry”, dar cu venituri peste medie Deși poziția de casier într-o benzinărie este considerată un job „new entry” pe piața muncii, pachetele salariale din 2026 arată că veniturile nu sunt chiar de neglijat. În unele cazuri, ele chiar pot depăși semnificativ salariul minim, mai ales atunci când sunt incluse toate beneficiile. Dacă ținem cont de contextul economic actual, în care costurile de trai continuă să crească de la o zi la aceste, aceste diferențe contează foarte mult pentru cei care caută locuri de muncă stabile. Deși nu sunt cerințe ridicate de calificare, în acest sector există posibilitatea de a obține venituri suplimentare prin performanță și disponibilitate munca în ture. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cât costă un plin la mașină, calculat în timp de lucru efectiv. Avem socoteala pe care nimeni nu a îndrăznit să o facă Ce salarii au vânzătoarele din magazinele Zara, H&M, Bershka și Pull&Bear din România, acum, în 2026 Calcul complet. Cât câștigă un livrator nepalez Glovo, Wolt sau Bolt Food acum, în 2026. Cât trimite lunar acasă, în Nepal Cât câștigă un parcagiu într-o zi de „muncă”, în Iași. În București, „salariul” e dublu Surpriză. Ce angajați câștigă mai mult decât căpitanul unei nave de croazieră. Comisionul bate leafa
CSM, după banii luați de la magistrați: guvernele pot eșalona, dar nu până la pierderea esenței dreptului

„În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive. În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive. Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026”, arată CSM. Într-un comunicat de presă transmis vineri de CSM, se precizează că instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudența constantă că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite. Cu toate acestea, „nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor, acestea reprezentând „un bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO”. Potrivit documentului citat, procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, „dar a acționat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept”. „Una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele situații deja au depăşit debitul principal. Ca principiu, amânarea perpetuă a plăţilor lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti definitive şi induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituționale. Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare. În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlate instituții din cadrul autorității judecătorești în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege”, se mai arată în documentul citat.
Cât ai câștiga pentru job-ul tău, dacă te-ai muta în străinătate

Diferențele salariale dintre România și marile economii occidentale rămân semnificative, chiar și pentru același nivel de experiență. O analiză orientativă arată cât ar putea câștiga un român la început sau la un nivel mediu de carieră dacă ar alege să lucreze în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie sau Statele Unite. Diferențe uriașe de salarii între România și țările din Europa sau SUA De la IT și medicină până la meserii tehnice sau din servicii, veniturile cresc considerabil peste graniță. Însă nu lipsesc surprizele. Pentru funcția de Software Developer, în România salariul net este de aproximativ 2.000 de euro. În străinătate, veniturile cresc treptat: 2.500 de euro în Italia, 2.600 în Spania, 3.800 în Germania, 4.200 în Anglia și ajung până la 6.500 de euro în SUA. Un medic specialist câștigă în România în jur de 2.400 de euro net, însă diferențele sunt uriașe peste hotare. În Italia poate ajunge la 3.500 de euro, în Spania la 3.800, în Germania la 5.500, în Anglia la 6.000, iar în SUA poate atinge chiar 12.000 de euro lunar. 1.400 de euro penru un inginer civil în România În sistemul medical, și asistenții sunt mult mai bine plătiți în afară. Dacă în România salariul este de aproximativ 1.000 de euro, acesta crește la 1.800 de euro în Italia și până la 4.500 de euro în SUA. Diferențe importante apar și în domeniul tehnic. Un inginer civil pornește de la circa 1.400 de euro net în România, dar poate câștiga între 2.200 și 5.500 de euro în străinătate, în funcție de țară. În educație, un profesor de liceu câștigă aproximativ 900 de euro în România, însă veniturile pot urca la 3.200 de euro în Germania sau 3.800 de euro în SUA. Și în zona financiară, un contabil pleacă de la circa 1.100 de euro în România, dar poate ajunge la aproape 4.800 de euro în SUA sau peste 3.000 de euro în vestul Europei. Salariile din HoReCa pot ajunge la 3.500 de euro peste ocean În transporturi apar însă și situații mai nuanțate. De exemplu, un șofer de TIR poate câștiga aproximativ 1.200 de euro în România, dar ajunge la 2.400 în Italia și 4.500 în SUA. Totuși, există și cazuri în care diferențele nu sunt foarte mari sau chiar surprinzătoare: în Spania, salariul estimat este de aproximativ 2.200 de euro, sub unele oferte din alte țări. Meseriile tehnice precum electrician sau instalator aduc în România în jur de 1.000 de euro net, dar pot depăși 3.000 de euro în Anglia și 4.000 de euro în SUA. În sectorul HoReCa, diferențele sunt mai mici, dar tot vizibile. Un chelner câștigă aproximativ 700 de euro în România, comparativ cu 2.800 de euro în SUA. Un bucătar ajunge de la 900 de euro în România la circa 3.500 de euro peste ocean. Recomandarea autorului: Sănătatea și Educația, din nou sacrificate de dragul Apărării. Cum arată Bugetul României în 2026 pentru domeniile-cheie Accident cu șase mașini pe Șoseaua Ștefan cel Mare. Un autoturism s-a răsturnat, iar o femeie a ajuns la spital. Cum s-a întâmplat totul
Ce salarii au vânzătoarele din magazinele Zara, H&M, Bershka și Pull&Bear din România, acum, în 2026

Într-o piață a modei destul de dinamică, te-ai fi așteptat ca salariile angajaților din marile lanțuri de magazine să fie pe măsură. Lucrurile nu stau, însă, chiar așa, iar veniturile vânzătoarelor din magazinele Zara, H&M, Bershka și Pull&Bear variază în funcție de experiență, oraș și performanță. În 2026, vânzătoarele din cele mai populare magazine din centrele comerciale primesc, pe lângă salariul de bază, și tichete de masă, bonusuri sau reduceri pentru angajați la diverse produse. Salariile din magazinele Zara, cele mai mari La Zara, salariul pentru un consultant de vânzări se situează, în general, între 3.000 și 3.800 de lei net pe lună. La acest venit se adaugă tichete de masă în valoare de aproximativ 800 de lei. De asemenea, angajații beneficiază și de bonusuri în funcție de vânzări, dar și de o reducere de aproximativ 25% la produsele companiei. Vorbim de cele mai mari salarii pe care le au vânzătoarele din marile magazine de îmbrăcăminte-încălțăminte. La H&M, veniturile pentru pozițiile de bază sunt mai mici. Aici, lefurile pleacă de la 2.800 de lei și ajung până la 3.500 de lei pe lună. Pe lângă salariu, angajații primesc tichete de masă, asigurare medicală privată și bonusuri de performanță, care pot crește venitul lunar în funcție de rezultatele magazinului sau ale echipei. Mai puțin se câștigă în magazinele Bershka, unde salariul unei vânzătoare se situează între 2.900 și 3.400 de lei. La fel ca în cazul altor branduri, angajații primesc tichete de masă de aproximativ 800 de lei, bonusuri în funcție de vânzări și o reducere de aproximativ 25% pentru cumpărăturile realizate în magazinele companiei. Și la magazinele Pull&Bear veniturile sunt similare cu cele din Bershka. Angajații câștigă, în general, între 2.900 și 3.400 de lei, la care se adaugă tichete de masă de aproximativ 800 de lei, plus bonusuri legate de performanța vânzărilor și reduceri de aproximativ 25% la produsele companiei. De ce preferă tinerii aceste job-uri Magazinele de modă din marile centre comerciale rămân printre cei mai mari angajatori pentru tineri, studenți sau persoane aflate la început de carieră. Programul flexibil și mediul dinamic reprezintă principalele motive pentru care mulți aleg să lucreze în acest domeniu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Calcul complet. Cât câștigă un livrator nepalez Glovo, Wolt sau Bolt Food acum, în 2026. Cât trimite lunar acasă, în Nepal Cât câștigă un parcagiu într-o zi de „muncă”, în Iași. În București, „salariul” e dublu Surpriză. Ce angajați câștigă mai mult decât căpitanul unei nave de croazieră. Comisionul bate leafa
Ministrul Sănătății: Sunt 100% împotriva tăierii cu 10% în sănătate. Contabilii din Guvern să se uite 5 minute la un pacient intubat, în comă, și apoi să taie salariile personalului medical…dacă pot

Alexandru Rogobete a vorbit despre trecutul său profesional în sistemul medical, mai exact în secția de terapie intensivă, care îl îndreptățește să afirme că munca personalului din sănătate este una grea și extrem de solicitantă, iar o reducere cu 10 procente a veniturilor tuturor cadrelor medicale, ar fi o măsură complet greșită. „Eu am crescut profesional în secția de terapie intensivă acolo unde am văzut moartea, acolo unde am învățat multe lucruri și acolo unde am înțeles ce înseamnă o noapte de gardă când viața unui om stă în mâinile tale, așa cum am avut de-a lungul timpului poziția publică sunt total împotriva tăierii paușale cu 10% în sistemul de sănătate. Ministrul Sănătății a declarat că el e în favoarea stabilirii unor criterii de performanță. „Sunt pentru plata în funcție de performanță și am avut întâlniri cu sindicatele pe această temă, dar mă declar total împotriva acestei abordări pur contabile în care salariile sau veniturile personalului medical să fie reduse cu 10% fără să se țină cont de particularitățile sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate are anumite particularități este înainte de toate o zonă de siguranță națională, în al doilea rând aici nu vorbim despre un excel în care niște calcule ies frumos, vorbim despre viața unor oameni care pot fi puși în pericol dacă nu suntem atenți la aceste nuanțe și la aceste detalii” Ministrul Alexandru Rogobete a spus că este 100 % împotriva tăierilor și le-a recomandat contabililor guvernului să treacă printr-un spital înainte de decide asupra salariilor. „100 %, chiar dacă fac parte din acest guvern eu recomand contabililor din acest guvern să stea măcar 5 minute în ușa unei secții de terapie intensivă să se uite la un pacient intubat în comă pentru că doar atunci va înțelege ce înseamnă demnitatea umană. El a confirmat că, în prezent, există o propunere de taiere a salariilor medicilor si asistentelor cu 10%. Propunerea face obiectul unei ordonanțe de urgență a guvernului, care este în transparență publică la ministerul Dezvoltării în care sistemul de sănătate este pus pe același palier cu toată administrația.
Indemnizații reduse pentru membrii Consiliului de Administrație de la CTP Iași. Anterior, și salariile directorilor au fost micșorate

Indemnizațiile lunare pentru cei cinci membri din Consiliul de Administrație (CA) de la CTP Iași au fost reduse cu câte 3.180 de lei după o decizie luată de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Astfel, în ultima ședință a Adunării Generale a Acționarilor de la CTP Iași a fost pus în aplicare avizul de la AMEPIP. Membrii CA de la CTP Iași încasează acum lunar 6.361 de lei, față de 9.541 de lei, cât era anterior. În urmă cu câteva luni, și salariile directorului au fost diminuate cu peste 3.000 de lei. Indemnizațiile membrilor CA de la CTP Iași au fost diminuate În baza Hotărârii nr. 282 din 15 decembrie 2025, Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de la CTP Iași a decis diminuarea salariilor din conducere. În ceea ce privește membrii Consiliului de Administrație, aceștia vor avea o indemnizație de 6.361 de lei, față de 9.541 de lei. Doar că era necesar un ultim aviz de la AMEPIP pentru ca măsura să fie pusă în practică. „Art. 1. Se ia act de avizul AMEPIP nr. 13.610 din 16.01.2026 și se constată actele adiționale aprobate prin art. 1 alin. 2 din Hotărârea AGA nr. 283 din 15.12.2025 (privind aprobarea diminuării indemnizației fixe lunare brute a administratorilor și directorilor SCTPI SA) concordă cu avizul AMEPIP”, scrie în hotărârea AGA nr. 287 din 26 ianuarie 2026. CA de la CTP Iași este format din următorii membri: Ioan Grigoriu, Dumitru Tomorug, Cristina Răuțu, Mirela Trufanda și interimar Lucian Zlate. „Noi am avut, în luna decembrie, ședință, unde acolo am votat diminuarea indemnizațiilor celor cinci membri din Consiliul de Administrație, doar că era necesar și avizul de la AMEPIP. Fără acesta, nu puteam face nimic. Astfel, pe data de 16 ianuarie 2026, a venit acest aviz, iar noi, în ședința ulterioară, am luat hotărârea. Astfel, de la 1 ianuarie 2026, indemnizațiile lunare au fost diminuate”, a declarat Radu Botez, reprezentantul Primăriei Iași, în Adunarea Generală a Acționarilor de la CTP Iași. Și salariile directorilor au fost scăzute recent În baza Hotărârii nr. 282 din 15 decembrie 2025, Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de la CTP Iași a decis diminuarea salariilor directorilor companiei din noiembrie 2025. Astfel, directorul general Cristian Stoica încasează 13.396 de lei, față de 18.135 de lei. Directorul economic Lavinia Dobrescu, directorul tehnic Maricel Ghercă și directorul de exploatare Cristinel Talef încasează un salariu net de 13.338 de lei, față de 17.842 de lei. Sumele uriașe încasate de oamenii de la conducerea companiilor de stat erau total nejustificate, însă, în ultimele luni, autoritățile centrale au început să ia mai multe măsuri pentru reglementarea situației financiare. Recent, inspectorii de la Curtea de Conturi au descoperit mai multe nereguli uriașe la CTP Iași. „Totul a fost aplicat conform legii și conform datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, unde sunt făcute calculele pentru fiecare ramură de activitate”, a mai precizat Radu Botez. Indemnizațiile membrilor CA au fost reduse cu o sumă importantă, după ce AMEPIP a dat avizul pentru noile modificări, care au intrat deja în vigoare. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Cât câștigă o asistentă medicală în România. Salariul variază în funcție de studii și experiență

Deși un loc de muncă în medicină continuă să fie un pilon fundamental al societății noaste, salariile nu reflectă tot timpul acest lucru. Adesea, recompensele financiare sunt supuse unor variabile precum grila națională, capacitatea de negociere individuală, dar și riscurile specifice fiecărei secții medicale. În 2026, un asistent medical debutant care deține studii postliceale pornește de la un salariu net situat între 3.500 și 4.500 de lei. Pe măsură ce cariera avansează, un profesionist cu experiență ajuns la gradația maximă poate încasa între 4.500 și 5.800 de lei net, potrivit Playtech. Asistenții medicali principali, care au și studii superioare, ating pragul de 5.500 de lei și 7.500 de lei net. Adevăratul salt financiare este dictat de sporuri. Ele variază de la un minim de 7% la peste 75%, în funcție de specificul muncii. În secțiile critice, cum ar fi ATI, UPU, Oncologie sau Bloc Operatoriu, unde riscul profesional și turele de weekend sunt constante, salariul net poate atinge sume impresionante, de 9.000-10.000 de lei lunar. Pe lângă sumele de bani, statul oferă stabilitate prin vouchere de vacanță, tichete de masă și un program de lucru strict reglementat. Spre ce joburi se îndreptă românii în 2026 Dacă la stat salariile pot depăși și 10.000 de lei, cu sporurile de periculozitate, la privat creșterea este mai rapidă odată cu acumularea experienței, fără a depinde neapărat de legislația națională. Recomandările autorului:
Salarii exorbitante în profesii noi până în 2030. Studenții de acum s-ar putea regăsi în industrii care abia există astăzi

Directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, crede că următorul deceniu va redefini chiar și aspectul unei cariere. Nu fără perturbări semnificative mai întâi. Într-un interviu recent, Altman a descris un viitor în care studenții de astăzi ar putea intra în profesii complet noi, foarte bine plătite, până la jumătatea anilor 2030, conform moneycontrol.com. Cariere în industrii care nu există încă Altman a descris perioada care urmează ca fiind potențial cea mai interesantă din istorie pentru a începe o carieră. Un student care va absolvi în jurul anului 2035 s-ar putea să nu intre deloc pe piața muncii convenționale. În loc să aplice pentru posturi de birou sau să urce pe scara ierarhică a companiilor, aceștia s-ar putea regăsi lucrând în industrii care abia există astăzi. Salariile și oportunitățile vor fi mult peste normele actuale. Explorarea spațiului și tehnologii de frontieră El a sugerat că unele roluri ar putea fi legate de explorarea spațiului și alte tehnologii de frontieră. Altman descrie un scenariu în care absolvenții s-ar putea alătura misiunilor de explorare a sistemului solar în locuri de muncă extrem de bine plătite. Acest tip de oportunități vor apărea odată ce sistemele de IA vor prelua o mare parte din munca de rutină și bazată pe cunoștințe de astăzi. Tranziția dureroasă Optimismul său a venit cu o rezervă clară. Altman a recunoscut fără ocolișuri că tranziția nu va fi ușoară. Promisiunea unor salarii exorbitante și a unor cariere noi vine abia după ce IA va remodela fundamental piața muncii. Multe roluri la începutul carierei, în special cele bazate pe sarcini repetitive sau previzibile, vor dispărea probabil complet înainte ca noi categorii de muncă să le ia locul. Generația Z, cea mai bine poziționată Altman a spus că îi invidiază pe cei care își încep cariera acum, în special pe cei din generația Z. Aceștia intră pe piața muncii chiar la începutul acestei transformări. Din perspectiva sa, vor fi mai bine poziționați pentru a se adapta, a experimenta și a profita de valul schimbării, pe măsură ce instrumentele bazate pe IA devin mai puternice. El a glumit că generațiilor viitoare ar putea să le fie milă de profesioniștii de astăzi, care au îndurat o muncă plictisitoare și demodată. IA va înlocui și CEO-ul OpenAI Într-o conversație separată, Altman a recunoscut deschis că se așteaptă ca IA să îl înlocuiască în cele din urmă din funcția de director executiv. În loc să considere acest lucru o amenințare, el l-a prezentat ca un obiectiv. Altman a spus că ar fi un eșec dacă OpenAI nu ar fi printre primele companii majore conduse de un sistem AI la nivel înalt. El crede că este doar o chestiune de câțiva ani până când sistemele de IA vor fi capabile să conducă departamente importante.
Ce salarii câştigă românii din Diaspora. Leafa poate ajunge şi la câteva mii bune de euro pentru lucrătorii din aceste domenii
Chiar dacă românii nu mai pleacă la muncă în străinătate într-un număr atât de mare pe cât se întâmpla în urmă cu 10-15 ani, totuși mai există domenii, peste hotare, în care se plătesc salarii de mii de euro şi care încă îi mai atrag pe conaţionalii noștri, conform Național. Mulți români merg la muncă sezonieră în Spania la cules și mulți dintre ei se străduiesc să prindă cât mai multe astfel de contracte pentru că majoritatea sunt foarte bănoase. Salariu de 2.400 de euro la cules de portocale Angajatorii din Spania oferă muncitorilor lor veniți la cules de portocale și mandarine salarii care variază între 1.700 și 2.400 euro. Mulți dintre agricultori achită aceste remuneraţii și în funcție de eficiența muncitorilor, fiind plătiți la suta de kilograme pe care o culeg. Unii angajatori oferă chiar și bonusuri de performanță. În ultimele șase luni, salariile din agricultură au crescut cu până la 15% în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Grecia, unde sunt comunități mari de români. Totuși, cererea este în scădere cu aproximativ 20%. Străinii au nevoie, în special, de muncitori necalificați. Leafă de 3.300 de euro în construcţii, în Germania O companie de construcții din Germania face angajări la Hanover. Salariul este de 3.300 de euro net/lunar, pentru 174 de ore lucrate. Angajarea este de 12 luni si salariul se dă în două tranșe: avans și lichidare, conform RTV. Se lucreaza 40 de ore pe săptămână. Orele suplimentare sunt plătite cu 25%. Alte beneficii pentru angajat: asigurări sociale plătite în Germania, cazare asigurată de angajator, concediu plătit, transportul Romania-Germania- decontat de angajator – maximum 200 de euro. Mai mult decât atât, angajatorul oferă și mașină de serviciu. Vestea bună este că şi România poate plăti salarii la nivel european. Pentru joburi calificate, pot câștiga și câteva mii de euro, fără să mai plece în străinătate. Pentru anumite posturi, salariile de la noi din agricultură sunt mai mari decât în vestul Europei. Un director de marketing în acest domeniu primește în medie 2.500 de euro, iar un director de producție dintr-o fermă mare poate ajunge la 3.600 de euro net. Și un inginer agronom poate încasa aproape 2.000 de euro pe lună. Recomandarea autorului: Mica Românie din Torino. Ce pondere în afaceri are diaspora din Piemont
Manole: Sunt ministru al Muncii, nu al concedierilor și nu al tăierilor

„În primul rând, eu sunt ministru al Muncii, nu al concedierilor și nu al tăierilor. Și eu cred că orice funcționar public care face un serviciu public astăzi trebuie să rămână să facă serviciul ăla public. Pentru că, în primul rând, statul român, ca orice stat normal, trebuie să asigure servicii. Ăsta este primul lucru”, a spus Manole, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN. Manole a insistat asupra faptului că numeroase instituții se confruntă deja cu un deficit de personal. El a menționat că, în urma vizitelor recente efectuate în Maramureș, Zalău, Alba și Sibiu, a observat că angajații actuali compensează absența colegilor, lucrând cu un număr de oameni sub necesarul stabilit de ani de zile. „Nu voi da niciun om afară” „La nivelul aparatului central, comparat cu ianuarie 2025, avem cu 6,7% mai puține cheltuieli salariale. Și n-am normativ, n-am obligație, n-am dat niciun om afară, nu voi da niciun om afară. Voi continua să fac economii în măsura posibilității”, spune ministrul. El a explicat că reducerea cheltuielilor se face prin metode simple, cum ar fi înlocuirea unui angajat care se pensionează fie cu un debutant, fie prin amânarea înlocuirii postului. „Reducerea sporurilor a fost o măsură prin care s-au redus niște cheltuieli. Dar, încă o dată, tăierea oamenilor afară nu a fost, nu este și nu va fi”. Referitor la propunerea de reducere generală de 10% a cheltuielilor, ministrul a sugerat că prim ministrul Ilie Bolojan este conștient de situațiile specifice și că nu se poate aplica o regulă uniformă. Discuții cu premierul Bolojan despre depistarea fraudelor „Exemplu de discuție pe care am avut-o cu premierul, cred că în urmă cu 3 săptămâni, despre intensificarea controalelor care se depisteze fraudele din sistemul de dizabilitate. Și am spus premierului că am dublat numărul de angajați de la Corpul de Controi al Agenției Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilitate. S-a mirat. După care i-am zis că am crescut de la 1 la 2. Adică 2 oameni astăzi trebuie să verifice 950.000 de dosare. Am înțeles și premierul că sunt prea puțini și că e nevoie de mai multă atenție și de mai mulți oameni acolo. Asta sigur că e un exemplu care nu se poate aplica peste tot și nu e o regulă generală”.