Grindeanu despre apocalipsa de dreapta cu tăieri de salarii. PSD iese de la guvernare dacă vor fi scăderi de salarii
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit despre „apocalipsa asta de dreapta” care vine cu tăieri de salarii. Declarațiile au fost făcute la lansarea candidaturii lui Daniel Băluță pentru Primăria Capitalei. „Încă două, trei lucruri mai vreau să vă spun. Simt nevoia, urmare a desfășurărilor din ultimele zile, legate de apocalipsa asta de dreapta, care vine peste noi cu tăieri de salarii. Și ați văzut toate lucrurile care sunt anunțate. Parcă au mai fost anunțate în urmă cu vreo 15 ani de unii. Tăieri de salarii la educație, la sănătate, la toată lumea”, a spus Grindeanu. Grindeanu a anunțat că PSD nu va accepta reduceri de salarii în nicio circumstanță. „Atâta timp cât PSD-ul este la guvernare, salariile cresc, nu scad”, a declarat liderul social-democrat. „Noi nu vom face parte din nicio guvernare care scade salariile”, a subliniat Grindeanu. „Dacă are de gând cineva să facă acest lucru, PSD-ul iese de la guvernare și nu girăm așa ceva”, a declarat președintele PSD. Campanie în stradă Grindeanu s-a declarat, în altă ordine de idei, mulțumit de mobilizarea PSD în susținerea candidaturii lui Băluță pentru Primăria Capitalei. „Toți oamenii de administrație ne-am strâns cu toate energiile pentru ca Daniel Băluță să câștige”, a spus acesta. Liderul PSD a cerut colegilor de partid să iasă în stradă pentru a le explica bucureștenilor proiectele lui Băluță. „Vreau ca în perioada următoare toți oamenii noștri să fie în stradă, să vorbim cu bucureștenii”, a declarat Grindeanu.
Tabel salarii | TOP 15 – Cele mai prost-plătite meserii din România în 2025
Cele mai noi date culese de pe piața muncii din România scot la iveală o realitate pe care mulți o cunosc, dar foarte puțini o analizează în profunzime: o serie întreagă de meserii esențiale sunt plătite la niveluri care abia depășesc pragul salariului minim. GÂNDUL.RO vă prezintă un tabel care cuprinde media veniturilor nete pentru 15 dintre cele mai slab remunerate ocupații din 2025. Informațiile din această pagină arată că există diferențe evidente între volumul de muncă depus și recompensa financiară primită de angajați. Sectorul în care se plătește slab, în pofida investițiilor Potrivit datelor din piață, job-urile din HoReCa, retail, servicii și producție rămân, în continuare, la limita de jos a salarizării. De altfel, primele locuri într-un Top 15 al celor mai prost plătite meserii din România în 2025 sunt ocupate de angajați din sectorul HoReCa. Iată că, după fluctuațiile din ultimii ani, acest domeniu încă nu și-a revenit complet. Cameristele din hoteluri câștigă, în medie, aproximativ 2.600 de lei net. Este cel mai prost plătit loc de muncă, după cum se observă. În imediata apropiere regăsim ospătarii și barmanii, cu salarii cuprinse între 2.800 și 2.900 de lei net. Nici ajutorii de bucătar și brutarii/patiserii nu stau mai bine, cu un venit care urcă ușor, dar nu cu mult, spre 3.100 de lei net. În ciuda programelor prelungite și a unui volum ridicat de muncă și interacțiune cu oamenii, această categorie continuă să fie remunerată la limita subzistenței. Rămân departe de media pe economie și alte meserii, chiar unele care presupun un nivel crescut de stres și interacțiune directă cu clientul. De exemplu, angajații din call-center sau relații clienți au un câștig estimat de 3.500 de lei net, la fel cu lucrătorii din saloanele de cosmetică, grădinițele private sau centrele de wellness. Pe la 3300 de lei net se învârt agenții de turism, deși activitatea lor presupune competențe specializate și disponibilitate extinsă. Cum se plătește în retail și producție Nici zona de producție și logistică nu face mai mulți bani, cel puțin nu pentru angajați. Salariații sunt plătiți cu venituri modeste, cu toate că, în cazul multor firme, cererea de personal continuă să fie ridicată. Muncitorii necalificați, cei din confecții și lucrătorii de control calitate primesc, în medie, 3.500 de lei net. Între 3200 și 3600 de lei net iau angajații din salubritate (aici, lefurile variază în funcție de oraș și companie), în timp ce vânzătorii și casierii din retail oscilează între 3.000 și 3.500 de lei net. Deși salariul minim pe economie a fost majorat la începutul lui 2025, diferențele între anumite meserii de bază și media salarială rămân considerabile. După cum se vede și în tabelul prezentat, cele mai multe joburi din piața muncii vin cu lefuri cuprinse între 2.600 și 3.500 de lei net. Acești bani sunt mult sub nivelul considerat necesar pentru un trai decent în orașele mari din România. Culmea este că deficitul de forță de muncă, în loc să aducă o ajustare pozitivă a salariilor, pe fondul creșterii costurilor de trai, continuă să mențină un nivel scăzut al lefurilor. Fie că vorbim despre lucrători din servicii, producție sau retail, românii au printre cele mai mici câștiguri din Uniunea Europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un fost PROCUROR a dat în judecată Parchetul pentru că nu a încasat prima de pensionare. „Alții au primit-o, eu de ce nu?” Cum arată harta celor mai mici salarii din România. În ce zone din țară se câștigă și cu 70% mai puțin față de București Topul salariilor din UE: diferența uriașă între primul și ultimul loc. Unde se situează România în acest clasament
Bolojan, despre scăderea consumului, în contextul creșterii TVA: Dacă nu am fi făcut aceste lucruri, efectele ar fi fost mai rele.
„Aceste măsuri au avut niște efecte de contracție economică. Eu nu pot să neg asta, pentru că în momentul în care scazi anumite câștiguri, în mod evident scazi o putere de cumpărare, în momentul în care ridici o taxă sau alta, că este acciză, că este TVA cu 1-2%, în mod inevitabil vei scumpi niște produse, care înseamnă scăderea puterii de cumpărare, aceasta este o realitate pe care nu o putem nega. Dacă nu am fi făcut aceste lucruri, efectele ar fi fost mult mai rele, pentru că am fi ajuns în situația nu să ne punem problema care sunt efectele unor anumite scumpiri sau unor scăderi ale puterii de cumpărare, ci dacă putem plăti pensii sau salarii”, a declarat Bolojan la Euronews. El le-a mulțumit românilor pentru că înțelegerea necesității de a crește taxele și a precizat că Guvernul va trebui să încerce scurtarea perioadei de austeritate prin intermediul măsurilor luate. „Sunt conștient că nu este o perioadă comodă. Le mulțumesc românilor pentru că înțeleg că trebuie trecut prin acest lucru, iar noi ceea ce trebuie să facem este să ne comportăm responsabil, să încercăm să scurtăm cât mai mult această perioadă prin măsurile pe care le luăm și în același timp să corectăm nedreptățile acolo unde în mod evident sunt flagrante și nu pot fi tolerate de oameni”, a conchis Bolojan.
România, raiul sărmanilor Indochinei. „Nepalezii” își lasă gaj familiile pentru a vă aduce șaorma la geam
Muncitorii asiatici, majoritari din Indochina, sunt esențiali pentru economia României. Ei acoperă deficitul sever de forță de muncă în domenii considerate deja indezirable pentru români. Construcții, servicii, ospitalitate, livrări/curierat. Sunt mai fericiți în România decât în Orientul Mijlociu, țările arabe, unde sunt considerați sclavi necredincioși, chiar și cei de religie islamică, umiliți și considerați marfă. Banii pentru a obține permise și locuri de muncă sunt obținuți prin împrumuturi gajate cu familia. Există antreprenori care au nevoie de muncitori, dar pot oferi salarii până în 1.000 de euro cu tot cu taxe. Singura sursă la acest preț este estul, Indochina, India profundă, cu tot cu Sri Lanka, Bangladesh, Birmania, zona arabă prăpădită de război, Irak, Siria, Pakistan sau Himalaya, Nepal, Bhutan. Pentru mulți dintre acești oameni, venirea în România a însemnat o schimbare radicală de viață. În țările lor, precum Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, Etiopia sau Sudan, salariile abia dacă depășeau 100 de dolari pe lună. În România, câștigurile lor ajung la 600-700 de euro, uneori chiar mai mult, în funcție de domeniu. Majoritatea imigranților din zonele amintite nu vin neapărat pentru salariile din România. Țara noastră, din punctul lor de vedere, ar fi doar zonă de tranzit, la modul ideal, dar și o țară sigură, prietenoasă. Proporția bărbaților este covârșitoare, peste 85% dintre muncitorii străini veniți în țară sunt bărbați. Cei mai mulți lucrează în fabrici, construcții sau servicii, iar banii trimiși acasă le oferă familiilor o șansă la o viață decentă. Recomandarea autorului: EXCLUSIV | Import-exportul legal de imigranți, o super-afacere în contextul crizei forței de muncă din România. Câți rămân și câți fug în Occident
Ce trebuie să știe românii care-și caută de lucru în Spania. Salariile sunt mai mari decât la noi, dar și costurile vieții sunt mai ridicate
Salariul unui muncitor în Spania este mai mai mare decât în România, dar și costurile vieții sunt mai ridicate, mai ales pentru cei care aleg să se stabilească în orașele mai mari. Un muncitor obișnuit din Spania, câștigă, în medie, în Spania, aproximativ 1.500 – 1.600 de euro pe lună și a fost stabilit la finalul anului 2024, potrivit B1 TV. Oficial, conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INE), salariul mediu este de 1.987 de euro pe lună, dar aceste venituri diferă de la o regiune la alta, de impozite plătite și de orele muncite. Astfel, în regiunile mai bogate, salariile sunt mai mari, dar și traiul de zi cu zi este mai scump în astfel de zone. Potrivit sursei citate, salariul este mai mare în regiunile bogate precum Madrid, Țara Bascilor sau Catalonia, unde veniturile depășesc media națională. În schimb, în comunitățile autonome sudice sau insulare, precum Andaluzia, Canare sau Baleare, veniturile sunt mai mici. De multe ori acestea sunt aproapiate de salariul minim. Deci, pentru românii care doresc să lucreze ca muncitori în Spania este de preferat să se stabilească în localități de mărime medie sau în zone rurale, având ca opțiune naveta de la domiciliu la locul de muncă. Salariile în alte domenii de activitate Salariul minim interprofesional (SMI) care se aplică în domenii precum HORECA, comerț sau servicii a fost stabilit la 1.184 de euro brut pe lună. Salarii mai mari sunt plătite în sistemul public, unde există o mai mare stabilitate, dar un astfel de job este mai dificil de accesat de către un migrant. Conform datelor statistice, un funcționar câștigă cu 20-25% mai mult decât un lucrător din servicii. În medie, însă, un lucrător câștigă, în Spania, cam 1.500 de euro pe lună. Suma acoperă nevoile unui trai decent într-un oraș de mărime medie sau într-o zonă rurală, dar – pe de altă parte -, suma este insuficientă pentru a acoperi costurile într-un oraș mai mare. Doar chiria ajunge la 900 – 1.000 de euro și, din acest motiv, mulți spanioli își suplimentează veniturile lucrând în plus. De asemenea, în familiile tinere este obligatoriu ca ambii parteneri să lucreze.
Tabel salarii | Sărac lipit, bogătaș sau milionar: Cum poți fi catalogat, în funcție de salariul tău actual
Te-ai gândit vreodată cât de bogat ești, de fapt? Mulți români preferă să nu răspundă direct la această întrebare, în timp ce își fac singuri calculele financiare și caută să afle unde se situează. Un tabel al veniturilor lunare îți poate arăta dacă ești sărac lipit, bogătaș sau milionar, totul calculat în funcție de venitul tău salarial actual. Cine sunt „supraviețuitorii urbani” Potrivit grilei, persoanele cu venituri lunare de până în 2.000 de lei se numesc „supraviețuitori urbani” și intră la categoria „sărac lipit”. Sunt acei oameni care trăiesc din promoții și știu toate reducerile de la supermarket, pe care le vânează de la primele ore. Urmează categoria „sărac funcțional”, cu salariul cuprins între 2.001 și 3.500 de lei. Aici îi regăsim pe cei care au un venit stabil, dar tot nu reușesc să țină pasul cu facturile și prețurile în creștere. De la 3.500 până la 5.500 de lei există categoria „clasă de mijloc aspirantă” și îi cuprinde pe cei care pot merge ocazional la un restaurant fără să se uite obsesiv la notă. Chiar și așa, își fac vacanțele tot în România. Cei cu venituri între 5.500 și 8.000 de lei sunt „confortabili”: au un telefon bun, ratele bancare nu sunt o povară și visează la o mașină electrică second-hand. Următorul prag, cu salarii de la 8.000 la 12.000 de lei, este dedicat „corporatiștilor premium”, cei „bine situați”. Aceste persoane își pot planifica oricând city-break-uri spontane și au și un mic portofoliu de investiții. Persoanele care câștigă între 12.000 și 20.000 de lei se apropie de zona „upper middle”, trăind o „viață bună”. Dețin o casă, mașină și au dileme culinare sofisticate – oare vinul roșu merge sau nu cu peștele? Liga „bogătașilor locali” De la 20.000 la 40.000 de lei intrăm în liga „bogătașilor locali”, a antreprenorilor în floare. Sunt oameni care zboară la business class și despre care cunoscuții spun că „au pile”, deși numai ei știu cât de tare trag pentru a avea succes. Între 40.000 și 100.000 de lei – deja vorbim de „elite” sau „băieți cu bani”. Ei trăiesc din dividende și consultanță și au alte „probleme”: îi deranjează traficul din orașe fiindcă le murdărește Tesla. În fine, ultima categorie, a celor care trec de 100.000 de lei lunar, are o denumire simplă „milionari”. Aceștia sunt „financiar liberi”, adică lucrează banii pentru ei, nu invers. Munca este un hobby, nu o corvoadă. Aceasta este realitatea economică din România – o țară în care percepția despre „a trăi bine” diferă enorm de la o categorie la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI: TOP 5 – cele mai mari salarii din România. Domeniul IT nu mai este pe primul loc la nivelul veniturilor, pentru prima dată în ultimul deceniu Nu mai poți face față datoriilor? Poți cere insolvența personală. Asta a făcut un român cu datorii de jumătate de milion de euro. Ce ai de făcut Nicușor Dan susține că majorarea salariului minim pe economie ar putea duce la PIERDEREA locurilor de muncă
Cea mai căutată meserie din UE: se caută oameni și se oferă până la 5.000 de euro pe lună
Lipsa șoferilor în Europa a transformat volanul în aur: companiile plătesc salarii record, în timp ce sectorul îmbătrânește și tinerii îl evită. Europa se confruntă cu o criză de șoferi, iar continentul caută cu disperare profesioniști în domeniu, scrie Huffingtonpost. Lipsa profesioniștilor din transport a pus logistica europeană în dificultate, iar o meserie considerată cândva grea și prost plătită a devenit acum una dintre cele mai râvnite. Salariile oferite de unele companii europene explică parțial această disperare: până la 5.000 de euro pe lună pentru cei dispuși să trăiască pe drumuri. Potrivit Asociației Internaționale a Transportului Rutier (IRU), citată de Newsauto, lipsesc peste 3,6 milioane de șoferi de camion în toată Europa. Sectorul îmbătrânește rapid, iar tinerii nu mai vor să petreacă săptămâni întregi departe de casă, în cabina unui camion. În Germania, vârsta medie a șoferilor depășește 48 de ani; în Franța, se apropie de 47; în Grecia, ajunge la 51… și mii de alți șoferi urmează să se pensioneze în următorul deceniu, fără înlocuitori la orizont. Salariile explodează Cu atâtea camioane fără șoferi, banii au devenit principalul argument pentru atragerea de noi conducători auto. În Germania, Belgia și Olanda, șoferii de transport internațional câștigă între 3.500 și 4.000 de euro net, iar în țările nordice se pot atinge chiar 5.000 de euro. Creșterea este considerată una istorică în domeniu, deși realitatea de zi cu zi s-a schimbat prea puțin: zile de muncă maraton, săptămâni întregi petrecute pe drum și puține zone de odihnă în condiții decente. În sud, motoarele camioanelor care așteaptă șoferi se aud la fel de tare. În Spania și Grecia, salariile se învârt în jurul a 2.500–3.000 de euro, incluzând bonusuri, diurne și cazare, pentru a-i păstra pe puținii șoferi rămași. Totuși, nici aceste stimulente nu par suficiente: absențele prelungite, programul haotic și lipsa infrastructurii adecvate cântăresc mai greu decât fluturașii de salariu.
Ludovic Orban, după ce a fost șomer ani la rând, ia apărarea salariilor mari de la stat: Oamenii trebuie plătiţi. Nu înseamnă să îi plăteşti prost
Fostul premier, Ludovic Orban, a declarat că angajații din instituțiile de reglementare ale statului român ar trebui plătiți bine. Totodată el a punctat și faptul că multe partide „și-au plantat clientela politică” în structuri publice, adică există instituții, cum ar fi autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), unde şi răspunderea este mare. El susține că ar fi nevoie de câteva corecții în privința salariilor mari ale angajaților din structurile respective: „au fost luate de multe ori la limita legii şi aceste lucruri trebuie corectate”, a spus Ludovic Orban la B1. „Oamenii trebuie plătiţi, sigur, nu înseamnă să îi plăteşti prost, pentru că după aia, e totuşi, ca să zic aşa, comitetul de reglementare al ANRE are o răspundere mare, ia decizii care vizează un domeniu important şi poartă răspunderea pentru deciziile pe care le ia. Nu poţi să-i plăteşti foarte prost, dar nici să permiți astfel de excese, cum sunt în unele zone. Se poate discuta foarte mult de modul în care foarte mult s-au împins lucrurile dincolo de o limită acceptabilă”, adaugă Ludovic Orban. Din 2012, Ludovic Orban nu a mai avut venituri declarate și a spus că trăia din economii și sprijinul familiei. Din 2019, a devenit prim-ministrul României.
Mihai Fifor, atac la adresa premierului Bolojan: Mergem încet, dar sigur, cu capul în zid
„Europa merge înainte. România, aflată în Bolojan retrograd, accelerează pe contrasens”, a notat Fifor, duminică, pe Facebook. Social-democratul a aminti că, la Congresul Socialiștilor Europeni de la Amsterdam, premierul Spaniei, Pedro Sánchez a făcut apel la construirea unei Europe a echității și demnității, care „investește în oameni, nu îi pedepsește”, pledând pentru un salariu minim comun la nivelul Uniunii Europene. „În timp ce la Amsterdam se vorbea despre creștere și echitate socială, despre salariu minim european, la București premierul Ilie Bolojan are un singur crez: înghețarea salariilor și a pensiilor până la finalul anului 2026”, a mai punctat Fifor. Președintele PSD Arad atrage atenția că România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană și cu o contracție severă a consumului intern, în timp ce salariul minim rămâne printre cele mai mici din UE. „Europa lui Sanchez vorbește despre salariu minim comun, despre drepturi sociale și protecție a cetățenilor. România aflată în zodia Bolojan vorbește despre tăieri, plafonări și austeritate de Bihor pe pâine. Concluzia? Mergem încet, dar sigur, cu capul în zid. Singurul care vede „reforme” e dibaciul cârmaci de la Oradea, care continuă să creadă că pedala austerității duce la prosperitate și dezvoltare. FIecare zi pierdută pe acest drum greșit înseamnă o Românie mai departe de Europa, care investește în oameni – și mai aproape de recesiune”, a conchis Fifor.
Motivul pentru care companiile vor fi obligate să furnizeze informațiile angajaților despre salariile medii și bonusuri de la 1 ianuarie 2026
De la 1 ianuarie 2026, toate companiile din România vor fi obligate să furnizeze informații angajaților despre salariile medii și bonusurile firmei. Angajatorii trebuie să comunice clar despre cum stabilesc salariile și pe ce criterii sunt acordate bonusurile și beneficiile. Motivul pentru care sunt impuse noile reguli este acela de a reduce diferențele de plată dintre femei și bărbați, precum și pentru creșterea echității în companiile din Uniunea Europeană. Directiva Uniunii Europene 2023/970 privind transparența salarială trebuie aplicată în legislația națională până la 7 iunie 2026. În iunie 2027, vor fi efectuate primele raportări oficiale de angajatori pentru datele din anul 2026. Pentru departamentele de resurse umane, timpul rămas este scurt „Timpul rămas este foarte scurt pentru ca firmele să-și revadă politicile, procesele și instrumentele de resurse umane”, a avertizat Doina Patrubani, Senior Advisor, Human Capital, Deloitte România și Florentina Munteanu, Partener, Reff & Asociații. Angajații vor avea dreptul de a solicita informații privind criteriile de stabilire a salariilor, precum și nivelurile medii ale salariilor pentru posturi similare, defalcate pe gen. Salariile individuale nu vor fi divulgate. Vor fi publicate doar datele statistice, media, mediana, minimul și maximul salariilor, pe baza unei grile transparente de evaluare a posturilor. „Directiva nu obligă angajatorii să dezvăluie salariile colegilor, ci să furnizeze date statistice, obiective și clare”, potrivit comunicatului de presă. Decalajul dintre salariile bărbaților și ale femeilor ar putea fi mai mare în România De asemenea, companiile trebuie să raporteze periodic către autorități diferențele salariale între femei și bărbați. În cazul în care diferențele depășesc anumite praguri, firmele ar putea fi obligate să ia măsuri prin care să corecteze decalarea, împreună cu reprezentanții angajaților sau sindicatele. În plus, transparența va viza nu doar salariul de bază, ci întregul pachet de recompense: bonusuri, prime, sporuri și beneficii nemonetare, precum asigurări, programe de wellbeing sau cursuri de dezvoltare profesională. Experții Deloitte recomandă implementarea unor instrumente moderne, precum balanced scorecard, care leagă performanța individuală de obiectivele strategice ale companiei. „Directiva privind transparența salarială nu este doar despre conformitate, ci despre o oglindă în care fiecare companie își vede procesele de performanță și recompensare”, au subliniat experții Deloitte. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate