Etichetă: salarii

Dominic Fritz: „Momentan ne îndatorăm, adică luăm pe caiet bani ca să plătim pensii, ca să plătim salarii”

Dominic Fritz afirmă că în momentul de față România se îndatorează ca să plătească pensii și salarii. Criza încă nu se vede, dar este după colț rezumă liderul USR. În lipsa unor măsuri drastice Statul riscă să intre în incapacitate de plată, afirmă el. Pe de o parte e foarte clar că suntem, într-o situație absolut de criză, care încă nu se simte real, dar care este la orizont. Adică dacă acuma nu facem nimic într-o lună, două intrăm într-o incapacitate de plată, adică efectiv nu mai putem să plătim pensiile, nu mai putem să plătim salariile și așa mai departe, pentru că momentan ne îndatorăm, adică luăm pe caiet bani ca să plătim pensii, ca să plătim salarii, declară Dominic Fritz la Situația a scăpat de sub control Situația a scăpat total de sub control și necesită măsuri rapide cu rezultate imediate, explică Fritz primul pachet al Guvernului Bolojan. De asemenea, este nevoie de mai multă sinceritate față de alegători din partea politicului. Această situație a scăpat de sub control și de aceea trebuia acuma niște măsuri foarte rapide care produc rezultate imediate, adică imediat se văd niște creșteri de venituri și niște scăderi de cheltuieli, iar toate măsurile structurale care pe termen lung a unui impact sunt frumoase, sunt foarte importante, dar nu ne-ar fi ajutat în această situație critică în care aveam câteva săptămâni pentru a produce un impact pe buget. Iar al doilea motiv este un pic mai cum să zic… Avem nevoie de și mai multă sinceritate cu alegători și adevărul este că statul român, prin guvernele din anii trecuți, a crescut cheltuielile în unele segmente într-un mod care nu mai este sus sustenabil. Și ne uităm la sănătate, nu este sustenabil să ai un sistem de sănătate în care 16 milioane de asigurați, dar doar 6 milioane din acest 16 milioane plătesc. Nu există un politician care ar vrea să spună că trebuie să luăm de la mame Cât mai multă solidaritate, cât mai puține excepții, este formula câștigătoare din acest moment, consideră Fritz. Adică sistemul momentan trăiește din 6 milioane, pentru 16 milioane. Indiferent cum ne uităm la această cifră, este evident că nu mai este un echilibru și trebuie să avem cel puțin jumătate dintre cei asigurați care să-și plătească pentru acest sistem. Și atunci, ajunși la întrebare, ok, cum, cum face asta, cine de fapt trebuie să plătească acolo abordarea să avem cât de puține excepții posibile mi se pare corectă. Mai mult decât atât, nu există un politician care ar vrea să spună trebuie să luăm de la mame, evident, cine ar ridica acum amâna și ar spune eu aș vrea să aibă mamele mai puțini bani? Dar invers, trebuie să ne întrebăm, inclusiv comparat cu alte țări europene, câți bani ne putem permite pentru a plăti indemnizații la mame. În Germania sunt, cred că 65% din ultimul venit. Plafonul în Germania este exact plafonul pe care îl avem în în România, explică liderul USR. Citiți și: Ilie Bolojan spune că nu s-ar acoperi gaura din buget dacă taie acum salariile directorilor, chiar și cu 70%, dar nu vor scăpa: „Va fi o PRIORITATE”

Salariile și pensiile nu vor fi indexate în 2025. Vicepremierul Barna: Eliminarea unor sporuri este o măsură definitivă / Ce spune despre programul Rabla

Barna a spus că în 2025 nu vede o posibilitate pentru a face indexările de salarii și pensii, dar sunt garantate plățile. „Din punctul meu de vedere, și în decembrie, și în ianuarie, când am făcut bugetul, aceasta a fost prioritatea numărul unu: să asigurăm până la sfârșitul anului, fără niciun risc, plata tuturor salariilor și tuturor pensiilor și să nu ajungem în acea incapacitate de plată, să nu avem perturbări pe plățile lunare la zi, fără întârziere în aceste zone”, a spus Tanczos Barna, marți seara, la Antena 3 CNN. Măsurile de indexare sunt temporare; eliminarea unor sporuri, o „măsură definitivă” El a mai spus că măsurile de neindexare, de înghețare, de reducere de salarii sunt măsuri temporare, însă eliminarea unor sporuri „este o măsură definitivă”. „Dar înghețarea și neindexarea salariilor și pensiilor este clar o măsură temporară. În cazul în care lucrurile se echilibrează în 2026, văd posibilă o indexare undeva în doua parte a anului. Dar România are nevoie, cel puțin de un an de zile, de reașezare a echilibrului fiscal-bugetar, cu condiția să avem și măsuri de susținere a economiei”, a spus Barna. Pentru ca măsurile de austeritate să nu afecteze și creșterea economică, Barna spune că România trebuie să susțină în continuare și investițiile și măsurile de stimulare. „Aceste măsuri de stimulare a economiei trebuie să vină în paralel cu măsurile de creștere a venitorilor statului. Altfel, intrăm în acea scădere economică din care nu mai ieșim. În același timp, acest pachet este fundamentul pentru o creștere de următorii 10 ani. (…) Dar, din păcate, au mers pe o creștere bazată pe consum, în condițiile în care consumul și cererea au crescut mult mai repede decât producția internă. Decalajul dintre cele două a fost acoperit de importuri și atâta timp cât produsele au venit din afară a țării, practic valoarea adăugată produsă în România s-a dus afară. Noi trebuie să avem grijă ca și producția internă să crească suficient de mult, să avem capacitate de export, să echilibrăm și balanța comercială”, a spus Barna. Vicepremierul responsabil cu reforma fiscală a fost întrebat, în context, despre modul în care Guvernul a afectat industria auto suspendând programul RABLA. „În 2021, când am venit la Ministerul Mediului, am făcut un plan pentru 4 ani de RABLA cu predictibilitate, cu scăderi la anumite tipuri de tichete valorice și creșteri la celelalte și am avut o creștere înmatriculărilor de mașini noi și am reușit să plafonăm, chiar să scădem second-hand-urile. Deci este un lucru care, pe termen, este benefic. Noi nu putem să ne jucăm nici măcar cu programul RABLA. Ok, sunt de acord că trebuie să regândim. Sunt convins că colegii noștri, noi, din guvern, care au văzut până acum de afară anumite elemente, stând la masă, văzând cifrele, analizând aceste programe, se vor convinge că este nevoie de măsuri de stimul și pentru producția internă”, a spus Barna. Întrebat dacă a vorbit cu ministrul Mediului, Diana Buzoianu, Tanczos Barna a spus că a vorbit și crede că „o să vină cu o decizie corectă în viitorul apropiat, pentru că a început să analizeze și doamna ministrul aceste cifre, aceste date, și sunt evidente”.

Bogdan Ivan: Patru manageri de companii din subordinea ministerului și-au redus deja salariile

„Eu cred foarte mult, și asta i-am îndemnat și pe colegii mei să facă, până când vom avea pachetul legislativ prin care să facem aceste ajustări, să-și reducă și ei temporar cu 20% salariile. Și deja patru dintre managerii de companii din subordinea ministerului au achiesat la această propunere și mai mult, au dat mai departe colegilor propunerea și către directorat și către consiliile de supraveghere și de administrație și deja fac acest lucru”, spune ministrul. Întrebat, la Antena 1, dacă a mai venit cineva în cont alături de el, Ivan a răspuns: „Da. Conducerea Nuclearelectrica, Hidroelectrica, cei de la RomGaz, atât directoratul, cât și membrii CEA-ului și consiliul de supraveghere”. Banii, explică ministrul, ajung într-un cont de trezorerie gestionat de Ministerul de Finanțe. „Prima dată vin în contul creat de către Ministerul Energiei săptămâna trecută, vineri, după care ei vor putea să fie vărsați mai departe către bugetul general consolidat, sau dacă e o decizie guvernamentală, să fie un fond care va fi folosit pentru investiții strategice în energie. Sau chiar pentru a stimula niște tineri foarte buni care au posibilități materiale reduse, sunt foarte buni în inginerie și în studii tehnice și pot să fie susținuți de acolo”, spune el. Ministrul Energiei Bogdan Ivan a anunțat vineri că și-a donat 20% din salariu statului român.

Bolojan acuză lipsa de performanță în companiile de stat: avem directori care nu livrează nimic, dar încasează sume aberante

Întrebat în timpul unui interviu acordat ProTv despre o eventuală înființare a unei instituții care să supravegheze cheltuirea banului public, după modelul american, Bolojan a afirmat că problema nu este doar lipsa unui organism dedicat, ci slaba aplicare a legilor existente și permisivitatea sistemului politic față de derapaje. „Noi, dacă stabilim reguli bune, vom avea comportamente corecte. Din păcate, în România, regulile au fost de multe ori mimate. S-au făcut legi bune doar de formă, dar în practică s-a căutat constant să fie ocolite”, a declarat Bolojan. Acesta a criticat dur sectoarele monopoliste din economie, unde companiile de stat sunt conduse de persoane care „nu livrează nimic pentru sumele încasate” și care nu sunt trase la răspundere pentru performanța economică slabă. „Am ajuns în situația să avem directori sau consilii de administrație care și-au stabilit niște câștiguri aberante. Nu au făcut companiile mai eficiente, nu oferă servicii mai bune și, în multe cazuri, merg în pierdere. Iar dacă sunt pe profit, este doar pentru că tarifele au fost stabilite astfel încât să acopere lipsa de performanță, nu datorită managementului”, a explicat oficialul. Ilie Bolojan a subliniat că soluțiile nu pot fi implementate „peste noapte”, fiind nevoie de modificări legislative și administrative, inclusiv la nivelul mecanismelor de control. „Există Curtea de Conturi, comitete de supraveghere, directorate, dar în multe cazuri, aceste structuri par să aibă ca singur scop încasarea indemnizațiilor, nu și responsabilitatea rezultatelor. Una dintre greșelile lumii politice, din care fac și eu parte, este că astfel de situații au fost tolerate prea mult timp”, a spus Bolojan. Reformele în administrația publică și controlul eficient al fondurilor publice reprezintă o componentă importantă în procesul de modernizare instituțională și în creșterea încrederii cetățenilor în buna guvernare, a concluzionat acesta.

București, capitala cea mai neatractivă pentru inginerii IT. Care este topul mondial al câștigurilor

București a fost una dintre capitalele lumii în care inginerii software au fost cei mai slab plătiți, în 2024. În Europa, doar Budapesta stă mai prost. IT-iștii sunt mai bine plătiți decât la noi în China, India, Costa Rica sau Mexic. În vânătoarea de talent IT din toată lumea, firmele oferă, pe lângă salariul net, și beneficii suplimentare care pot fi consistente. În România, în luna august 2024, figurau 240.800 angajaţi în IT&C, 82% dintre ei având până în 34 de ani, potrivit datelor Eurostat. Astfel, România se situează pe locul 2 în Europa ca număr de specialişti angajaţi în IT şi pe locul 5 în rândul ţărilor UE ca procent de femei cu studii în IT&C, ce activează ca specialişti IT (29,9%). Dar, salariul anual mediu al unui inginer software în București este de 39.848 dolari, plus 897 dolari în beneficii extra-salariale, așadar un venit anual de peste 40.000 dolari. În acest timp, un inginer software din Bengaluru, India câștigă 35.090 dolari pe an și 5.877 dolari în beneficii, iar în Delli 36.769 dolari, plus 5991 în beneficii, ambele orașe indiene depășind capitala României ca nivel general de compensare. Dintre toate cele 75 de orașe incluse în clasament, Bucureștiul ocupă locul 72 în Europa. Sub București se află doar Budapesta. La polul opus, în topul celor mai bine plătite piețe se află San Francisco și New York .Zurich este piața în afara Statelor Unite ale Americii cel mai bine plătită. Beneficiile suplimentare au fost cele mai ridicate la Paris și Bruxelles, unde au depășit 34.000 dolari. Ce caută IT-iștii din România Conform studiului realizat de o platforma de recrutare online, pentru angajaţii în IT din România, salariul şi beneficiile extrasalariale sunt motivele care îi determină să rămână sau nu la actualul loc de muncă, 55% dintre respondenţi aşteptând o creştere de minim 10% a salariului în acest an. Salariul mediu net pentru un specialist IT junior (0-2 ani experienţă) porneşte de la 800 euro net şi poate ajunge la peste 3.000 euro net, în cazul unui specialist IT senior. Totodată, în topul beneficiilor pe care le primesc la locul de muncă, ca parte din pachetul salarial, se numără program şi mod de lucru flexibil, tichete de masă, acces la servicii medicale private, asigurare medicală, cursuri de specializare şi dezvoltare personală. Pe lângă acestea, angajaţii IT îşi doresc să primească şi al 13-lea salariu, bonusuri de performanţă, suport în certificări profesionale, pensie privată sau acţiuni în companie. Citiți și: România, pe locul 2 în Europa la specialiști IT. Ce salarii primesc și ce caută

Ilie Bolojan: PENSIILE și salariile rămân plafonate până în 2026. 10% CASS la pensiile peste 3.000 LEI

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că pensiile și salariile din sectorul public vor fi plafonate pana anul viitor. Măsura este temporară și vine după creșterile mari din 2024 facute de guvernul condus de marcel ciolacu. „A fost o majorare foarte mare în 2024, de peste 20% în cazul salariilor și de peste 30% în cazul pensiilor. Nu o mai putem suporta ca nivel de indexare”, a spus Bolojan. De asemenea, se va aplica o taxă (CASS) de 10% pentru pensiile peste 3.000 de lei.  „La o pensie de 4000 de lei se va plăti 10% din diferența peste 300, deci 100 de lei”, adaugă primul-ministru. Pe lângă înghețarea salariilor și pensiilor, Guvernul condus de Ilie Bolojan are în vedere creșterea cotei generale de TVA de la 19%, la 21%, creșterea cotei reduse de TVA de la 9 la 11%, creșterea CASS la pensii peste 3.000 de lei, creșterea accizelor la combustibil și tutun, dar și majorarea impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%, potrivit draftului OUG trenuleț. Vezi aici lista completă de măsuri discutate Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Liderii COALIȚIEI s-au reunit la Guvern pentru a decide pachetul noilor măsuri fiscale Ordonanța AUSTERITĂȚII. Ce măsuri se pregătește să adopte cabinetul Bolojan/ TVA 21%, CASS pentru pensii și creșterea accizelor la carburanți și tutun Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele

Piețele românești, mai pline de roșii! Inspectorii le verifică dacă conțin pesticide peste limita legală

Piețele românești sunt tot mai pline de roșii românești cultivate în sere. Inspectorii verifică dacă legumele conțin pesticide mai mult decât limita legală și dacă au fost crescute forțat.  Inspectorii fitosanitari au început controalele în piețe încă de dimineață și au verificat actele producătorilor și ale comercianților, prelevând probe pentru analizele de laborator. Controalele au vizat doar roșiile românești, nu și pe cele din import. Autoritatea Națională Fitosanitara are atribuții doar în ceea ce privește legumele, fructele și cerealele din producția internă. Agricultorii recunosc că folosesc pesticide, dar susțin că respectă limitele legale. Ce riscă producătorii care vând roșii cu pesticide Potrivit legilor, producătorii care încalcă legea riscă amenzi între 250 de lei și 3.000 de lei, în funcție de mărimea lotului. De asemenea, marfa le este confiscată. Romeo Șoldea, director general, Autoritatea Naţională Fitosanitară, a declarat pentru TVR.: „Amenzile sunt mici, pentru că legislația este neactualizată de foarte mult timp. Vrem să le indexăm cel puțin cu rata inflației la nivelul anului 2025.Analizele făcute după o serie de controale din toamna trecută au evidențiat în unele cazuri conținut de pesticide peste limita legală”. O problemă majoră pe care o întâmpină inspectorii fitosanitar sunt roșiile descoperite cu pestice peste limita admisă. Identificarea originii mărfii se dovedește a fi o provocare pentru a descoperi producătorul real.  Și asta pentru că documentele de proveniență nu sunt completate corect de fiecare dată. De la începutul anului 2025, inspectorii fitosanitari au prelevat peste 1.500 de probe de fructe, legume și cereale din producția internă și mai puțin de 1% au avut depășiri ale limitei admise de pesticide. După roșii, inspectorii fitosanitari vor începe controalele la caise, piersici și struguri. Beneficiile consumului de roșii Roșiile au o serie de beneficia importante pentru sănătate. Din punct de vedere botanic specialiștii spun că planta este un fruct, iar atunci când este preparată este o legumă. Roșiile sunt o sursă importantă de licopen, un puternic antioxidant. Antioxidantul este corelat cu numeroase proprietăți pentru organism, precum reducerea riscului de boli de inimă și cancer. De asemenea, nutriționiștii recomandă roșiile pentru că sunt o sursă importantă de vitamina C. Citește și: Ce să plantezi lângă roșii pentru a avea un gust mai bun. Planta te ajută să obții o recoltă bogată și delicioasă Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani  în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele

Consiliul Fiscal consideră că în contextul deficitului bugetar: „Nu putem evita creşterea taxelor şi impozitelor”

Reducerea deficitului bugetar nu se poate realiza doar prin tăierea cheltuielilor, a afirmat marți, în Parlament, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Fostul ministru a precizat că, inevitabil, va trebui să se pună problema majorării unor taxe și impozite, comparând gaura din bugetul României cu o cangrenă: „Acest deficit bugetar pe care îl avem acum este ca o cangrenă care afectează economia”, notează Mediafax.  Fostul ministru de finanțe a explicat, în Parlament, că o colectare mai bună a încasărilor nu rezolvă problema reducerii deficitului bugetar și că, în opinia sa, nu se poate evita creșterea taxelor și impozitelor. ”Nu cred că putem evita creşterea taxelor şi impozitelor.”, a spus Dăianu. Situația pensiilor și salariilor Daniel Dăianu a subliniat, însă, ferm că „de pensii și salarii nu te poți atinge” și că „trebuie luate alte măsuri”. În primele trei luni ale anului 2025, execuţia bugetului general consolidat a înregistrat un deficit de 43,66 miliarde de lei, echivalent cu 2,28% din PIB, în creștere față de aceeași perioadă a anului 2024, însă nu reprezintă recordul istoric negativ al României. Ministrul Transporturilor, explicații despre deficit Sorin Grindeanu explică nivelul deficitului din România. Într-un interviu la Antena 1, președintele interimar al PSD afirmă că s-a ajuns la acest deficit „datorită faptului că s-au făcut cele mai mari investiții din istoria României”. „În acești ani, în România, am ajuns și la acest deficit datorită faptului că s-au făcut cele mai mari investiții din istoria României și dovadă stau investițiile de la Ministerul Transporturilor. Să faci deficit, care a mers nimeni nu știe unde în acei ani, e un lucru. Să ajungi într-o zonă de deficit, făcând aproape 8% din PIB, mergând în investiție, e cu totul altceva”, explică el. Citește mai multe aici.  CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele

Dezastrul economic care urmează pentru România în 2025-2026. Explozia PREȚURILOR + înghețarea VENITURILOR

În următorii doi ani, noul guvern instalat la Palatul Victoria are de luat măsuri dure de reducere a deficitului și implementarea reformei fiscale, prevăzute în PNRR. Iar pentru a implementa aceste reforme, PNL, USR și UDMR vor să coopteze PSD la guvernare, pentru a nu fi singurii care decontează noile măsuri de reducere a cheltuielilor statului. Inclusiv președintele ales, Nicușor Dan, a spus joi că se „bucură că PSD nu exclude intrarea la guvernare”. (Citește mai multe AICI) De ce insistă atât de mult PNL, USR și UDMR ca PSD să facă parte din viitorul executiv? Pentru că „nu vor face față șocurilor economice și sociale din următoarele șase luni”, spun surse politice pentru Gândul. Pentru că „nu au expertiza necesară pentru a lua măsuri care să țină economia pe plus, măsurile anunțate de ei până acum vor conduce la recesiune, concedieri, inflație și reducerea puterii de cumpărare, prin explozia prețurilor și înghețarea veniturilor”, explică aceleași surse. Un alt motiv invocat a fost acela că „deși PSD a fost factor de stabilitate în guvernare, probabil este nevoie de un sac de box pentru măsurile de austeritate anunțate deja public”. Ce „șocuri economice și sociale” vor lovi România? Prima măsură: eliminarea plafonării la energie Prima lovitură pentru români va fi explozia facturilor la energie de la 1 iulie, prin eliminarea plafonării. Deja companiile de electricitate au trimis noile prețuri la energie, cu o creștere medie de 40-50%. „Dacă, până acum, facturile la utilități au fost înghețate, de la 1 iulie, pentru consumatorii vulnerabili, valoarea facturii se va dubla. Iar șocul se va resimți din plin în iarnă, când facturile vor crește și mai mult”, adaugă sursele citate. Bugetarii, ținta politicilor noului Executiv. Teama de greve O a doua lovitură va fi încasată de angajații bugetari. Pe de o parte, concedieri și șomaj, fără un plan bine gândit de reformă. Pe de altă parte, „scandal și haos în implementarea prevederilor Legii 296, cu privire la comasarea / restructurarea instituțiilor publice cu mai puțin de 50 angajați”, arată aceleași surse. Pe de altă parte, „reducerea cu 15% a cheltuielilor în aceste instituții, un exemplu ar fi înghețarea sau chiar tăierea normelor de hrană la militari și polițiști”. Posibile greve și manifestații de protest vor apărea și în rândul profesorilor „care își vor vedea salariile înghețate și nu vor mai primi măririle promise, precum și prima de carieră didactică”, sunt previziunile surselor politice contactate de Gândul. La cât poate crește TVA-ul? Un alt motiv pentru care partidele de dreapta vor PSD la guvernare este acela că vor să aplice „creșterea TVA, anunțată pe mai multe voci, cu 5 puncte procentuale”, potrivit surselor citate. Această măsură va însemna „un șoc pentru 90% dintre românii cu venituri mici și medii, care vor avea parte de o creștere puternică a inflației și o scădere exponențială a puterii de cumpărare”. „Creșterea TVA la 24% ar conduce la falimentul multor IMM-uri, iar economia va intra în recesiune până la finalul anului”, sunt previziunile din mediul politic. Liniile roșii trasate de PSD: „Nu suntem de acord cu tăierea banilor de la investiții” Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a afirmat că este posibilă o reprioritizare a investițiilor publice, iar deputați USR au vorbit despre tăierea acestora. PSD a afirmat deja public, joi, că nu este de acord cu tăierea investițiilor publice și că cere o analiză clară a efectelor de multiplicare a investițiilor. „Da, se dorește ca supapă de reducere a deficitului prin tăierea a 0,6% din PIB de la investițiile publice în anul 2025, adică minus 12 miliarde lei. PSD nu este de acord cu asta. În ultimii ani PSD a făcut din România un șantier, fie că sunt proiecte de infrastructură mare – 400 km de autostrăzi, școli, spitale, fie că sunt proiecte de infrastructură locală. În afară că tăierea investițiilor va atrage nemulțumiri, de la primari până la oameni de rând, România se poate dezvolta doar prin investiții masive. Iar PSD vrea să vadă o analiză clară pe proiectele de investiții, să vadă efectele de multiplicare economice și sociale”, spun analiști politici. Buget de austeritate în 2026: înghețarea pensiilor și salariilor Un alt șoc este cel din iarnă, legat de adoptarea bugetului pe 2026. „Va fi un buget de austeritate dură – înghețarea pensiilor și a salariilor, înghețarea salariului minim, inflație de 10%, reducerea sau eliminarea completă a schemelor de ajutor de stat și a sprijinului pentru IMM-uri, taxe mărite și concedieri. Se vor încerca, probabil, măsuri de privatizare a educației și a sănătății (Pilonul 2 al sănătății), vânzarea totală sau parțială a companiilor de stat profitabile (Hidro, Romgaz, Nuclearelectrica ș.a.), precum și un regim preferențial de impozitare pentru contractele de muncă cu timp parțial. Plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază va fi eliminată, iar liberalizarea prețului la gazele naturale va fi, probabil, aplicată mai devreme de iulie 2026. Intrăm la guvernare doar dacă ne impunem măsurile echilibrate pe care le-am implementat”, mai arată sursele noastre. Una peste alta, se dorește ca PSD să fie din nou partea rațională, să intre cu expertiză și să gestioneze crize, așa cum a făcut cu criza sanitară, criza energetică și criza economică, toate pe fondul unui război la graniță. Sursa colaj: Gov.ro/ Facebook – PSD/ Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele

Nicușor Dan: Doar un incompentent din cinzeci poate fi zburat din administrația publică

Nicusor Dan recunoaște situația aberantă în care salariile la stat sunt mai mari decât salariile în mediul privat, referindu-se la cele din administrație, nu la din cele din educație, sănătate, servicii, poliție sau armată. Edilul Capitalei explică cum poți să te angajezi în primărie. „Problema este că nu există flexibilitate în mediul public, adică numărul de oameni procentual care au ieșit din mediu public, oameni care nu și-au făcut treaba în mediu public, față de cei care au ieșit din mediul privat. Cred că raportul este cam unu la cincizeci”, cuantifică Primarul Capitalei. Da. Aici avem o altă problemă despre cum se ajunge să lucrez la stat. Și avem aici două probleme, de fapt. Una că de multe ori, și în special în comunități mai mici, orașe mici, mediu rural, trebuie să cunoști pe cineva ca să ajungi să lucrezi la stat, în primărie sau undeva. Concursuri pe pile și pe de rost Pe de altă parte, și atunci când faci niște concursuri, modul în care ești evaluat la concursurile ălea nu este pe vreo competență, de a realiza ceva, să știi să scrii un proiect, să ai o experiență de a duce la capăt un proiect care pe care l-ai preluat, ci este cum înveți mai bine pe de rost niște texte de lege, ceea ce este total departe de lumea în care trăim. Legislația protejează funcționarul, nu instituția Există niște fișe de post, există niște evaluări care se fac anual de către șeful ierarhic superior. Problema este că nu există flexibilitate în mediul public, adică numărul de oameni procentual care au ieșit din mediu public, oameni care nu și-au făcut treaba în mediu public față de cei care au ieșit din mediul privat. Cred că raportul este cam unu la cincizeci, pentru că tot timpul și legislația protejează funcționarul și nu instituția care vrea să se eficientizeze, explică Nicușor Dan. Citiți și: Nicușor Dan: „Nu se pune problema de anticipate. Am pus Primăria București pe șine” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele