Etichetă: salarii

Orașele din România unde salariile pornesc de la 9.000 lei net și pot urca până la 35.000 de lei în anumite domenii profesionale

Mulți români au concepția greșită că pentru a obține salarii mari, trebuie să aibă studii superioare. Nu este necesară absolvirea unei facultăți pentru obținerea unui venit de minim 2.000 de euro. În domeniul IT sau financiar, pachetele salariale pot depăși suma de 35.000 de lei net pentru pozițiile executive. Chiar și în județele mai puțin dezvoltate, media salarială depășește pragul de 4.000 de lei net în domeniul informatic, potrivit analizei ce a fost realizată de furnizorul de soluții integrate de resurse umane Prohuman APT. Pentru a lucra în IT, nu este necesară absolvirea unei facultăți la Universitatea de Politehnică, ci cunoștințe tehnice de programare. Numai un programator junior ia între 1.500 și 2.500 de euro net pe lună.  Salariile au crescut semnificativ în sectorul terțiar al „gulerelor albe”. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock Iar un operator care oferă suport pentru clienți din alte țări (de exemplu: customer support în limbi scandinave la Brașov) poate să câștige între 6.500 și 9.000 de lei net. Potrivit Profit.ro, un inginer specializat în tehnologia inteligenței artificiale (AI/ML Engineer) poate să câștige lunar între 15.000 și 25.000 de lei net. Un CTO (Chief Technology Officer) sau un Director Financiar au pachete salariale care pot atinge 35.000 de lei net lunar. Însă, tinerii pot încasa salarii foarte mari și în alte sectoare profesionale care nu necesită studii universitare, nici competențe digitale. De exemplu, șoferii de TIR pot obține venituri care pornesc de la 9.000 de lei net și care pot urca până la 15.000 de lei, în funcție de complexitatea rutelor internaționale și de proiectele în care sunt implicați. De asemenea, sudorii și operatorii CNC pot câștiga salarii între 4.500 și 5.500 de lei net pe lună. Electricienii, care sunt tot mai puțini, dar din ce în ce mai solicitați în ultimii ani, pot câștiga între 6.000 și 8.000 lei, în funcție de oraș și industrie.  Orașul care conduce clasamentul salariilor medii este București, cu un venit net lunar de 6.749 de lei. Capitala este urmată de Cluj-Napoca (6.335 lei) și Timișoara (5.755 lei). Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Calcul complet. Câți lei câștigă lunar un șofer Uber sau Bolt în București, acum, la început de 2025

Tanczos Barna: Criza bugetară se poate transforma într-o problemă dacă nu tăiem cheltuielile

„România are foarte multe provocări în momentul de față. Una dintre ele este această inechitate socială – și nu este vorba doar de judecători, nu este vorba doar de procurori. Sunt multe categorii care, în comparație cu celelalte, au primit legi sau au un alt statut, sau au alte salarii comparabil cu celelalte sectoare. Și să vă dau un exemplu foarte la îndemână: salariile din administrația locală, care sunt înghețate din 2018 și plafonate la nivelul salariului viceprimarului, sunt la jumătate față de salariile din administrația centrală, deconcentrate și sunt instituții care stau poate în aceeași clădire, o primărie și reprezentanții unui unei instituții centrale, cu salarii diferite: contabil cu 4.000 lei, contabil cu 7.000-8.000 lei și nu reușim să rezolvăm această situație”, a explicat Tanczos. El afirmă că, „în viitor, anul viitor, peste doi ani, trebuie să găsim soluții și pentru aceste situații”. „La fel, avem și alte pensii speciale și acelea trebuie reanalizate, gândite, discutate, să vedem cum găsim soluții de echitate socială”, a adăugat el. „Sunt lucruri care trebuie decise, analizate, într-o perioadă în care România, nu putem nega, trece prin această criză bugetară. Nu este o criză economică, în niciun caz. Nu este o problemă a economiei reale încă, dar se poate transforma într-o problemă a economiei reale dacă nu reducem cheltuielile de funcționare în sistemul public, dacă nu aducem mai multă eficiență, inclusiv în sistemul de sănătate, dacă nu suntem mai chibzuiți pe banii de funcționare și nu alocăm mai mulți bani pentru investiții. Economia este stresată în momentul de față de mai multe elemente. Majorările de impozite și taxe care au avut loc acum două luni, un impact imediat, dar care a atins vârful și începe să se domolească. Într-o lună, două luni de zile începe să scadă acest vârf al inflației, care a fost generat de mai mulți factori – prețul la energie, taxe, impozite și incertitudinea aceasta care tot timpul caracterizează perioadele în care se iau decizii grele în orice societate, nu doar în România. „Nu vor mai fi majorări de taxe și impozite, e o certitudine. Tot pachetul propus de Ministerul Finanțelor a fost asumat de această coaliție. S-a terminat acel pachet”, încheie vicepremierul.

Ministrul Economiei anunță demiterea a 21 de administratori speciali. Aveau salarii și de 30.000 lei

„Vineri am semnat un ordin de ministru prin care au plecat acasă 21 de administratori speciali de la 21 de societăți ale statului român. Aveau salariul și de 300 de milioane vechi. Și am cerut un raport de activitate pe care nu au fost în stare să mi-l dea. (…) 21 de oameni care administrau 21 de companii ale statului, astăzi nu le mai administrează”, a spus Radu Miruță la Antena 3 CNN. El spune că în locul acestora vor fi numiți oameni noi, dintre cei care au aplicat în ultima perioadă la Ministerul Economiei. Întrebat ce făcea un administrator special ca să ia 30 de mii de lei pe lună, ministrul Economiei a spus: „Trebuie să fie prieten cu cineva, pe era veche. Pe era nouă vă spun ce spune legea. Pentru societățile care sunt în insolvență, este obligatoriu și trebuie să reprezinte interesul acționarului. Un administrator judiciar pe care îl stabilește instanța. Și este un administrator special care este reprezentantul statului român acolo”. „Azi au fost notificați, probabil că mâine veți auzi că Miruța mai făcă nu știu ce, pentru că o să-și primească acasă notificarea că nu mai au 300 de milioane pe lună”, a adăugat Miruță.

Ministrul Energiei: Există funcționari care câștigă mai mult decât președintele României, aberant

Întrebat, la Digi 24, despre situația salariilor din companiile de stat, Ivan a explicat că există „două categorii” de companii: „sunt companiile foarte performate care astăzi sunt listate pe Bursa de Valori București”, unde salariile sunt „chiar și de șapte, opt ori mai mici” comparativ cu companiile private similare, și „companii care au zece angajați și care au, poate, directorii salarii mai mari decât ale președintelui României”. Referitor la comparația cu salariul președintelui, ministrul a precizat că acesta are „în jur de 23-24 de mii de lei net”, existând „unii funcționari în diferite instituții de producere în România, care sunt plătiți mai bine de această funcție”. Întrebat despre Ministerul Energiei, Ivan a spus că „în Ministerul Energiei sunt cele mai mici salarii din toată administrația publică centrală din România”. În opinia ministrului, pentru companiile strategice care gestionează miliarde de euro sunt necesari „oameni foarte competenți”, dar a criticat situațiile în care funcționarii fără responsabilități majore primesc salarii nejustificat de mari.

Ministrul Energiei anunţă că au fost alocaţi bani pentru plata salariilor minerilor din Valea Jiului:”În urmă cu două zile am aflat de situaţie”

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat că au fost alocaţi bani, în regim de urgenţă, pentru plata salariilor restante a 2.200 de mineri din Valea Jiului. Ministrul a declarat că a aflat despre „situaţia complicată” de la Complexul Energetic Valea Jiului în urmă cu două zile. „În urmă cu două zile am aflat de situaţia foarte complicată de la Complexul Energetic Valea Jiului, în care 2.200 de oameni, care şi aşa lucrează în condiţii foarte grele, care îşi pun viaţa în pericol de fiecare dată când intră în subteran, nu şi-au primit salariile la timp. Am făcut în cel mai scurt timp, în 24 de ore, o ordonanţă de guvern prin care, împreună cu ministrul Finanţelor şi cu alţi colegi miniştri, cu premierul României, am adoptat acest pachet şi am creat cadrul legal”, a afirmat ministrul Energiei pe rețelele de socializare. Bogdan Ivan a explicat că în cursul zilei a emis şi un ordin de ministru prin care se pot aloca 50 de milioane de lei, în prima etapă, pentru a plăti în cel mai scurt timp posibil salariile oamenilor. „E o situaţie care nu-mi place absolut deloc, nu mi se pare corect ca oameni plătiţi să-şi facă treaba în conducerea companiei să nu facă acest lucru la timp şi să ne informeze doar pe ultima sută de metri, când există o problemă reală, să venim şi să îi salvăm în continuare. Am făcut-o pentru oameni, oameni care chiar au nevoie de aceşti bani şi în cel mai scurt timp vor fi vreaţi banii către o companie şi vor putea să fie făcute plăţi”, a completat ministrul. Protest spontan al minerilor din Valea Jiului Minerii din Valea Jiului au declanșat un protest spontan pentru că nu și-au primit încă salariile. Angajații ar fi trebuit să ia banii în urmă cu două zile. „Este o stare de tensiune generată de faptul că minerii nu au primit încă salariile. Minerii de la Vulcan, schimburile 1 şi 2, s-au blocat în subteran, minerii de la Lupeni protestează în faţa sediului exploatării, iar la mina Livezeni protestul se desfăşoară în sala de pontaj”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Sindicatului Muntele, Darius Câmpean. RECOMANDAREA AUTORULUI: Minerii din Valea Jiului, fără SALARII. Sindicatul Muntele cere intervenția Guvernului SALARIILE angajaților de la Complexul Energetic Valea Jiului cresc de la 15 septembrie. Câți bani vor primi în plus angajații

ASF afirmă că reducerile salariale substanțiale ar afecta cu precădere corpul de specialiști

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) afirmă că reducerile salariale substanțiale preconizate ar afecta cu precădere corpul de specialiști. Măsurile de restructurare a instituției sunt impuse în contextul efortului Guvernului României de reducere a deficitului bugetar, fără însă ca acestea să aibă ca rezultat îmbunătățirea indicatorilor macro-economici, punctează ASF într-un comunicat de presă. „Aceste măsuri propuse au potențialul de a induce riscuri sistemice în îndeplinirea funcțiilor fundamentale ale Autorității, respectiv reglementare, autorizare, supraveghere și control asupra pieței financiare non-bancare din România și alinierii acesteia la standardele europene în domeniu. În prezent, piețele financiare non-bancare (asigurări, piață de capital, pensii private), atât la nivel european, cât și în România, funcționează într-un context de o complexitate și interdependență fără precedent, ceea ce impune o supraveghere integrată, cu caracter permanent și independent”, a transmis ASF. Totodată, reducerea personalului din ASF ar afecta capacitatea de asigurare a stabilității sistemului financiar. „Într-un astfel de context, imperativul strict cantitativ de reducere a resurselor umane din ASF va afecta, în mod inevitabil și imediat, capacitatea Autorității de a asigura stabilitatea sistemului financiar non-bancar, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a profilurilor de expertiză din ASF sunt în specialitatea domeniului gestionat și nu de tip suport, în accepțiunea lui clasică. Această structurare este caracteristică instituțiilor de reglementare și supraveghere financiară din statele membre UE (bănci naționale, autorități naționale de supraveghere). Cât privește reducerile salariale substanțiale preconizate, acestea ar afecta cu precădere corpul de specialiști, adică exact acea categorie profesională care a acumulat de-a lungul anilor o expertiză indispensabilă pentru a gestiona piețe financiare de o complexitate aparte. Această expertiză, rezultat al unei formări îndelungate, constituie baza instituției în îndeplinirea atribuțiilor sale în raport cu piața financiară non-bancară”, se mai arată în comunicat. ASF spune că măsurile administrative de restructurare, propuse în proiectul legii, vor conduce la deteriorarea funcționării structurilor interne esențiale, punând în pericol îndeplinirea mandatului legal și a obligațiilor asumate în temeiul legislației Uniunii Europene, inclusiv a celor privind protecția investitorilor și combaterea și prevenirea spălării banilor. Mai mult decât atât, ASF a făcut restrucurări de posturi în anul 2024. „ASF își păstrează angajamentul ferm față de principiile bunei guvernanțe și va continua, în 2025, procesul început în 2024 de eficientizare și de consolidare instituțională. Această inițiativă s-a reflectat deja în reducerea numărului total de posturi la 493 (față de 535 în 2023), nivel comparabil cu cel din urmă cu un deceniu, precum și în diminuarea veniturilor individuale ale personalului Autorității cu aproximativ 20% în anul 2024. De asemenea, ASF a demarat implementarea unui amplu proces de digitalizare instituțională, finanțat din fonduri europene, care va îmbunătăți semnificativ activitatea ASF la nivelul tuturor palierelor de acțiune”, se arată în comunicat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Pericolul „tăcut” la muncă și acasă. Cazuri alarmante de hărțuire și violență domestică. Jura (CNCD): „O femeie este omorâtă săptămânal în România” Au început să vină primele facturi la energie electrică, după scumpiri. Românii au de plătit DUBLU

Radu Miruță ANUNȚĂ că ministerul său a rămas fără bani de salarii pentru lunile august și decembrie

Radu Miruță a explicat că Ministerul Economiei a rămas fără bani pentru a plăti salariile pentru ultima lună din cel de-al treilea trimestru, respectiv luna august, și ultima lună din cel de-al patrulea trimestru, adică luna decembrie. Ministrul spune că a găsit soluția și anume fondurile care erau alocate pentru un program al cărui dosar a ajuns la DNA. Ministrul a explicat că împărțirea banilor se pe trimestre. „Și luna august e ultima lună din cel de-al treilea trimestru. Nu erau bani suficienți, începând din septembrie intrăm în prima lună a următorului trimestru care are o alocare bugetară separată, va fi o problemă identică pentru ultima lună a ultimului trimestru, adică pentru luna decembrie. Am găsit soluția și pentru august și decembrie. A fost un program care se numește Construct Plus, a fost o problemă în organizare acelei selecții, e un dosar la DNA, programul nu s-a mai desfășurat și am găsit banii acolo ca să acoperim cheltuielile și pentru august și pentru decembrie și sper eu să mai rămână ceva și pentru investiții. Au ciupit bani de peste tot. Atât de mare a fost diferența între lipsa banilor și ceea ce au inclus în buget încât au fost nevoiți să afecteze chiar și salariile”, a spus Radu Miruță la Antena 3 CNN. Radu Miruță spune că s-a cheltuit în primele luni ale anului cât era bugetul prevăzut pe tot anul. „România a pus pe foaie mai mulți bani în zona de venituri și mai puțini bani în zona de cheltuieli. Am trăit în primele luni ale acestui an pentru că am luat din sacul care trebuia să ajungă tot anul. Cu cât ne apropiem de finalul anului cu atât sacul care ar fi trebuit să ajungă pentru 12 luni se termină mai devreme. Evident că de acolo apare această discuție despre reorganizare bugetară, tăierea unor cheltuieli”, a mai spus ministrul.

Șefa CMS, Elena Costache, despre pensia pe care o va lua după tăierile anunțate de Guvernul Bolojan: Mi se pare puțin

Șefa Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, a declarat  că judecătorii și magistrații nu vor accepta „tăierile”  anunțate de Guvernul Bolojan. Într-un interviu pentru Digi24, șefa CMS susține că o pensie de 11.000 de lei este „mică” și că nu va accepta pachetul de austeritate anunțat de guvern, presupunând creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și o pensie care va fi 70% din salariul net al magistratului. În țara în care mulți pensionari trăiesc cu 1.281 lei lunar, șefei CMS i se pare „prea mică” pensia de 11.309 lei Pentru Elena Costache, pensia de 11.309 de lei ar fi prea mică, după pensionarea de la 65 de ani. Șefa CMS se plânge că după ce judecă un dosar, nu poate să își deschidă un birou de consultanță de avocatură pentru a acorda consultații juridice, cu scopul de a obține venituri suplimentare. „Ar trebui să fac un calcul mic, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum și un răspuns direct – da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie. În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani. Dom’le, eu nu am nevoie să fac nimic ca judecător. Eu nu pot, după ce judec un dosar, să mă duc să îmi deschid un birou de consultanță de avocatură și să acord consultații juridice și să mai câștig niște bani. Și atunci toată lumea a fost de acord: să nu picăm în acest păcat al comparațiilor care nu-și au rostul. Din toate punctele de vedere suntem unici, nu am de ce să mă feresc de acest cuvânt”. Pe de altă parte, nu îndeamnă pe niciun român să protesteze în stradă pentru Justiție, după ce a fost întrebată despre protestele anti-corupție din 2017-2019. „Eu nu vreau să iasă nimeni în stradă pentru Justiție. Nu asta este ideea. Noi nu vrem revoltă populară și noi vrem liniște, noi vrem echilibru, noi vrem să ne facem treaba, da? Vrem ca toată lumea să fie mulțumită de munca noastră”. Șefa CMS: Magistrații duc un trai mediu Șefa CMS dezvăluie că nivelul de trai al magistraților este de nivel mediu, iar lipsa banilor în Justiție ar duce la „pierderea imparțialității magistraților” și toți românii ar fi afectați de deciziile incorecte. În urma „tăierilor”, ea crede că Justiția ar deveni una „șubredă” și „aservită”, iar magistrații ar ajunge în situația de a se transforma „în proprii lor avocați”. Elena Costache a precizat că este conștientă de existența altor pături sociale cu pensii mult mai mici, dar a declarat că „nu este interesată”. „Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu. Sunt mult mai multe pături sociale, straturi sociale sau ce mai vreți dumneavoastră, dar pe mine nu mă interesează chestiunea asta. Elena Costache: Justiția ar deveni șubredă și aservită, cu judecători care au grija zilei de mâine Elena Costache prezintă un scenariu în care un judecător ar avea grija zilei de mâine și nu ar mai fi capabil să fie obiectiv: „Suntem puși în situația de a ne transforma în proprii noștri avocați. Nu este normal așa ceva. Oamenii trebuie să înțeleagă că fără o justiție independentă, societatea nu are cum să funcționeze normal. Toate turbulențele, toate legile, toate modificările, inclusiv pachetele acestea de măsuri care se doresc a fi luate acum de puterea executivă dau naștere la litigii, pentru că ele au impact pe mai multe sectoare din societatea românească. Oamenii afectați, oamenii considerați ca fiind nedreptățiți de către aceste măsuri unde se duc să își caute dreptatea? În Justiție. Ce faci cu o Justiție șubredă, cu o Justiție aservită? Dumneavoastră, de exemplu, v-ar conveni ca într-un litigiu personal să fiți judecat de un judecător care să nu fie obiectiv, care să aibă grija zilei de mâine, care să se gândească la ce probleme are acasă, financiare sau de orice natură, care să nu știe exact ce lege să aplice. V-ar conveni așa ceva?” Elena Costache a comentat și declarația unuia dintre membrii CSM, care l-a asemănat pe premierul Ilie Bolojan cu un măcelar, după anunțarea măsurilor fiscale, explicând care este poziția magistraților față de guvern: „A fost o comparație aceea cu măcelar. A fost o comparație și nu a fost o sintagmă care i s-a atribuit domnului prim-ministru de către colegul meu, care a făcut acea comparație. Nu obișnuim să punem astfel de etichete. Nu obișnuim să jignim. Suntem, consider, oameni de bun-simț, oameni echilibrați, dar pentru a răspunde cu aceeași monedă trebuie să fim tratați cu aceeași monedă”. Sursa Foto: Digi24 Autorul recomandă: Am făcut calculul | Ce PENSIE vei avea de la 1 august 2025, dacă până acum primeai 4.000 lei Consultările cu președintele, premierul și reprezentanții instituțiilor din sistemul judiciar, ÎNCHEIATE fără nicio concluzie

LEII de la BNR. Ce salarii, indemnizații si venituri au șefii Băncii Naționale

Conform Economica.net, cel mai mare salariu din banca centrală a României este cel luat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, de 85.238 de lei net. Cea mai mică indemnizație a unui membru neexecutiv al Consiliului de Administrație al BNR este de 25.356 de lei. Un director din centrală are 47.967 lei, iar unul din teritoriu 18.281 lei. Toate valorile sunt venituri lunare nete, preia Ziare.com. Mugur Isărescu, ca președinte al Consiliului de administrație și guvernator BNR, are o indemnizație lunară netă de 85.238 de lei, conform site-ului BNR. În declarația de avere aferentă anului 2023 de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), veniturile din pensii ale guvernatorului BNR au fost de 322.097 de lei, ceea ce echivalează cu o pensie lunară de 26.841 de lei. Declarația de avere pe 2024 nu a fost depusă, iar Curtea Constituțională a decis oricum că nu mai este necesară această formalitate. Totuși, Casa Națională de Pensii anunța la 1 aprilie 2023 că pensiile și unele prestații sociale se indexează cu coeficientul de 15%. De asemenea, prin decizia Guvernului, de la data de 1 aprilie 2024, pensiile au fost indexate cu 6%. Menționăm că rata inflației, pe baza căreia se calculează și coeficientul de indexare a pensiei, în 2022 a fost de 13,8%. Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al BNR, are o indemnizație lunară netă de 81.413 lei, plus veniturile din activitatea didactică și închirierile de imobile avute în proprietate. Florin Georgescu și Cosmin Ștefan Marinescu, ambii membri în CA al BNR și viceguvernatori ai băncii centrale, au venituri lunare nete de 76.341 de lei. În cazul lui Florin Georgescu se adaugă, cel puțin până la modificarea legii, veniturile din pensii. Potrivit declarației de avere, ultima depusă în 2024, pensia totală în 2023 a fost de 243.935 de lei, ceea ce corespunde unei pensii lunare de 20.327 de lei. Aura Gabriela Socol, Roberta Alma Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint și Cristian Popa, ca membri neexecutivi ai Consiliului de Administrație al BNR, au fiecare o indemnizație lunară netă de 25.356 de lei. În cazul lui Alexandru Nazare se mai adaugă și indemnizația de ministru al Finanțelor, de peste 13.000 de lei lunar, conform raportărilor Ministerului Finanțelor din luna mai 2025. Venituri suplimentare ale membrilor CA al BNR Potrivit site-ului BNR, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României pot beneficia și de alte venituri în baza Hotărârii Consiliului de administrație. Pot încasa prime în cuantum maxim de 2,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor executivi), respectiv de 1,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor neexecutivi). De asemenea, ei pot primi o sumă raportată la indemnizația lunară, dacă BNR înregistrează profit într-un exercițiu financiar anual. Ei pot încasa și sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.). Totodată, ei primesc o indemnizație de pensionare egală cu 5 sau 10 indemnizații lunare în funcție de numărul mandatelor (aplicabil doar pentru membrii executivi care îndeplinesc condițiile cumulative de vârstă standard și stagiu minim de cotizare pentru pensionare pentru limită de vârstă pe durata mandatului). Eșalonul doi Indemnizațiile directorilor și șefilor de servicii din centrala BNR și din teritoriu În cazul salariilor șefilor din centrala BNR, directorul are o indemnizație netă de 47.967 de lei, cea mai mare, în timp ce cea mai mică leafă de director este de 22.093 de lei. Cele mai mari venituri lunare nete ale unui director adjunct sunt de 34.050 de lei, în timp ce nivelul minim este de 21.329 de lei. Un șef serviciu din centrala BNR are salariul cuprins între 10.811 lei și 29.578 de lei. Un șef de birou are veniturile lunare nete cuprinse între 9.925 de lei și 18.824 de lei. La nivel teritorial, directorul unei sucursale BNR cu limita maximă de sumă are un venit net lunar de 18.281 de lei, iar cel mai mic nivel este de 10.873 de lei. Șefii de serviciu din teritoriu au salariile cuprinse între 10.119 lei și 15.282 de lei, în timp ce șefii de birou au venituri lunare nete între 9.492 de lei și 10.966 de lei. Alte venituri Prin Contractul colectiv de muncă negociat la nivelul băncii se pot acorda anual și alte venituri. Primele sunt în cuantum maxim de 2,8 salarii nete lunare. O sumă din fondul de participare a salariaților la profit poate fi acordată în funcție de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004. Indemnizația de pensionare este acordată diferențiat în funcție de vechimea în cadrul băncii, cuprinsă între 3-12 salarii de bază. Se mai acordă sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.) și bonus anual de performanță, acordat în funcție de rezultatele obținute în urma evaluării performanței profesionale. Recomandarea autorului: Veniturile lui Mugur Isărescu au sărit de 1,4 milioane lei în ultimul an, un plus de 140.000 lei. Numai depozitele din 2024 sunt de sute de mii de lei

Economiștii le recomandă românilor metoda 50/30/20 pentru a face față scumpirilor masive din august 2025

„Nu-mi ajung banii pentru factura la energie”, „Nu ne permitem”, „Nu avem bani, trebuie să anulăm excursia”,  „Nu avem bani pentru situații de dezastru” – se plâng tot mai mulți români.  Peste 6 milioane de români sunt la limita sărăcie și nu pot face față cheltuielilor pentru că nu știu să-și alcătuiască un buget personal lunar. Există metoda 50/30/20! Însă, presupune multă disciplină financiară. Ce presupunea metoda 20/50/30 în 2018? Să presupunem că salariul sau venitul lunar este o plăcintă care trebuie tăiată în trei bucăți. Prima bucată reprezintă economiile lunare; A doua bucată reprezintă nevoile zilnice ce trebuie să fie satisfăcute; A treia bucată reprezintă satisfacerea dorințelor; În vremuri economice obișnuite, Business Magazine recomanda modelul 20/50/30 (20% pentru economii, 50% pentru nevoile zilnice, 30% pentru dorințe). Procentul pentru economisire trebuia crescut odată cu vârsta, de la 5% la 20 -25 de ani, la 15% până la vârsta de 50 ani. Plata cheltuielilor casnice și a facturilor este prioritară. În 2025, românii trebuie să recurgă la metoda 50/30/20 Adrian Codirlașu, președinte CFA România, a declarat  pentru Digi24 că în vremuri de criză economică, procentul pentru economii trebuie crescut de la 20 la 50%. „Practic, să avem 50% pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem, 30 pentru dorințe, nu nevoi, și 20 pentru economii. Ce putem facem în aceste momente de recesiune este să umblăm la acel 30%. Poate vedem că avem prea multe abonamente la anumite platforme”. 50% din venitul lunar trebuie pus la păstrare, la economii; 30% pentru nevoile zilnice; 20% pentru dorințe; Cumpărat doar strictul necesar, mai puține dorințe satisfăcute, mai multe economii Pentru început, trebuie să cumpărăm alimentele esențiale, la o cantitate necesară, așa cum recomandă Alina Danciu: „Nu luăm 10 kilograme de carne, luăm 5-6, pentru că din alea 10, rămân două și clar nu se consumă, se aruncă. O metodă eficientă de economisire este planificarea cumpărăturilor și evitarea risipei alimentare”. Jurnalistul Bogdan Băcilă îi îndeamnă pe români să urmărească mai des ofertele: „Marii retaileri oferă reduceri de câteva zeci de procente, în cazul produselor perisabile în aceeași zi. Dacă urmărim aceste oferte, mai ales la ceas de seară, putem face economii importante. Specialiștii recomandă împărțirea bugetului familiei în procente”. Potrivit studiului  Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România, 37% dintre respondenți au dezvăluit că nu au reușit să economisească niciodată. Numai 10% spun că economisesc o singură dată pe an. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România, pe ultimul loc la alfabetizare financiară în Europa. Cetățenii economisesc mai puțin de 10% din venit