Etichetă: salarii

Ce salarii au curierii Sameday, Fan Courier, DHL și GLS România. Cine câștigă mai bine în 2026

Ce salarii au curierii Sameday, Fan Courier, DHL și GLS România. Cine câștigă mai bine în 2026. DHL International ar fi compania care oferă cel mai bun salariu fix, dar unde normele de conduită sunt extrem de riguroase. Salariul net de bază este situat între 3.800 și 4.200 lei, se oferă bonuri de masă de 45 lei/zi: 945 lei, bonusuri de performanță/calitate: 300-600 lei, iar totalul net ajunge la 5.000-5.700 lei lunar. La rândul lor, cei de la SAMEDAY oferă un venit și în funcție de cât de harnic ești pe traseu sau dacă încarci Easybox-uri. Astfel, salariul net de bază se încadrează în plaja 3.000-3.400 lei, cu bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri (volum colete/Easybox): 800-1.500 lei (peste 1.500 de lei în lunile foarte aglomerate). Total net ajunge astfel la 4.700-5.800 lei. Unde ar fi cel mai bun job La FAN COURIER, se mizează pe echilibru fix-bonus. Salariul net de bază este de 3.200-3.600 lei, cu bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri de vechime/target de 400-800 lei, ajungând la un total net de 4.500-5.300 lei. GLS ROMANIA oferă un program de muncă stabil, cu salariu net de bază de 3.100-3.400 lei, bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri (rata succes livrare) de 300-700 lei și ajungi la un salariu total net de 4.300-5.000 lei. Depinde de fiecare dintre candidați ce dorește, dar, dacă ar fi să alegi doar după bani în mână, Sameday poate fi firma de curierat cu cel mai mare potențial, datorită volumului mare, dar DHL oferă cea mai mare siguranță în privința salariului fix. Autorul recomandă:

Realitatea economică românească. Trăim de pe o zi pe alta. Cum a ajuns să intre pe minus consumul. Salariile nu au ținut pasul cu inflația

Realitatea economică românească arată că trăim de pe o zi pe alta. Puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor a scăzut puternic, arată ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). De altfel, consumul a intrat pe minus, iar salariile nu au ținut pasul cu inflația. Ultima statistică arată date concrete și relevante pentru situația actuală a României. În prima parte a anului 2025, situația a avut o tendință pozitivă. Și anume, a fost identificată o creștere treptată în lunile februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie a seriei ajustate în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate. Situația s-a inversat, însă, din august 2025, după ce au intrat în vigoare o parte din măsurile Guvernului Bolojan, arată MEDIAFAX. Salariile nu au ținut pasul cu inflația Consum pe minus, în România, în ultimele luni Odată cu implementarea măsurilor, tendința a deveni descendentă. Și anume, până la începutul anului 2026, s-a înregistra un consum pe minus, după cum urmează: August 2025: -2,1% Septembrie 2025: -2,1% Octombrie 2025: -4,1% Noiembrie 2025: -3,9% Decembrie 2025: -2,0% Ianuarie 2026: -6,0% Februarie 2026: -6,2% Ce înseamnă acest aspect? Practic, puterea de cumpărare a scăzut, după scumpirile persistente. Odată cu această scădere a consumului se pune o presiune și pe companii, îndeosebi în ramurile HoReCa și Retail. Situația nu s-a arătat îmbucurătoare nici în cazul salariilor, căci acestea nu au ținut pasul cu inflația. Dacă la începutul lui 2025, procentajul era pe plus, după măsurile implementate de Guvernul Bolojan, tendința a devenit descendentă. Puterea de cumpărare a salariului mediu net a scăzut, după cum urmează: Iulie 2025: -2,4% August 2025: -5,0% Septembrie 2025: -5,3% Octombrie 2025: -5,0% Noiembrie 2025: -5,1% Decembrie 2025: -4,5% Ianuarie 2026: -5,5% Februarie 2026: -5,0% Și pensiile au fost afectate în ultimul an. Dacă îm primele luni din 2025, valorile rămâneau încă ridicate, în jur de 16-17%, tendința a devenit, apoi, descendentă. În august 2025, ajungea la 11,7%. Apoi, puterea de cumpărare a pensiei medii a intrat pe minus, după cum urmează: Septembrie 2025: -8,2% Octombrie 2025: -8,1% Noiembrie 2025: -8,1% Decembrie 2025: -8,5% Ianuarie 2026: -8,3% Februarie 2026: -8,3% Cu alte cuvinte, în ultimul an a putut fi observată o scădere generală a nivelului de trai. Autorul recomandă: Când ar putea adopta România euro. Ce avantaje cheie ne-ar aduce moneda europeană INS: Rata anuală a inflaţiei a crescut în martie la 9,87%. Cu cât s-au scumpit alimentele Când va lovi criza îngrășămintelor, noul șoc declanșat în Golf? Economist: În cazul României, vulnerabilitatea e mai ridicată decât media europeană Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate Sursă foto: Shutterstock; INS

Florin Manole: Mama mea a lucrat într-o croitorie toată viața. Salariul ei n-a crescut decât odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit

„Mama mea a lucrat într-o croitorie toată viața. Salariul ei n-a crescut decât odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit, chiar și pentru branduri de renume mondial. Aceasta este realitatea multor români care muncesc opt ore pe zi și tot ajung să trăiască de pe un minim pe economie”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini, difuzată de Gândul. Creșterea salariului minim pe economie a devenit un subiect fierbinte în România, iar ministrul Muncii, Florin Manole, atrage atenția asupra problemelor legate de aplicarea legii și inechitățile din sistemul bugetar. „Avem o directivă europeană și o legislație românească care ne spune că salariul minim trebuie majorat de la 1 ianuarie. Amânarea aplicării până la 1 iulie a fost o greșeală gravă. În plus, în sectorul bugetar salariile rămân înghețate de mult timp, chiar dacă salariul minim crește”, explică Manole. Ministrul subliniază că impactul real va fi resimțit mai ales în mediul privat, unde majorarea salariului minim poate aduce venituri mai bune angajaților cu salarii mici. „De exemplu, mama mea a lucrat într-o croitorie și salariul ei a crescut doar odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit. Este o realitate pentru mulți angajați care muncesc opt ore pe zi și abia reușesc să-și întrețină familia”, spune Manole. „Sclavie modernă” și riscul de sărăcie Ministrul avertizează că situația reflectă o formă de „sclavie modernă”. Statisticile arată că 17% dintre angajați sunt în risc de sărăcie în România, față de 8% în Uniunea Europeană. „Este impardonabil ca oamenii care muncesc din greu să fie în risc de sărăcie. Eficiența economică nu trebuie măsurată pe spatele angajaților prost plătiți”, adaugă Manole. De asemenea, pensiile celor care au lucrat întreaga viață la salariu minim sunt foarte mici, sub 2.000 de lei, ceea ce îi plasează în categoria pensionarilor vulnerabili. „Aceasta este consecința salariilor mici și a cotizațiilor reduse din trecut”, explică ministrul. Cauzele inechităților Legislația a permis, de-a lungul timpului, apariția unor discrepanțe între pensii. Fiecare traseu profesional este unic: un angajat poate avea perioade diferite de concediu, ore suplimentare, copii sau șomaj. Astfel, chiar persoane care au lucrat ani la rând în aceeași funcție pot ajunge la pensii diferite. „Nu există două dosare de pensie identice în România, iar diferențele nu sunt întotdeauna corectabile retrospectiv. Dar statul trebuie să se asigure că salariul minim și pensiile celor vulnerabili sunt protejate și cresc în mod echitabil”, a conchis Florin Manole.

Ce salarii au florăresele de la Magnolia, Floria, Iris, Maison d’Or, OK Flora si Florăria Magheru. Cine câștigă mai mult acum, în 2026

Ce salarii au florăresele de la Magnolia, Floria, Iris, Maison d’Or, OK Flora si Florăria Magheru. Cine câștigă mai mult acum, în 2026. La Magnolia, salariul de bază net variază între 2.800 – 3.200 de lei. Se oferă bonusuri/tichete în valoare de 400-600 de lei, ceea ce înseamnă că salariul ajunge la 3.200 – 3.800 lei. La Floria, salariul de bază net este de 2.700 – 3.100 lei, iar bonusurile/tichetele ajung la 300 – 500 lei. Totalul salariului se ridică astfel la 3.000 – 3.600 lei. La Iris, salariul de bază net se situează între 3.000 – 3.500 lei, iar bonusurile/tichetele ajung la 500-800 lei lunar. Astfel, o angajată a florăriei ajunge să câștige 3.500 – 4.300 lei net. Maison d’Or plătește un salariu de bază net de 3.200 – 3.800 lei, la care se adaugă bonusuri/tichete de 400-700 lei, iar totalul ar ajunge la 3.600-4.500 lei. OK Flora oferă un salariu de bază net de 2.700-3.200 lei, iar bonusuri/tichete de 300 – 500 lei. Salariul ajunge astfel la 3.000 – 3.700 lei. Florăria Magheru poate da un salariu de bază net de 2.600 – 3.000 lei, cu bonusuri/tichete de 200-400 lei. Astfel, totalul ajunge la 2.800 – 3.400 lei. Autorul recomandă:

Reacția care a ,,inflamat” Reddit-ul. Câți bani trebuie să ,,produci” pentru firmă, ca să ,,meriți” 10.000 lei net lunar

Reacția care a ,,inflamat” Reddit-ul. Câți bani trebuie să ,,produci” pentru firmă, ca să ,,meriți” 10.000 lei net lunar. Un mesaj postat pe contul r/LocuriDeMunca.ro a ,,inflamat” comunitatea de pe Reddit. Se intitulează ,,Patronas român explicându-ne de ce nu merităm salarii și cât de rău o duce el” și aparține lui Creative-Cat11. Patronul respectiv a distribuit următorul ,,calcul”: ,,Dacă vrei 10.000 lei net salariu, trebuie să produci măcar 50.000 lei pentru firmă. Nu 20.000. Nu 30.000. 50.000. Pentru că: – tu iei 10.000 lei – firma plătește aproape 20.000 lei cu taxe – mai există marketing, chirii, softuri, echipă – iar la final, patronul NU rămâne cu 30.000 lei. În multe cazuri, rămâne cu 50.000 lei (brut) De patru ori mai puțin ca tine. În multe cazuri, rămâne cu 5.000 lei (brut). Asta e partea pe care mulți nu o văd. Salariile nu sunt despre ,,cât muncești”. Sunt despre cât produci. Vrei mai mult? Nu negociă doar salariul. Învață să produci mai multă valoare.” Cum au reacționat redditorii ,,Nu-i neapărat greșit, dar e mentalitate de traseistă. „Producția” nu e mereu ușor de calculat. O femeie de serviciu, pe hârtie, nu produce nimic. Dar dacă n-ai avea, ai pierde o oră, ori tu, ori vreun angajat, ca să faceți curat. Angajatul care se ocupă cu SSM, nici ăla, nu-ți produce nimic, direct. Dar dacă nu-l ai, îți iei și amenzi, ai și probleme legale când bagă vreun angajat mâinile pe unde nu trebuie. Chestia cu „produci X lei” merge pe chestii foarte simple. La o societate, în general, e mai greu să estimezi cât îți produce fiecare. Dar poți face orice gimnastică mentală pentru a justifica salarii mici. Cunosc patroni care justifică mașina scumpă pe ideea „nu pot să mă duc la întâlnire de afaceri în Logan”. Omul are șaormerie.”, a scris cineva. „Meriți faliment, care vine negreșit” ,,Patronache a găsit chatgpt”, îl ironizează alt utilizator. ,,În primul rând un business nu funcționează așa, și asta spune multe despre educația financiară a românilor. În primul rând, nu toți angajații „produc”. Tu că business ai fie un produs, fie un serviciu. Pentru produsul sau serviciul ăla ai niște costuri directe. Dacă la costurile alea directe contribuie și o parte din angajați, da, acolo poți să consideri că angajații ăia produc. Pe de alta parte ai o groază de costuri indirecte, pe care le numim SG&A, unde sunt incluse o groază de costuri, inclusiv costuri cu angajați precum contabilitate, secretari, sales, sales support etc. Ăia nu produc. Chiar dacă ăia din vânzări îți găsesc clienți și semnează contracte, tot la SG&A intra. Ei bine, ăla e un procent pe care tu îl calculezi anual și îl adaugi în prețul final al produsului sau al serviciului. Ca să rezumăm, tu, ca owner, patronache, CFO sau ce ești, te asiguri că produsele sau serviciile tale acoperă toate costurile astea, plus profit, și rămâi cu un preț competitiv pe piață, la final. Nu e ușor, dar e responsabilitatea ta. Să pui responsabilitatea asta în cârca angajaților care nu „produc” înseamnă că nu știi cum funcționează un business și meriți faliment (care vine negreșit).”, este mesajul altcuiva.

Minunea de la Bistrița a declanșat un scandal uriaș. Deputatul a răbufnit

„Minunea” de la echipa de handbal feminin Gloria Bistrița, aflată pe primul loc în Liga Florilor și calificată în sferturile Ligii Campionilor, a declanșat un scandal uriaș. Deputatul Robert Sighiartău (37 de ani) a acuzat clubul de „lipsă de transparență” față de cetățeni și a spus că jucătoarele primesc salarii chiar și de 12.000 de euro din bani publici. Scandal la Bistrița, după ce Gloria s-a calificat în sferturile Ligii Campionilor. Ce spune deputatul Robert Sighiartău Gloria Bistrița traversează o perioadă istorică, după ce pe 28 martie 2026 s-a calificat în sferturile Ligii Campionilor. Elevele antrenorului spaniol Carlos Viver (52 de ani) le-au învins pe danezele de la Ikast Handbold și în retur, 37-28, după ce în prima manșă se impuseseră la limită, 35-34. Performanța fabuloasă a declanșat o adevărată nebunie la Bistrița, iar acum susținătorii Gloriei se pregătesc de următoarea dublă din cea mai importantă competiție intercluburi, programată împotriva franțuzoaicelor de la Brest Bretagne. Prima confruntare va avea loc în România, pe 18 aprilie, urmând ca returul, respectiv duelul ce va decide echipa calificată în semifinale, să se dispute în Franța, pe 25 aprilie. Din păcate, până la aceste partide, handbalul din Bistrița este lovit de un scandal. Robert Sighiartău, debutat de Bistrița-Năsăud din partea partidului PNL, a acuzat clubul de „lipsă de transparență” și a spus că jucătoarele primesc salarii chiar și de 12.000 de euro din bani publici, în ciuda faptului că plafonul stabilit prin lege e de doar 6.850 de euro: „Gabriel Lazany, cel puțin în acești doi ani, ca să fac o evaluare, a fost o dezamăgire. Unu: deciziile administrative nu se iau la Primăria Bistrița, ci în birourile președintelui Consiliului Județean, Radu Moldovan. Adică nu există o personalitate, o gândire autentică, o idee personală de dezvoltare a municipiului. Vă dau primul exemplu: prima prioritate a domnului Lazany nu a fost centura Bistriței, dezvoltarea infrastructurii, ci să dea aproape 4 milioane de euro la clubul Gloria. Astea au fost printre primele proiecte pe care le-a promovat. Știm bine ce se întâmplă cu clubul Gloria. Sunt un susținător al sportului, dar acolo există o mare lipsă de transparență, cetățenii nu știu ce se întâmplă cu banii lor în cadrul clubului. În plus, am sesizat tot timpul că există salarii mult prea mari, oferite până la urmă de cetățeni, de administrație. Mă refer la salarii de 8, 10, 12 mii de euro, pe care clubul Gloria le oferă unor angajați de acolo, unor jucători. Performanța nu poate fi susținută doar din bani publici”, a răbufnit deputatul Robert Sighiartău pentru Știri BN. Cum ar fi fentată legea Despre subiect au scris și cei de la ZiarDeBistrița.ro, care au dezvăluit și metoda prin care ar fi fentată legea. Așa cum am precizat deja, jucătoarele au voie să primească salarii de cel mult 6.850 euro. Însă, sportivele ar fi înregistrate ca Persoane Fizice Autorizate (PFA), iar restul de bani până la sumele menționate de Robert Sighiartău ar fi virate în conturile PFA-urilor. Trebuie precizat că reprezentanții Gloriei Bistrița au negat deja acuzațiile și au spus că plafonul stabilit prin lege este respectat cu strictețe: „Din respect pentru sportivii, suporterii și pentru toți oamenii care susțin Gloria, considerăm necesar să cerem public domnului deputat Robert Sighiartău să oprească dezinformarea și atacurile nefondate care afectează imaginea clubului și a sportivilor noștri. Conform Legii nr. 296/2023 cuantumul maxim al remunerațiilor plătite din fonduri publice poate fi de maximum 6.850 €. Afirmațiile care sugerează contrariul și invocă alte sume nu doar că sunt inexacte, dar sunt manipulatoare și creează o percepție nedreaptă asupra unui proiect sportiv construit transparent și corect. Clubul Gloria Bistrița luptă, reușind performanțe naționale și internaționale, și creează modele pentru tinerii din județul nostru. Astfel de atacuri și manipulări lovesc direct în sportivii Gloriei, care reprezintă acest județ cu demnitate. Sportivii Gloriei sunt ambasadorii Bistriței și ai județului. Prin fiecare meci, prin fiecare victorie, duc mai departe imaginea unei comunități care crede în muncă, disciplină și respect. De aceea, tragem un semnal de alarmă: discursul public despre sport trebuie să rămână responsabil. Critica este firească într-o societate democratică, dar ea trebuie să fie bazată pe fapte, nu pe manipulări. Sportivii noștri merită să fie susținuți, nu folosiți în dispute care nu le aparțin și nu folosesc comunității oamenilor minunați din județul Bistrița-Năsăud”, au transmis reprezentanții clubului, prin intermediul unui comunicat distribuit luni seară, 30 martie. Gloria Bistrița este pe primul loc în Liga Florilor, cu 34 de puncte adunate după 18 etape, și atacă titlul. Principala urmăritoare este CSM București, cu 33 de puncte, formație de asemenea calificată în sferturile Ligii Campionilor.

Ce salarii primesc, în 2026, casierii din benzinăriile OMV/Petrom, Rompetrol, MOL, Lukoil și SOCAR

În plină criză a carburanților, mulți români se întreabă cât câștigă, de fapt, cei care lucrează zi de zi în benzinării.  Am făcut calculul și vă putem spune că, de la salariul minim la bonusuri și sporuri consistente, veniturile casierilor din marile stații de carburant au crescut în ultimii ani. Salariile acestor angajați diferă acum, în 2026, în funcție de mai mulți factori. Trebuie avută în vedere atât experiența, cât și orașul în care lucrează un angajat, plus sporurile acordate pentru ture de noapte sau weekend. Diferențe de salarii între marile companii Cu toate că multe dintre aceste joburi pornesc de la salariul minim pe economie, salariile nete sunt semnificativ mai mari datorită beneficiilor și a bonusurilor. Începând cu 2026, salariul minim brut în România a fost ajustat la 4.050 de lei, ceea ce înseamnă un venit net de aproximativ 2.500 – 2.600 de lei. La această sumă se adaugă tichetele de masă, care pot ajunge la 600-800 de lei lunar, precum și sporurile și bonusurile de performanță. Am analizat pentru dvs. principalele lanțuri de benzinării și vă putem spune cât primesc, în 2026, casierii de la OMV/Petrom, Rompetrol, MOL, Lukoil și SOCAR. La OMV Petrom, veniturile lunare nete sunt cuprinse, în medie, între 4.300 și 4.700 de lei. Compania austriacă este cunoscută pentru pachetele consistente de beneficii oferite angajaților, inclusiv bonusuri de performanță; În cazul Rompetrol, salariile sunt și mai mari și pot urca până la 5.000 de lei. Aceste lefuri sunt găsite în marile orașe, unde cererea de personal este mai mare și bonusurile sunt mai consistente; La MOL, veniturile variază între 4.100 și 4.500 de lei. Aici se pune accent pe bonusurile din vânzări gastro – produse alimentare și cafea; Pentru angajații Lukoil, de regulă, salariile sunt cuprinse între 3.800 și 4.200 de lei, apropiate de nivelul minim. Și aici se completează cu sporuri pentru ture; La SOCAR, veniturile se situează între 3.900 și 4.300 de lei, cu variații în funcție de tipul stației (proprie sau în franciză) și de volumul de muncă. Diferențele de salarii apar în principal din sporurile pentru ture de noapte și weekend și bonusurile de performanță (vânzări, targeturi etc). De asemenea, mai contează și locația stației (mari orașe vs. mici orașe), dar și experiența angajatului. Nu puține sunt cazurile când angajații din stațiile amplasate în marile orașe ajung să câștige chiar mai mult decât media pieței. Un job „new entry”, dar cu venituri peste medie Deși poziția de casier într-o benzinărie este considerată un job „new entry” pe piața muncii, pachetele salariale din 2026 arată că veniturile nu sunt chiar de neglijat. În unele cazuri, ele chiar pot depăși semnificativ salariul minim, mai ales atunci când sunt incluse toate beneficiile. Dacă ținem cont de contextul economic actual, în care costurile de trai continuă să crească de la o zi la aceste, aceste diferențe contează foarte mult pentru cei care caută locuri de muncă stabile. Deși nu sunt cerințe ridicate de calificare, în acest sector există posibilitatea de a obține venituri suplimentare prin performanță și disponibilitate munca în ture. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cât costă un plin la mașină, calculat în timp de lucru efectiv. Avem socoteala pe care nimeni nu a îndrăznit să o facă Ce salarii au vânzătoarele din magazinele Zara, H&M, Bershka și Pull&Bear din România, acum, în 2026 Calcul complet. Cât câștigă un livrator nepalez Glovo, Wolt sau Bolt Food acum, în 2026. Cât trimite lunar acasă, în Nepal Cât câștigă un parcagiu într-o zi de „muncă”, în Iași. În București, „salariul” e dublu Surpriză. Ce angajați câștigă mai mult decât căpitanul unei nave de croazieră. Comisionul bate leafa

CSM, după banii luați de la magistrați: guvernele pot eșalona, dar nu până la pierderea esenței dreptului

„În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive. În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive. Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026”, arată CSM. Într-un comunicat de presă transmis vineri de CSM, se precizează că instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudența constantă că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite. Cu toate acestea, „nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor, acestea reprezentând „un bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO”. Potrivit documentului citat, procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, „dar a acționat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept”. „Una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele situații deja au depăşit debitul principal. Ca principiu, amânarea perpetuă a plăţilor lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti definitive şi induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituționale. Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare. În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlate instituții din cadrul autorității judecătorești în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege”, se mai arată în documentul citat.

Cât ai câștiga pentru job-ul tău, dacă te-ai muta în străinătate

Diferențele salariale dintre România și marile economii occidentale rămân semnificative, chiar și pentru același nivel de experiență. O analiză orientativă arată cât ar putea câștiga un român la început sau la un nivel mediu de carieră dacă ar alege să lucreze în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie sau Statele Unite. Diferențe uriașe de salarii între România și țările din Europa sau SUA De la IT și medicină până la meserii tehnice sau din servicii, veniturile cresc considerabil peste graniță. Însă nu lipsesc surprizele. Pentru funcția de Software Developer, în România salariul net este de aproximativ 2.000 de euro. În străinătate, veniturile cresc treptat: 2.500 de euro în Italia, 2.600 în Spania, 3.800 în Germania, 4.200 în Anglia și ajung până la 6.500 de euro în SUA. Un medic specialist câștigă în România în jur de 2.400 de euro net, însă diferențele sunt uriașe peste hotare. În Italia poate ajunge la 3.500 de euro, în Spania la 3.800, în Germania la 5.500, în Anglia la 6.000, iar în SUA poate atinge chiar 12.000 de euro lunar. 1.400 de euro penru un inginer civil în România În sistemul medical, și asistenții sunt mult mai bine plătiți în afară. Dacă în România salariul este de aproximativ 1.000 de euro, acesta crește la 1.800 de euro în Italia și până la 4.500 de euro în SUA. Diferențe importante apar și în domeniul tehnic. Un inginer civil pornește de la circa 1.400 de euro net în România, dar poate câștiga între 2.200 și 5.500 de euro în străinătate, în funcție de țară. În educație, un profesor de liceu câștigă aproximativ 900 de euro în România, însă veniturile pot urca la 3.200 de euro în Germania sau 3.800 de euro în SUA. Și în zona financiară, un contabil pleacă de la circa 1.100 de euro în România, dar poate ajunge la aproape 4.800 de euro în SUA sau peste 3.000 de euro în vestul Europei. Salariile din HoReCa pot ajunge la 3.500 de euro peste ocean În transporturi apar însă și situații mai nuanțate. De exemplu, un șofer de TIR poate câștiga aproximativ 1.200 de euro în România, dar ajunge la 2.400 în Italia și 4.500 în SUA. Totuși, există și cazuri în care diferențele nu sunt foarte mari sau chiar surprinzătoare: în Spania, salariul estimat este de aproximativ 2.200 de euro, sub unele oferte din alte țări. Meseriile tehnice precum electrician sau instalator aduc în România în jur de 1.000 de euro net, dar pot depăși 3.000 de euro în Anglia și 4.000 de euro în SUA. În sectorul HoReCa, diferențele sunt mai mici, dar tot vizibile. Un chelner câștigă aproximativ 700 de euro în România, comparativ cu 2.800 de euro în SUA. Un bucătar ajunge de la 900 de euro în România la circa 3.500 de euro peste ocean. Recomandarea autorului: Sănătatea și Educația, din nou sacrificate de dragul Apărării. Cum arată Bugetul României în 2026 pentru domeniile-cheie Accident cu șase mașini pe Șoseaua Ștefan cel Mare. Un autoturism s-a răsturnat, iar o femeie a ajuns la spital. Cum s-a întâmplat totul

Ce salarii au vânzătoarele din magazinele Zara, H&M, Bershka și Pull&Bear din România, acum, în 2026

Într-o piață a modei destul de dinamică, te-ai fi așteptat ca salariile angajaților din marile lanțuri de magazine să fie pe măsură. Lucrurile nu stau, însă, chiar așa, iar veniturile vânzătoarelor din magazinele Zara, H&M, Bershka și Pull&Bear variază în funcție de experiență, oraș și performanță. În 2026, vânzătoarele din cele mai populare magazine din centrele comerciale primesc, pe lângă salariul de bază, și tichete de masă, bonusuri sau reduceri pentru angajați la diverse produse. Salariile din magazinele Zara, cele mai mari La Zara, salariul pentru un consultant de vânzări se situează, în general, între 3.000 și 3.800 de lei net pe lună. La acest venit se adaugă tichete de masă în valoare de aproximativ 800 de lei. De asemenea, angajații beneficiază și de bonusuri în funcție de vânzări, dar și de o reducere de aproximativ 25% la produsele companiei. Vorbim de cele mai mari salarii pe care le au vânzătoarele din marile magazine de îmbrăcăminte-încălțăminte. La H&M, veniturile pentru pozițiile de bază sunt mai mici. Aici, lefurile pleacă de la 2.800 de lei și ajung până la 3.500 de lei pe lună. Pe lângă salariu, angajații primesc tichete de masă, asigurare medicală privată și bonusuri de performanță, care pot crește venitul lunar în funcție de rezultatele magazinului sau ale echipei. Mai puțin se câștigă în magazinele Bershka, unde salariul unei vânzătoare se situează între 2.900 și 3.400 de lei. La fel ca în cazul altor branduri, angajații primesc tichete de masă de aproximativ 800 de lei, bonusuri în funcție de vânzări și o reducere de aproximativ 25% pentru cumpărăturile realizate în magazinele companiei. Și la magazinele Pull&Bear veniturile sunt similare cu cele din Bershka. Angajații câștigă, în general, între 2.900 și 3.400 de lei, la care se adaugă tichete de masă de aproximativ 800 de lei, plus bonusuri legate de performanța vânzărilor și reduceri de aproximativ 25% la produsele companiei. De ce preferă tinerii aceste job-uri Magazinele de modă din marile centre comerciale rămân printre cei mai mari angajatori pentru tineri, studenți sau persoane aflate la început de carieră. Programul flexibil și mediul dinamic reprezintă principalele motive pentru care mulți aleg să lucreze în acest domeniu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Calcul complet. Cât câștigă un livrator nepalez Glovo, Wolt sau Bolt Food acum, în 2026. Cât trimite lunar acasă, în Nepal Cât câștigă un parcagiu într-o zi de „muncă”, în Iași. În București, „salariul” e dublu Surpriză. Ce angajați câștigă mai mult decât căpitanul unei nave de croazieră. Comisionul bate leafa