Etichetă: salarii

Guvernul Bolojan le-a blocat salariile muncitorilor de la CET Iași! Angajații amenință cu proteste: Am cerut ajustarea la nivelul inflației, nu mai mult

Guvernul condus de Ilie Bolojan a blocat salariile muncitorilor de la CET Iași, deși aceștia au cerut o ajustare la nivelul inflației, după cum le-a fost promis în anul 2025. Angajații au făcut un Memorandum către Guvernul României, pentru ca acesta să țină cont de nivelul inflației și să ofere muncitorilor salarii decente și normale. Prim-ministrul Ilie Bolojan le-a transmis să nu mai facă astfel de cereri și le-a precizat să se descurce la nivel local. Între timp, angajații amenință cu proteste dacă situația nu se va rezolva. Guvernul Bolojan a blocat salariile de la CET Iași Recent, Ministerul Energiei a transmis un răspuns privind Memorandumul făcut de angajații de la CET Iași. În acest răspuns chiar era specificat că operatorii economici de stat pot să ceară prin Memorandum măriri salariale în funcție de creșterea prețurilor. „În conformitate cu prevederile art. XXXVI alin. (2) din O.U.G. nr. 89/2025, în anul 2026, operatorii economici care aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare, pot crește cheltuielile de natură salarială față de nivelul realizat în anul 2025 cu sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente, cu maximul indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2026, pe baza unei analize temeinic justificate, după aprobarea de către Guvern prin memorandum”, scrie în răspunsul de la Ministerul Energiei. Totuși, în cadrul aceluiași răspuns este specificat că prim-ministrul Ilie Bolojan a cerut expres ca astfel de proceduri să nu mai fie promovate și ca bugetarii să se conformeze situației. Deși legea este clară prin OUG nr. 89 din 2025, premierul a decis să ignore legea și să respingă cererea angajaților de la CET Iași, deși este dreptul lor. „În ședința de Guvern din data de 06.08.2026, domnul prim-ministru a dispus ca autoritățile publice tutelare să nu mai promoveze proiecte de memorandum care au ca temă aprobarea creșterii cheltuielilor de natură salarială cu sume aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2026, având în vedere contextul macroeconomic actual. În aceste condiții, având în vedere calitatea dumneavoastră de autoritate publică tutelară, vă rugăm să vă conformați dispoziției domnului prim-ministru pentru operatorii economici aflați în subordine, coordonare, sub autoritate sau în portofoliu”, mai este specificat în răspuns. Angajații amenință cu proteste Angajații de la Divizia de Termoficare din Iași sunt revoltați de situație, având în vedere că încă au salarii de 3.700 de lei chiar și după 30 de ani de vechime într-un sector important, producerea de agent termic și energie electrică. „Avem angajați cu vechime de zeci de ani, care primesc 3.700 de lei pe lună. Nu poți, efectiv, să câștigi atât, mai ales într-un sector atât de important pentru populație. Noi am cerut ajustarea salariului la nivelul inflației, doar 6,5%, nu mai mult, după cum ni s-a promis prin Ordonanța «Trenuleț», dar nu s-a făcut acest lucru. Acum, Ministerul Energiei ne-a trimis un răspuns: să găsim soluții la nivel local, cu primăria. Păi asta era soluția, Memorandum la Guvern, și ei ne trimit înapoi către primărie”, a declarat Sorin Turcu, liderul Sindicatului Energia Iași 2013. Muncitorii așteaptă acum reacția reprezentanților din primărie. Totuși, dacă situația nu se va rezolva, atunci vor opri activitatea și vor protesta. „Așteptăm să vedem acum care va fi reacția la nivel local. Dacă nu se va rezolva până cel târziu la 1 octombrie 2026, atunci vom ajunge să facem proteste. Poate chiar să oprim și activitatea. Suntem 230 de angajați la divizia termoficare. Din aceștia, mai puțin de 10% sunt angajați noi. Nu vine nimeni să se angajeze pentru aceste salarii. În rest, sunt numai oameni în prag de pensie”, a mai precizat Sorin Turcu. Muncitorii de la CET Iași sunt revoltați din cauza salariilor mici, însă Guvernul nici măcar nu a vrut să le asculte cererile, deși sunt îndreptățiți.

Discuțiile privind salarizarea din Educație și Sănătate continuă. Pîslaru: Avem un oarecare impas

Una dintre variantele analizate presupune o etapizare care să permită aplicarea unor măsuri începând cu anul școlar 2028-2029. Pîslaru a explicat că, după discuțiile de la Cotroceni, negocierile au continuat la Ministerul Muncii, unde reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și experții au analizat impactul financiar al solicitărilor. „Am mutat la Ministerul Muncii, unde am stat și am luat la puricat toate calculele și cifrele pentru a vedea dacă nu cumva există o supraestimare a impactului pentru versiunea aceasta pe care sindicatele ne-au pus-o nouă. Deci, trebuia să explic. Noi am venit cu o versiune care pleacă de la 2012, dar nu ajunge acolo unde sindicatele și-ar dori și sindicatele au venit cu o versiune alternativă care costă cu niște miliarde de lei în plus”, a declarat Dragoș Pîslaru. Guvernul și sindicatele au analizat împreună cifrele La discuțiile tehnice au participat reprezentanți ai ministerelor Muncii și Educației, lideri sindicali și experți ai Băncii Mondiale. „În această zi ce s-a întâmplat la Ministerul Muncii este că am stat și mi s-a părut foarte frumoasă atmosfera, Ministrul Educației, domnul Dimian, eu, liderii sindicali, Banca Mondială, echipa de la Ministerul Educației și Ministerul Muncii, am stat să lucrăm, să vedem pe cifre cum stăm”, a afirmat ministrul interimar. Discuțiile s-au lovit însă de problema impactului bugetar. Potrivit lui Pîslaru, solicitările sindicatelor din Educație depășesc resursele financiare avute în vedere. „Nu ne putem încadra în 3 miliarde cât era inițial, plus încă 3 miliarde pe care le-am putea pune la dispoziție pe 2028 pe cerințele sindicatelor din domeniul educației”, a declarat acesta. O posibilă etapizare de la 1 septembrie 2028 Pîslaru a precizat că mandatul rezultat în urma discuțiilor este continuarea negocierilor tehnice, în special pentru Educație și Sănătate. „Ce rămâne de făcut? În primul rând, mandatul pe care l-am înțeles în această seară este că continuăm acest secretariat tehnic și încercăm să vedem cum putem modula pentru sectoarele de educație și sănătate o soluție”, a spus ministrul. În cazul Educației, una dintre formulele analizate presupune introducerea măsurilor în etape. „O soluție care pleacă de la această idee că am putea avea ca principiu această etapizare, nu o numesc eșalonare, eșalonarea înseamnă mai mulți ani, etapizare, care se presupune că de la 1 septembrie 2028, deci pe anul școlar care începe la 1 septembrie 2028, să putem avea totuși o discuție pe filiera de educație”, a declarat Pîslaru. „Sindicatele s-au retras oarecum supărate” Ministrul interimar a recunoscut că negocierile de marți s-au încheiat fără rezultatul dorit de reprezentanții angajaților. „Deci continuăm aceste discuții. Știu că sindicatele s-au retras oarecum supărate în această seară pentru că nu avem un acord încă”, a afirmat Dragoș Pîslaru. Discuțiile continuă și pentru Sănătate, unde sunt analizate inclusiv problemele legate de plata muncii în weekend și în zilele de sărbătoare legală. În paralel, Guvernul pregătește negocieri și pentru alte categorii din sectorul public, inclusiv Justiție, diplomație și funcționarii publici.

Rogobete îi răspunde lui Bolojan: România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din UE

Într-o postare publicată pe platforma Facebook, Rogobete afirmă că România investește în sănătate cel mai mic procent din produsul intern brut dintre statele Uniunii Europene. Acuzații privind subfinanțarea sistemului sanitar Alexandru Rogobete reacționează dur la declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la sistemul de sănătate, susținând că acesta continuă să considere prea mari salariile personalului medical și să promoveze reducerea veniturilor angajaților din domeniu. Fostul ministru afirmă că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit de peste 36.000 de angajați și spune că îmbunătățirea serviciilor medicale nu este posibilă în lipsa unor măsuri de suplimentare a personalului. „În continuare, domnule Bolojan, considerați că salariile personalului medical sunt prea mari. În continuare considerați că trebuie tăiate veniturile celor care salvează viețiile românilor! În continuare refuzați să recunoașteți că sistemul de sănătate are un deficit de peste 36.000 de oameni. Cum vreți servicii medicale mai bune fără personal? Cum vreți performanță în spitale când medicii, asistentele și întreg personalul medical sunt la limita epuizării? Vorbiți despre economii în sănătate? Aflați că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană!”, susține Rogobete, argumentând că principala problemă a sistemului este subfinanțarea și nu nivelul cheltuielilor salariale. „Economiile trebuie făcute prin eliminarea risipei” În mesajul său, fostul ministru afirmă că i-a transmis lui Ilie Bolojan, inclusiv în cadrul unor discuții directe, că nu poate susține diminuarea cu 10% a veniturilor personalului medical. Potrivit acestuia, soluțiile pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze eliminarea risipei și o administrare mai eficientă a resurselor, nu concedieri sau reduceri salariale într-un sistem care funcționează deja cu deficit de personal. „Domnule prim-ministru, vă aduc aminte că am discutat toate aceste lucruri chiar în biroul dumneavoastră. V-am spus că nu pot accepta reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. V-am spus că sistemul este subfinanțat și că are nevoie de angajări, nu de concedieri. V-am spus că economiile se pot face prin eliminarea risipei și printr-o administrare mai eficientă, nu prin reducerea cheltuielilor de personal într-un sistem aflat deja în deficit”, spune Rogobete. El aduce în discuție și situația unor investiții realizate în infrastructura medicală, susținând că 13 centre de radiologie construite nu pot funcționa la capacitate din cauza lipsei specialiștilor, pe fondul nivelului de salarizare și al dificultăților de recrutare. Critici la adresa politicilor guvernamentale Fostul ministru mai afirmă că România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de medici și asistenți medicali raportat la populație și susține că, în timp ce o parte dintre specialiști aleg să plece în străinătate sau să se concentreze în marile centre universitare, numeroși absolvenți de medicină nu reușesc să ocupe posturi în spitale. În finalul mesajului, Alexandru Rogobete îi solicită lui Ilie Bolojan să renunțe la politicile pe care le consideră nocive pentru sistemul de sănătate, avertizând că acestea pot produce efecte grave asupra pacienților. Totodată, fostul ministru lansează un apel direct către premierul interimar să se retragă: „Domnule Bolojan, ca tânǎr de 35 de ani, vǎ rog, eliberați România! Plecați acasǎ!”

Ce locuri de muncă au românii care câștigă 5.000 de euro pe lună. Cum au ajuns la acest nivel

Pentru mulți români, un salariu de 10.000 de lei pe lună ar fi mai mult decât confortabil, pentru a nu mai avea grija zilei de mâine. Există angajați care câștigă chiar și mai bine, undeva spre 5.000 de euro. Cum au ajuns acolo? De exemplu, un angajat din IT spune că a ajuns să câștige peste 5.000 de euro pe lună, după multă școală, cursuri, muncă, weekenduri pierdut și vacanțe în care a învățat, în loc să se distreze.  Loading … Un alt român a spus că a pornit dintr-o poziție de „jos” în IT și a crescut treptat. În prezent, a ajuns să câștige peste 15.000 de lei pe lună. „Îmi băgam nasul peste tot, îmbunătățeam lucruri. În general am pus accentul pe calitatea muncii și am fost constant”, a declarat acesta, conform adevărul.ro. Crește salariul dacă schimbi compania? Mai multe dintre comentariile internauților arată că veniturile mari nu au venit neapărat prin creșteri succesive în aceeași companie. Mulți au plecat la alte entități și au avut noroc. „Am început din back office customer support de la 2.700 lei acum 8 ani. Foamea m-a făcut să fac un pic mai mult decât fișa postului la fiecare poziție”, a declarat un alt angajat. „O schimbare de companie mi-a dublat salariul, de la aproximativ 7.000 la 14.000 de lei. De multe ori, cele mai mari creșteri vin din schimbarea jobului, nu din măririle anuale”, a scris altcineva. Cât contează facultatea, de fapt Cei care au răspuns la întrebarea privind salarizarea spun că studiile nu garantează neapărat și un venit mai mare. O angajată a spus că a terminat o facultate la Uman, ajungând în cele din urmă în IT, unde câștigă undeva la 10.000 de lei pe lună. Alte domenii bănoase: Medicina, educația, vânzări, design Chiar dacă IT-ul oferă multe joburi bine plătite, există și alte domenii fructuoase, unde un angajat poate câștiga 10.000 de lei pe lună. De exemplu, un medic de urgență spune că are 3 joburi și nu este niciodată acasă, după 12 ani de școală și 6 de facultate plus 5 de rezidențiat și 3 de vechime specialitate. Veniturile sunt, însă, pe măsura strădaniei sale. În educație, o profesoară la o școală privată a spus că salariul ei ajunge undeva la 9.500 de lei. Ce fac angajații când au mai mulți bani Mai mulți participanți la discuție au spus că vor economisi în continuare, chiar dacă salariul lor va crește. Mai mult, unii investesc 35% din salariul lunar în economii, fond de urgență sau chiar pe bursă. Sursa foto: Envato

Lovitură pentru directorii societăților Primăriei Iași și pentru membrii consiliilor de administrație! Salariile bonus au fost reduse, iar indemnizațiile sunt minimul pe economie

Pe data de 23 iunie 2026 a avut loc o ședință extraordinară în cadrul Consiliului Local Iași, care a avut urmări neașteptate pentru directorii societăților primăriei și pentru membrii consiliilor de administrație (CA). Astfel, s-a decis ca salariile bonus să fie reduse pentru directori, iar pentru membrii CA, indemnizațiile fixe să fie la nivelul salariului minim pe economie. Aceste condiții au fost impuse de consilierii locali pentru a accepta bugetele societăților Salubris S.A., Citadin S.A., CTP Iași S.A., Servicii Publice S.A. și EcoPiața S.A. pentru anul 2026. Salariile bonus ale directorilor societăților din subordinea Primăriei Iași au fost reduse Pentru fiecare proiect de hotărâre au fost noi amendamente care să reglementeze deciziile administrative și nivelurile salariale. Astfel, în ceea ce privește mandatarea reprezentanților Adunărilor Generale ale Acționarilor, au fost introduse noi măsuri. În ceea ce privește directorii societăților, aceștia trebuiau să primească salarii bonus uriașe, peste limita legii în vigoare. Lista salariilor bonus, propuse inițial pentru anul 2025, pentru fiecare societate: EcoPiața S.A. – Vasile Tiron – 108.950 de lei; Salubris S.A. – Cătălin Neculau – 363.000 de lei; CTP Iași – Cristian Stoica, Cristinel Talef, Lavinia Dobrescu, Maricel Ghercă – 868.000 de lei; Termo Service S.A. – Alin Aivănoaei – 387.000 de lei; Servicii Publice S.A. – Laurențiu Ivan – 324.000 de lei. După discuțiile dintre consilierii locali, aceste salarii bonus au fost reduse la maximum de două ori media pe ultimele 12 luni a salariului mediu brut pentru activitatea desfășurată: transport, salubritate etc. Astfel, vorbim de aproximativ 30.000 de lei în unele cazuri, o scădere cu 90%. „Întreaga discuție se duce în jurul consiliilor de administrație și a salariilor directorilor executivi. În cele din urmă, bugetele au fost aprobate, iar amendamentele propuse de consilieri sunt suverane în condițiile actuale. Eu sunt pe principiul că cine muncește trebuie să fie plătit, dar să fie plătit cu măsură. Serviciile publice și munca la stat trebuie să aibă și un spirit de sacrificiu. Personal, le mulțumesc directorilor pentru munca pe care au desfășurat-o”, a declarat Mihai Chirica, primarul municipiului Iași. Indemnizații mai mici pentru membrii CA O altă măsură radicală a consilierilor locali a fost stabilirea unei indemnizații pentru membrii consiliilor de administrație. Astfel, conform modificărilor efectuate și aprobate, indemnizația fixă lunară va fi egală cu salariul minim pe economie, în valoare de 2.574 de lei în prezent, 2.699 de lei de la 1 iulie 2026. Pentru unii membri CA va fi o diferență enormă față de ceea ce încasau până în prezent. La Citadin S.A. , Consiliul de Administrație este compus din: Liviu Bulgaru, Andrei Gazea, Maria Gheorghiu, Cătălin Neculau, Adrian Postolache și Mihai Teodorescu. Indemnizația lunară este de 3.176 de lei. CTP Iași are trei membri în Consiliul de Administrație: Ioan Grigoriu, Cristina Răutu și Maria Trufanda, care încasează 6.361 de lei lunar. Din Consiliul de Administrație al societății Servicii Publice fac parte: Alin Aivănoaei, Ion Huțanu, Ioana Turtă, Gabriel Teodorescu și Ioan Doboș, care primesc 5.934 de lei lunar. EcoPiața are în Consiliul de Administrație cinci membri: Viviana Podianu, Mihai Afrăsinei, Sorin Flutur, Nicolaie Mîndrilă și Andrei Racoti. Aceștia încasează, lunar, o indemnizație de 3.217 lei pentru o ședință. Consiliul de Administrație de la Salubris are următoarea componență: Claudiu Sauciuc, Ionuț Tiron, Cătălin Bălan, Cristina Bălan, Cătălin Iorga și Mihai Profire. Aceștia încasează o indemnizație lunară de 3.000 de lei. Termo Service S.A. are cinci membri în Consiliul de Administrație: Vasile Tiron, Kristian Bârzu, Ema Dominte și Gheorghe Filip, cu o indemnizație de 4.504 lei. Banii vor fi folosiți la investiții Diferențele de bani care vor rezulta în urma modificărilor salariale vor fi transferate către programele de investiții ale societăților. Este deja luna a șasea a anului, iar faptul că bugetele nu au fost aprobate a afectat activitatea companiilor publice. „Activitatea societăților a fost afectată. Desfășurarea programelor de investiții au fost puse un pic între paranteze, care erau destul de substanțiale. Salubris are în continuare de făcut investiții, dar și celelalte societăți. Sumele care nu vor fi cheltuite pe salarii vor intra la investiții”, a mai spus Mihai Chirica. Directorii societăților din subordinea Primăriei Iași și membrii CA trebuie să se conformeze noilor măsuri, stabilite în Consiliul Local, în ceea ce privește salariile și beneficiile.

Salarii de până la 3.000 de euro în această destinație turistică din Europa. Angajatorii caută 2.600 de lucrători

Muntenegru, una din destinațiile de vacanță din Europa cu mare priză la turiști, caută angajați sezonieri pentru sectorul hotelier. Potrivit datelor prezentate de instituțiile locale, 302 angajatori din Muntenegru au raportat un necesar total de 2.664 de lucrători sezonieri. Cele mai căutate meserii sunt ospătar, cameristă, ajutor de bucătar și bucătar, scrie blic. Cele mai multe locuri de muncă sunt concentrate în zonele de litoral, unde cererea de personal este mult mai mare decât oferta disponibilă. În regiunile Herceg Novi, Tivat și Kotor este nevoie de 1.070 de persoane, iar în zona Bar, Budva și Ulcinj aproape 950 de angajați. Aceste regiuni însumează peste 75% din necesarul total de personal sezonier. Ce salarii oferă sectorul Horeca din Muntenegru Salariile oferite variază între 700 și 3.000 de euro net lunar, de regulă cu cazare și masă incluse. Din păcate, din 1.307 persoane care și-au exprimat intenția de a lucra sezonier, doar 470 au acceptat ofertele primite, potrivit datelor Serviciului pentru Ocuparea Forței de Muncă din Muntenegru. Potrivit profesorului de economie și turism Ivo Zupanovic, sectorul turistic din Muntenegru depinde tot mai mult de forța de muncă din afara țării. Cei mai mulți lucrători sezonieri străini provin din Serbia, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina. În ultimii ani au fost emise peste 25.500 de permise de muncă și ședere temporară, iar de la începutul lui 2026 aproape 11.300. În privința muncii sezoniere, autoritățile au eliberat anul trecut peste 2.150 de permise, iar anul acesta aproape 500. Sursa foto: Capturi Wikipedia

Parlamentarii Ungariei au fost de acord să-și reducă salariile cu 40% în timp ce politicienii români își măresc veniturile prin legea salarizării

În timp ce politicienii români își cresc veniturile ca urmare a Legii salarizării a guvernului Bolojan, în Ungaria lui Peter Magyar se fac pași repezi către reforme, combaterea corupției și debirocratizare.  Guvernul Bolojan mărește salariile miniștrilor, pe ultima sută de metri. În Parlamentul de la Budapesta, parlamentarii au acceptat să-și reducă salariile cu 40%, potrivit The Brussels Times . În vremurile grele, politicienii maghiari își reduc veniturile Legislatorii maghiari au convenit să-și reducă salariile cu 40% pentru a relaxa cheltuielile publice. Și mai ales, pentru a reflecta politica de integritate solicitată de noul premier Peter Magyar într-un context bugetar dificil. Propunerea lui Magyar a fost adoptată în unanimitate de către toți cei 189 de parlamentari la scurt timp după alegerile parlamentare din aprilie. Începând de luna viitoare, un parlamentar maghiar va câștiga lunar un salariu de bază brut în valoare de 3.690 de euro. Și salariul  premierului Peter Magyar va fi scăzut de la 7,8 milioane de forinți brut (21.667 de euro) la 3,8 milioane de forinți brut (10.556 de euro), indicând o reducere de 50%, potrivit TVP World. În vremuri de criză, politicienii din România își cresc salariile, iar populația de rând suportă austeritatea Peter Magyar a lansat o serie de reforme ample pentru a crește disciplina fiscală și a combate corupția. În ultimii 16 ani, sub guvernarea fostului premier naționalist Viktor Orban, corupția a costat Ungaria circa 186 de miliarde de euro, a spus Ferenc Biro, șeful Autorității Naționale de Integritate. În România, premierul demis Ilie Bolojan a declarat că majorările salariale pentru demnitari vor fi aplicate etapizat. Președintele Nicușor Dan, care încasează un salariu brut de 24.960 de lei (14.500 lei net), va câștiga în viitor 34.600 de lei brut (20.241 de lei net). Prin noua Lege a salarizării, Prim-ministrul României, care câștigă 13.764 de lei net, va avea salariul mărit la 17.710 lei. Miniștrii, care au salariul de 12.776 lei, vor câștiga cu 3.000 lei mai mult. Fiecare ministru va încasa 15.838 lei. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Dragoș Pîslaru se plânge că are un salariu mic și susține că „este întreținut” de soția sa. Ministrul a evitat să spună unde lucrează ea

Ce salarii au recepționerele hotelurilor de la Marea Neagră. Câți bani primesc lunar în sezonul estival 2026, în funcție de stațiune și de numărul de stele

Ce salarii au recepționerele hotelurilor de la Marea Neagră. Câți bani primesc lunar în sezonul estival 2026, în funcție de stațiune și de numărul de stele. În sezonul estival 2026, salariile oferite recepționerelor de pe litoralul românesc au crescut ușor față de anii anteriori. Principala cauză este, desigur, deficitul de personal și inflația nemiloasă din ultimele luni. Hotelierii se chinuie să atragă angajați nu doar prin salariul fix, ci și prin pachete de beneficii. Ei speră să îi atragă pe tineri (și nu numai) cu cazare gratuită (pentru cei din afara județului Constanța), mese asigurate și bonusuri de performanță la final de sezon, când se trage linia și se numără banii. În medie, o recepționeră de pe litoral câștigă în 2026 un salariu net cuprins între 4.000 și 6.000 de lei pe lună, dar sumele variază puternic în funcție de clasificarea hotelului și de stațiune. Care sunt salariile în funcție de numărul de stele La două și trei stele, salariul net oscilează între 3.800-4.500 lei. Cerințele sunt mai simple, adesea fiind acceptați chiar și studenți fără experiență în turism. Sarcinile sunt clasice (check-in, check-out și încasări), iar bonusurile sunt rare. La patru stele, deja câștigurile nete urcă la 4.500-5.500 lei. Se cere obligatoriu cunoașterea unei limbi străine (de preferat engleza) și experiența cu programe de gestiune hotelieră (Fidelio, Medallion). Resorturile și hotelurile de cinci stele oferă un salariu net care pornește de la 5.500 lei și poate depăși 6.500-7.000 lei, în cazul șefelor de recepție (front office manager). Standardele sunt foarte ridicate și implică interacțiunea cu clienți mai cu dare de mână, dar și mai pretențioși, chiar „premium”. Candidatul respectiv trebuie obligatoriu să poată gestiona situațiile de criză și vorbească fluent o limbă străină. Care sunt salariile în funcție de stațiuni Așa cum există stațiuni pentru toate buzunarele, așa și salariile recepționerelor variază în funcție de aceste oaze de turism. În Mamaia, salariul mediu al recepționerelor este de 5.000-6.500 lei. În Eforie Nord/Sud, salariul este de 4.200-5.200 lei. În Neptun, Olimp, Venus, salariul unei recepționere se încadrează undeva între 4.500-5.500 lei. De asemenea, în Costinești sau Vama Veche, o recepționeră de hotel poate lua 3.800-4.800 lei. Autorul recomandă: 

Ministrul Digitalizării acuză: Bani europeni destinați investițiilor în cloudul guvernamental, folosiți pentru salarii la ADR

Ministrul Irineu Darău explică luni dimineața, într-o postare pe Facebook, cum pot fi pierduți bani europeni din PNRR, iar factura să ajungă pe umerii românilor. „Faci ce a făcut fosta conducere a ADR sub Dragoș Vlad: iei bani europeni destinați investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental și îi folosești pentru salarii. Cheltuieli neeligibile. Reguli ignorate. Responsabilitate zero”, a scris Darău pe rețeaua de socializare. El susține că prejudiciul de 14,7 milioane de lei trebuie acoperit din bugetul statului român. „Dar adevărata problemă nu este doar gaura financiară. În momentul în care situația a explodat, cei care conduceau ADR nu au venit cu soluții. Nu au avut niciun plan pentru protejarea echipei tehnice care administra infrastructura critică a Cloudului Guvernamental. Nicio strategie de continuitate. Nicio asumare. Au urmat întârzieri, blocaje și haos administrativ. Exact specialiștii fără de care Cloudul Guvernamental nu poate funcționa au fost lăsați complet în aer”, adaugă Irineu Darău. „Fonduri europene pierdute” Ministrul vorbește apoi despre „marea digitalizare”, care, în opinia lui, în ultimii ani a însemnat fonduri europene pierdute din incompetență, milioane mutate în sarcina bugetului de stat, proiecte strategice vulnerabilizate și infrastructură critică pusă în pericol prin improvizație și lipsă de răspundere. „Iar apoi aceiași oameni ies la televizor și vorbesc doct despre «blocaje instituționale» și «neclarități legislative». Nu există nicio neclaritate. Există doar oameni care au crezut că în statul român nu răspunde nimeni niciodată pentru nimic. Ei bine, răspund”, mai spune Irineu Darău. El adaugă că, ani întregi, digitalizarea României a fost tratată cu „lasă că merge și așa”, cu combinații și cu băieți deștepți conectați la bani publici. „Aviz băieților deștepți: nu mai merge. Hotărârea ÎCCJ este definitivă. Banii trebuie returnați. Contul de fonduri europene se reîntregește. Rapid. Fără tergiversări. Fără scuze. Pentru că nota de plată vine întotdeauna. Și prea des este plătită de statul român pentru greșelile unor oameni care s-au crezut intangibili”, mai transmite ministrul Digitalizării. Plângere penală Acuzațiile vin după ce fostul şef al ADR, Dragoș Vlad, a depus o plângere penală, la sediul DNA, împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu şi a ministrului Economiei interimar, Irineu Darău. El a acuzat presiuni repetate în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achiziţiilor publice şi presiuni în găsirea unor soluţii de colaborare cu grupul de societăţi Schwartz.

Decizie oficială: Cresc toate pensiile cu 4.24%, de la 1 iulie 2026, pentru această categorie de pensionari români

Decizie oficială: Cresc toate pensiile cu 4.24%, de la 1 iulie 2026, pentru această categorie de pensionari români. Veste bună pentru românii care au lucrat, cu forme legale, în Germania, scrie presa germană. De la 1 iulie 2026, toate pensiile din Germania vor fi majorate cu 4.24%. Inițial se prognoza o creștere de doar 3.7%. Valoarea actuală a pensiei (Rentenerwert) crește de la 40.79 euro la 42.52 euro pentru fiecare punct de pensie acumulat. De exemplu, o persoană care primește o pensie brută de 1000 euro va lua în plus aproximativ 42.40 euro pe lună începând cu luna iulie. Potrivit vermoegenszentrum.de, pensiile din sistemul public din Germania vor crește cu 4.24% de la 1 iulie 2026. Exemple concrete – O pensie de 1.500 € pe lună va crește la aproximativ 1.563,60 € – O pensie de 2.000 € pe lună va crește cu aproximativ 84,80 € Pensionarii obișnuiți ar urma să primească în medie între 37 € și 62 € în plus pe lună, în funcție de regiune și sex. Creșterile pensiilor depind în principal de evoluția salariilor din Germania. Majorările pot face ca mai mulți pensionari să devină obligați să plătească impozit, dacă veniturile lor depășesc pragul neimpozabil din 2026 (12.348 € pentru persoane singure și 24.696 € pentru cupluri căsătorite). Pensionarii continuă să plătească contribuții pentru asigurarea de sănătate și îngrijire pe termen lung. Inflația rămâne un factor important: pensionarii câștigă putere reală de cumpărare doar dacă pensiile cresc mai repede decât inflația. Articolul spune că în 2024 și 2025 majorările au depășit din nou inflația. Oficialii germani fac și estimări pentru anii următori – 2027: aproximativ 4,75% – 2028: aproximativ 2,39% – 2029: aproximativ 2,75% – 2030: aproximativ 2,83% La rândul său, deutsche-rentenversicherung.de subliniază că o pensie de 1000 euro va crește la 1042,40 euro pe lună. Un pensionar va primi, după 45 de ani de contribuții și salariu mediu, 77.85 euro în plus pe lună. Creșterea pensiilor are legătură cu majorarea salariilor în Germania. Din 2023 nu mai există diferențe între Est și Vest, majorarea fiind aceeași în toată țara. Nivelul pensiei este garantat la minimum 48% până în 2031, printr-o amplă reformă. Pensionarii vor primi notificări oficiale privind noua valoare a pensiei în lunile iunie-iulie 2026. Plata se va efectua prin serviciul de pensii Deutsche Post. Autorul recomandă: Pensionarii din acest sector din București primesc 582 lei în plus la pensie. Care este singura condiție Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează și care este condiția Alocație redusă la 100 de lei pentru copiii între 3 și 18 ani. Ce prevede un nou proiect legislativ al UDMR Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari: 1.200.000 de români sunt afectați Cresc pensiile cu 600 lei, de la 1 ianuarie anul viitor. Categoria de pensionari români care se vor bucura de această majorare Ce pensie o să primești pentru meseria ta, dacă ai lucrat 38 de ani cu carte de muncă. Tabel complet pentru 25 de profesii populare în România 400 lei în plus la pensie, în luna mai 2026, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează