Parlamentarii Ungariei au fost de acord să-și reducă salariile cu 40% în timp ce politicienii români își măresc veniturile prin legea salarizării

parlamentarii-ungariei-au-fost-de-acord-sa-si-reduca-salariile-cu-40%-in-timp-ce-politicienii-romani-isi-maresc-veniturile-prin-legea-salarizarii

În timp ce politicienii români își cresc veniturile ca urmare a Legii salarizării a guvernului Bolojan, în Ungaria lui Peter Magyar se fac pași repezi către reforme, combaterea corupției și debirocratizare.  Guvernul Bolojan mărește salariile miniștrilor, pe ultima sută de metri. În Parlamentul de la Budapesta, parlamentarii au acceptat să-și reducă salariile cu 40%, potrivit The Brussels Times . În vremurile grele, politicienii maghiari își reduc veniturile Legislatorii maghiari au convenit să-și reducă salariile cu 40% pentru a relaxa cheltuielile publice. Și mai ales, pentru a reflecta politica de integritate solicitată de noul premier Peter Magyar într-un context bugetar dificil. Propunerea lui Magyar a fost adoptată în unanimitate de către toți cei 189 de parlamentari la scurt timp după alegerile parlamentare din aprilie. Începând de luna viitoare, un parlamentar maghiar va câștiga lunar un salariu de bază brut în valoare de 3.690 de euro. Și salariul  premierului Peter Magyar va fi scăzut de la 7,8 milioane de forinți brut (21.667 de euro) la 3,8 milioane de forinți brut (10.556 de euro), indicând o reducere de 50%, potrivit TVP World. În vremuri de criză, politicienii din România își cresc salariile, iar populația de rând suportă austeritatea Peter Magyar a lansat o serie de reforme ample pentru a crește disciplina fiscală și a combate corupția. În ultimii 16 ani, sub guvernarea fostului premier naționalist Viktor Orban, corupția a costat Ungaria circa 186 de miliarde de euro, a spus Ferenc Biro, șeful Autorității Naționale de Integritate. În România, premierul demis Ilie Bolojan a declarat că majorările salariale pentru demnitari vor fi aplicate etapizat. Președintele Nicușor Dan, care încasează un salariu brut de 24.960 de lei (14.500 lei net), va câștiga în viitor 34.600 de lei brut (20.241 de lei net). Prin noua Lege a salarizării, Prim-ministrul României, care câștigă 13.764 de lei net, va avea salariul mărit la 17.710 lei. Miniștrii, care au salariul de 12.776 lei, vor câștiga cu 3.000 lei mai mult. Fiecare ministru va încasa 15.838 lei. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Dragoș Pîslaru se plânge că are un salariu mic și susține că „este întreținut” de soția sa. Ministrul a evitat să spună unde lucrează ea

Ce salarii au recepționerele hotelurilor de la Marea Neagră. Câți bani primesc lunar în sezonul estival 2026, în funcție de stațiune și de numărul de stele

ce-salarii-au-receptionerele-hotelurilor-de-la-marea-neagra.-cati-bani-primesc-lunar-in-sezonul-estival-2026,-in-functie-de-statiune-si-de-numarul-de-stele

Ce salarii au recepționerele hotelurilor de la Marea Neagră. Câți bani primesc lunar în sezonul estival 2026, în funcție de stațiune și de numărul de stele. În sezonul estival 2026, salariile oferite recepționerelor de pe litoralul românesc au crescut ușor față de anii anteriori. Principala cauză este, desigur, deficitul de personal și inflația nemiloasă din ultimele luni. Hotelierii se chinuie să atragă angajați nu doar prin salariul fix, ci și prin pachete de beneficii. Ei speră să îi atragă pe tineri (și nu numai) cu cazare gratuită (pentru cei din afara județului Constanța), mese asigurate și bonusuri de performanță la final de sezon, când se trage linia și se numără banii. În medie, o recepționeră de pe litoral câștigă în 2026 un salariu net cuprins între 4.000 și 6.000 de lei pe lună, dar sumele variază puternic în funcție de clasificarea hotelului și de stațiune. Care sunt salariile în funcție de numărul de stele La două și trei stele, salariul net oscilează între 3.800-4.500 lei. Cerințele sunt mai simple, adesea fiind acceptați chiar și studenți fără experiență în turism. Sarcinile sunt clasice (check-in, check-out și încasări), iar bonusurile sunt rare. La patru stele, deja câștigurile nete urcă la 4.500-5.500 lei. Se cere obligatoriu cunoașterea unei limbi străine (de preferat engleza) și experiența cu programe de gestiune hotelieră (Fidelio, Medallion). Resorturile și hotelurile de cinci stele oferă un salariu net care pornește de la 5.500 lei și poate depăși 6.500-7.000 lei, în cazul șefelor de recepție (front office manager). Standardele sunt foarte ridicate și implică interacțiunea cu clienți mai cu dare de mână, dar și mai pretențioși, chiar „premium”. Candidatul respectiv trebuie obligatoriu să poată gestiona situațiile de criză și vorbească fluent o limbă străină. Care sunt salariile în funcție de stațiuni Așa cum există stațiuni pentru toate buzunarele, așa și salariile recepționerelor variază în funcție de aceste oaze de turism. În Mamaia, salariul mediu al recepționerelor este de 5.000-6.500 lei. În Eforie Nord/Sud, salariul este de 4.200-5.200 lei. În Neptun, Olimp, Venus, salariul unei recepționere se încadrează undeva între 4.500-5.500 lei. De asemenea, în Costinești sau Vama Veche, o recepționeră de hotel poate lua 3.800-4.800 lei. Autorul recomandă: 

Ministrul Digitalizării acuză: Bani europeni destinați investițiilor în cloudul guvernamental, folosiți pentru salarii la ADR

ministrul-digitalizarii-acuza:-bani-europeni-destinati-investitiilor-in-cloudul-guvernamental,-folositi-pentru-salarii-la-adr

Ministrul Irineu Darău explică luni dimineața, într-o postare pe Facebook, cum pot fi pierduți bani europeni din PNRR, iar factura să ajungă pe umerii românilor. „Faci ce a făcut fosta conducere a ADR sub Dragoș Vlad: iei bani europeni destinați investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental și îi folosești pentru salarii. Cheltuieli neeligibile. Reguli ignorate. Responsabilitate zero”, a scris Darău pe rețeaua de socializare. El susține că prejudiciul de 14,7 milioane de lei trebuie acoperit din bugetul statului român. „Dar adevărata problemă nu este doar gaura financiară. În momentul în care situația a explodat, cei care conduceau ADR nu au venit cu soluții. Nu au avut niciun plan pentru protejarea echipei tehnice care administra infrastructura critică a Cloudului Guvernamental. Nicio strategie de continuitate. Nicio asumare. Au urmat întârzieri, blocaje și haos administrativ. Exact specialiștii fără de care Cloudul Guvernamental nu poate funcționa au fost lăsați complet în aer”, adaugă Irineu Darău. „Fonduri europene pierdute” Ministrul vorbește apoi despre „marea digitalizare”, care, în opinia lui, în ultimii ani a însemnat fonduri europene pierdute din incompetență, milioane mutate în sarcina bugetului de stat, proiecte strategice vulnerabilizate și infrastructură critică pusă în pericol prin improvizație și lipsă de răspundere. „Iar apoi aceiași oameni ies la televizor și vorbesc doct despre «blocaje instituționale» și «neclarități legislative». Nu există nicio neclaritate. Există doar oameni care au crezut că în statul român nu răspunde nimeni niciodată pentru nimic. Ei bine, răspund”, mai spune Irineu Darău. El adaugă că, ani întregi, digitalizarea României a fost tratată cu „lasă că merge și așa”, cu combinații și cu băieți deștepți conectați la bani publici. „Aviz băieților deștepți: nu mai merge. Hotărârea ÎCCJ este definitivă. Banii trebuie returnați. Contul de fonduri europene se reîntregește. Rapid. Fără tergiversări. Fără scuze. Pentru că nota de plată vine întotdeauna. Și prea des este plătită de statul român pentru greșelile unor oameni care s-au crezut intangibili”, mai transmite ministrul Digitalizării. Plângere penală Acuzațiile vin după ce fostul şef al ADR, Dragoș Vlad, a depus o plângere penală, la sediul DNA, împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu şi a ministrului Economiei interimar, Irineu Darău. El a acuzat presiuni repetate în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achiziţiilor publice şi presiuni în găsirea unor soluţii de colaborare cu grupul de societăţi Schwartz.

Decizie oficială: Cresc toate pensiile cu 4.24%, de la 1 iulie 2026, pentru această categorie de pensionari români

decizie-oficiala:-cresc-toate-pensiile-cu-4.24%,-de-la-1-iulie-2026,-pentru-aceasta-categorie-de-pensionari-romani

Decizie oficială: Cresc toate pensiile cu 4.24%, de la 1 iulie 2026, pentru această categorie de pensionari români. Veste bună pentru românii care au lucrat, cu forme legale, în Germania, scrie presa germană. De la 1 iulie 2026, toate pensiile din Germania vor fi majorate cu 4.24%. Inițial se prognoza o creștere de doar 3.7%. Valoarea actuală a pensiei (Rentenerwert) crește de la 40.79 euro la 42.52 euro pentru fiecare punct de pensie acumulat. De exemplu, o persoană care primește o pensie brută de 1000 euro va lua în plus aproximativ 42.40 euro pe lună începând cu luna iulie. Potrivit vermoegenszentrum.de, pensiile din sistemul public din Germania vor crește cu 4.24% de la 1 iulie 2026. Exemple concrete – O pensie de 1.500 € pe lună va crește la aproximativ 1.563,60 € – O pensie de 2.000 € pe lună va crește cu aproximativ 84,80 € Pensionarii obișnuiți ar urma să primească în medie între 37 € și 62 € în plus pe lună, în funcție de regiune și sex. Creșterile pensiilor depind în principal de evoluția salariilor din Germania. Majorările pot face ca mai mulți pensionari să devină obligați să plătească impozit, dacă veniturile lor depășesc pragul neimpozabil din 2026 (12.348 € pentru persoane singure și 24.696 € pentru cupluri căsătorite). Pensionarii continuă să plătească contribuții pentru asigurarea de sănătate și îngrijire pe termen lung. Inflația rămâne un factor important: pensionarii câștigă putere reală de cumpărare doar dacă pensiile cresc mai repede decât inflația. Articolul spune că în 2024 și 2025 majorările au depășit din nou inflația. Oficialii germani fac și estimări pentru anii următori – 2027: aproximativ 4,75% – 2028: aproximativ 2,39% – 2029: aproximativ 2,75% – 2030: aproximativ 2,83% La rândul său, deutsche-rentenversicherung.de subliniază că o pensie de 1000 euro va crește la 1042,40 euro pe lună. Un pensionar va primi, după 45 de ani de contribuții și salariu mediu, 77.85 euro în plus pe lună. Creșterea pensiilor are legătură cu majorarea salariilor în Germania. Din 2023 nu mai există diferențe între Est și Vest, majorarea fiind aceeași în toată țara. Nivelul pensiei este garantat la minimum 48% până în 2031, printr-o amplă reformă. Pensionarii vor primi notificări oficiale privind noua valoare a pensiei în lunile iunie-iulie 2026. Plata se va efectua prin serviciul de pensii Deutsche Post. Autorul recomandă: Pensionarii din acest sector din București primesc 582 lei în plus la pensie. Care este singura condiție Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează și care este condiția Alocație redusă la 100 de lei pentru copiii între 3 și 18 ani. Ce prevede un nou proiect legislativ al UDMR Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari: 1.200.000 de români sunt afectați Cresc pensiile cu 600 lei, de la 1 ianuarie anul viitor. Categoria de pensionari români care se vor bucura de această majorare Ce pensie o să primești pentru meseria ta, dacă ai lucrat 38 de ani cu carte de muncă. Tabel complet pentru 25 de profesii populare în România 400 lei în plus la pensie, în luna mai 2026, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează

Ce salarii au curierii Sameday, Fan Courier, DHL și GLS România. Cine câștigă mai bine în 2026

ce-salarii-au-curierii-sameday,-fan-courier,-dhl-si-gls-romania.-cine-castiga-mai-bine-in-2026

Ce salarii au curierii Sameday, Fan Courier, DHL și GLS România. Cine câștigă mai bine în 2026. DHL International ar fi compania care oferă cel mai bun salariu fix, dar unde normele de conduită sunt extrem de riguroase. Salariul net de bază este situat între 3.800 și 4.200 lei, se oferă bonuri de masă de 45 lei/zi: 945 lei, bonusuri de performanță/calitate: 300-600 lei, iar totalul net ajunge la 5.000-5.700 lei lunar. La rândul lor, cei de la SAMEDAY oferă un venit și în funcție de cât de harnic ești pe traseu sau dacă încarci Easybox-uri. Astfel, salariul net de bază se încadrează în plaja 3.000-3.400 lei, cu bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri (volum colete/Easybox): 800-1.500 lei (peste 1.500 de lei în lunile foarte aglomerate). Total net ajunge astfel la 4.700-5.800 lei. Unde ar fi cel mai bun job La FAN COURIER, se mizează pe echilibru fix-bonus. Salariul net de bază este de 3.200-3.600 lei, cu bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri de vechime/target de 400-800 lei, ajungând la un total net de 4.500-5.300 lei. GLS ROMANIA oferă un program de muncă stabil, cu salariu net de bază de 3.100-3.400 lei, bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri (rata succes livrare) de 300-700 lei și ajungi la un salariu total net de 4.300-5.000 lei. Depinde de fiecare dintre candidați ce dorește, dar, dacă ar fi să alegi doar după bani în mână, Sameday poate fi firma de curierat cu cel mai mare potențial, datorită volumului mare, dar DHL oferă cea mai mare siguranță în privința salariului fix. Autorul recomandă:

Realitatea economică românească. Trăim de pe o zi pe alta. Cum a ajuns să intre pe minus consumul. Salariile nu au ținut pasul cu inflația

realitatea-economica-romaneasca-traim-de-pe-o-zi-pe-alta-cum-a-ajuns-sa-intre-pe-minus-consumul.-salariile-nu-au-tinut-pasul-cu-inflatia

Realitatea economică românească arată că trăim de pe o zi pe alta. Puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor a scăzut puternic, arată ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). De altfel, consumul a intrat pe minus, iar salariile nu au ținut pasul cu inflația. Ultima statistică arată date concrete și relevante pentru situația actuală a României. În prima parte a anului 2025, situația a avut o tendință pozitivă. Și anume, a fost identificată o creștere treptată în lunile februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie a seriei ajustate în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate. Situația s-a inversat, însă, din august 2025, după ce au intrat în vigoare o parte din măsurile Guvernului Bolojan, arată MEDIAFAX. Salariile nu au ținut pasul cu inflația Consum pe minus, în România, în ultimele luni Odată cu implementarea măsurilor, tendința a deveni descendentă. Și anume, până la începutul anului 2026, s-a înregistra un consum pe minus, după cum urmează: August 2025: -2,1% Septembrie 2025: -2,1% Octombrie 2025: -4,1% Noiembrie 2025: -3,9% Decembrie 2025: -2,0% Ianuarie 2026: -6,0% Februarie 2026: -6,2% Ce înseamnă acest aspect? Practic, puterea de cumpărare a scăzut, după scumpirile persistente. Odată cu această scădere a consumului se pune o presiune și pe companii, îndeosebi în ramurile HoReCa și Retail. Situația nu s-a arătat îmbucurătoare nici în cazul salariilor, căci acestea nu au ținut pasul cu inflația. Dacă la începutul lui 2025, procentajul era pe plus, după măsurile implementate de Guvernul Bolojan, tendința a devenit descendentă. Puterea de cumpărare a salariului mediu net a scăzut, după cum urmează: Iulie 2025: -2,4% August 2025: -5,0% Septembrie 2025: -5,3% Octombrie 2025: -5,0% Noiembrie 2025: -5,1% Decembrie 2025: -4,5% Ianuarie 2026: -5,5% Februarie 2026: -5,0% Și pensiile au fost afectate în ultimul an. Dacă îm primele luni din 2025, valorile rămâneau încă ridicate, în jur de 16-17%, tendința a devenit, apoi, descendentă. În august 2025, ajungea la 11,7%. Apoi, puterea de cumpărare a pensiei medii a intrat pe minus, după cum urmează: Septembrie 2025: -8,2% Octombrie 2025: -8,1% Noiembrie 2025: -8,1% Decembrie 2025: -8,5% Ianuarie 2026: -8,3% Februarie 2026: -8,3% Cu alte cuvinte, în ultimul an a putut fi observată o scădere generală a nivelului de trai. Autorul recomandă: Când ar putea adopta România euro. Ce avantaje cheie ne-ar aduce moneda europeană INS: Rata anuală a inflaţiei a crescut în martie la 9,87%. Cu cât s-au scumpit alimentele Când va lovi criza îngrășămintelor, noul șoc declanșat în Golf? Economist: În cazul României, vulnerabilitatea e mai ridicată decât media europeană Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate Sursă foto: Shutterstock; INS

Florin Manole: Mama mea a lucrat într-o croitorie toată viața. Salariul ei n-a crescut decât odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit

florin-manole:-mama-mea-a-lucrat-intr-o-croitorie-toata-viata.-salariul-ei-n-a-crescut-decat-odata-cu-salariul-minim,-indiferent-cat-de-mult-sau-cat-de-bine-a-muncit

„Mama mea a lucrat într-o croitorie toată viața. Salariul ei n-a crescut decât odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit, chiar și pentru branduri de renume mondial. Aceasta este realitatea multor români care muncesc opt ore pe zi și tot ajung să trăiască de pe un minim pe economie”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini, difuzată de Gândul. Creșterea salariului minim pe economie a devenit un subiect fierbinte în România, iar ministrul Muncii, Florin Manole, atrage atenția asupra problemelor legate de aplicarea legii și inechitățile din sistemul bugetar. „Avem o directivă europeană și o legislație românească care ne spune că salariul minim trebuie majorat de la 1 ianuarie. Amânarea aplicării până la 1 iulie a fost o greșeală gravă. În plus, în sectorul bugetar salariile rămân înghețate de mult timp, chiar dacă salariul minim crește”, explică Manole. Ministrul subliniază că impactul real va fi resimțit mai ales în mediul privat, unde majorarea salariului minim poate aduce venituri mai bune angajaților cu salarii mici. „De exemplu, mama mea a lucrat într-o croitorie și salariul ei a crescut doar odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit. Este o realitate pentru mulți angajați care muncesc opt ore pe zi și abia reușesc să-și întrețină familia”, spune Manole. „Sclavie modernă” și riscul de sărăcie Ministrul avertizează că situația reflectă o formă de „sclavie modernă”. Statisticile arată că 17% dintre angajați sunt în risc de sărăcie în România, față de 8% în Uniunea Europeană. „Este impardonabil ca oamenii care muncesc din greu să fie în risc de sărăcie. Eficiența economică nu trebuie măsurată pe spatele angajaților prost plătiți”, adaugă Manole. De asemenea, pensiile celor care au lucrat întreaga viață la salariu minim sunt foarte mici, sub 2.000 de lei, ceea ce îi plasează în categoria pensionarilor vulnerabili. „Aceasta este consecința salariilor mici și a cotizațiilor reduse din trecut”, explică ministrul. Cauzele inechităților Legislația a permis, de-a lungul timpului, apariția unor discrepanțe între pensii. Fiecare traseu profesional este unic: un angajat poate avea perioade diferite de concediu, ore suplimentare, copii sau șomaj. Astfel, chiar persoane care au lucrat ani la rând în aceeași funcție pot ajunge la pensii diferite. „Nu există două dosare de pensie identice în România, iar diferențele nu sunt întotdeauna corectabile retrospectiv. Dar statul trebuie să se asigure că salariul minim și pensiile celor vulnerabili sunt protejate și cresc în mod echitabil”, a conchis Florin Manole.

Ce salarii au florăresele de la Magnolia, Floria, Iris, Maison d’Or, OK Flora si Florăria Magheru. Cine câștigă mai mult acum, în 2026

Ce salarii au florăresele de la Magnolia, Floria, Iris, Maison d’Or, OK Flora si Florăria Magheru. Cine câștigă mai mult acum, în 2026. La Magnolia, salariul de bază net variază între 2.800 – 3.200 de lei. Se oferă bonusuri/tichete în valoare de 400-600 de lei, ceea ce înseamnă că salariul ajunge la 3.200 – 3.800 lei. La Floria, salariul de bază net este de 2.700 – 3.100 lei, iar bonusurile/tichetele ajung la 300 – 500 lei. Totalul salariului se ridică astfel la 3.000 – 3.600 lei. La Iris, salariul de bază net se situează între 3.000 – 3.500 lei, iar bonusurile/tichetele ajung la 500-800 lei lunar. Astfel, o angajată a florăriei ajunge să câștige 3.500 – 4.300 lei net. Maison d’Or plătește un salariu de bază net de 3.200 – 3.800 lei, la care se adaugă bonusuri/tichete de 400-700 lei, iar totalul ar ajunge la 3.600-4.500 lei. OK Flora oferă un salariu de bază net de 2.700-3.200 lei, iar bonusuri/tichete de 300 – 500 lei. Salariul ajunge astfel la 3.000 – 3.700 lei. Florăria Magheru poate da un salariu de bază net de 2.600 – 3.000 lei, cu bonusuri/tichete de 200-400 lei. Astfel, totalul ajunge la 2.800 – 3.400 lei. Autorul recomandă:

Reacția care a ,,inflamat” Reddit-ul. Câți bani trebuie să ,,produci” pentru firmă, ca să ,,meriți” 10.000 lei net lunar

Reacția care a ,,inflamat” Reddit-ul. Câți bani trebuie să ,,produci” pentru firmă, ca să ,,meriți” 10.000 lei net lunar. Un mesaj postat pe contul r/LocuriDeMunca.ro a ,,inflamat” comunitatea de pe Reddit. Se intitulează ,,Patronas român explicându-ne de ce nu merităm salarii și cât de rău o duce el” și aparține lui Creative-Cat11. Patronul respectiv a distribuit următorul ,,calcul”: ,,Dacă vrei 10.000 lei net salariu, trebuie să produci măcar 50.000 lei pentru firmă. Nu 20.000. Nu 30.000. 50.000. Pentru că: – tu iei 10.000 lei – firma plătește aproape 20.000 lei cu taxe – mai există marketing, chirii, softuri, echipă – iar la final, patronul NU rămâne cu 30.000 lei. În multe cazuri, rămâne cu 50.000 lei (brut) De patru ori mai puțin ca tine. În multe cazuri, rămâne cu 5.000 lei (brut). Asta e partea pe care mulți nu o văd. Salariile nu sunt despre ,,cât muncești”. Sunt despre cât produci. Vrei mai mult? Nu negociă doar salariul. Învață să produci mai multă valoare.” Cum au reacționat redditorii ,,Nu-i neapărat greșit, dar e mentalitate de traseistă. „Producția” nu e mereu ușor de calculat. O femeie de serviciu, pe hârtie, nu produce nimic. Dar dacă n-ai avea, ai pierde o oră, ori tu, ori vreun angajat, ca să faceți curat. Angajatul care se ocupă cu SSM, nici ăla, nu-ți produce nimic, direct. Dar dacă nu-l ai, îți iei și amenzi, ai și probleme legale când bagă vreun angajat mâinile pe unde nu trebuie. Chestia cu „produci X lei” merge pe chestii foarte simple. La o societate, în general, e mai greu să estimezi cât îți produce fiecare. Dar poți face orice gimnastică mentală pentru a justifica salarii mici. Cunosc patroni care justifică mașina scumpă pe ideea „nu pot să mă duc la întâlnire de afaceri în Logan”. Omul are șaormerie.”, a scris cineva. „Meriți faliment, care vine negreșit” ,,Patronache a găsit chatgpt”, îl ironizează alt utilizator. ,,În primul rând un business nu funcționează așa, și asta spune multe despre educația financiară a românilor. În primul rând, nu toți angajații „produc”. Tu că business ai fie un produs, fie un serviciu. Pentru produsul sau serviciul ăla ai niște costuri directe. Dacă la costurile alea directe contribuie și o parte din angajați, da, acolo poți să consideri că angajații ăia produc. Pe de alta parte ai o groază de costuri indirecte, pe care le numim SG&A, unde sunt incluse o groază de costuri, inclusiv costuri cu angajați precum contabilitate, secretari, sales, sales support etc. Ăia nu produc. Chiar dacă ăia din vânzări îți găsesc clienți și semnează contracte, tot la SG&A intra. Ei bine, ăla e un procent pe care tu îl calculezi anual și îl adaugi în prețul final al produsului sau al serviciului. Ca să rezumăm, tu, ca owner, patronache, CFO sau ce ești, te asiguri că produsele sau serviciile tale acoperă toate costurile astea, plus profit, și rămâi cu un preț competitiv pe piață, la final. Nu e ușor, dar e responsabilitatea ta. Să pui responsabilitatea asta în cârca angajaților care nu „produc” înseamnă că nu știi cum funcționează un business și meriți faliment (care vine negreșit).”, este mesajul altcuiva.

Minunea de la Bistrița a declanșat un scandal uriaș. Deputatul a răbufnit

„Minunea” de la echipa de handbal feminin Gloria Bistrița, aflată pe primul loc în Liga Florilor și calificată în sferturile Ligii Campionilor, a declanșat un scandal uriaș. Deputatul Robert Sighiartău (37 de ani) a acuzat clubul de „lipsă de transparență” față de cetățeni și a spus că jucătoarele primesc salarii chiar și de 12.000 de euro din bani publici. Scandal la Bistrița, după ce Gloria s-a calificat în sferturile Ligii Campionilor. Ce spune deputatul Robert Sighiartău Gloria Bistrița traversează o perioadă istorică, după ce pe 28 martie 2026 s-a calificat în sferturile Ligii Campionilor. Elevele antrenorului spaniol Carlos Viver (52 de ani) le-au învins pe danezele de la Ikast Handbold și în retur, 37-28, după ce în prima manșă se impuseseră la limită, 35-34. Performanța fabuloasă a declanșat o adevărată nebunie la Bistrița, iar acum susținătorii Gloriei se pregătesc de următoarea dublă din cea mai importantă competiție intercluburi, programată împotriva franțuzoaicelor de la Brest Bretagne. Prima confruntare va avea loc în România, pe 18 aprilie, urmând ca returul, respectiv duelul ce va decide echipa calificată în semifinale, să se dispute în Franța, pe 25 aprilie. Din păcate, până la aceste partide, handbalul din Bistrița este lovit de un scandal. Robert Sighiartău, debutat de Bistrița-Năsăud din partea partidului PNL, a acuzat clubul de „lipsă de transparență” și a spus că jucătoarele primesc salarii chiar și de 12.000 de euro din bani publici, în ciuda faptului că plafonul stabilit prin lege e de doar 6.850 de euro: „Gabriel Lazany, cel puțin în acești doi ani, ca să fac o evaluare, a fost o dezamăgire. Unu: deciziile administrative nu se iau la Primăria Bistrița, ci în birourile președintelui Consiliului Județean, Radu Moldovan. Adică nu există o personalitate, o gândire autentică, o idee personală de dezvoltare a municipiului. Vă dau primul exemplu: prima prioritate a domnului Lazany nu a fost centura Bistriței, dezvoltarea infrastructurii, ci să dea aproape 4 milioane de euro la clubul Gloria. Astea au fost printre primele proiecte pe care le-a promovat. Știm bine ce se întâmplă cu clubul Gloria. Sunt un susținător al sportului, dar acolo există o mare lipsă de transparență, cetățenii nu știu ce se întâmplă cu banii lor în cadrul clubului. În plus, am sesizat tot timpul că există salarii mult prea mari, oferite până la urmă de cetățeni, de administrație. Mă refer la salarii de 8, 10, 12 mii de euro, pe care clubul Gloria le oferă unor angajați de acolo, unor jucători. Performanța nu poate fi susținută doar din bani publici”, a răbufnit deputatul Robert Sighiartău pentru Știri BN. Cum ar fi fentată legea Despre subiect au scris și cei de la ZiarDeBistrița.ro, care au dezvăluit și metoda prin care ar fi fentată legea. Așa cum am precizat deja, jucătoarele au voie să primească salarii de cel mult 6.850 euro. Însă, sportivele ar fi înregistrate ca Persoane Fizice Autorizate (PFA), iar restul de bani până la sumele menționate de Robert Sighiartău ar fi virate în conturile PFA-urilor. Trebuie precizat că reprezentanții Gloriei Bistrița au negat deja acuzațiile și au spus că plafonul stabilit prin lege este respectat cu strictețe: „Din respect pentru sportivii, suporterii și pentru toți oamenii care susțin Gloria, considerăm necesar să cerem public domnului deputat Robert Sighiartău să oprească dezinformarea și atacurile nefondate care afectează imaginea clubului și a sportivilor noștri. Conform Legii nr. 296/2023 cuantumul maxim al remunerațiilor plătite din fonduri publice poate fi de maximum 6.850 €. Afirmațiile care sugerează contrariul și invocă alte sume nu doar că sunt inexacte, dar sunt manipulatoare și creează o percepție nedreaptă asupra unui proiect sportiv construit transparent și corect. Clubul Gloria Bistrița luptă, reușind performanțe naționale și internaționale, și creează modele pentru tinerii din județul nostru. Astfel de atacuri și manipulări lovesc direct în sportivii Gloriei, care reprezintă acest județ cu demnitate. Sportivii Gloriei sunt ambasadorii Bistriței și ai județului. Prin fiecare meci, prin fiecare victorie, duc mai departe imaginea unei comunități care crede în muncă, disciplină și respect. De aceea, tragem un semnal de alarmă: discursul public despre sport trebuie să rămână responsabil. Critica este firească într-o societate democratică, dar ea trebuie să fie bazată pe fapte, nu pe manipulări. Sportivii noștri merită să fie susținuți, nu folosiți în dispute care nu le aparțin și nu folosesc comunității oamenilor minunați din județul Bistrița-Năsăud”, au transmis reprezentanții clubului, prin intermediul unui comunicat distribuit luni seară, 30 martie. Gloria Bistrița este pe primul loc în Liga Florilor, cu 34 de puncte adunate după 18 etape, și atacă titlul. Principala urmăritoare este CSM București, cu 33 de puncte, formație de asemenea calificată în sferturile Ligii Campionilor.