Riscul din paharul cu apă, egal cu cel al sedentarismului
Apa de la robinet ar putea fi un factor de risc cardiovascular subestimat: un studiu realizat pe peste 74.000 de persoane din întreaga lume arată că expunerea la apă potabilă cu salinitate ridicată crește riscul de hipertensiune arterială cu 26%, un nivel comparabil cu cel asociat sedentarismului, potrivit The Independent. Cercetătorii de la Universitatea Internațională din Florida, conduși de profesorul Rajiv Chowdhury, au analizat 27 de studii bazate pe populație din Europa, SUA, Australia, Israel, Bangladesh, Vietnam și Kenya. Concluzia este îngrijorătoare: apa potabilă mai sărată este asociată cu valori semnificativ mai ridicate ale tensiunii arteriale. De unde vine sarea din apa de băut Principala cauză este creșterea nivelului global al mării. Pe măsură ce oceanele avansează, apa de mare pătrunde în acviferele de apă dulce din zonele de coastă. Rezultatul: apa freatică devine din ce în ce mai sărată. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în zone costiere sau în apropierea coastelor. Mulți dintre ei, în special din țări cu venituri mici și medii, depind de apa freatică ca principală sursă potabilă. Cifrele din spatele riscului Persoanele expuse la apă cu salinitate ridicată aveau o tensiune arterială sistolică mai mare cu aproximativ 3,22 mmHg. Tensiunea diastolică era mai mare cu aproximativ 2,82 mmHg. Riscul de hipertensiune era cu 26% mai ridicat față de persoanele care beau apă cu salinitate normală. Acest risc este comparabil cu cel al activității fizice reduse, care crește hipertensiunea cu 15–25%. Un miliard de oameni, deja afectați de hipertensiune Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de persoane la nivel global. Este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și ale accidentelor vasculare cerebrale. Eforturile de prevenție se concentrează, de regulă, pe sarea din alimentație. Pâinea, cerealele, sosurile și mâncărurile semipreparate rămân principalele surse de sodiu. Apa potabilă nu a fost, până acum, considerată un factor major. Problema se va agrava odată cu schimbările climatice Dr. Chowdhury avertizează că situația se va înrăutăți pe măsură ce schimbările climatice se accelerează. Creșterea nivelului mării va contamina și mai mult sursele de apă dulce din zonele costiere. Populațiile vulnerabile – cele care nu pot detecta gustul sărat al apei și nu au acces la surse alternative – sunt cele mai expuse. Ele pot ingera cantități mari de sodiu fără să știe, doar prin consumul zilnic de apă. Limita de sare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de maxim 5 grame pe zi.
Aproape 40.000 de oameni din 16 localități mureșene riscă să rămână fără apă potabilă, după dezastrul de la Praid
Situație critică în județul Mureș. După dezastrul de la Praid, aproape 40.000 de oameni din 16 localități riscă să rămână fără apă la robinet. Salinitatea râului Târnava Mică a crescut brusc, miercuri seară, așa că două uzine ar urma să fie oprite, pentru că nu mai pot continua procesul de filtrare, informează Știrile Pro TV. Autoritățile cer oamenilor să-și facă rezerve de apă de uz casnic. Cea potabilă este asigurată cu cisterne de mai bine de o săptămână. Apa râului Târnava Mică – cel care se intersectează cu pârâul Corund – este monitorizată frecvent, după dezastrul de la salina Praid. De o săptămână, din cauza infiltrărilor de sare, localnicii primesc apă potabilă din cisterne, iar cea din rețea era folosită pentru uz casnic. Acum, situația riscă să fie și mai gravă, chiar dacă autoritățile sperau ca apa să poată fi folosită pentru animale. Pentru că salinitatea a crescut brusc, s-au luat unele măsuri. „Riscul este iminent ca în următoarele ore să trebuiească să oprim uzinele de apă din Fântânele și după câteva ore la propagarea valului respective inclusiv uzina din Târnăveni. Ju mai pot face față sistemele de tratare, inclusiv țevile. Vorbim de concentrații înzecite”, precizează Sipos Levente, director Aquaserv. „Presupun prin logică că o fi intrat apa săratăîn Târna,a motivul și cum chiar nu cunoaștem”, a declarat Barabas Antal Szabolcs, prefectul județului Mureș. Astfel, 16 localități ar putea rămâne fără apă la robinet. Oamenii sunt sfătuiți să-și facă rezerve de apă dulce. „Vom relua transportul de apă pentru adăparea animalelor cu cisternele propria ale ISU în funcție de solicitările acestora”, a afirmat Cristian Buhăianu, șef adjunct ISU Mureș. „Noi sperăm căîn câteva ore sau într-o zi sa reușim să repornim uzinele de apă”, a completat Sipos Levente, director Aquaserv. În județul Mureș sunt 48 de puncte de distribuție a apei potabile, iar monitorizarea râului continuă în 14 locuri. Până acum, s-au distribuit peste 570 de mii de litri de apă pentru consum și adăparea animalelor. FOTO – Captură video: Știrile Pro TV Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele