Toxinele de pe corpul nostru: perturbatorii endocrini pot fi prezenți și în hainele noastre
Ftalații, compușii perfluoroalchilici și polifluoroalchilici (PFAS) sau metalele grele, precum cromul, sunt câteva dintre substanțele care se pot găsi în anumite articole de îmbrăcăminte, care pe termen lung pot dăuna sănătății prin alterarea sistemului endocrin și generarea de patologii renale, tiroidiene și chiar tumorale. Daunele aduse sănătății Cercetătoarea Nuria Güil de la IS Global explică pentru EFE Salud că PFAS sunt o familie de peste 10.000 de compuși caracterizați printr-un lanț de carbon care îi face impermeabili. Aceștia sunt utilizați pe scară largă într-o „infinită” de materiale, inclusiv paltoane hidrofuge și îmbrăcăminte sport. Chiar și „țesăturile magice” care nu se pătează conțin adesea componente perfluorinate. „Se acumulează în sânge și în unele organe timp de mulți ani. Unele pot rămâne până la 20 de ani. Se leagă de albumina din sânge și transportă substanțe în tot corpul nostru, având tendința de a se acumula, în special în ficat, rinichi și tiroidă”, spune Güil. Și au fost asociate cu unele patologii precum hipertiroidismul sau hipotiroidismul, deoarece pătrund în mecanismele biologice ale reglării hormonale. „De asemenea, este legat de anumite tipuri de cancer, iar aceștia sunt compuși care, de exemplu, traversează placenta în timpul sarcinii și, prin urmare, există o expunere în timpul vieții fetale, ceea ce poate altera programarea fetală. A fost puternic asociat cu o greutate mică la naștere la nou-născuți”, explică cercetătorul ISGlobal. Și există studii care leagă aceste substanțe chimice de un răspuns mai slab al sistemului imunitar, reducând eficacitatea vaccinurilor, dar și de boli legate de steatoza hepatică, cu creșterea colesterolului și a tensiunii arteriale. Este adevărat, clarifică cercetătorul, că îmbrăcămintea nu este principala sau cea mai gravă sursă de expunere la toxine; aceasta se întâmplă prin alimente și aerul pe care îl respirăm. Contactul cu pielea este, de asemenea, un factor, dar o cremă care conține perturbatori endocrini nu este același lucru cu o jachetă care îi conține, de exemplu. Copilăria, cea mai vulnerabilă populație Copiii sunt cea mai vulnerabilă populație, avertizează Güil. În același sens, profesorul de cercetare onorific al Institutului de Sănătate Carlos III, Argelia Castaño, citează un studiu al Universității din Granada privind toxinele din hainele pentru bebeluși, în special șosetele, care conțin urme de bisfenol-A și parabeni. Ambele produse sunt toxice și perturbă activitatea hormonală, provocând boli grave atât în copilărie, cât și la vârsta adultă. Mai exact, studiul a constatat prezența componentei plastice bisfenol-A și a parabenilor, concentrații care în cele mai ieftine articole de îmbrăcăminte au fost de maximum 3.736 nanograme de bisfenol-A per gram de șosetă, o cantitate de aproape 25 de ori mai mare decât cea găsită în restul. Parabenii au fost găsiți în toate șosetele studiate, dar în concentrații medii mai mici decât bisfenolul-A. Acest conținut ridicat de toxine a făcut ca șosetele să conțină hormoni feminini și să antagonizeze hormonii masculini. Studiul a remarcat că spectrul bolilor asociate cu expunerea la perturbatori endocrini este larg: tulburare de deficit de atenție cu hiperactivitate, tulburări genito-urinare, dezvoltare sexuală secundară prematură și obezitate la copii; în timp ce la adulți, acesta variază de la hipotiroidism la infertilitate, diabet și cancer. Mai multe studii În plus, Greenpeace a publicat în noiembrie anul trecut un raport despre un gigant asiatic al comerțului online, în care a analizat 56 de articole de îmbrăcăminte din opt țări într-un laborator independent. Șapte jachete conțineau niveluri de PFAS de până la 3.300 de ori mai mari decât limita permisă pentru aceste substanțe chimice potențial cancerigene și dăunătoare. Paisprezece produse au depășit limitele pentru ftalați – care pot afecta fertilitatea și dezvoltarea copiilor – șase dintre acestea depășind limita cu un factor de 100 sau mai mult. Castaño afirmă că există multe produse care conțin un amestec de substanțe care pot fi inofensive individual, deoarece sunt utilizate sub dozele maxime, dar care împreună cu altele sunt toxice. „Comunitatea științifică avertizează că evaluările de risc nu pot fi făcute cu produse individuale, ci trebuie făcute cu amestecul de produse, care este ceea ce seamănă cel mai mult cu realitatea consumatorului”, subliniază profesorul de la ISCIII. Soluții posibile Güil subliniază, de asemenea, că este adevărat că UE are reglementări mai stricte decât restul lumii și că una dintre probleme o reprezintă bunurile care provin de pe alte piețe, mai puțin reglementate, cum este cazul alimentelor și pesticidelor. În opinia lor, este necesară îmbunătățirea etichetării și promovarea alternativelor fără substanțe chimice periculoase. Consumatorii, la rândul lor, își pot reduce expunerea la aceste tipuri de toxine din îmbrăcăminte și pot fi conștienți de situație „fără a recurge la alarmism”. Și mai presus de toate, subliniază faptul că hainele ar trebui spălate înainte de a fi purtate pentru prima dată, deoarece acest simplu act reduce riscul cu mai mult de jumătate prin eliminarea unora dintre acești contaminanți. Profesorul ISCIII este de acord : „Dacă ar trebui să dau vreun sfat cetățenilor care folosesc aceste tipuri de țesături, ar fi ca atunci când cumpără haine, indiferent de proveniența acestora, să le spele înainte de a le folosi; este o măsură de precauție fundamentală care trebuie luată.” Cu cât mai natural, cu atât mai bine. Dar ar trebui să încerce și să cumpere haine din materiale cât mai naturale, deoarece acest lucru reduce șansele ca acestea să fi fost supuse unor tratamente care ar putea fi toxice. „Bumbacul organic sau lâna naturală sunt evident mult mai puțin susceptibile de a conține reziduuri de la tratamente toxice”, adaugă Castaño. Totuși, clarifică ea, asta nu înseamnă că produsele lucrate manual sunt întotdeauna garantate a fi inofensive, mai ales din cauza coloranților pe care îi pot folosi.
Sindromul fetiței cuminți: ce este, cauze, simptome și tratament
Sindromul fetiței cuminți este o tulburare psihologică în care o persoană încearcă să îi mulțumească pe alții pentru a obține recunoaștere și/sau iubire. Dincolo de denumirea populară, este important de subliniat că atât femeile, cât și bărbații pot adopta acest tip de comportament, fiind vorba despre o atitudine activă față de viață, scrie psihologia-online.com. Acest tipar de comportament se manifestă prin acțiuni menite să placă persoanelor din cercul apropiat, având ca rezultat evitarea conflictelor. Deși nu apare în DSM V, problema poate fi încadrată în tulburarea de personalitate dependentă, care are o serie de criterii diagnostice ce trebuie îndeplinite pentru a ajunge la o evaluare corectă: Afectarea modului de a se percepe pe sine și a felului în care este interpretată realitatea. Nevoia imperioasă de a fi îngrijit(ă). Dificultatea de a lua propriile decizii. Teama de abandon. Debutul simptomelor în perioada adolescenței. Afectarea relațiilor sociale, profesionale și familiale. Manifestările nu pot fi explicate prin prezența altor tulburări mintale sau prin consum de substanțe toxice ori medicamente. Care sunt cauzele sindromului fetiței cuminți? Există mai multe motive care pot explica originea acestei probleme. Chiar dacă fiecare caz trebuie analizat individual, se pot identifica unele cauze comune: Experiențe din copilărie Personalitatea începe să se formeze în primii ani de viață. Astfel, experiențele traumatice din copilărie pot influența puternic simptomele apărute la vârsta adultă. Din punct de vedere clinic, s-a observat că abuzul, furia părinților și nevoia de recunoaștere pot predispune copiii la comportamente de complianță excesivă. De asemenea, nu trebuie excluse situații stresante precum pierderea unor persoane dragi sau mutările neașteptate, care pot afecta dinamica familiei. Idei legate de perfecționism și stereotipuri sociale Nevoia de a obține iubire din partea persoanelor considerate importante poate afecta stima de sine, determinând acțiuni orientate spre perfecțiune. Succesul economic, performanțele academice, construirea unui grup valoros de apartenență și presiunea de a menține o viziune pozitivă asupra vieții pot intensifica comportamentele disfuncționale. Care sunt simptomele sindromului fetiței cuminți? Recunoașterea timpurie a semnelor acestei probleme este esențială pentru stabilirea unor strategii eficiente. Iată simptomele predominante: Sentiment de vinovăție. Perfecționism. Nevoia de a-i mulțumi pe ceilalți. Nevoia constantă de aprobare. Lipsă de autonomie. Autoexigență excesivă. Dificultate de a refuza ordine sau solicitări. Evitarea conflictelor. Oboseală. Neliniște. Anxietate și/sau nervozitate. Dincolo de această descriere, este recomandat să consulți un specialist în sănătate mintală pentru un diagnostic corect. Este important ca evaluarea să ia în considerare vârsta, antecedentele familiale, eventualele boli existente, patologii anterioare, precum și contextul social și cultural. Care este tratamentul pentru sindromul fetiței cuminți? Deși persoanele afectate se confruntă cu dificultăți în gestionarea simptomelor, există abordări eficiente care pot îmbunătăți calitatea vieții. Iată câteva dintre ele: Psihoterapia Sprijinul unui specialist în sănătate mintală oferă instrumente utile pentru a gestiona situațiile stresante într-un mod mai echilibrat. În tratamentele de scurtă durată, scopul este de a lucra asupra emoțiilor, gândurilor și comportamentelor care provoacă simptome. Se stabilesc obiective clare într-un număr limitat de ședințe, ceea ce poate duce la rezultate favorabile. Terapia de lungă durată pune accentul pe rememorarea situațiilor din trecut care au legătură cu problemele actuale. Aceasta permite o altă perspectivă asupra vieții și încurajează reflecția personală privind autoexigența și tendința de a-i mulțumi pe ceilalți. Mindfulness Este o metodă terapeutică în care persoana își concentrează atenția asupra prezentului, reducând importanța gândurilor legate de trecut sau viitor. Este necesar un mediu liniștit, fără stimuli care să distragă. Modificarea obiceiurilor Scrierea gândurilor pe hârtie, participarea la activități sociale, adoptarea unei alimentații sănătoase și îmbunătățirea rutinei de somn pot contribui la diminuarea simptomelor.
Un studiu leagă un diagnostic de boală mintală gravă cu creșterea în greutate
Cercetarea, condusă de experți de la Institutul de Cercetare Biosanitară din Granada (ibs.GRANADA) și de la Universitatea din Oxford, a analizat modificările în greutate pe parcursul a cincisprezece ani la persoanele cu boli mintale și, prin intermediul rezultatelor, a subliniat necesitatea unei intervenții timpurii și coordonate pentru a preveni complicații precum diabetul de tip 2, scrie 20minutos. Studiul, condus de Carmen Piernas, cercetătoare la ibs.GRANADA, a examinat evoluția greutății a peste 113.000 de persoane tratate în sistemul public de sănătate britanic pe o perioadă de 15 ani, fiind cea mai amplă analiză de acest fel realizată până în prezent. Comparația dintre persoanele cu și fără boli mintale severe a relevat un model clar: cei care au primit acest diagnostic au avut tendința de a se îngrășa mai rapid și mai semnificativ, în special în primii cinci ani. Cele mai îngrijorătoare constatări ale studiului Această tendință a persistat în timp, demonstrând un impact de durată asupra sănătății lor fizice și, deși utilizarea antipsihoticelor a explicat o parte din această creștere în greutate, cercetătorii au observat că și cei care nu au luat aceste medicamente au luat mai mult în greutate decât populația generală. Aceste descoperiri indică influența altor factori, cum ar fi determinanții sociali, impactul funcțional al bolii în sine sau dificultățile în menținerea unui stil de viață sănătos. Una dintre cele mai îngrijorătoare constatări ale studiului este deconectarea dintre riscul detectat și intervenția disponibilă, deoarece, în ciuda faptului că primesc puțin mai multe sfaturi privind pierderea în greutate în asistența medicală primară, persoanele cu boli mintale severe nu accesează mai frecvent programe specializate de control al greutății. „Perioada imediat următoare diagnosticului este o perioadă critică. Dacă vrem să reducem decalajul în materie de sănătate fizică care afectează persoanele cu boli mintale severe, trebuie să ne asigurăm că acestea au acces la intervenții specifice, bazate pe dovezi. Creșterea în greutate nu este inevitabilă ”, a explicat Piernas, care este și profesor la Universitatea din Granada (UGR). Această lucrare oferă informații cheie pentru îmbunătățirea strategiilor de prevenție și asistență medicală, în special într-un grup de populație a cărui speranță de viață este, în medie, cu 15 ani mai mică decât cea a populației generale, parțial din cauza complicațiilor cardiovasculare.
Avertisment privind injecțiile cu fillere cosmetice în zona feței, după ce scanările au dezvăluit noi detalii despre riscuri
Cercetătorii au folosit ecografia pentru a studia 100 de cazuri în care procedurile cu fillere cosmetice au avut rezultate nedorite. Clinicile sunt acum sfătuite să facă ecografii înainte de a administra substanțe de umplere pe bază de acid hialuronic în zona feței, pentru a evita afectarea arterelor apropiate, scrie BBC. Tipuri comune de fillere: Acid Hialuronic (HA): Cel mai popular, oferă hidratare, volum și are efect de lungă durată. Hidroxiapatită de Calciu (CaHA): Stimulează puternic producția de colagen, oferind lifting și regenerare. Acid Polilactic (PLLA): Un stimulator de colagen pentru rejuvenare facială pe termen lung. Cercetătoarea principală, dr. Rosa Sigrist, spune că, deși rare, astfel de evenimente numite „ocluzie vasculară”, în care acidul hialuronic ajunge în sau prea aproape de vasele de sânge, pot fi devastatoare deoarece pot provoca moartea țesuturilor și deformări faciale dacă nu sunt tratate. Substanțele de umplere pe bază de acid hialuronic sunt folosite în mod obișnuit pentru reducerea ridurilor și pentru a netezi sau „rejuvena” pielea. Uneori sunt utilizate pentru a contura sau modela nasul ori buzele. Zonele din jurul nasului sunt deosebit de riscante pentru injectare, spune dr. Sigrist, deoarece vasele de sânge din această zonă comunică cu unele dintre cele mai importante structuri ale capului. Afectarea acestor vase poate provoca complicații severe, inclusiv leziuni ale pielii, orbire și accident vascular cerebral, explică ea. Complicații vasculare asociate cu fillerele cosmetice Echipa dr. Sigrist, de la Universitatea din São Paulo, Brazilia, a studiat complicațiile vasculare asociate fillerele cosmetice la 100 de pacienți din patru centre de radiologie (două în Brazilia, unul în Columbia și unul în Chile), un centru dermatologic din Țările de Jos și un centru de chirurgie plastică din Statele Unite, între mai 2022 și aprilie 2025. Rezultatele vor fi prezentate săptămâna aceasta la reuniunea anuală a Societății Radiologice din America de Nord. În puțin sub jumătate dintre cazuri, ecografiile au arătat lipsa fluxului sanguin către vase mici care conectează arterele superficiale cu cele profunde ale feței. Iar în o treime dintre cazuri, fluxul sanguin lipsea în vase majore. Pentru a evita complicațiile, ea recomandă clinicilor să folosească ecografia pentru a planifica exact locul de injectare. Dacă apar complicații, ecografia poate ghida tratamentul. „Dacă injectarea nu este ghidată prin ecografie, tratamentul se face pe baza semnelor clinice și se injectează fără vizibilitate”, spune dr. Sigrist. „Dar dacă putem vedea clar rezultatul ecografic, putem viza exact locul unde apare ocluzia.” În loc ca medicii să inunde zona cu o doză mare de hialuronidază pentru a dizolva acidul hialuronic, injecțiile ghidate ecografic permit utilizarea unei cantități mai mici și rezultate mai bune, spune ea. Asociația Britanică a Chirurgilor Plasticieni Esteticieni (BAAPS) spune că utilizarea ecografiei este în creștere, dar nu este încă o practică de rutină sau un standard. Ecografia este neinvazivă, nu folosește radiații ionizante și nu are efecte nocive cunoscute. Nora Nugent, președinta BAAPS, afirmă că aceasta se dovedește foarte utilă în multe domenii ale chirurgiei și procedurilor estetice medicale. „Cartografierea vaselor de sânge oferă fără îndoială informații valoroase înainte de tratament. Riscurile precum acestea, asociate injecțiilor cu acid hialuronic, sunt unul dintre numeroasele motive pentru care milităm de mult timp pentru o reglementare mai strictă a procedurilor estetice și pentru limitarea accesului la tratamente medicale injectabile doar la personal cu pregătire medicală.” Guvernul Marii Britanii a anunțat că intenționează să introducă noi restricții pentru procedurile cosmetice. Conform propunerilor, doar profesioniști din domeniul sănătății „corespunzător calificați” vor putea administra proceduri cu risc ridicat, cum ar fi liftingurile braziliene. Clinicile care oferă injecții cu acid hialuronic sau Botox vor trebui să respecte standarde stricte pentru a obține o licență. O consultare publică va fi publicată la începutul anului 2026, pentru a strânge opinii privind gama de proceduri ce ar trebui incluse în noile reglementări.
Test HPV acasă: noile ghiduri americane promit mai puțin disconfort și mai multă prevenție
Societatea Americană de Cancer (ACS) a anunțat că femeile cu risc mediu de cancer de col uterin pot folosi teste realizate acasă pentru depistarea HPV. Această schimbare majoră ar putea crește semnificativ rata de screening și prevenție în rândul femeilor care evită examenele ginecologice tradiționale. Testare HPV fără vizită la medic Primul test de screening la domiciliu, produs de Teal Health și aprobat în acest an de FDA (Agenția americană pentru medicamente), permite recoltarea unei probe vaginale fără examenul cu specul. Ulterior, proba este trimisă spre analiză la un laborator certificat. „Jumătate dintre femeile din SUA care au cancer de col uterin nu au efectuat un test de screening în ultimii zece ani”, a precizat dr. Diane Harper, de la Universitatea din Michigan. Medicii spun că una dintre cauze o reprezintă disconfortul examenelor clasice. La ce interval se repetă testele Noile recomandări, publicate în Cancer Journal for Clinicians și citate de Reuters, consideră autoscreeningul „acceptabil” pentru depistarea tulpinilor HPV cu risc înalt. „Ghidurile vor ajuta la reducerea riscului de cancer de col uterin prin creșterea accesului la screening”, consideră specialiștii Societății Americane de Cancer. Potrivit acestora, dacă rezultatul testului la domiciliu este negativ, screeningul trebuie repetat la trei ani. În schimb, testele negative efectuate în clinici se repetă la cinci ani. Screeningul ar trebui să înceapă la 25 de ani. Acesta trebuie continuat până la 65 de ani, cu condiția ca ultimele rezultate să fie normale. Combinația care salvează vieți Incidența cancerului de col uterin a scăzut la jumătate din anii ’70 datorită programelor de screening. Însă boala rămâne o amenințare serioasă în SUA. În fiecare an sunt diagnosticate peste 13.000 de cazuri. Peste 4.000 de femei din SUA își pierd anual viața doar din această cauză. Specialiștii subliniază că vaccinarea HPV înainte de vârsta de 17 ani reduce riscul de cancer de col uterin cu aproape 90%. Acest lucru evidențiază importanța combinării prevenției prin vaccinare cu testarea periodică. Testarea acasă: model european Mai multe ţări din Europa au început să ofere opţiunea de auto-recoltare a probelor HPV, ca alternativă la examenele ginecologice clasice. În Olanda, încă de la introducerea screening-ului bazat pe HPV, în 2017, femeile pot primi un kit de auto-recoltare chiar acasă. Din 2022, în Danemarca şi Suedia, femeile pot alege între auto-recoltare sau un examen efectuat de medic. Medicii spun că auto-recoltarea poate creşte semnificativ acoperirea screening-ului, fiind utilă mai ales pentru femeile care evită controalele medicale din motive de disconfort, acces dificil sau doar reticenţă. România, pe primul loc în UE la mortalitate România continuă să aibă cea mai ridicată mortalitate prin cancer de col uterin din UE. Cu toate acestea, testul HPV nu este integrat în programele naționale de screening și nu beneficiază de decontare. Situația e cu atât mai gravă cu cât rata mortalității evitabile depășește 400 de decese la 100.000 de locuitori. Potrivit datelor OECD, acoperirea screening-ului este extrem de redusă: doar aproximativ 6% în 2023. Prevenției îi este alocat doar 1% din totalul cheltuielilor de sănătate, ceea ce este extrem de puțin raportat la nevoile existente. Această lipsă de resurse și de acces la testele moderne menține cancerul cervical la cote alarmante între românce. Și totuși, boala este una prevenibilă.
Un îndulcitor comun intră în atenția cercetătorilor după posibile efecte asupra ficatului
Cercetări recente au ridicat semne de întrebare privind sorbitolul, un înlocuitor de zahăr folosit pe scară largă, arătând că acesta poate acționa similar fructozei în organism și poate suprasolicita ficatul, conform SciTechDaily. Rolul neașteptat al sorbitolului în dereglările metabolice Un studiu publicat în Science Signaling evidențiază concluziile laboratorului condus de Gary Patti la Universitatea Washington, care studiază de ani buni modul în care fructoza influențează sănătatea metabolică. Patti a explicat că sorbitolul este „la un singur pas” de fructoză, ceea ce îi permite să declanșeze răspunsuri biologice similare, care ar putea fi legate de disfuncții hepatice. Echipa a demonstrat pe pești-zebră că sorbitolul, prezent în alimente „low-calorie” și în mod natural în fructe, poate fi produs în intestin și ulterior transformat în fructoză în ficat. Bacteriile intestinale decid dacă sorbitolul este inofensiv sau dăunător Cercetătorii au descoperit că anumite bacterii intestinale, inclusiv tulpini de Aeromonas, pot degrada sorbitolul în produse inofensive. Totuși, în absența lor, sorbitolul ajunge în ficat și devine problematic. Patti a subliniat că și persoanele sănătoase pot produce sorbitol după masă, deoarece nivelurile de glucoză cresc suficient pentru a activa enzima responsabilă de acest proces. Producția excesivă de sorbitol sau consumul ridicat poate copleși bacteriile intestinale, mai ales în dietele bogate în glucoză sau alcoolii zaharici (polioli precum sorbitol, xilitol, manitol, eritritol, maltitol). Consumul ridicat poate suprasolicita organismul și afecta sănătatea ficatului Odată convertit hepatic, sorbitolul transformat în fructoză poate contribui la boala hepatică steatotică, o afecțiune care afectează aproximativ 30% dintre adulți, la nivel global. Cercetătorii au subliniat că multe produse „fără zahăr” conțin niveluri mari de sorbitol, complicând alegerile alimentare pentru cei care evită zahărul rafinat. Patti a avertizat că alcoolii de zahăr (poliolii) nu sunt neapărat inofensivi, deoarece experimentele arată că sorbitolul se acumulează în țesuturi din tot corpul.
Oamenii de știință sunt tot mai aproape de un vaccin universal împotriva cancerului
Cercetătorii au demonstrat că un vaccin bazat pe nanoparticule poate preveni mai multe tipuri agresive de cancer la șoareci, oferind protecție imună de durată și blocând metastazele, scrie SciTechDaily. Descoperirile, realizate la Universitatea din Amherst, Massachusetts, marchează un pas important către un vaccin universal împotriva cancerului, cu potențial atât preventiv, cât și terapeutic. Protecție eficientă împotriva mai multor tipuri de cancer Vaccinul experimental a prevenit cu succes melanomul, cancerul pancreatic și cancerul mamar triplu negativ la șoareci, menținând până la 88% dintre animale fără tumori, în funcție de tipul de cancer. Prin activarea simultană a mai multor căi ale sistemului imunitar, formularea a generat răspunsuri puternice ale celulelor T, care au eliminat tumorile și au împiedicat răspândirea celulelor canceroase în plămâni. Formulările tradiționale de vaccin nu au reușit performanțe similare, toate animalele din grupurile de control dezvoltând tumori în câteva săptămâni. „Memoria” imunitară oferă protecție pe termen lung împotriva metastazelor Cercetătoarea principală, Prabhani Atukorale, afirmă că forța vaccinului constă în capacitatea lui de a genera memorie imună sistemică, permițând organismului să recunoască și să distrugă celulele canceroase mult timp după vaccinare. Folosind ulterior un amestec de celule tumorale inactivate, care pune la dispoziție o varietate mai largă de antigene, vaccinul a reușit să protejeze împotriva mai multor tipuri de cancer fără a necesita secvențieri genetice personalizate. Rata de respingere tumorală a fost de 88% în cancerul pancreatic, 75% în cancerul mamar și 69% în melanom. Către o tehnologie flexibilă pentru prevenirea viitoarelor cancere Echipa a creat un adjuvant complex pe bază de nanoparticule lipidice, capabil să livreze simultan mai mulți activatori ai sistemului imunitar într-o structură stabilă, depășind una dintre limitările majore ale vaccinurilor oncologice. Cercetătorii cred că această tehnologie poate fi adaptată atât pentru prevenție, cât și pentru tratament, în special pentru persoanele cu risc crescut. Inovația a stat deja la baza lansării startup-ului NanoVax Therapeutics, care își propune să transforme această descoperire în soluții clinice.
Semne timpurii ale declinului cognitiv: modul în care șofăm poate indica riscuri viitoare
Concluziile sugerează că monitorizarea obiceiurilor la volan ar putea deveni un instrument important în identificarea timpurie a riscurilor asociate bolii Alzheimer sau accidentelor rutiere, scrie Science Alert. Cum se schimbă comportamentul la volan Echipa de cercetare a analizat datele de mobilitate rutieră pentru 56 de persoane diagnosticate cu tulburare cognitivă ușoară (MCI), comparându-le cu 242 de participanți fără probleme cognitive, având vârsta medie de 75 de ani. Într-un interval de monitorizare de până la 40 de luni, dispozitivele GPS instalate în vehicule au înregistrat automat rutele și frecvența deplasărilor. Studiul arată că persoanele cu MCI: conduc mai rar, aleg mai puține destinații, preferă rute familiare și simple, depășesc viteza mai rar. Chiar și după ajustarea datelor în funcție de vârstă, nivel de educație și risc genetic pentru Alzheimer, diferențele s-au menținut constant. Doar analiza datelor GPS a identificat corect persoanele cu MCI în 82% dintre cazuri, iar combinarea lor cu evaluările cognitive standard a ridicat acuratețea la 87%. Un instrument de monitorizare non-invaziv Potrivit neurologului Ganesh Babulal, unul dintre autorii studiului, monitorizarea comportamentului rutier este „o metodă discretă, cu impact redus, care poate reflecta capacitatea cognitivă reală a unei persoane”. Cercetătorii subliniază că șofatul implică coordonare, atenție și memorie – funcții afectate în stadiile incipiente ale declinului cognitiv. Următorul pas va fi extinderea cercetării la grupuri mai numeroase și mai diverse, incluzând factori suplimentari precum tipul de vehicul, zona geografică și alte afecțiuni medicale. În paralel, echipa accentuează nevoia de a respecta autonomia, confidențialitatea și drepturile persoanelor monitorizate, chiar dacă studiul ar putea preveni viitoare accidente prin intervenții precoce.
Revanșa unturii. Un medic român explică de ce grăsimea tradițională este mai sigură la prăjit: Este mai stabilă decât multe uleiuri vegetale
Dezvăluirea privind untura a fost făcută de un medic din Galați care este și cadru didactic, cercetător și coordonator al unor campanii de sănătate publică. „Mult timp, toate grăsimile saturate au fost puse la grămadă. Astăzi știm că untura are o structură specială, cu aproximativ 40–50% acizi grași mononesaturați, similari cu cei din uleiul de măsline. Acest profil o face mai stabilă la temperaturi înalte decât uleiurile bogate în omega-6”, explică Alexandru Nechifor, medic specialist în medicină internă. Uleiul de floarea-soarelui, folosit pe scară largă în România, conține o proporție ridicată de acizi grași polinesaturați. Aceștia sunt benefici la rece, însă devin extrem de sensibili la oxidare atunci când sunt încălziți peste 160–170°C. „În aceste condiții se formează aldehide și radicali liberi, compuși care pot contribui la inflamația cronică și stresul oxidativ”, adaugă medicul. Avantajele unturii Comparativ, untura, bogată în acizi grași mononesaturați și saturați, se degradează mai lent. Chiar și uleiul de măsline extravirgin, deși sănătos la gătit moderat, își pierde o parte din antioxidanți atunci când este expus la temperaturi foarte ridicate. „Nu înseamnă că untura este superioară în toate privințele, dar în prăjire intensă este, într-adevăr, o grăsime mai stabilă decât multe uleiuri vegetale obișnuite”, afirmă Alexandru Nechifor, pentru Mediafax. Legătura dintre grăsimile oxidate și metabolism este un subiect de actualitate. Compușii formați prin degradarea repetată a uleiurilor pot amplifica inflamația, un element-cheie în rezistența la insulină și sindromul metabolic. „Nu prăjitul în sine este problema principală, ci grăsimea pe care o alegem. O prăjire ocazională într-o grăsime stabilă e mai sigură decât prăjeli dese în ulei bogat în omega-6”, subliniază specialistul. Reevaluarea unturii nu este o invitație la excese, ci o corectare a unei percepții simplificate. „Sănătatea nu depinde de o lingură de untură sau de ulei, ci de întregul stil de viață. Dar dacă prăjim, e important să știm ce punem în tigaie”, concluzionează medicul Alexandru Nechifor.
Studiu alarmant privind efectele telefoanelor asupra copiilor. Un medic român are trei sfaturi pentru părinți
Medicul român Mihai Craiu a analizat pe pagina de Facebook „Spitalul Virtual pentru Copii” efectele toxice ale expunerii copiilor la ecrane, în special cele ale telefoanelor. „Cu toții știm că excesele sunt dăunatoare și că ar putea produce dependență, cu efecte nocive pe termen lung. Dar rareori ne gândim că aceste efecte ne pot afecta pe noi sau pe cei dragi nouă… Pentru că da, deseori gândim că nouă nu ni se poate întâmpla asta… Haideți să ne uităm puțin la rezultatele preliminare ale Studiului ABCD (Adolescent Brain Cognitive Development)”, a explicat medicul Mihai Craiu. În cadrul studiului au fost monitorizați 10.000 de adolescenți între anii 2018 și 2020. „Două treimi dintre aceștia aveau telefon mobil de la o vârstă mică (în medie 11 ani). Ei și? Efectele expunerii la rețelele sociale, prin intermediul smart-phone, au fost vizibile și pentru cineva fără pregătire de specialitate în științe comportamentale sau psihiatrie. Expunerea precoce la rețelele sociale a făcut RĂU și corpului acestor copii – 40% aveau obezitate sau greutate mai mare și 62% aveau probleme de somn (cu lipsa acestuia) decât acei copii neexpuși la conținutul livrat de telefonul mobil”, a adăugat Mihai Craiu. Sfaturile medicului pentru părinți Medicul român are un sfat pentru părinți. El recomandă aplicarea a trei reguli. „Putem evita expunerea excesivă în anumite ferestre de vulnerabilitate: 1. Deloc la ecran, pentru copiii sub 18 luni (cu excepția unor contacte video cu rude apropiate, aflate la mare distanță). 2. De la 2 la 6 ani ar trebui să fie o expunere de cel mult o oră la ecrane, cu activități de calitate, educaționale. 3. De la 6 la 12 ani ar trebui făcut un plan personalizat, cu acordul familiei. În acest plan fiind exclusă introducerea telefoanelor mobile”, a scris Craiu. În plus, el îi avertizează pe părinți să fie atenți la „cadoul otrăvit”. „Căci vine luna cadourilor și am putea să dăm curs rugăminții copiilor noștri și să le cumpărăm un telefon mobil! Înainte de 12 ani acest instrument este … otravă curată, atât pentru creier cât și pentru corpul copiilor dumneavoastră”, a precizat Mihai Craiu.