Ministrul Sănătății: Sunt 100% împotriva tăierii cu 10% în sănătate. Contabilii din Guvern să se uite 5 minute la un pacient intubat, în comă, și apoi să taie salariile personalului medical…dacă pot
Alexandru Rogobete a vorbit despre trecutul său profesional în sistemul medical, mai exact în secția de terapie intensivă, care îl îndreptățește să afirme că munca personalului din sănătate este una grea și extrem de solicitantă, iar o reducere cu 10 procente a veniturilor tuturor cadrelor medicale, ar fi o măsură complet greșită. „Eu am crescut profesional în secția de terapie intensivă acolo unde am văzut moartea, acolo unde am învățat multe lucruri și acolo unde am înțeles ce înseamnă o noapte de gardă când viața unui om stă în mâinile tale, așa cum am avut de-a lungul timpului poziția publică sunt total împotriva tăierii paușale cu 10% în sistemul de sănătate. Ministrul Sănătății a declarat că el e în favoarea stabilirii unor criterii de performanță. „Sunt pentru plata în funcție de performanță și am avut întâlniri cu sindicatele pe această temă, dar mă declar total împotriva acestei abordări pur contabile în care salariile sau veniturile personalului medical să fie reduse cu 10% fără să se țină cont de particularitățile sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate are anumite particularități este înainte de toate o zonă de siguranță națională, în al doilea rând aici nu vorbim despre un excel în care niște calcule ies frumos, vorbim despre viața unor oameni care pot fi puși în pericol dacă nu suntem atenți la aceste nuanțe și la aceste detalii” Ministrul Alexandru Rogobete a spus că este 100 % împotriva tăierilor și le-a recomandat contabililor guvernului să treacă printr-un spital înainte de decide asupra salariilor. „100 %, chiar dacă fac parte din acest guvern eu recomand contabililor din acest guvern să stea măcar 5 minute în ușa unei secții de terapie intensivă să se uite la un pacient intubat în comă pentru că doar atunci va înțelege ce înseamnă demnitatea umană. El a confirmat că, în prezent, există o propunere de taiere a salariilor medicilor si asistentelor cu 10%. Propunerea face obiectul unei ordonanțe de urgență a guvernului, care este în transparență publică la ministerul Dezvoltării în care sistemul de sănătate este pus pe același palier cu toată administrația.
Indemnizații reduse pentru membrii Consiliului de Administrație de la CTP Iași. Anterior, și salariile directorilor au fost micșorate
Indemnizațiile lunare pentru cei cinci membri din Consiliul de Administrație (CA) de la CTP Iași au fost reduse cu câte 3.180 de lei după o decizie luată de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Astfel, în ultima ședință a Adunării Generale a Acționarilor de la CTP Iași a fost pus în aplicare avizul de la AMEPIP. Membrii CA de la CTP Iași încasează acum lunar 6.361 de lei, față de 9.541 de lei, cât era anterior. În urmă cu câteva luni, și salariile directorului au fost diminuate cu peste 3.000 de lei. Indemnizațiile membrilor CA de la CTP Iași au fost diminuate În baza Hotărârii nr. 282 din 15 decembrie 2025, Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de la CTP Iași a decis diminuarea salariilor din conducere. În ceea ce privește membrii Consiliului de Administrație, aceștia vor avea o indemnizație de 6.361 de lei, față de 9.541 de lei. Doar că era necesar un ultim aviz de la AMEPIP pentru ca măsura să fie pusă în practică. „Art. 1. Se ia act de avizul AMEPIP nr. 13.610 din 16.01.2026 și se constată actele adiționale aprobate prin art. 1 alin. 2 din Hotărârea AGA nr. 283 din 15.12.2025 (privind aprobarea diminuării indemnizației fixe lunare brute a administratorilor și directorilor SCTPI SA) concordă cu avizul AMEPIP”, scrie în hotărârea AGA nr. 287 din 26 ianuarie 2026. CA de la CTP Iași este format din următorii membri: Ioan Grigoriu, Dumitru Tomorug, Cristina Răuțu, Mirela Trufanda și interimar Lucian Zlate. „Noi am avut, în luna decembrie, ședință, unde acolo am votat diminuarea indemnizațiilor celor cinci membri din Consiliul de Administrație, doar că era necesar și avizul de la AMEPIP. Fără acesta, nu puteam face nimic. Astfel, pe data de 16 ianuarie 2026, a venit acest aviz, iar noi, în ședința ulterioară, am luat hotărârea. Astfel, de la 1 ianuarie 2026, indemnizațiile lunare au fost diminuate”, a declarat Radu Botez, reprezentantul Primăriei Iași, în Adunarea Generală a Acționarilor de la CTP Iași. Și salariile directorilor au fost scăzute recent În baza Hotărârii nr. 282 din 15 decembrie 2025, Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de la CTP Iași a decis diminuarea salariilor directorilor companiei din noiembrie 2025. Astfel, directorul general Cristian Stoica încasează 13.396 de lei, față de 18.135 de lei. Directorul economic Lavinia Dobrescu, directorul tehnic Maricel Ghercă și directorul de exploatare Cristinel Talef încasează un salariu net de 13.338 de lei, față de 17.842 de lei. Sumele uriașe încasate de oamenii de la conducerea companiilor de stat erau total nejustificate, însă, în ultimele luni, autoritățile centrale au început să ia mai multe măsuri pentru reglementarea situației financiare. Recent, inspectorii de la Curtea de Conturi au descoperit mai multe nereguli uriașe la CTP Iași. „Totul a fost aplicat conform legii și conform datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, unde sunt făcute calculele pentru fiecare ramură de activitate”, a mai precizat Radu Botez. Indemnizațiile membrilor CA au fost reduse cu o sumă importantă, după ce AMEPIP a dat avizul pentru noile modificări, care au intrat deja în vigoare. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Cât câștigă o asistentă medicală în România. Salariul variază în funcție de studii și experiență
Deși un loc de muncă în medicină continuă să fie un pilon fundamental al societății noaste, salariile nu reflectă tot timpul acest lucru. Adesea, recompensele financiare sunt supuse unor variabile precum grila națională, capacitatea de negociere individuală, dar și riscurile specifice fiecărei secții medicale. În 2026, un asistent medical debutant care deține studii postliceale pornește de la un salariu net situat între 3.500 și 4.500 de lei. Pe măsură ce cariera avansează, un profesionist cu experiență ajuns la gradația maximă poate încasa între 4.500 și 5.800 de lei net, potrivit Playtech. Asistenții medicali principali, care au și studii superioare, ating pragul de 5.500 de lei și 7.500 de lei net. Adevăratul salt financiare este dictat de sporuri. Ele variază de la un minim de 7% la peste 75%, în funcție de specificul muncii. În secțiile critice, cum ar fi ATI, UPU, Oncologie sau Bloc Operatoriu, unde riscul profesional și turele de weekend sunt constante, salariul net poate atinge sume impresionante, de 9.000-10.000 de lei lunar. Pe lângă sumele de bani, statul oferă stabilitate prin vouchere de vacanță, tichete de masă și un program de lucru strict reglementat. Spre ce joburi se îndreptă românii în 2026 Dacă la stat salariile pot depăși și 10.000 de lei, cu sporurile de periculozitate, la privat creșterea este mai rapidă odată cu acumularea experienței, fără a depinde neapărat de legislația națională. Recomandările autorului:
Salarii exorbitante în profesii noi până în 2030. Studenții de acum s-ar putea regăsi în industrii care abia există astăzi
Directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, crede că următorul deceniu va redefini chiar și aspectul unei cariere. Nu fără perturbări semnificative mai întâi. Într-un interviu recent, Altman a descris un viitor în care studenții de astăzi ar putea intra în profesii complet noi, foarte bine plătite, până la jumătatea anilor 2030, conform moneycontrol.com. Cariere în industrii care nu există încă Altman a descris perioada care urmează ca fiind potențial cea mai interesantă din istorie pentru a începe o carieră. Un student care va absolvi în jurul anului 2035 s-ar putea să nu intre deloc pe piața muncii convenționale. În loc să aplice pentru posturi de birou sau să urce pe scara ierarhică a companiilor, aceștia s-ar putea regăsi lucrând în industrii care abia există astăzi. Salariile și oportunitățile vor fi mult peste normele actuale. Explorarea spațiului și tehnologii de frontieră El a sugerat că unele roluri ar putea fi legate de explorarea spațiului și alte tehnologii de frontieră. Altman descrie un scenariu în care absolvenții s-ar putea alătura misiunilor de explorare a sistemului solar în locuri de muncă extrem de bine plătite. Acest tip de oportunități vor apărea odată ce sistemele de IA vor prelua o mare parte din munca de rutină și bazată pe cunoștințe de astăzi. Tranziția dureroasă Optimismul său a venit cu o rezervă clară. Altman a recunoscut fără ocolișuri că tranziția nu va fi ușoară. Promisiunea unor salarii exorbitante și a unor cariere noi vine abia după ce IA va remodela fundamental piața muncii. Multe roluri la începutul carierei, în special cele bazate pe sarcini repetitive sau previzibile, vor dispărea probabil complet înainte ca noi categorii de muncă să le ia locul. Generația Z, cea mai bine poziționată Altman a spus că îi invidiază pe cei care își încep cariera acum, în special pe cei din generația Z. Aceștia intră pe piața muncii chiar la începutul acestei transformări. Din perspectiva sa, vor fi mai bine poziționați pentru a se adapta, a experimenta și a profita de valul schimbării, pe măsură ce instrumentele bazate pe IA devin mai puternice. El a glumit că generațiilor viitoare ar putea să le fie milă de profesioniștii de astăzi, care au îndurat o muncă plictisitoare și demodată. IA va înlocui și CEO-ul OpenAI Într-o conversație separată, Altman a recunoscut deschis că se așteaptă ca IA să îl înlocuiască în cele din urmă din funcția de director executiv. În loc să considere acest lucru o amenințare, el l-a prezentat ca un obiectiv. Altman a spus că ar fi un eșec dacă OpenAI nu ar fi printre primele companii majore conduse de un sistem AI la nivel înalt. El crede că este doar o chestiune de câțiva ani până când sistemele de IA vor fi capabile să conducă departamente importante.
Ce salarii câştigă românii din Diaspora. Leafa poate ajunge şi la câteva mii bune de euro pentru lucrătorii din aceste domenii
Chiar dacă românii nu mai pleacă la muncă în străinătate într-un număr atât de mare pe cât se întâmpla în urmă cu 10-15 ani, totuși mai există domenii, peste hotare, în care se plătesc salarii de mii de euro şi care încă îi mai atrag pe conaţionalii noștri, conform Național. Mulți români merg la muncă sezonieră în Spania la cules și mulți dintre ei se străduiesc să prindă cât mai multe astfel de contracte pentru că majoritatea sunt foarte bănoase. Salariu de 2.400 de euro la cules de portocale Angajatorii din Spania oferă muncitorilor lor veniți la cules de portocale și mandarine salarii care variază între 1.700 și 2.400 euro. Mulți dintre agricultori achită aceste remuneraţii și în funcție de eficiența muncitorilor, fiind plătiți la suta de kilograme pe care o culeg. Unii angajatori oferă chiar și bonusuri de performanță. În ultimele șase luni, salariile din agricultură au crescut cu până la 15% în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Grecia, unde sunt comunități mari de români. Totuși, cererea este în scădere cu aproximativ 20%. Străinii au nevoie, în special, de muncitori necalificați. Leafă de 3.300 de euro în construcţii, în Germania O companie de construcții din Germania face angajări la Hanover. Salariul este de 3.300 de euro net/lunar, pentru 174 de ore lucrate. Angajarea este de 12 luni si salariul se dă în două tranșe: avans și lichidare, conform RTV. Se lucreaza 40 de ore pe săptămână. Orele suplimentare sunt plătite cu 25%. Alte beneficii pentru angajat: asigurări sociale plătite în Germania, cazare asigurată de angajator, concediu plătit, transportul Romania-Germania- decontat de angajator – maximum 200 de euro. Mai mult decât atât, angajatorul oferă și mașină de serviciu. Vestea bună este că şi România poate plăti salarii la nivel european. Pentru joburi calificate, pot câștiga și câteva mii de euro, fără să mai plece în străinătate. Pentru anumite posturi, salariile de la noi din agricultură sunt mai mari decât în vestul Europei. Un director de marketing în acest domeniu primește în medie 2.500 de euro, iar un director de producție dintr-o fermă mare poate ajunge la 3.600 de euro net. Și un inginer agronom poate încasa aproape 2.000 de euro pe lună. Recomandarea autorului: Mica Românie din Torino. Ce pondere în afaceri are diaspora din Piemont
Manole: Sunt ministru al Muncii, nu al concedierilor și nu al tăierilor
„În primul rând, eu sunt ministru al Muncii, nu al concedierilor și nu al tăierilor. Și eu cred că orice funcționar public care face un serviciu public astăzi trebuie să rămână să facă serviciul ăla public. Pentru că, în primul rând, statul român, ca orice stat normal, trebuie să asigure servicii. Ăsta este primul lucru”, a spus Manole, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN. Manole a insistat asupra faptului că numeroase instituții se confruntă deja cu un deficit de personal. El a menționat că, în urma vizitelor recente efectuate în Maramureș, Zalău, Alba și Sibiu, a observat că angajații actuali compensează absența colegilor, lucrând cu un număr de oameni sub necesarul stabilit de ani de zile. „Nu voi da niciun om afară” „La nivelul aparatului central, comparat cu ianuarie 2025, avem cu 6,7% mai puține cheltuieli salariale. Și n-am normativ, n-am obligație, n-am dat niciun om afară, nu voi da niciun om afară. Voi continua să fac economii în măsura posibilității”, spune ministrul. El a explicat că reducerea cheltuielilor se face prin metode simple, cum ar fi înlocuirea unui angajat care se pensionează fie cu un debutant, fie prin amânarea înlocuirii postului. „Reducerea sporurilor a fost o măsură prin care s-au redus niște cheltuieli. Dar, încă o dată, tăierea oamenilor afară nu a fost, nu este și nu va fi”. Referitor la propunerea de reducere generală de 10% a cheltuielilor, ministrul a sugerat că prim ministrul Ilie Bolojan este conștient de situațiile specifice și că nu se poate aplica o regulă uniformă. Discuții cu premierul Bolojan despre depistarea fraudelor „Exemplu de discuție pe care am avut-o cu premierul, cred că în urmă cu 3 săptămâni, despre intensificarea controalelor care se depisteze fraudele din sistemul de dizabilitate. Și am spus premierului că am dublat numărul de angajați de la Corpul de Controi al Agenției Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilitate. S-a mirat. După care i-am zis că am crescut de la 1 la 2. Adică 2 oameni astăzi trebuie să verifice 950.000 de dosare. Am înțeles și premierul că sunt prea puțini și că e nevoie de mai multă atenție și de mai mulți oameni acolo. Asta sigur că e un exemplu care nu se poate aplica peste tot și nu e o regulă generală”.
Grindeanu despre apocalipsa de dreapta cu tăieri de salarii. PSD iese de la guvernare dacă vor fi scăderi de salarii
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit despre „apocalipsa asta de dreapta” care vine cu tăieri de salarii. Declarațiile au fost făcute la lansarea candidaturii lui Daniel Băluță pentru Primăria Capitalei. „Încă două, trei lucruri mai vreau să vă spun. Simt nevoia, urmare a desfășurărilor din ultimele zile, legate de apocalipsa asta de dreapta, care vine peste noi cu tăieri de salarii. Și ați văzut toate lucrurile care sunt anunțate. Parcă au mai fost anunțate în urmă cu vreo 15 ani de unii. Tăieri de salarii la educație, la sănătate, la toată lumea”, a spus Grindeanu. Grindeanu a anunțat că PSD nu va accepta reduceri de salarii în nicio circumstanță. „Atâta timp cât PSD-ul este la guvernare, salariile cresc, nu scad”, a declarat liderul social-democrat. „Noi nu vom face parte din nicio guvernare care scade salariile”, a subliniat Grindeanu. „Dacă are de gând cineva să facă acest lucru, PSD-ul iese de la guvernare și nu girăm așa ceva”, a declarat președintele PSD. Campanie în stradă Grindeanu s-a declarat, în altă ordine de idei, mulțumit de mobilizarea PSD în susținerea candidaturii lui Băluță pentru Primăria Capitalei. „Toți oamenii de administrație ne-am strâns cu toate energiile pentru ca Daniel Băluță să câștige”, a spus acesta. Liderul PSD a cerut colegilor de partid să iasă în stradă pentru a le explica bucureștenilor proiectele lui Băluță. „Vreau ca în perioada următoare toți oamenii noștri să fie în stradă, să vorbim cu bucureștenii”, a declarat Grindeanu.
Tabel salarii | TOP 15 – Cele mai prost-plătite meserii din România în 2025
Cele mai noi date culese de pe piața muncii din România scot la iveală o realitate pe care mulți o cunosc, dar foarte puțini o analizează în profunzime: o serie întreagă de meserii esențiale sunt plătite la niveluri care abia depășesc pragul salariului minim. GÂNDUL.RO vă prezintă un tabel care cuprinde media veniturilor nete pentru 15 dintre cele mai slab remunerate ocupații din 2025. Informațiile din această pagină arată că există diferențe evidente între volumul de muncă depus și recompensa financiară primită de angajați. Sectorul în care se plătește slab, în pofida investițiilor Potrivit datelor din piață, job-urile din HoReCa, retail, servicii și producție rămân, în continuare, la limita de jos a salarizării. De altfel, primele locuri într-un Top 15 al celor mai prost plătite meserii din România în 2025 sunt ocupate de angajați din sectorul HoReCa. Iată că, după fluctuațiile din ultimii ani, acest domeniu încă nu și-a revenit complet. Cameristele din hoteluri câștigă, în medie, aproximativ 2.600 de lei net. Este cel mai prost plătit loc de muncă, după cum se observă. În imediata apropiere regăsim ospătarii și barmanii, cu salarii cuprinse între 2.800 și 2.900 de lei net. Nici ajutorii de bucătar și brutarii/patiserii nu stau mai bine, cu un venit care urcă ușor, dar nu cu mult, spre 3.100 de lei net. În ciuda programelor prelungite și a unui volum ridicat de muncă și interacțiune cu oamenii, această categorie continuă să fie remunerată la limita subzistenței. Rămân departe de media pe economie și alte meserii, chiar unele care presupun un nivel crescut de stres și interacțiune directă cu clientul. De exemplu, angajații din call-center sau relații clienți au un câștig estimat de 3.500 de lei net, la fel cu lucrătorii din saloanele de cosmetică, grădinițele private sau centrele de wellness. Pe la 3300 de lei net se învârt agenții de turism, deși activitatea lor presupune competențe specializate și disponibilitate extinsă. Cum se plătește în retail și producție Nici zona de producție și logistică nu face mai mulți bani, cel puțin nu pentru angajați. Salariații sunt plătiți cu venituri modeste, cu toate că, în cazul multor firme, cererea de personal continuă să fie ridicată. Muncitorii necalificați, cei din confecții și lucrătorii de control calitate primesc, în medie, 3.500 de lei net. Între 3200 și 3600 de lei net iau angajații din salubritate (aici, lefurile variază în funcție de oraș și companie), în timp ce vânzătorii și casierii din retail oscilează între 3.000 și 3.500 de lei net. Deși salariul minim pe economie a fost majorat la începutul lui 2025, diferențele între anumite meserii de bază și media salarială rămân considerabile. După cum se vede și în tabelul prezentat, cele mai multe joburi din piața muncii vin cu lefuri cuprinse între 2.600 și 3.500 de lei net. Acești bani sunt mult sub nivelul considerat necesar pentru un trai decent în orașele mari din România. Culmea este că deficitul de forță de muncă, în loc să aducă o ajustare pozitivă a salariilor, pe fondul creșterii costurilor de trai, continuă să mențină un nivel scăzut al lefurilor. Fie că vorbim despre lucrători din servicii, producție sau retail, românii au printre cele mai mici câștiguri din Uniunea Europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un fost PROCUROR a dat în judecată Parchetul pentru că nu a încasat prima de pensionare. „Alții au primit-o, eu de ce nu?” Cum arată harta celor mai mici salarii din România. În ce zone din țară se câștigă și cu 70% mai puțin față de București Topul salariilor din UE: diferența uriașă între primul și ultimul loc. Unde se situează România în acest clasament
Bolojan, despre scăderea consumului, în contextul creșterii TVA: Dacă nu am fi făcut aceste lucruri, efectele ar fi fost mai rele.
„Aceste măsuri au avut niște efecte de contracție economică. Eu nu pot să neg asta, pentru că în momentul în care scazi anumite câștiguri, în mod evident scazi o putere de cumpărare, în momentul în care ridici o taxă sau alta, că este acciză, că este TVA cu 1-2%, în mod inevitabil vei scumpi niște produse, care înseamnă scăderea puterii de cumpărare, aceasta este o realitate pe care nu o putem nega. Dacă nu am fi făcut aceste lucruri, efectele ar fi fost mult mai rele, pentru că am fi ajuns în situația nu să ne punem problema care sunt efectele unor anumite scumpiri sau unor scăderi ale puterii de cumpărare, ci dacă putem plăti pensii sau salarii”, a declarat Bolojan la Euronews. El le-a mulțumit românilor pentru că înțelegerea necesității de a crește taxele și a precizat că Guvernul va trebui să încerce scurtarea perioadei de austeritate prin intermediul măsurilor luate. „Sunt conștient că nu este o perioadă comodă. Le mulțumesc românilor pentru că înțeleg că trebuie trecut prin acest lucru, iar noi ceea ce trebuie să facem este să ne comportăm responsabil, să încercăm să scurtăm cât mai mult această perioadă prin măsurile pe care le luăm și în același timp să corectăm nedreptățile acolo unde în mod evident sunt flagrante și nu pot fi tolerate de oameni”, a conchis Bolojan.
România, raiul sărmanilor Indochinei. „Nepalezii” își lasă gaj familiile pentru a vă aduce șaorma la geam
Muncitorii asiatici, majoritari din Indochina, sunt esențiali pentru economia României. Ei acoperă deficitul sever de forță de muncă în domenii considerate deja indezirable pentru români. Construcții, servicii, ospitalitate, livrări/curierat. Sunt mai fericiți în România decât în Orientul Mijlociu, țările arabe, unde sunt considerați sclavi necredincioși, chiar și cei de religie islamică, umiliți și considerați marfă. Banii pentru a obține permise și locuri de muncă sunt obținuți prin împrumuturi gajate cu familia. Există antreprenori care au nevoie de muncitori, dar pot oferi salarii până în 1.000 de euro cu tot cu taxe. Singura sursă la acest preț este estul, Indochina, India profundă, cu tot cu Sri Lanka, Bangladesh, Birmania, zona arabă prăpădită de război, Irak, Siria, Pakistan sau Himalaya, Nepal, Bhutan. Pentru mulți dintre acești oameni, venirea în România a însemnat o schimbare radicală de viață. În țările lor, precum Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, Etiopia sau Sudan, salariile abia dacă depășeau 100 de dolari pe lună. În România, câștigurile lor ajung la 600-700 de euro, uneori chiar mai mult, în funcție de domeniu. Majoritatea imigranților din zonele amintite nu vin neapărat pentru salariile din România. Țara noastră, din punctul lor de vedere, ar fi doar zonă de tranzit, la modul ideal, dar și o țară sigură, prietenoasă. Proporția bărbaților este covârșitoare, peste 85% dintre muncitorii străini veniți în țară sunt bărbați. Cei mai mulți lucrează în fabrici, construcții sau servicii, iar banii trimiși acasă le oferă familiilor o șansă la o viață decentă. Recomandarea autorului: EXCLUSIV | Import-exportul legal de imigranți, o super-afacere în contextul crizei forței de muncă din România. Câți rămân și câți fug în Occident