Ce trebuie să știe românii care-și caută de lucru în Spania. Salariile sunt mai mari decât la noi, dar și costurile vieții sunt mai ridicate
Salariul unui muncitor în Spania este mai mai mare decât în România, dar și costurile vieții sunt mai ridicate, mai ales pentru cei care aleg să se stabilească în orașele mai mari. Un muncitor obișnuit din Spania, câștigă, în medie, în Spania, aproximativ 1.500 – 1.600 de euro pe lună și a fost stabilit la finalul anului 2024, potrivit B1 TV. Oficial, conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INE), salariul mediu este de 1.987 de euro pe lună, dar aceste venituri diferă de la o regiune la alta, de impozite plătite și de orele muncite. Astfel, în regiunile mai bogate, salariile sunt mai mari, dar și traiul de zi cu zi este mai scump în astfel de zone. Potrivit sursei citate, salariul este mai mare în regiunile bogate precum Madrid, Țara Bascilor sau Catalonia, unde veniturile depășesc media națională. În schimb, în comunitățile autonome sudice sau insulare, precum Andaluzia, Canare sau Baleare, veniturile sunt mai mici. De multe ori acestea sunt aproapiate de salariul minim. Deci, pentru românii care doresc să lucreze ca muncitori în Spania este de preferat să se stabilească în localități de mărime medie sau în zone rurale, având ca opțiune naveta de la domiciliu la locul de muncă. Salariile în alte domenii de activitate Salariul minim interprofesional (SMI) care se aplică în domenii precum HORECA, comerț sau servicii a fost stabilit la 1.184 de euro brut pe lună. Salarii mai mari sunt plătite în sistemul public, unde există o mai mare stabilitate, dar un astfel de job este mai dificil de accesat de către un migrant. Conform datelor statistice, un funcționar câștigă cu 20-25% mai mult decât un lucrător din servicii. În medie, însă, un lucrător câștigă, în Spania, cam 1.500 de euro pe lună. Suma acoperă nevoile unui trai decent într-un oraș de mărime medie sau într-o zonă rurală, dar – pe de altă parte -, suma este insuficientă pentru a acoperi costurile într-un oraș mai mare. Doar chiria ajunge la 900 – 1.000 de euro și, din acest motiv, mulți spanioli își suplimentează veniturile lucrând în plus. De asemenea, în familiile tinere este obligatoriu ca ambii parteneri să lucreze.
Tabel salarii | Sărac lipit, bogătaș sau milionar: Cum poți fi catalogat, în funcție de salariul tău actual
Te-ai gândit vreodată cât de bogat ești, de fapt? Mulți români preferă să nu răspundă direct la această întrebare, în timp ce își fac singuri calculele financiare și caută să afle unde se situează. Un tabel al veniturilor lunare îți poate arăta dacă ești sărac lipit, bogătaș sau milionar, totul calculat în funcție de venitul tău salarial actual. Cine sunt „supraviețuitorii urbani” Potrivit grilei, persoanele cu venituri lunare de până în 2.000 de lei se numesc „supraviețuitori urbani” și intră la categoria „sărac lipit”. Sunt acei oameni care trăiesc din promoții și știu toate reducerile de la supermarket, pe care le vânează de la primele ore. Urmează categoria „sărac funcțional”, cu salariul cuprins între 2.001 și 3.500 de lei. Aici îi regăsim pe cei care au un venit stabil, dar tot nu reușesc să țină pasul cu facturile și prețurile în creștere. De la 3.500 până la 5.500 de lei există categoria „clasă de mijloc aspirantă” și îi cuprinde pe cei care pot merge ocazional la un restaurant fără să se uite obsesiv la notă. Chiar și așa, își fac vacanțele tot în România. Cei cu venituri între 5.500 și 8.000 de lei sunt „confortabili”: au un telefon bun, ratele bancare nu sunt o povară și visează la o mașină electrică second-hand. Următorul prag, cu salarii de la 8.000 la 12.000 de lei, este dedicat „corporatiștilor premium”, cei „bine situați”. Aceste persoane își pot planifica oricând city-break-uri spontane și au și un mic portofoliu de investiții. Persoanele care câștigă între 12.000 și 20.000 de lei se apropie de zona „upper middle”, trăind o „viață bună”. Dețin o casă, mașină și au dileme culinare sofisticate – oare vinul roșu merge sau nu cu peștele? Liga „bogătașilor locali” De la 20.000 la 40.000 de lei intrăm în liga „bogătașilor locali”, a antreprenorilor în floare. Sunt oameni care zboară la business class și despre care cunoscuții spun că „au pile”, deși numai ei știu cât de tare trag pentru a avea succes. Între 40.000 și 100.000 de lei – deja vorbim de „elite” sau „băieți cu bani”. Ei trăiesc din dividende și consultanță și au alte „probleme”: îi deranjează traficul din orașe fiindcă le murdărește Tesla. În fine, ultima categorie, a celor care trec de 100.000 de lei lunar, are o denumire simplă „milionari”. Aceștia sunt „financiar liberi”, adică lucrează banii pentru ei, nu invers. Munca este un hobby, nu o corvoadă. Aceasta este realitatea economică din România – o țară în care percepția despre „a trăi bine” diferă enorm de la o categorie la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI: TOP 5 – cele mai mari salarii din România. Domeniul IT nu mai este pe primul loc la nivelul veniturilor, pentru prima dată în ultimul deceniu Nu mai poți face față datoriilor? Poți cere insolvența personală. Asta a făcut un român cu datorii de jumătate de milion de euro. Ce ai de făcut Nicușor Dan susține că majorarea salariului minim pe economie ar putea duce la PIERDEREA locurilor de muncă
Cea mai căutată meserie din UE: se caută oameni și se oferă până la 5.000 de euro pe lună
Lipsa șoferilor în Europa a transformat volanul în aur: companiile plătesc salarii record, în timp ce sectorul îmbătrânește și tinerii îl evită. Europa se confruntă cu o criză de șoferi, iar continentul caută cu disperare profesioniști în domeniu, scrie Huffingtonpost. Lipsa profesioniștilor din transport a pus logistica europeană în dificultate, iar o meserie considerată cândva grea și prost plătită a devenit acum una dintre cele mai râvnite. Salariile oferite de unele companii europene explică parțial această disperare: până la 5.000 de euro pe lună pentru cei dispuși să trăiască pe drumuri. Potrivit Asociației Internaționale a Transportului Rutier (IRU), citată de Newsauto, lipsesc peste 3,6 milioane de șoferi de camion în toată Europa. Sectorul îmbătrânește rapid, iar tinerii nu mai vor să petreacă săptămâni întregi departe de casă, în cabina unui camion. În Germania, vârsta medie a șoferilor depășește 48 de ani; în Franța, se apropie de 47; în Grecia, ajunge la 51… și mii de alți șoferi urmează să se pensioneze în următorul deceniu, fără înlocuitori la orizont. Salariile explodează Cu atâtea camioane fără șoferi, banii au devenit principalul argument pentru atragerea de noi conducători auto. În Germania, Belgia și Olanda, șoferii de transport internațional câștigă între 3.500 și 4.000 de euro net, iar în țările nordice se pot atinge chiar 5.000 de euro. Creșterea este considerată una istorică în domeniu, deși realitatea de zi cu zi s-a schimbat prea puțin: zile de muncă maraton, săptămâni întregi petrecute pe drum și puține zone de odihnă în condiții decente. În sud, motoarele camioanelor care așteaptă șoferi se aud la fel de tare. În Spania și Grecia, salariile se învârt în jurul a 2.500–3.000 de euro, incluzând bonusuri, diurne și cazare, pentru a-i păstra pe puținii șoferi rămași. Totuși, nici aceste stimulente nu par suficiente: absențele prelungite, programul haotic și lipsa infrastructurii adecvate cântăresc mai greu decât fluturașii de salariu.
Ludovic Orban, după ce a fost șomer ani la rând, ia apărarea salariilor mari de la stat: Oamenii trebuie plătiţi. Nu înseamnă să îi plăteşti prost
Fostul premier, Ludovic Orban, a declarat că angajații din instituțiile de reglementare ale statului român ar trebui plătiți bine. Totodată el a punctat și faptul că multe partide „și-au plantat clientela politică” în structuri publice, adică există instituții, cum ar fi autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), unde şi răspunderea este mare. El susține că ar fi nevoie de câteva corecții în privința salariilor mari ale angajaților din structurile respective: „au fost luate de multe ori la limita legii şi aceste lucruri trebuie corectate”, a spus Ludovic Orban la B1. „Oamenii trebuie plătiţi, sigur, nu înseamnă să îi plăteşti prost, pentru că după aia, e totuşi, ca să zic aşa, comitetul de reglementare al ANRE are o răspundere mare, ia decizii care vizează un domeniu important şi poartă răspunderea pentru deciziile pe care le ia. Nu poţi să-i plăteşti foarte prost, dar nici să permiți astfel de excese, cum sunt în unele zone. Se poate discuta foarte mult de modul în care foarte mult s-au împins lucrurile dincolo de o limită acceptabilă”, adaugă Ludovic Orban. Din 2012, Ludovic Orban nu a mai avut venituri declarate și a spus că trăia din economii și sprijinul familiei. Din 2019, a devenit prim-ministrul României.
Mihai Fifor, atac la adresa premierului Bolojan: Mergem încet, dar sigur, cu capul în zid
„Europa merge înainte. România, aflată în Bolojan retrograd, accelerează pe contrasens”, a notat Fifor, duminică, pe Facebook. Social-democratul a aminti că, la Congresul Socialiștilor Europeni de la Amsterdam, premierul Spaniei, Pedro Sánchez a făcut apel la construirea unei Europe a echității și demnității, care „investește în oameni, nu îi pedepsește”, pledând pentru un salariu minim comun la nivelul Uniunii Europene. „În timp ce la Amsterdam se vorbea despre creștere și echitate socială, despre salariu minim european, la București premierul Ilie Bolojan are un singur crez: înghețarea salariilor și a pensiilor până la finalul anului 2026”, a mai punctat Fifor. Președintele PSD Arad atrage atenția că România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană și cu o contracție severă a consumului intern, în timp ce salariul minim rămâne printre cele mai mici din UE. „Europa lui Sanchez vorbește despre salariu minim comun, despre drepturi sociale și protecție a cetățenilor. România aflată în zodia Bolojan vorbește despre tăieri, plafonări și austeritate de Bihor pe pâine. Concluzia? Mergem încet, dar sigur, cu capul în zid. Singurul care vede „reforme” e dibaciul cârmaci de la Oradea, care continuă să creadă că pedala austerității duce la prosperitate și dezvoltare. FIecare zi pierdută pe acest drum greșit înseamnă o Românie mai departe de Europa, care investește în oameni – și mai aproape de recesiune”, a conchis Fifor.
Motivul pentru care companiile vor fi obligate să furnizeze informațiile angajaților despre salariile medii și bonusuri de la 1 ianuarie 2026
De la 1 ianuarie 2026, toate companiile din România vor fi obligate să furnizeze informații angajaților despre salariile medii și bonusurile firmei. Angajatorii trebuie să comunice clar despre cum stabilesc salariile și pe ce criterii sunt acordate bonusurile și beneficiile. Motivul pentru care sunt impuse noile reguli este acela de a reduce diferențele de plată dintre femei și bărbați, precum și pentru creșterea echității în companiile din Uniunea Europeană. Directiva Uniunii Europene 2023/970 privind transparența salarială trebuie aplicată în legislația națională până la 7 iunie 2026. În iunie 2027, vor fi efectuate primele raportări oficiale de angajatori pentru datele din anul 2026. Pentru departamentele de resurse umane, timpul rămas este scurt „Timpul rămas este foarte scurt pentru ca firmele să-și revadă politicile, procesele și instrumentele de resurse umane”, a avertizat Doina Patrubani, Senior Advisor, Human Capital, Deloitte România și Florentina Munteanu, Partener, Reff & Asociații. Angajații vor avea dreptul de a solicita informații privind criteriile de stabilire a salariilor, precum și nivelurile medii ale salariilor pentru posturi similare, defalcate pe gen. Salariile individuale nu vor fi divulgate. Vor fi publicate doar datele statistice, media, mediana, minimul și maximul salariilor, pe baza unei grile transparente de evaluare a posturilor. „Directiva nu obligă angajatorii să dezvăluie salariile colegilor, ci să furnizeze date statistice, obiective și clare”, potrivit comunicatului de presă. Decalajul dintre salariile bărbaților și ale femeilor ar putea fi mai mare în România De asemenea, companiile trebuie să raporteze periodic către autorități diferențele salariale între femei și bărbați. În cazul în care diferențele depășesc anumite praguri, firmele ar putea fi obligate să ia măsuri prin care să corecteze decalarea, împreună cu reprezentanții angajaților sau sindicatele. În plus, transparența va viza nu doar salariul de bază, ci întregul pachet de recompense: bonusuri, prime, sporuri și beneficii nemonetare, precum asigurări, programe de wellbeing sau cursuri de dezvoltare profesională. Experții Deloitte recomandă implementarea unor instrumente moderne, precum balanced scorecard, care leagă performanța individuală de obiectivele strategice ale companiei. „Directiva privind transparența salarială nu este doar despre conformitate, ci despre o oglindă în care fiecare companie își vede procesele de performanță și recompensare”, au subliniat experții Deloitte. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate
Până când vor fi plafonate salariile și pensiile? Anunțul făcut de Ilie Bolojan
Salariile bugetarilor și pensiile vor fi menținute la nivelul actual până la finalul lui 2026, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la Prima TV. Șeful Guvernului a explicat că decizia este esențială pentru a controla deficitul bugetar, care ar trebui să scadă la circa 6% până la acea dată. „Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci, cu siguranță, vor exista condiții pentru ca salariile și pensiile să fie majorate, probabil în raport cu inflația și cu capacitatea bugetului de a susține creșterile într-o manieră sustenabilă”, a spus Bolojan. Măsurile de echilibrare, necesare pentru asigurarea stabilității financiare a țării Premierul a subliniat că soluția pentru consolidarea bugetului nu este creșterea taxelor, ci o colectare mai eficientă și atragerea unui număr mai mare de persoane în economie. El a arătat că doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani lucrează, restul fiind retrași din activitate sau beneficiind de forme de asistență socială ori pensii de invaliditate. „Creșterea vârstei de pensionare a însemnat eliminarea posibilităților de pensionare anticipată sau la 48- 50 de ani, pentru că nu mai este sustenabil nici economic, nici social”, a precizat Bolojan. El a adăugat că măsurile de echilibrare sunt necesare pentru a evita derapajele economice și pentru a asigura stabilitatea financiară a statului.
Apune epoca salariilor CONFIDENȚIALE
Astfel, cei care vor să se angajeze pot face o selecție exactă ca intervale salariale, care vor fi afișate în anunțurile de recrutare de pe platformele de profil. Se vor evita cazurile în care angajatorii dau doar informații vagi cu privire la salarii. „Așteptările directivei sunt să clarifice mediul gri pe care îl aveam până acum, în care nu știai intervalele salariale și apăreau doar anunțuri în care angajatorul postează că oferă un pachet competitiv. Iar dacă nu îți era foarte clar despre ce înseamnă un post, o structură, o expertiză, dar de fapt tu erai peste acel post și nivel de expertiză, mergeai la interviu, poate și angajatorul își dorea să te angajeze, chiar dacă nu își permitea. Dar, prin această transparentizare și prin apariția unor indicații (nu a întregului pachet pentru că poți da un minimum al intervalului salarial, nu neapărat salariul fix), se vine cu o structură prin care vei atrage candidații care au și pregătirea necesară. Sau poate vin la interviu și unii care nu au experiența necesară, dar care sunt în așteptările acelui interval salarial, iar tu, ca recrutor, mai poți reduce din cei care poate cereau mai mulți bani”, a declarat pentru Wall-Street.ro un expert HR. Drepturi noi pentru angajați Uniunea Europeană a adoptat, la 10 mai 2023, Directiva (UE) 2023/970, menită să consolideze principiul „egalității de remunerare pentru același lucru sau lucru de valoare egală, precum și să impună un nivel mai mare de transparență salarială pentru a combate discriminările de gen. În anunțurile de angajare va trebui să fie menționat în mod obligatoriu salariul minim de pornire fără de care nu va mai putea fi angajată o persoană pe poziția respectivă sau intervalul salarial, pe baza criteriilor obiective și neutre în ceea ce privește genul. În egală măsură, angajatorii nu vor mai putea întreba candidații despre istoricul salarial precedent, evitându-se lipsa unei evoluții salariale a persoanei care aplică. Nu vor mai exista diferențe între femei și bărbați În temeiul noilor norme, angajatorii din UE vor fi obligați să comunice informații cu privire la salarii, precum și să ia măsuri concrete dacă diferența de remunerare dintre femei și bărbați depășește 5%. Referitor la angajați, aceștia vor avea dreptul să solicite și să primească informații privind propriul nivel salarial și media salarială a colegilor care practică aceeași muncă, defalcat pe gen. Mai departe, angajatorul trebuie să transmită criteriile obiective folosite pentru stabilirea salariilor, a bonusurilor, dar și a beneficiilor. Clauzele contractuale care interzic angajaților să vorbească despre salarii lor vor deveni nule, potrivit analizei realizate de compania globală de consultanță BDO. Statele membre trebuie să transpună această directivă în legislația națională până pe 7 iunie 2026 potrivit documentului.
Cât costă să trăiești o lună în Germania. Ce salariu trebuie să ai pentru o viață decentă în 2025
Cât costă să trăiești o lună în Germania. Ce salariu trebuie să ai pentru o viață decentă în 2025. Mulți români se întreabă cât ar trebui să câștige pentru a trăi decent în Germania. Potrivit ziarulromanesc.de, următoarele sume sunt suficiente. În Germania se vorbește intens despre „clasa de mijloc”, o adevărată „locomotivă” a bunăstării țării. Ce înseamnă, totuși, „viață demnă și liniștită” în Germania? OECD definește „clasa de mijloc” prin gospodăriile cu venituri între 75 și 200% din mediana veniturilor nete dintr-o țară. În Germania, pentru o persoană singură, asta se traduce în venituri de 1.500 – 4.000 de euro net pe lună. „Miza” crește însă pentru un cuplu cu doi copii, de exemplu, care are un prag de 3.000 – 8.000 euro net. Două treimi dintre germani pot fi încadrați cu ușurință în clasa de mijloc. Potrivit analizei Bundesbank, în 2021, valoarea medie netă a avuției gospodăriilor germane era de 316.500 euro, în timp ce mediana era mult mai scăzută: 106.600 euro. Pentru a duce o viață demnă în Germania, un om trebuie să câștige cel puțin 1.500 de euro net lunar, dacă e singur și 3.000 de euro net pentru o familie cu copii. De asemenea, limita superioară a clasei de mijloc se ridică la 8.000 de euro net pe lună, considerată un adevărat „punct cardinal” în privința stabilității financiare la nivel de gospodărie. Cam cât te costă să umpli coșul de cumpărături în Germania? Aici o avem o listă cu prețurile pentru cărnuri, fructe, legume, produse lactate, cereale, băuturi alcoolice și băuturi răcoritoare: Pâine (250g)= 1.81€ Un cofrag de ouă= 2.65€ Un kilogram de aripioare de pui= 7.79€ Un kilogram de mere= 2.63€ Un litru de lapte= 1.04€ Un kilogram de brânză făcută în zonă= 12.74€ Un kilogram de varză= 1.32€ Un kilogram de ceapă= 0.99€ 1 kilogram de cartofi= 1.70€ 1 kilogram de roșii= 1.29€ 1 Kg de portocale= 2.34€ 1 kilogram banane= 1.76€ Cât costă mâncarea la un restaurant din Germania? Aici avem o listă cu prețurile pentru cafea, apă, sucuri, meniul zilei, hamburgeri și altele: Mâncare pentru o persoană la un restaurant ieftin= 12.83€ Mâncare pentru două persoane la un restaurant de calitate= 55.05€ Un meniu McDonald’s= 8.65€ Cafea cu lapte= 3.16€ O doză de Coca-Cola sau Pepsi (0.33l)= 2.74€ O sticlă cu apă (0.33l)= 2.38€ Autorul recomandă:
Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără bani pentru pensii și salarii
Într-un interviu acordat către Antena 3 CNN, Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului bancar Mugur Isărescu, a avertizat că România ar putea intra în situația Greciei în anul următor. El a afirmat că statul român riscă o depreciere de curs puternică și riscă să nu mai aibă bani de salarii și pensii în 2026, iar majorările de impozite sunt inevitabile dacă nu are loc o creștere economică semnificativă de 2%. „Dacă nu suntem oameni serioşi şi nu ne facem treaba, rămânem fără bani pentru salarii şi pensii. Dacă avem această creștere semnificativă, nu un procent, două procente la încasarea TVA-ului, atunci avem o mare șansă ca să nu fie nevoie de alte majorări de impozite. Dacă nu se întâmplă asta, e inevitabil să se întâmple majorări de impozite.Să știți că până la urmă TVA-ul este cel mai ușor de aplicat impozit. Este impozitul care se aplică cum ar veni, de azi pe mâine, la toată lumea, se aplică, iar efectele se văd imediat. Sigur, există și inflație pe care o ai, din asta, există o scădere a puterii de cumpărare, dar eu n-aș merge până acolo în acest moment. Eu zic în acest moment că lucrurile pot să se așeze pe o cale onorabilă, fără să ajungem acolo”, a spus Eugen Rădulescu „Putem ajunge mult mai rău (N.r. – decât TVA-ul de 24%). Riscăm depreciere de curs puternică, riscăm să nu mai avem bani pentru salarii, pentru pensii. Ne putem uita la ce s-a întâmplat în Grecia și aici am fi dacă nu reușim să fim oameni serioși și să ne facem treaba”, a subliniat consilierul guvernatorului BNR. Sursa Video: Antena 3 CNN Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Atena, un „SMART CITY” în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică