Etichetă: salarii

Mureșan își contrazice propriul program: Nu curge lapte și miere

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a recunoscut joi, 24 septembrie, că, în următorii doi ani, românii nu se vor bucura de „lapte și miere”, așa cum speră după criza politică și recesiunea economică. Declarațiile făcute de europarlamentarul PNL la Radio România Actualități au venit la mai puțin de 24 de ore de când acesta a publicat „liniile directoare” ale programului de guvernare pe care îl propune. Printre ideile promovate, se numără creșterea pensiilor și a salariilor, sprijinirea copiilor din medii defavorizate cu burse speciale, scăderea facturilor la energie sau scăderea TVA-ului. Totuși, din draftul prezentat, lipsea informația esențială: prin ce mecanisme va fi scăzut deficitul bugetar și de unde va face Guvernul rost de banii promiși românilor.  Loading … „În vremuri bune, economisești ca să fii cu cămara plină atunci când apare o criză, să poți sprijini oamenii” Întrebat dacă va putea face rost „de mai mulți bani”, în contextul în care economia României a ajuns în recesiune la finalul anului 2025, europarlamentarul PNL a explicat că, în perioada în care fotoliul de prim-ministru era ocupat de Marcel Ciolacu, Executivul a cheltuit mai mult decât își permitea, motiv pentru care „cămara” nu a fost aprovizionată suficient pentru „o eventuală criză”. „Trebuie să spunem oamenilor adevărul. În 2024, România a avut 9,3% deficit. Mai mare decât orice alt stat membru al Uniunii Europene. Fără să avem o criză externă, o pandemie sau o criză globală. România a fost într-o situație extrem de vulnerabilă. Știința economică spune foarte clar: în vremuri bune, economisești, pentru ca, atunci când apare o criză, să fii cu cămara plină și să poți ajuta. Să poți sprijini oamenii, economia, așa cum s-a întâmplat și în pandemie, într-o bună măsură”, a explicat Siegfried Mureșan la Radio România Actualități. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax „Prin comportamentul responsabil al Guvernului condus de premierul Bolojan, am reușit stabilizarea situației” „Din păcate, noi, în anii buni, fără criză, 2023-2024, am cheltuit prea mult. Au fost greșeli făcute atunci, inclusiv de către partidul meu. Noi ne asumăm aceste greșeli, acum, sub conducerea lui Ilie Bolojan. România a fost într-o situație foarte fragilă, riscam blocarea fondurilor europene, fiindcă aveam un deficit prea mare. Prin comportamentul responsabil al Guvernului condus de premierul Bolojan, am reușit stabilizarea situației. Fondurile europene au continuat să vină, deficitul a scăzut de la 9% la 3%, într-un an și jumătate, inflația a scăzut, în ultimele două luni, de la 10% la 6%. În ciuda faptului că au fost crize externe, precum războiul din Iran, situația este mai stabilă, dar nu va curge lapte și miere în România, în următorii doi ani, indiferent cine va fi la guvernare. Trebuie să spunem oamenilor adevărul. Eu promit că nu vom avea creșteri de impozite și taxe și vom încerca să relaxăm măsurile, dar responsabil, de îndată ce ne permitem acest lucru”, a mai precizat Siegfried Mureșan. Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax „La începutul săptămânii viitoare, miniștrii vor fi audiați în Parlament. După, vom avea votul în plen” Totodată, europarlamentarul desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru a declarat că își propune ca, la începutul săptămânii viitoare, miniștrii din Guvernul pe care îl va conduce să fie audiați în Parlament, iar, la scurt timp după, să aibă loc și votul de învestitură. „Vom merge la începutul săptămânii la audieri, după care vom avea în prima parte a săptămânii viitoare votul în plenul Parlamentului. Eu ştiu ce am de făcut din prima zi în care am fost desemnat. Am confirmat parteneriatul nostru, al Partidului Naţional Liberal, cu celelalte două partide partenere, cu USR-ul şi UDMR-ul, avem un plan comun, care cred că este un plan bun. Am început munca la programul de guvernare, el este aproape gata. Ieri deja am publicat primele linii directoare, pentru ca oamenii să ştie în ce direcţie vom merge şi care sunt priorităţile noastre pentru România. Vom lucra şi la echipa de miniştri în următoarele zile”, a explicat Siegfried Mureșan.

Premierul desemnat nu știe valoarea salariului minim în România

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă, 26 septembrie, programul de guvernare și lista de miniștri la Parlament. Ulterior, în timpul conferinței de presă, europarlamentarul a primit o întrebare despre valoarea la care ar trebui să ajungă pensiile în anul 2027, în contextul în care majorarea acestora este prevăzută în proiectul său. De asemenea, a fost rugat să precizeze care este valoarea actuală a salariului minim și a pensiei minime în România. Mureșan a evitat, în mod evident, un răspuns pe cifre, motiv pentru care reporterul a insistat. După mai multe tentative de a ocoli răspunsul, timp în care își îndrepta privirea spre pupitrul unde avea telefonul mobil, liberalul a precizat, până la urmă, o valoare aproximativă a salariului minim. Mai apoi, a oferit un răspuns eronat la întrebarea despre rata inflației folosită pentru indexarea pensiilor.  Loading … Reporterul i-a adresat de cinci ori întrebarea despre salariul minim și pensia minimă lui Siegfried Mureșan până când acesta a oferit un răspuns După ce i-a fost adresată prima întrebare cu privire la valoarea salariului minim și a pensiei minime în România, premierul desemnat a vorbit despre așa-numitele „ordonanțe trenuleț” pe care guvernele le decid la sfârșitul fiecărui an și despre necesitatea menținerii stabilității fiscal-bugetare. În momentul în care era evident faptul că europarlamentarul evită un răspuns concret, pe cifre, cu privire la valoarea acestora, reporterul i-a adresat din nou întrebarea. Mureșan a oferit, în mare parte, același răspuns și a explicat că Executivul său își propune să indexeze pensiile și salariile, așa cum este specificat în programul de guvernare. Reporterul a insistat, iar premierul desemnat a început să facă pauze de vorbire, timp în care își îndrepta privirea spre pupitrul de la care vorbea. Într-un final, a precizat cifra aproximativă de 4.300 de lei brut în cazul salariului minim. Concret, de la data de 1 iulie 2026, salariul minim brut în România este de 4.325 de lei. „Exact asta vom face și noi acum. La finalul anului, vom indexa pensiile și salariile, cât mai rapid. Ne propunem să avem o creștere a pensiilor și o creștere a salariilor cât de curând posibil, în următoarele luni. După cum v-am spus, la legea bugetului de stat, vom evalua… Salariul minim și pensia minimă vor crește conform rata inflației și vom avea… creșteri în perioada imediat următoare… Salariul minim brut în România este, în momentul de față, în jur de 4.300 de lei, adică în jur de 2.600-2.700 de lei net”, a răspuns Siegfried Mureșan. Sursa foto: Mediafax Premierul desemnat a greșit răspunsul cu privire la rata inflației folosită la indexarea pensiilor După ce a precizat valoarea aproximativă a salariului minim brut, reporterul a insistat și pe întrebarea cu privire la valoarea pensiei minime. Scenariul anterior s-a repetat, întrucât premierul desemnat a început să vorbească despre modul în care își propune „să corecteze inechitățile”, pentru ca, mai apoi, după încă o privire aruncată spre pupitru, să precizeze cifra exactă de 1.281 de lei. „Pensia minimă este mai puțin. Pensia minimă în România este… este mai puțin decât salariul minim și ceea ce îmi doresc este să corectăm… să corectăm inechitățile din sistemul de pensii și salarii. Faptul că au existat judecători care au avut, în România, pensii mai mari decât salariile a fost un lucru incorect. Pensia minimă este 1.281 de lei, ca să fim specifici”, a declarat europarlamentarul. Totodată, Siegfried Mureșan a fost întrebat și despre rata inflației care ar urma să fie luată în calcul pentru indexare. Liberalul a precizat cifra de 6,2% și nu a ezitat să puncteze faptul că aceasta a coborât de la 10%. Reporterul i-a atras atenția că este vorba de indicatorul prevăzut de lege pentru indexarea pensiilor, nu de rata curentă a inflației, însă premierul desemnat a insistat pe cifra de 6,2%. Legea pensiilor prevede un mecansim care ia în calcul rata medie anuală a inflației din anul calendaristic anterior și valoarea de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. În 2025, rata medie anuală a inflației s-a situat la 7,3%, potrivit datelor confirmate de reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS).

Radu Miruță spune că guvernul Mureșan are șanse medii să primească votul de încredere al Parlamentului, însă anunță că salariile românilor trebuie să crească

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a fost invitat joi dimineață la postul de radio RFI, unde a vorbit despre criza politică din România.   Întrebat ce șanase are guvernul Mureșan să obțină votul de încredere al Parlamentului, Radu Miruță a răspuns: ”Șanse medii, în derulare. Eu cred că trebuie să arătăm maturitate. Lumea s-a săturat. Este multă gălăgie politică de patru luni de zile, cu acest guvern interimar. Oamenii așteaptă ca această problemă, întreținută pe bună dreptate, să ia sfârșit”, a spus Miruță. De asemenea, Radu Miruță a vorbit și despre poziția PSD față de continuarea unora dintre măsurile adoptate de Guvernul Bolojan. El a invocat declarațiile făcute anterior de Adrian Veștea și poziția lui Sorin Grindeanu, susținând că există o contradicție între argumentele folosite atunci și cele prezentate în prezent. ”Am văzut o contrazicere a argumentelor. Domnul Adrian Veștea declarase că va continua măsurile Guvernului Bolojan. Sorin Grindeanu spunea că îl votează pe Adrian Veștea, ceea ce s-a și întâmplat. Acum aud că PSD spune că este deranjat că se continuă o parte din măsurile Guvernului Bolojan. Păi este exact același lucru pentru care îl votase pe Veștea”, a precizat ministrul interimar. ”Despre creșteri de taxe nu se pune problema” Totodată, Radu Miruță a vorbit și despre politica fiscală pe care ar urma să o susțină viitorul Executiv. Potrivit acestuia, nu se discută despre noi majorări de taxe. ”Despre creșteri de taxe nu se pune problema. Este absolut legitim și argumentat să discutăm ușor și despre creșteri de salarii. Este o inflație care se întâmplă în România, banii pe care îi câștigă românii încep să aibă o valoare mai mică și atunci nu putem ține blocate la infinit aceste lucruri. Trebuie să dăm drumul la creșterea salariilor, pe măsură ce Guvernul face niște pași”, a mai spus Radu Miruță. Radu Miruță a susținut și măsurile fiscale adoptate de Executivul condus de Ilie Bolojan, afirmând că efectele acestora sunt deja vizibile în finanțele statului. ”Măsurile fiscale luate de Guvernul Bolojan se văd în contabilitatea statului român. Aceste verificări de rating de țară arată că măsurile luate au fost corecte. Nu merge să îți treacă durerea fără să iei un tratament”, a mai precizat Miruță.

Măsuri masive pentru populație într-o țară europeană. Măriri de salarii, pensii crescute și scutiri de impozite

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat sâmbătă reduceri de impozit pe venit și majorări salariale pentru angajați, pensionari și persoane fizice autorizate, ca parte a unei reforme fiscale de miliarde de euro derulate înaintea alegerilor de anul viitor, potrivit Investing. Aproximativ 1% din PIB Măsurile, care vor costa 2,2 miliarde de euro pentru anul 2027, adică aproximativ unu la sută din PIB, includ un bonus anual de 400 de euro pentru pensionari și 500 de euro pentru bugetari. De asemenea, planul prevede impozit zero pe venit pentru fermierii cu venituri mici și familiile cu trei copii, alături de o reducere a plății în avans a impozitului pentru microîntreprinderi și lucrători independenți. Guvernul de centru-dreapta, reconfirmat la vot în 2023 cu 40,5% din opțiuni după ce a promis creșteri de venituri, rămâne pe primul loc în sondaje. Cu toate acestea, sprijinul electoral a scăzut sub 30% din cauza crizei prelungite a costului vieții și a unor acuzații de corupție. O revenire spectaculoasă a economiei elene După criza financiară din 2009 care a stârnit temeri privind ieșirea Greciei din zona euro, țara are acum una dintre cele mai bune performanțe din Europa. Economia greacă crește cu un ritm anual de 2%, depășind media zonei euro, și estimează pentru acest an un excedent primar de 4% din PIB, aproape dublu față de prognoza inițială, ceea ce oferă spațiul fiscal necesar pentru finanțarea noilor măsuri. Mitsotakis a anunțat totodată o nouă majorare a salariului minim lunar la 950 de euro, urmând ca acesta să ajungă la 1.000 de euro în anul 2028. În plus, pachetul include și o reducere cu 0,5% a contribuțiilor pentru pensii.

Guvernul Bolojan le-a blocat salariile muncitorilor de la CET Iași! Angajații amenință cu proteste: Am cerut ajustarea la nivelul inflației, nu mai mult

Guvernul condus de Ilie Bolojan a blocat salariile muncitorilor de la CET Iași, deși aceștia au cerut o ajustare la nivelul inflației, după cum le-a fost promis în anul 2025. Angajații au făcut un Memorandum către Guvernul României, pentru ca acesta să țină cont de nivelul inflației și să ofere muncitorilor salarii decente și normale. Prim-ministrul Ilie Bolojan le-a transmis să nu mai facă astfel de cereri și le-a precizat să se descurce la nivel local. Între timp, angajații amenință cu proteste dacă situația nu se va rezolva. Guvernul Bolojan a blocat salariile de la CET Iași Recent, Ministerul Energiei a transmis un răspuns privind Memorandumul făcut de angajații de la CET Iași. În acest răspuns chiar era specificat că operatorii economici de stat pot să ceară prin Memorandum măriri salariale în funcție de creșterea prețurilor. „În conformitate cu prevederile art. XXXVI alin. (2) din O.U.G. nr. 89/2025, în anul 2026, operatorii economici care aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare, pot crește cheltuielile de natură salarială față de nivelul realizat în anul 2025 cu sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente, cu maximul indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2026, pe baza unei analize temeinic justificate, după aprobarea de către Guvern prin memorandum”, scrie în răspunsul de la Ministerul Energiei. Totuși, în cadrul aceluiași răspuns este specificat că prim-ministrul Ilie Bolojan a cerut expres ca astfel de proceduri să nu mai fie promovate și ca bugetarii să se conformeze situației. Deși legea este clară prin OUG nr. 89 din 2025, premierul a decis să ignore legea și să respingă cererea angajaților de la CET Iași, deși este dreptul lor. „În ședința de Guvern din data de 06.08.2026, domnul prim-ministru a dispus ca autoritățile publice tutelare să nu mai promoveze proiecte de memorandum care au ca temă aprobarea creșterii cheltuielilor de natură salarială cu sume aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2026, având în vedere contextul macroeconomic actual. În aceste condiții, având în vedere calitatea dumneavoastră de autoritate publică tutelară, vă rugăm să vă conformați dispoziției domnului prim-ministru pentru operatorii economici aflați în subordine, coordonare, sub autoritate sau în portofoliu”, mai este specificat în răspuns. Angajații amenință cu proteste Angajații de la Divizia de Termoficare din Iași sunt revoltați de situație, având în vedere că încă au salarii de 3.700 de lei chiar și după 30 de ani de vechime într-un sector important, producerea de agent termic și energie electrică. „Avem angajați cu vechime de zeci de ani, care primesc 3.700 de lei pe lună. Nu poți, efectiv, să câștigi atât, mai ales într-un sector atât de important pentru populație. Noi am cerut ajustarea salariului la nivelul inflației, doar 6,5%, nu mai mult, după cum ni s-a promis prin Ordonanța «Trenuleț», dar nu s-a făcut acest lucru. Acum, Ministerul Energiei ne-a trimis un răspuns: să găsim soluții la nivel local, cu primăria. Păi asta era soluția, Memorandum la Guvern, și ei ne trimit înapoi către primărie”, a declarat Sorin Turcu, liderul Sindicatului Energia Iași 2013. Muncitorii așteaptă acum reacția reprezentanților din primărie. Totuși, dacă situația nu se va rezolva, atunci vor opri activitatea și vor protesta. „Așteptăm să vedem acum care va fi reacția la nivel local. Dacă nu se va rezolva până cel târziu la 1 octombrie 2026, atunci vom ajunge să facem proteste. Poate chiar să oprim și activitatea. Suntem 230 de angajați la divizia termoficare. Din aceștia, mai puțin de 10% sunt angajați noi. Nu vine nimeni să se angajeze pentru aceste salarii. În rest, sunt numai oameni în prag de pensie”, a mai precizat Sorin Turcu. Muncitorii de la CET Iași sunt revoltați din cauza salariilor mici, însă Guvernul nici măcar nu a vrut să le asculte cererile, deși sunt îndreptățiți.

Discuțiile privind salarizarea din Educație și Sănătate continuă. Pîslaru: Avem un oarecare impas

Una dintre variantele analizate presupune o etapizare care să permită aplicarea unor măsuri începând cu anul școlar 2028-2029. Pîslaru a explicat că, după discuțiile de la Cotroceni, negocierile au continuat la Ministerul Muncii, unde reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și experții au analizat impactul financiar al solicitărilor. „Am mutat la Ministerul Muncii, unde am stat și am luat la puricat toate calculele și cifrele pentru a vedea dacă nu cumva există o supraestimare a impactului pentru versiunea aceasta pe care sindicatele ne-au pus-o nouă. Deci, trebuia să explic. Noi am venit cu o versiune care pleacă de la 2012, dar nu ajunge acolo unde sindicatele și-ar dori și sindicatele au venit cu o versiune alternativă care costă cu niște miliarde de lei în plus”, a declarat Dragoș Pîslaru. Guvernul și sindicatele au analizat împreună cifrele La discuțiile tehnice au participat reprezentanți ai ministerelor Muncii și Educației, lideri sindicali și experți ai Băncii Mondiale. „În această zi ce s-a întâmplat la Ministerul Muncii este că am stat și mi s-a părut foarte frumoasă atmosfera, Ministrul Educației, domnul Dimian, eu, liderii sindicali, Banca Mondială, echipa de la Ministerul Educației și Ministerul Muncii, am stat să lucrăm, să vedem pe cifre cum stăm”, a afirmat ministrul interimar. Discuțiile s-au lovit însă de problema impactului bugetar. Potrivit lui Pîslaru, solicitările sindicatelor din Educație depășesc resursele financiare avute în vedere. „Nu ne putem încadra în 3 miliarde cât era inițial, plus încă 3 miliarde pe care le-am putea pune la dispoziție pe 2028 pe cerințele sindicatelor din domeniul educației”, a declarat acesta. O posibilă etapizare de la 1 septembrie 2028 Pîslaru a precizat că mandatul rezultat în urma discuțiilor este continuarea negocierilor tehnice, în special pentru Educație și Sănătate. „Ce rămâne de făcut? În primul rând, mandatul pe care l-am înțeles în această seară este că continuăm acest secretariat tehnic și încercăm să vedem cum putem modula pentru sectoarele de educație și sănătate o soluție”, a spus ministrul. În cazul Educației, una dintre formulele analizate presupune introducerea măsurilor în etape. „O soluție care pleacă de la această idee că am putea avea ca principiu această etapizare, nu o numesc eșalonare, eșalonarea înseamnă mai mulți ani, etapizare, care se presupune că de la 1 septembrie 2028, deci pe anul școlar care începe la 1 septembrie 2028, să putem avea totuși o discuție pe filiera de educație”, a declarat Pîslaru. „Sindicatele s-au retras oarecum supărate” Ministrul interimar a recunoscut că negocierile de marți s-au încheiat fără rezultatul dorit de reprezentanții angajaților. „Deci continuăm aceste discuții. Știu că sindicatele s-au retras oarecum supărate în această seară pentru că nu avem un acord încă”, a afirmat Dragoș Pîslaru. Discuțiile continuă și pentru Sănătate, unde sunt analizate inclusiv problemele legate de plata muncii în weekend și în zilele de sărbătoare legală. În paralel, Guvernul pregătește negocieri și pentru alte categorii din sectorul public, inclusiv Justiție, diplomație și funcționarii publici.

Rogobete îi răspunde lui Bolojan: România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din UE

Într-o postare publicată pe platforma Facebook, Rogobete afirmă că România investește în sănătate cel mai mic procent din produsul intern brut dintre statele Uniunii Europene. Acuzații privind subfinanțarea sistemului sanitar Alexandru Rogobete reacționează dur la declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la sistemul de sănătate, susținând că acesta continuă să considere prea mari salariile personalului medical și să promoveze reducerea veniturilor angajaților din domeniu. Fostul ministru afirmă că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit de peste 36.000 de angajați și spune că îmbunătățirea serviciilor medicale nu este posibilă în lipsa unor măsuri de suplimentare a personalului. „În continuare, domnule Bolojan, considerați că salariile personalului medical sunt prea mari. În continuare considerați că trebuie tăiate veniturile celor care salvează viețiile românilor! În continuare refuzați să recunoașteți că sistemul de sănătate are un deficit de peste 36.000 de oameni. Cum vreți servicii medicale mai bune fără personal? Cum vreți performanță în spitale când medicii, asistentele și întreg personalul medical sunt la limita epuizării? Vorbiți despre economii în sănătate? Aflați că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană!”, susține Rogobete, argumentând că principala problemă a sistemului este subfinanțarea și nu nivelul cheltuielilor salariale. „Economiile trebuie făcute prin eliminarea risipei” În mesajul său, fostul ministru afirmă că i-a transmis lui Ilie Bolojan, inclusiv în cadrul unor discuții directe, că nu poate susține diminuarea cu 10% a veniturilor personalului medical. Potrivit acestuia, soluțiile pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze eliminarea risipei și o administrare mai eficientă a resurselor, nu concedieri sau reduceri salariale într-un sistem care funcționează deja cu deficit de personal. „Domnule prim-ministru, vă aduc aminte că am discutat toate aceste lucruri chiar în biroul dumneavoastră. V-am spus că nu pot accepta reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. V-am spus că sistemul este subfinanțat și că are nevoie de angajări, nu de concedieri. V-am spus că economiile se pot face prin eliminarea risipei și printr-o administrare mai eficientă, nu prin reducerea cheltuielilor de personal într-un sistem aflat deja în deficit”, spune Rogobete. El aduce în discuție și situația unor investiții realizate în infrastructura medicală, susținând că 13 centre de radiologie construite nu pot funcționa la capacitate din cauza lipsei specialiștilor, pe fondul nivelului de salarizare și al dificultăților de recrutare. Critici la adresa politicilor guvernamentale Fostul ministru mai afirmă că România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de medici și asistenți medicali raportat la populație și susține că, în timp ce o parte dintre specialiști aleg să plece în străinătate sau să se concentreze în marile centre universitare, numeroși absolvenți de medicină nu reușesc să ocupe posturi în spitale. În finalul mesajului, Alexandru Rogobete îi solicită lui Ilie Bolojan să renunțe la politicile pe care le consideră nocive pentru sistemul de sănătate, avertizând că acestea pot produce efecte grave asupra pacienților. Totodată, fostul ministru lansează un apel direct către premierul interimar să se retragă: „Domnule Bolojan, ca tânǎr de 35 de ani, vǎ rog, eliberați România! Plecați acasǎ!”

Ce locuri de muncă au românii care câștigă 5.000 de euro pe lună. Cum au ajuns la acest nivel

Pentru mulți români, un salariu de 10.000 de lei pe lună ar fi mai mult decât confortabil, pentru a nu mai avea grija zilei de mâine. Există angajați care câștigă chiar și mai bine, undeva spre 5.000 de euro. Cum au ajuns acolo? De exemplu, un angajat din IT spune că a ajuns să câștige peste 5.000 de euro pe lună, după multă școală, cursuri, muncă, weekenduri pierdut și vacanțe în care a învățat, în loc să se distreze.  Loading … Un alt român a spus că a pornit dintr-o poziție de „jos” în IT și a crescut treptat. În prezent, a ajuns să câștige peste 15.000 de lei pe lună. „Îmi băgam nasul peste tot, îmbunătățeam lucruri. În general am pus accentul pe calitatea muncii și am fost constant”, a declarat acesta, conform adevărul.ro. Crește salariul dacă schimbi compania? Mai multe dintre comentariile internauților arată că veniturile mari nu au venit neapărat prin creșteri succesive în aceeași companie. Mulți au plecat la alte entități și au avut noroc. „Am început din back office customer support de la 2.700 lei acum 8 ani. Foamea m-a făcut să fac un pic mai mult decât fișa postului la fiecare poziție”, a declarat un alt angajat. „O schimbare de companie mi-a dublat salariul, de la aproximativ 7.000 la 14.000 de lei. De multe ori, cele mai mari creșteri vin din schimbarea jobului, nu din măririle anuale”, a scris altcineva. Cât contează facultatea, de fapt Cei care au răspuns la întrebarea privind salarizarea spun că studiile nu garantează neapărat și un venit mai mare. O angajată a spus că a terminat o facultate la Uman, ajungând în cele din urmă în IT, unde câștigă undeva la 10.000 de lei pe lună. Alte domenii bănoase: Medicina, educația, vânzări, design Chiar dacă IT-ul oferă multe joburi bine plătite, există și alte domenii fructuoase, unde un angajat poate câștiga 10.000 de lei pe lună. De exemplu, un medic de urgență spune că are 3 joburi și nu este niciodată acasă, după 12 ani de școală și 6 de facultate plus 5 de rezidențiat și 3 de vechime specialitate. Veniturile sunt, însă, pe măsura strădaniei sale. În educație, o profesoară la o școală privată a spus că salariul ei ajunge undeva la 9.500 de lei. Ce fac angajații când au mai mulți bani Mai mulți participanți la discuție au spus că vor economisi în continuare, chiar dacă salariul lor va crește. Mai mult, unii investesc 35% din salariul lunar în economii, fond de urgență sau chiar pe bursă. Sursa foto: Envato

Lovitură pentru directorii societăților Primăriei Iași și pentru membrii consiliilor de administrație! Salariile bonus au fost reduse, iar indemnizațiile sunt minimul pe economie

Pe data de 23 iunie 2026 a avut loc o ședință extraordinară în cadrul Consiliului Local Iași, care a avut urmări neașteptate pentru directorii societăților primăriei și pentru membrii consiliilor de administrație (CA). Astfel, s-a decis ca salariile bonus să fie reduse pentru directori, iar pentru membrii CA, indemnizațiile fixe să fie la nivelul salariului minim pe economie. Aceste condiții au fost impuse de consilierii locali pentru a accepta bugetele societăților Salubris S.A., Citadin S.A., CTP Iași S.A., Servicii Publice S.A. și EcoPiața S.A. pentru anul 2026. Salariile bonus ale directorilor societăților din subordinea Primăriei Iași au fost reduse Pentru fiecare proiect de hotărâre au fost noi amendamente care să reglementeze deciziile administrative și nivelurile salariale. Astfel, în ceea ce privește mandatarea reprezentanților Adunărilor Generale ale Acționarilor, au fost introduse noi măsuri. În ceea ce privește directorii societăților, aceștia trebuiau să primească salarii bonus uriașe, peste limita legii în vigoare. Lista salariilor bonus, propuse inițial pentru anul 2025, pentru fiecare societate: EcoPiața S.A. – Vasile Tiron – 108.950 de lei; Salubris S.A. – Cătălin Neculau – 363.000 de lei; CTP Iași – Cristian Stoica, Cristinel Talef, Lavinia Dobrescu, Maricel Ghercă – 868.000 de lei; Termo Service S.A. – Alin Aivănoaei – 387.000 de lei; Servicii Publice S.A. – Laurențiu Ivan – 324.000 de lei. După discuțiile dintre consilierii locali, aceste salarii bonus au fost reduse la maximum de două ori media pe ultimele 12 luni a salariului mediu brut pentru activitatea desfășurată: transport, salubritate etc. Astfel, vorbim de aproximativ 30.000 de lei în unele cazuri, o scădere cu 90%. „Întreaga discuție se duce în jurul consiliilor de administrație și a salariilor directorilor executivi. În cele din urmă, bugetele au fost aprobate, iar amendamentele propuse de consilieri sunt suverane în condițiile actuale. Eu sunt pe principiul că cine muncește trebuie să fie plătit, dar să fie plătit cu măsură. Serviciile publice și munca la stat trebuie să aibă și un spirit de sacrificiu. Personal, le mulțumesc directorilor pentru munca pe care au desfășurat-o”, a declarat Mihai Chirica, primarul municipiului Iași. Indemnizații mai mici pentru membrii CA O altă măsură radicală a consilierilor locali a fost stabilirea unei indemnizații pentru membrii consiliilor de administrație. Astfel, conform modificărilor efectuate și aprobate, indemnizația fixă lunară va fi egală cu salariul minim pe economie, în valoare de 2.574 de lei în prezent, 2.699 de lei de la 1 iulie 2026. Pentru unii membri CA va fi o diferență enormă față de ceea ce încasau până în prezent. La Citadin S.A. , Consiliul de Administrație este compus din: Liviu Bulgaru, Andrei Gazea, Maria Gheorghiu, Cătălin Neculau, Adrian Postolache și Mihai Teodorescu. Indemnizația lunară este de 3.176 de lei. CTP Iași are trei membri în Consiliul de Administrație: Ioan Grigoriu, Cristina Răutu și Maria Trufanda, care încasează 6.361 de lei lunar. Din Consiliul de Administrație al societății Servicii Publice fac parte: Alin Aivănoaei, Ion Huțanu, Ioana Turtă, Gabriel Teodorescu și Ioan Doboș, care primesc 5.934 de lei lunar. EcoPiața are în Consiliul de Administrație cinci membri: Viviana Podianu, Mihai Afrăsinei, Sorin Flutur, Nicolaie Mîndrilă și Andrei Racoti. Aceștia încasează, lunar, o indemnizație de 3.217 lei pentru o ședință. Consiliul de Administrație de la Salubris are următoarea componență: Claudiu Sauciuc, Ionuț Tiron, Cătălin Bălan, Cristina Bălan, Cătălin Iorga și Mihai Profire. Aceștia încasează o indemnizație lunară de 3.000 de lei. Termo Service S.A. are cinci membri în Consiliul de Administrație: Vasile Tiron, Kristian Bârzu, Ema Dominte și Gheorghe Filip, cu o indemnizație de 4.504 lei. Banii vor fi folosiți la investiții Diferențele de bani care vor rezulta în urma modificărilor salariale vor fi transferate către programele de investiții ale societăților. Este deja luna a șasea a anului, iar faptul că bugetele nu au fost aprobate a afectat activitatea companiilor publice. „Activitatea societăților a fost afectată. Desfășurarea programelor de investiții au fost puse un pic între paranteze, care erau destul de substanțiale. Salubris are în continuare de făcut investiții, dar și celelalte societăți. Sumele care nu vor fi cheltuite pe salarii vor intra la investiții”, a mai spus Mihai Chirica. Directorii societăților din subordinea Primăriei Iași și membrii CA trebuie să se conformeze noilor măsuri, stabilite în Consiliul Local, în ceea ce privește salariile și beneficiile.

Salarii de până la 3.000 de euro în această destinație turistică din Europa. Angajatorii caută 2.600 de lucrători

Muntenegru, una din destinațiile de vacanță din Europa cu mare priză la turiști, caută angajați sezonieri pentru sectorul hotelier. Potrivit datelor prezentate de instituțiile locale, 302 angajatori din Muntenegru au raportat un necesar total de 2.664 de lucrători sezonieri. Cele mai căutate meserii sunt ospătar, cameristă, ajutor de bucătar și bucătar, scrie blic. Cele mai multe locuri de muncă sunt concentrate în zonele de litoral, unde cererea de personal este mult mai mare decât oferta disponibilă. În regiunile Herceg Novi, Tivat și Kotor este nevoie de 1.070 de persoane, iar în zona Bar, Budva și Ulcinj aproape 950 de angajați. Aceste regiuni însumează peste 75% din necesarul total de personal sezonier. Ce salarii oferă sectorul Horeca din Muntenegru Salariile oferite variază între 700 și 3.000 de euro net lunar, de regulă cu cazare și masă incluse. Din păcate, din 1.307 persoane care și-au exprimat intenția de a lucra sezonier, doar 470 au acceptat ofertele primite, potrivit datelor Serviciului pentru Ocuparea Forței de Muncă din Muntenegru. Potrivit profesorului de economie și turism Ivo Zupanovic, sectorul turistic din Muntenegru depinde tot mai mult de forța de muncă din afara țării. Cei mai mulți lucrători sezonieri străini provin din Serbia, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina. În ultimii ani au fost emise peste 25.500 de permise de muncă și ședere temporară, iar de la începutul lui 2026 aproape 11.300. În privința muncii sezoniere, autoritățile au eliberat anul trecut peste 2.150 de permise, iar anul acesta aproape 500. Sursa foto: Capturi Wikipedia