Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în exclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în eclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
Bolojan explică de ce Guvernul amână interdicția cumulului pensiei cu salariul
„Dacă se impune să faci o reducere, e normal să plece cel care are o sursă de venit și să nu plece cineva care nu are decât această sursă de venit. Sunt câteva domenii în care avem nevoie de o săptămână, două să identificăm problemele. Gândiți-vă, de exemplu, că acum se definitivează posturile în învățământ. Sunt câteva specializări, câteva școli din România, să spunem, din zona urban mic, de rural, unde avem în anumite discipline un deficit de profesori de specialitate. În domeniul de fizică, de exemplu, înțeleg că avem puțini profesori și multe catedre sunt acoperite de profesori pensionari”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la Antena 3 CNN. Premierul a precizat că măsura trebuie aplicată cu atenție pentru a evita probleme în alte sisteme: „Dacă ar fi aprobat fără să vedem efectele în toate domeniile, ar fi apărut o problemă și cei care lucrează astăzi din poziția de pensionari în învățământ nu ar fi putut lucra. Avem anumite discipline, anumite specialități în spitale, tot în spitale mai mici, unde nu avem medici de specialitate care încă sunt acoperite”. „Trebuie să calculezi efectele, astfel încât atunci când adopți o măsură să nu riști să creezi probleme în alte sisteme. Lucrăm la analiza acestui lucru, analizăm aspectele care țin de constituționalitate, în așa fel încât, în luna septembrie, să putem veni, sau în pachetul următor, cu o altă măsură directă, ordonanță, propunere, pentru a rezolva și această situație, pentru că nu e doar o problemă populară, ci de echitate”, a completat Bolojan. „Dacă tot faci reduceri și va trebui să facem aceste reduceri și în administrația centrală, acest pachet rezolvă doar administrația locală, dar veți vedea, începând de săptămâna următoare, fuziuni de instituții centrale, în așa fel încât să ne reducem cheltuielile”, a încheiat premierul.
Ce prevede ORDONANȚA care interzice cumulul pensie-salariu la stat / Tanczos Barna: Nu avem prevăzute excepții
Executivul lucrează la o ordonanță de urgență care va interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul public. Cei cu vârsta de pensionare pot continua să muncească, în firme sau unităţi de stat, până la vârsta de 70 de ani, dacă renunţă la plata pensiei. Măsura se va aplica și militarilor și foștilor polițiști, a declarat la Digi24 vicepremierul Tanczos Barna. „Obiectivul nostru primordial este să reducem privilegiile, să construim o societate care se bazează pe muncă. Este elementul cel mai important al acestor reforme, astfel încât cheltuielile statului cu nemunca să scadă cât mai mult. Și aceste cheltuieli înseamnă primul și în primul rând acele ajutoare sociale care se duc către persoane capabile de muncă și care ar putea să contribuie la dezvoltarea unei societăți sănătoase în România. Al doilea element, la fel de important, este că acele persoane care primesc bani de la statul român sub formă de salariu, sub formă de indemnizație, sub formă de pensie specială, să primească sume raportate proporțional la munca depusă sau la activitatea depusă”, a declarat Tanczos Barna, la Digi24. „Aici, desigur, este nevoie de o delimitare foarte clară a muncii și a beneficiilor sub formă de pensii și de aceea propunem ca aceste sume să nu se cumuleze”, a precizat el. „La magistrați este foarte clar ce propunem, în loc de 25 de activitate în domeniul magistraturii, să fie minimul 35 de ani, adică nu după 25 de ani de activitate, ci după 35 de ani de activitate să poată să iasă anticipat la pensie, pensia să nu poate fi mai mare decât 70% din salariul net încasat în ultima lună. Toate aceste măsuri sunt aprobate și sunt implementate în timp, pentru că nu toți ies a doua zi la pensie. Și, cu siguranță, aceste efecte se văd în funcție de numărul de persoane care, în baza noii legi, ies în următorul an, în următorii ani la pensie, conform noilor condiții”, a explicat ministrul. „Există o perioadă de tranziție pentru că acest lucru este o chestie de constituționalitate. Nu poți să ștergi cu buretele vechiul sistem, dar în comparație cu actuala lege care permite trecerea la noul sistem de pensionare în 30 de ani, acuma trecerea se face în 5 ani. Să vedem care o să fie varianta finală, pentru că în in inclusiv ieri au avut loc discuții între magistrați și domnul prim-ministru, inclusiv astăzi sunt discuții pe această temă. Vom colecta toate propunerile și vom veni din partea coaliției cu o variantă finală săptămâna viitoare, dar cu siguranță nu vom aștepta zeci de ani ca să trecem doi la actualul sistem de pensionare la un nou sistem, mult mai echitabil”, a continuat vicepremierul. Ministrul a subliniat că în acest proiect nu sunt vizate pensiile polițiștilor sau militarilor. „Dar avem această propunere de a nu cumula pensia cu salariul, de exemplu, care se va referi și la militari și la foști polițiști. Este un lucru absolut normal. Dacă ai ieșit la pensie la 50 de ani și te-ai reangajat la stat, nu mi se pare normal să cumulezi salariul cu pensia. Este o reformă substanțială care se va aplica imediat. Va trebui să opteze”, a menționat Tanczos Barna. „În momentul de față nu avem prevăzute excepții. Să vedem până săptămâna viitoare ce propuneri mai vin și vor fi discutate în coaliție, dar lucrul cel mai important este ca acele persoane care ar putea să se retragă din activitate, pe un loc de muncă care ar putea fi ocupat de un tânăr care este la șomaj, de exemplu, trebuie să aleagă această variantă și trebuie, pe parcurs, încet-încet să elibereze locurile de muncă pentru noile generații. Nu e normal ca tinerii să primească indemnizație de șomaj, în timp ce alte persoane cumulează salariu și pensie, ocupând acel loc de muncă care ar fi disponibil, teoretic pentru un tânăr care își începe cariera în administrația de stat, de exemplu”, a explicat el. Vicepremierul nu exclude ca proiectul să sufere modificări. „Nu vorbesc în numele coaliției înainte de varianta finală. Suntem în consultări publice. Tocmai de aceea sunt consultările publice, ca să ascultăm toate părțile implicate, să ascultăm toate părerile, că altfel astăzi am fi vorbit de o variantă finală și o decizie clară. Nu. Suntem în continuare într-o perioadă de consultări și teoretic e posibil să vină propuneri care vor fi acceptate”, a mai spus Barna. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Încă o lovitură pentru vârstnici! Guvernul pregătește INTERZICEREA cumulului pensiei cu salariul Guvernul intenționeză să modifice proiectul Pilonului II de pensii. Beneficiarii ar urma să poată retrage inițial 30% din sumă
Economiștii le recomandă românilor metoda 50/30/20 pentru a face față scumpirilor masive din august 2025
„Nu-mi ajung banii pentru factura la energie”, „Nu ne permitem”, „Nu avem bani, trebuie să anulăm excursia”, „Nu avem bani pentru situații de dezastru” – se plâng tot mai mulți români. Peste 6 milioane de români sunt la limita sărăcie și nu pot face față cheltuielilor pentru că nu știu să-și alcătuiască un buget personal lunar. Există metoda 50/30/20! Însă, presupune multă disciplină financiară. Ce presupunea metoda 20/50/30 în 2018? Să presupunem că salariul sau venitul lunar este o plăcintă care trebuie tăiată în trei bucăți. Prima bucată reprezintă economiile lunare; A doua bucată reprezintă nevoile zilnice ce trebuie să fie satisfăcute; A treia bucată reprezintă satisfacerea dorințelor; În vremuri economice obișnuite, Business Magazine recomanda modelul 20/50/30 (20% pentru economii, 50% pentru nevoile zilnice, 30% pentru dorințe). Procentul pentru economisire trebuia crescut odată cu vârsta, de la 5% la 20 -25 de ani, la 15% până la vârsta de 50 ani. Plata cheltuielilor casnice și a facturilor este prioritară. În 2025, românii trebuie să recurgă la metoda 50/30/20 Adrian Codirlașu, președinte CFA România, a declarat pentru Digi24 că în vremuri de criză economică, procentul pentru economii trebuie crescut de la 20 la 50%. „Practic, să avem 50% pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem, 30 pentru dorințe, nu nevoi, și 20 pentru economii. Ce putem facem în aceste momente de recesiune este să umblăm la acel 30%. Poate vedem că avem prea multe abonamente la anumite platforme”. 50% din venitul lunar trebuie pus la păstrare, la economii; 30% pentru nevoile zilnice; 20% pentru dorințe; Cumpărat doar strictul necesar, mai puține dorințe satisfăcute, mai multe economii Pentru început, trebuie să cumpărăm alimentele esențiale, la o cantitate necesară, așa cum recomandă Alina Danciu: „Nu luăm 10 kilograme de carne, luăm 5-6, pentru că din alea 10, rămân două și clar nu se consumă, se aruncă. O metodă eficientă de economisire este planificarea cumpărăturilor și evitarea risipei alimentare”. Jurnalistul Bogdan Băcilă îi îndeamnă pe români să urmărească mai des ofertele: „Marii retaileri oferă reduceri de câteva zeci de procente, în cazul produselor perisabile în aceeași zi. Dacă urmărim aceste oferte, mai ales la ceas de seară, putem face economii importante. Specialiștii recomandă împărțirea bugetului familiei în procente”. Potrivit studiului Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România, 37% dintre respondenți au dezvăluit că nu au reușit să economisească niciodată. Numai 10% spun că economisesc o singură dată pe an. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România, pe ultimul loc la alfabetizare financiară în Europa. Cetățenii economisesc mai puțin de 10% din venit
RA-APPS vine cu precizări după informațiile vehiculate în spațiul public despre SALARIUL directorului: Va rămâne la un nivel net lunar de 24.000 lei
Reprezentanții Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) transmit, joi, că suma de 4,5 milioane de lei vehiculată în spațiul public nu reprezintă indemnizația individuală a directorului general al Regiei, ci reprezintă totalul cheltuielilor pentru întregul aparat de conducere al instituției. „Potrivit bilanțului contabil pentru anul 2024, aprobat de Consiliul de Administrație al R.A.-A.P.P.S. în luna mai și întocmit de societatea de audit SOCECC SRL, în documentul financiar figurează suma de 4.519,99 mii lei brut la categoria «Cheltuieli aferente contractelor de mandat și altor organe de conducere și control»”, se arată în comunicatul de presă. RA-APPS: Nu a existat și nu există nicio intenție de majorare nejustificată sau ilegală Reprezentanții Regiei adaugă că „menționarea directorului general în dreptul sumei totale de 4.519,99 mii lei a fost rezultatul unei erori materiale de redactare, care a fost ulterior corectată în documentele interne și adusă la cunoștința Consiliului de Administrație”. „Suma reprezintă totalul indemnizațiilor tuturor membrilor în organele de conducere ale regiei/sucursalelor acesteia (membrii Consiliului de Administrație și directori). Nu a existat și nu există nicio intenție de majorare nejustificată sau ilegală a remunerației directorului general, așa cum a fost vehiculat eronat și tendențios în spațiul public”, adaugă sursa menționată. RA-APPS mai spune că „Remunerația directorului general s-a situat în anul 2024 și va rămâne pe întreaga durată a mandatului la un nivel net lunar de 24.000 lei”. „Remunerația directorului general s-a situat în anul 2024 și va rămâne pe întreaga durată a mandatului la un nivel net lunar de 24.000 lei, la care se poate adăuga o componentă variabilă anuală, limitată la echivalentul unui singur salariu net. Aceasta este singura formă de retribuție acordată în cadrul R.A.-A.P.P.S.”, au conchis reprezentanții Regiei. Profit.ro a publicat miercuri un articol în care susține că directorul RA-APPS, Marius Grăjdan, avea propusă pentru acest an o indemnizație de aproape 1 milion de euro, dar afirmă că a fost o greșeală de redactare”. Foto: Facebook/ RA-APPS AUTORUL RECOMANDĂ:
Salariul pe care trebuie să-l ai pentru a-ți cumpăra o locuință nouă cu credit ipotecar în 2025, înainte de majorarea TVA
Începând cu 1 august 2025, românii vor cumpăra locuințe mai scumpe după creșterea TVA la 21%, potrivit Imobiliare.ro. Potrivit Ziarul de Iași, pentru a finaliza tranzacția, românii trebuie să caute locuința ideală pentru a fi livrată în cel mult un an. Ei trebuie să semneze un antecontract, achitând un avans de cel puțin 20% și identifică creditul potrivit. Și ieșenii sunt vizați de această măsură. Dacă nu au un venit cu până la 15% mai mare, nu vor mai putea cumpăra o locuință, avertizează Andrei Cazacu, director Franchise Network Imobiliare.ro Finance. Ce venituri trebuie să aibă pentru a cumpăra o locuință de 42 de metri pătrați înainte de creșterea TVA de la 9 la 21%? Dar pentru a obține un împrumut ipotecar pe 30 ani? În 2025, românii trebuie să câștige mai mult pentru a-și cumpăra locuințe Trebuie să aibă un venit lunar de minim 5.000 lei pentru a putea obține un împrumut ipotecar pe care să-l achite în 30 ani, adică în valoare de 334.000 lei. În Constanța, pentru a putea cumpăra o locuință de 83.328 de euro, constănțenii trebuie să aibă un venit minim de 5.600 lei. Iar la Timișoara, pentru achiziționarea unui apartament de 88.242 de euro, timișorenii trebuie să aibă minim 5.900 lei. Trebuie să achite și un avans de 15%. Bucureștenii trebuie să aibă cel puțin un venit minim de 6.000 de lei lunar. Brașovenii, pentru a accesa un împrumut de 452.000 lei, trebuie să aibă venit lunar de 6.800 de lei pentru a achita un avans de 15% din prețul mediu de 105.000 euro pentru a putea cumpăra un apartament de 42 de mp. Trebuie să se pregătească să plătească 135.786 de euro în următorii 30 ani. Clujenii au și mau mult de plătit. Pentru a solicita un credit ipotecar în valoare de 585.170 lei, ei trebuie să aibă venitul minim de 8.500 lei. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Orașul românesc în care plătești 11.000 de euro pentru un apartament cu 2 camere, în iulie 2025 Apartamentele vechi cu 3 camere ating prețuri-record. Iată singurele zone din București unde mai poți cumpăra SUB 100.000 de euro Cât va ajunge să coste un apartament în București, Constanța, Iași, Brașov și Cluj-Napoca, după creșterea TVA-ului. Cu cât se vinde 1m² Cum a evoluat cererea pentru LOCUINȚE la începutul lui 2025 în București și marile orașe. Expert imobiliar. „Este o performanță importantă”
Cosmin Ghiță, directorul Nuclearelectrica, își donează 20% din salariu către statul român
Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, a anunțat că își donează 20% din salariu către statul român „pentru inițiative relevante în acest domeniu strategic”. Anunțul vine după ce și ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că și-a tăiat 20% din salariu. „Cred cu convingere că leadershipul autentic presupune asumare, inclusiv dincolo de atribuțiile de serviciu. De aceea, am decis să susțin în mod direct, ca persoană fizică, proiectele care contribuie la consolidarea programului nuclear civil din România, donând 20% din salariul meu către statul român pentru inițiative relevante în acest domeniu strategic. Într-un moment în care se discută intens despre remunerarea liderilor din companiile de stat, consider că este esențial ca aceștia să dea un exemplu de solidaritate și angajament față de obiectivele naționale pe care le servescc”, a scris Cosmin Ghiță pe rețelele de socializare. Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat că a renunțat la 20% din salariu Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat, vineri, că a renunțat la 20% din salariul său, bani pe care i-a virat către statul român. „Tocmai am virat 20% din salariul meu de ministru al Energiei statului român. Înainte de a le cere tuturor colegilor din companiile de stat din subordinea Ministerului, e normal ca eu să fac acest gest. Acum le cer și lor și directorilor și membrilor în Consiliile de Administrație și de Supraveghere să facă același gest într-un element de normalitate în care nu putem să cerem doar oamenilor care au venituri mici, doar familiilor tinere aflate la început de drum sau doar bunicilor care au pensii mici, să strângă cureaua și să fie solidari cu România în aceste momente”, a precizat Bogdan Ivan pe contul său de Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bogdan Ivan, ministrul Energiei: „Tocmai am virat 20% din salariul meu de ministru al Energiei statului român” Pachetul 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Reforma societăților unde statul e acționar majoritar. Vom modifica indicatorii de performanță Cum ar fi intervenit Guvernul României în PRESA din Moldova, în timpul campaniei prezidențiale / Ce s-ar ascunde în spatele susținerii lui Nicușor Dan
Ministrul Economiei: A doua zi, după tragedia de la Praid, directorului SALROM i s-a mărit salariul
Ministrul Economiei, Radu Miruță recunoaște că ministerul pe care îl conduce, de foarte puțină vreme, este unul în care șefii câștigă foarte mulți bani. În companiile de stat din subordine se încasează salarii de zeci de mii de lei lunar. Un exemplu în acest sens este cel al directorului SALROM, companie de stat care administrează și exploatează resursele de sare ale țării. „Ministerul Economiei este acel minister cu foarte multe companii de stat. Cu foarte multe sinecuri. A doua sau a treia zi, după ce s-a întâmplat tragedia de la Praid, când întreaga Românie era un pic și îngrijorată, erau acolo forțe ale statului român care încercau să limiteze impactul. Directorului SALROM i s-a mărit salariul. 38.000 de lei de la 32.000. Pe 28 mai 2025. Adunarea Generală a Acționarilor a decis mărirea acestei indemnizații. Doar bucata fixă, că mai au și o bucată variabilă”, a spus la B1 ministrul Miruță. Acesta a dat și alte exemple de salarii mari în companiile de stat, precum Cuprumin, Ictrans, Institutul de Cercetări în Transporturi. „50.000 de lei pe lună, sumă fixă. Mai au o componentă variabilă, care crește. E drept asta? Nu e drept”, a spus Radu Miruță.
O companie americană de top face angajări în România. Salariul poate ajunge până la 1.900 de net lunar. Ce responsabilități vor avea noii angajați
Unul dintre cei mai mari producători mondiali de ciocolată și biscuiți, face angajări în România, în Capitală. Pentru un post din domeniul controlului calității, salariul net poate ajunge la 1.900 de euro pe lună, unul dintre cele mai mari din acest sector. Compania americană Mondelez International caută un Quality & Compliance Advisor, care va lucra în cadrul departamentului de asigurare a calității, în biroul din București. Printre responsabilitățile viitorului angajat se numără: identificarea riscurilor de conformitate și elaborarea unor strategii pentru prevenirea acestora, evaluarea periodică a interacțiunilor cu clienții (prin apeluri sau e-mailuri), utilizarea metodologiilor de îmbunătățire a proceselor pentru eficientizarea activității și reducerea redundanțelor, efectuarea de controale și audituri interne privind respectarea standardelor de calitate. Candidatul ideal trebuie să îndeplinească următoarele condiții: diplomă de licență, minimum doi ani de experiență în controlul calității sau în resurse umane (HR), abilități excelente de analiză, comunicare și multitasking. Salariul oferit: peste media din Capitală Pentru acest rol, salariul net ajunge la 1.900 de euro, potrivit anunțului oficial. Spre comparație, salariul mediu net în București era de circa 1.320 de euro (6.573 de lei) în octombrie 2024, conform datelor INS, potrivit Fanatik. Mondelez este prezentă în România cu peste 1.200 de angajați, iar fabrica sa din Clinceni este cea mai mare unitate de producție a companiei din regiune, cu 879 de angajați. Produsele realizate aici sunt exportate în alte 28 de țări. „Fabrica de la Clinceni este cea mai mare unitate de producție din regiune. Majoritatea produselor sunt destinate pieței locale, dar livrăm și în alte 28 de țări“, a declarat Alexandros Michalatos, director manufacturing Clinceni. Din 2022, compania a investit aproximativ 30 de milioane de euro în România, mai ales în tehnologizarea producției și siguranță alimentară. Numele meu este Denis Andrei, sunt un jurnalist cu o pregătire solidă și o pasiune neîncetată pentru informare. Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București și, de … vezi toate articolele