Sistemul de Inteligență Artificială care recunoaște cancerul în 12 minute
Un nou sistem de Inteligență Artificială poate reduce de la aproape două săptămâni la doar câteva minute timpul necesar clasificării tumorilor cerebrale, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Cancer de cercetători de la German Cancer Research Center și Heidelberg University. Sistemul, denumit Hetairos, poate identifica peste 100 de subtipuri moleculare de tumori ale sistemului nervos central folosind doar imagini digitale ale secțiunilor de țesut analizate în mod obișnuit în laboratoarele de anatomie patologică. 12 minute față de două săptămâni În prezent, diagnosticul precis al tumorilor cerebrale necesită adesea analize moleculare complexe, inclusiv testarea metilării ADN-ului, considerată standardul de referință pentru multe tipuri de tumori. Aceste investigații presupun laboratoare specializate, costuri ridicate și pot dura aproximativ două săptămâni până la obținerea rezultatelor. Noul sistem de AI a reușit însă să genereze rezultate în aproximativ 12 minute după încărcarea imaginilor digitale pe un computer obișnuit. Colectare impresionantă de date Chiar și luând în calcul pregătirea și digitalizarea probelor, cercetătorii spun că diagnosticul ar putea fi disponibil în 24 până la 48 de ore. Pentru dezvoltarea sistemului, cercetătorii au folosit peste 11.000 de secțiuni de țesut digitalizate provenite de la 9.606 pacienți din 11 centre medicale de pe patru continente. Hetairos poate diferenția 102 subtipuri moleculare de tumori, acoperind aproape întreaga clasificare actuală a Organizației Mondiale a Sănătății pentru tumorile sistemului nervos central. Acuratețe ridicată Potrivit autorilor, sistemul nu doar formulează un diagnostic, ci indică și nivelul de certitudine al predicției. În aproximativ 50% până la 70% dintre cazuri, AI-ul a avut un grad ridicat de încredere, iar acuratețea a fost de aproximativ 87%-88%. Cercetătorii au comparat performanța sistemului cu cea a medicilor specialiști. Cinci neuropatologi cu experiență au analizat 210 cazuri folosind exclusiv secțiunile tisulare, iar sistemul AI a obținut o rată de acuratețe de 68%, comparativ cu media de 30% înregistrată de experți. Recunoaște tipare morfologice extrem de subtile Atunci când au fost luate în calcul primele trei variante de diagnostic, acuratețea sistemului a ajuns la 84%, față de aproximativ 50% în cazul specialiștilor. „Rezultatele arată că sistemele moderne de AI sunt acum capabile să recunoască tipare morfologice extrem de subtile, dificil de diferențiat chiar și pentru specialiști cu experiență”, a declarat dr. Felix Sahm, profesor de neuropatologie la Heidelberg University. Metoda reduce considerabil costurile medicale Autorii studiului spun că tehnologia nu este concepută pentru a înlocui testele moleculare sau medicii, ci pentru a accelera și completa diagnosticul, în special în regiunile unde accesul la analize avansate este limitat. Potrivit cercetătorilor, metoda ar putea reduce și costurile medicale, deoarece folosește secțiuni de țesut deja disponibile în laboratoare, în timp ce testele moleculare standard costă adesea câteva sute de euro.
Companie acuzată că vinde ilegal produse cosmetice fabricate din țesuturi de la cadavre
Autoritățile din New York acuză o mare companie că face comerț ilegal cu substanțe injectabile fabricate din țesuturi de la cadavre, potrivit Business Insider. Este vorba despre produsul alloClae, o substanță injectabilă fabricată din țesutul adipos sterilizat al cadavrelor. În ciuda provenienței sumbre, produsul a devenit noua tendință în domeniul cosmeticelor, deoarece poate fi injectat rapid fără anestezie. Autoritățile din domeniul sănătății din New York nu sunt foarte mulțumite de popularitatea crescândă a produsului și acuză compania că nu are licență. De asemenea, uneori se vorbește despre o conspirație deși produsul cosmetic a fost introdus în stat în urmă cu un an. Compania și statul se ceartă în instanță Disputa a ajuns în instanță. Compania se apără și susține că statul nu are autoritatea de a reglementa comerțul cu alloClae. Avocații companiei mai susțin că produsul este sub incidența Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA), unde regulile nu necesită aprobare înainte de comercializare. Specialiștii neutri consideră că finalul procesului este complet imprevizibil. Compania și-a anunțat clienții că a „decis să întrerupă temporar” distribuția în stat. Totuși, mai multe clinici de chirurgie plastică încă fac reclamă la alloClae. Alte clinici sunt indecise și deși păstrează produsul în catalog își anunță pacienții că „alooClae nu este aprobat în prezent de Departamentul de Sănătate al Statului New York”.
S-a trezit după operație cu 5 centimetri mai înalt. Cazul rar care i-a surprins pe medici
Un tânăr de 18 ani din Slovacia s-a trezit după operația la coloană vertebrală cu cinci centimetri în plus. Cazul lui Martin, tratat la Spitalul Universitar din Žilina, a atras atenția medicilor, scrie news.refresher.sk. Martin suferea de boala Scheuermann, o afecțiune a discurilor intervertebrale care provoacă curbarea excesivă a coloanei și dureri cronice. Înainte de intervenție, tânărul măsura 204 centimetri. Operația a fost făcută la secția de ortopedie pediatrică și spondilochirurgie a spitalului din Žilina, de o echipă condusă de medicul-șef Juraj Popluhár. Alături de chirurgi, pacientul a fost îngrijit de asistente medicale, fizioterapeuți și alți specialiști. Rezultatul a surprins și medicii După corectarea deformării coloanei vertebrale, înălțimea lui Martin a ajuns la 209 centimetri. Creșterea cu cinci centimetri nu a fost scopul operației, ci un efect al îndreptării curburii patologice. Spitalul a anunțat succesul intervenției pe rețelele sociale și i-a urat pacientului o recuperare rapidă. Unitatea medicală tratează în mod regulat cazuri similare din diferite regiuni ale Slovaciei, fiecare necesitând o abordare individuală.
Ministerul Sănătății vine cu primele propuneri oficiale pentru noua lege a salarizării unitare. Ce aspecte sunt vizate
Ministerul Sănătății a anunțat, joi, printr-un comunicat de presă, că a transmis primele propuneri oficiale pentru noua lege a salarizării, care se va aplica și personalului din sistemul public de Sănătate. Printre solicitările formulate se numără creșterea coeficienților salariali pentru personalul medico-sanitar și auxiliar-sanitar, majorarea cu 100% a plății gărzilor efectuate în weekend și de sărbători legale, precum și introducerea unei componente de salarizare bazate pe performanță, care ar putea ajunge până la nivelul salariului de bază. Forma actuală a proiectului plasează personalul din sănătate sub alte categorii profesionale din sectorul public Potrivit ministerului, „reforma salarizării din sănătate trebuie să țină cont de realitățile din spitale, de responsabilitatea uriașă purtată zilnic de personalul medical și de nevoia de a păstra profesioniștii în sistemul public”. Instituția atrage atenția că, în forma actuală a proiectului, personalul din sănătate este poziționat sub alte categorii profesionale din sectorul public, deși activitatea acestuia implică un nivel ridicat de responsabilitate. „În acest context, se propune creșterea coeficienților de salarizare și reașezarea grilelor salariale pentru personalul medico-sanitar și auxiliar-sanitar, astfel încât salariile să reflecte în mod real responsabilitatea, competențele și contribuția esențială a celor care asigură funcționarea sistemului de sănătate. Punctual, s-a solicitat creșterea coeficienților pentru mai multe categorii profesionale. Măsurile urmăresc reducerea discrepanțelor salariale și stimularea formării profesionale continue, într-un sistem care se confruntă de ani de zile cu deficit de personal și migrația specialiștilor”, se arată în comunicatul de presă emis joi. Propuneri privind modul de remunerare a gărzilor Totodată, propunerile transmise de Ministerul Sănătății privind proiectul de lege a salarizării unitare vizează și modificarea modului de remunerare a gărzilor. „Una dintre cele mai importante propuneri formulate de Ministerul Sănătății vizează modul de remunerare a gărzilor și a activității desfășurate pentru asigurarea continuității asistenței medicale în zilele de repaus săptămânal, de sărbătoare legală și în celelalte zile nelucrătoare. Referitor la majorarea cu doar 10% a tarifului orar, prevăzută în proiectul aflat în consultare, Ministerul Sănătății consideră că aceasta nu reflectă în mod real nivelul de responsabilitate și sacrificiile asumate de personalul medical care asigură continuitatea activității medicale”, precizează instituția. În aceste condiții, Ministerul Sănătății propune majorarea cu 100% a tarifului orar pentru gărzile și activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală, precum și diferențierea remunerației în funcție de tipul gărzii, prin reglementarea distinctă a gărzilor de urgență, a gărzilor de monitorizare și a gărzilor la domiciliu. Propuneri privind sporurile Ministerul Sănătății solicită clarificarea și reașezarea sistemului de sporuri, astfel încât acesta să fie aplicat unitar și echitabil pentru toate categoriile de personal din sănătate. „În forma actuală, textul proiectului utilizează criterii diferite de acordare a sporurilor, făcând referire atât la anumite locuri de muncă, cât și la anumite specialități profesionale, ceea ce poate genera interpretări neunitare și dificultăți în aplicare”, se mai arată în comunicat. Elementul de noutate Un element de noutate propus de Ministerul Sănătății vizează introducerea unei componente variabile de salarizare pentru medici, bazată pe criterii de performanță. Potrivit propunerii, salariul de bază va fi păstrat ca element fix, iar componenta variabilă va putea ajunge până la 100% din salariul de bază. În plus, mecanismul ar urma să fie testat printr-un program pilot național cu o durată de doi ani, însoțit de garanții privind respectarea independenței profesionale și evitarea unor practici care ar putea afecta calitatea actului medical. „Obiectivul este încurajarea performanței și a rezultatelor în beneficiul pacientului, într-un mod transparent și echitabil”, mai precizează Ministerul Sănătății. Ce prevede proiectul noii legi a salarizării unitare Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice prevede o reașezare a salariilor bugetarilor pe baza unei grile cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită, pentru anul 2027, la 4.100 de lei. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și să înlocuiască actuala Lege-cadru nr. 153/2017. Potrivit documentului, salariile de bază, soldele, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar este stabilit la 1 la 8, ceea ce indică un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru componenta calculată strict prin coeficientul maxim și valoarea de referință din 2027. Proiectul introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți. Primul grad pornește de la coeficientul 1,00, iar gradul 12 ajunge până la 8,00. Valoarea de referință ar urma să fie stabilită anual, însă pentru primul an de aplicare este prevăzută explicit suma de 4.100 de lei.
Inimile noastre nu mai pot aștepta. Pacienții cu o boală cardiacă rară cer compensarea singurului tratament din lume care-i poate ajuta
Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății, Cseke Attila, asociația CardioGen – care reunește pacienți cu boli cardiovasculare genetice și familiile acestora – solicită includerea mavacamtenului (Camzyos) pe lista medicamentelor compensate. Organizația descrie dificultățile cu care se confruntă persoanele diagnosticate cu această boală cardiacă și avertizează că întârzierea deciziei privind compensarea tratamentului poate avea consecințe grave. Singurul tratament care acționează asupra bolii „Solicităm de urgență includerea necondiționată a MAVACAMTEN pe lista de medicamente compensate”, se arată în scrisoarea deschisă. Tratamentul, comercializat sub numele Camzyos, este destinat pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, fiind „primul și singurul tratament din lume care acționează direct pe cauza bolii”. „Vă scriem în numele a sute de români care trăiesc zilnic cu o boală care le fură respirația, puterea și speranța: cardiomiopatia hipertrofică obstructivă”, au ransmis reprezentanții asociației. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă este o afecțiune genetică în care mușchiul inimii se îngroașă anormal, îngreunând circulația sângelui și provocând simptome precum dificultăți de respirație, oboseală accentuată, amețeli sau dureri în piept. Fără acces la un tratament compensat Potrivit asociației, pacienții din România nu au acces în prezent la un tratament compensat care să acționeze direct asupra cauzei bolii. „În România anului 2026, acești pacienți nu au la dispoziție niciun medicament compensat care să trateze cauza bolii. Iar tratamentele vechi funcționează doar parțial”, susțin reprezentanții CardioGen. Alternativă la intervenția pe cord deschis Organizația i-a explicat ministrului că pentru o parte dintre pacienți, singura opțiune rămasă este intervenția chirurgicală pe cord deschis, o procedură complexă care nu este accesibilă tuturor celor care au nevoie de ea. Reprezentanții pacienților susțin că tratamentul a redus semnificativ necesitatea intervențiilor chirurgicale și a îmbunătățit calitatea vieții persoanelor care îl primesc: „Pentru 8 din 10 pacienți, nevoia de operație pe cord dispare complet și aproape jumătate dintre pacienți devin complet asimptomatici și revin la o viață normală”. Disponibil în prezent doar prin donații Prin intermediul unui program temporar de donații, peste 205 pacienți români primesc deja acest tratament din aprilie 2025, însă acesta se apropie de final. „Există o speranță, dar este blocată în sertare”, afirmă autorii scrisorii, care avertizează că încetarea programului ar putea lăsa fără tratament sute de persoane. „Ce se va întâmpla cu ei atunci? Ce se întâmplă cu ceilalți pacienți care nu au prins un loc? O donație nu poate înlocui dreptul la viață”, mai transmite organizația. CardioGen: „Aveți viețile noastre în mâini” CardioGen a anunțat că a transmis miercuri o solicitare oficială Ministerului Sănătății și Agenției Naționale a Medicamentului pentru includerea necondiționată a mavacamtenului pe lista medicamentelor compensate. „Fiecare lună de întârziere nu este o simplă procedură administrativă. Fiecare lună înseamnă inimi care se deteriorează ireversibil”, se arată în apelul adresat autorităților. „Domnule Ministru Cseke Attila, aveți datele, aveți ghidurile medicale, aveți viețile noastre în mâini. Tot ce lipsește este decizia dumneavoastră”, i-au transmis ministrului Sănătății reprezentanții asociației.
Pontaj electronic pentru personalul medical din spitalele publice. Ce prevede noul proiect de lege
Proiectul prevede instalarea unor sisteme de pontaj electronic care să înregistreze ora de începere și de finalizare a programului, timpul efectiv lucrat și să permită verificarea prezenței personalului. Toate spitalele publice vor trebui să implementeze aceste sisteme, iar managerii unităților vor răspunde de funcționarea și mentenanța lor. Proiectul definește sistemul electronic de evidență a prezenței ca fiind „un ansamblu de echipamente și aplicații informatice care permit identificarea unică a persoanei și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire”. Datele vor putea fi consultate de autoritățile de control și de organismele de audit. De ce ar fi necesare măsurile Politicienii susțin că măsura este necesară deoarece au fost semnalate în repetate rânduri situații în care angajații din sistemul public de sănătate nu respectă integral programul de lucru pentru care sunt remunerați. „În spațiul public au fost semnalate, în mod repetat, situații în care personal medical angajat în unități sanitare publice nu respectă programul de lucru stabilit prin contractul individual de muncă, desfășurând concomitent activități în unități sanitare private”, spun parlamentarii. Potrivit acestora, astfel de comportamente afectează accesul pacienților la serviciile medicale. „Aceste practici generează consecințe negative semnificative: afectarea accesului pacienților la servicii medicale în cadrul sistemului public, diminuarea calității actului medical, utilizarea ineficientă a fondurilor publice alocate pentru salarizare și imposibilitatea autorităților de a verifica în mod obiectiv respectarea obligațiilor de serviciu”, au transmis inițiatorii. Cum ar trebui să funcționeze sistemul Sistemele electronice de care vorbește proiectul ar trebui să permită identificarea unică a fiecărui angajat și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire. Spitalele trebuie să păstreze jurnalele de acces timp de cel puțin 12 luni. În plus, proiectul stabilește că evidența electronică a prezenței va fi verificată anual printr-un audit tehnic și funcțional, iar rezultatele vor fi transmise Ministerului Sănătății. Inițiatorii susțin că, în lipsa unui mecanism standardizat de monitorizare, verificarea respectării programului de lucru este aproape imposibilă. „În prezent, legislația nu prevede un mecanism standardizat și obligatoriu de monitorizare electronică a prezenței personalului medico-sanitar. În lipsa unui astfel de sistem, verificarea respectării programului de lucru este dificilă, iar capacitatea managerială și de control a autorităților este limitată”, au explicat parlamentarii. Amenzi pentru spitale și manageri Dacă vor fi aprobate, noile reguli privind evidența electronică a prezenței vor aduce amenzi consistente pentru unitățile medicale și managerii care nu le respectă. Spitalele publice care nu instalează ori nu pun în funcțiune sistemele de evidență riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 60.000 de lei. În același timp, managerii pot fi sancționați cu amenzi între 20.000 și 40.000 de lei pentru neutilizarea sau utilizarea formală a sistemului și cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei pentru refuzul furnizării datelor solicitate de autorități. În cazul în care obligațiile nu sunt îndeplinite nici după acordarea unui termen de remediere, amenzile suplimentare pot ajunge la 100.000 de lei pentru spitale.
Europa îl folosește de mii de ani, dar UE s-a trezit să-l interzică | Ofensivă fără precedent împotriva alimentelor și a florilor de canabis nepsihoactiv
Piața europeană a produselor pe bază de canabidiol (CBD) – de la fursecuri și ciocolată până la ceaiuri și uleiuri alimentare – se confruntă cu un nou val de restricții, după ce mai multe state membre UE au început să înăsprească regulile privind comercializarea acestora, relatează Euractiv. Deși planta Cannabis sativa este cultivată legal în Uniunea Europeană și este apreciată pentru utilizările sale industriale, componenta derivată din flori, CBD-ul, continuă să provoace controverse politice și sanitare. Nu e considerat drog, dar trece la categoria „alimente noi”, după ce Europa l-a folosit timp de mii de ani Considerat nepsihoactiv, deoarece conține doar urme de THC – tetrahidrocanabidol – substanța responsabilă pentru efectele halucinogene ale canabisului – CBD-ul a devenit extrem de popular în ultimii ani. Produsele care îl conțin sunt promovate pentru efectele relaxante și presupusele beneficii terapeutice și sunt vândute atât online, cât și în magazine specializate din marile capitale europene. Totuși, autoritățile europene și naționale tratează în continuare sectorul cu prudență, comentează Euractiv. Deși Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în 2020 că CBD-ul nu trebuie considerat drog narcotic, produsele alimentare care îl conțin intră sub incidența regulamentelor privind „alimentele noi” – o categorie care presupune proceduri lungi și costisitoare de autorizare. Franța a anunțat o interdicție strictă asupra produselor pe bază de CBD În practică însă, multe state au tolerat ani de zile existența unei piețe gri pentru produsele comestibile cu CBD. Situația s-a schimbat radical luna trecută, când Franța a anunțat o interdicție strictă asupra produselor alimentare cu CBD și a transmis că autoritățile vor începe controale și sancțiuni începând cu 15 mai. „Consumatorii sunt sfătuiți să nu cumpere sau să consume acest tip de produs, indiferent de sursă”, au transmis autoritățile franceze într-un comunicat oficial. Grecia interzice până și florile La scurt timp după decizia Parisului, Grecia a mers și mai departe și a interzis vânzarea florilor crude de canabis cu CBD, produse aflate de ani buni într-o zonă juridică ambiguă în Uniunea Europeană. Florile erau utilizate frecvent pentru preparate casnice precum ceaiurile sau produsele de patiserie. Italia introdusese restricții similare încă de anul trecut. Noile măsuri au creat panică în rândul cultivatorilor de cânepă și al comercianților din industrie, mai ales că Bruxelles-ul părea să meargă în direcția opusă. Cultivatorii de cânepă au aflat de restricții după ce au investit masiv Comisia Europeană a propus recent reguli mai flexibile pentru cultivarea cânepei în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune după 2027. Jason Etcheverry, cultivator de cânepă (un canabis nepsihoactiv, n. red.) din sud-vestul Franței, spune că tocmai investise masiv într-o gamă de uleiuri alimentare cu CBD înainte de anunțarea restricțiilor. „Am făcut investiții majore în acest domeniu”, a declarat el pentru Euractiv. „Eram oarecum optimiști că autorizațiile pentru alimentele noi vor fi aprobate înaintea oricăror interdicții.” Fermierul a retras deja de pe piață uleiurile sale cu mușețel și roiniță și încearcă acum să transforme întreaga producție în produse cosmetice, pentru a evita pierderi estimate la aproximativ 180.000 de euro. Cânepa e consumată de mii de ani în Europa, dar UE se trezește s-o interzică Industria franceză a CBD-ului pregătește deja o ofensivă juridică împotriva deciziei guvernului de la Paris. Organizația Uniunea Profesioniștilor CBD acuză autoritățile că folosesc legislația europeană drept „armă politică”. Președintele organizației, Paul Maclean, contestă inclusiv clasificarea CBD-ului drept „aliment nou”. „Cânepa este consumată ca aliment în Europa de mii de ani”, a declarat acesta pentru Euractiv, invocând inclusiv existența unor rețete istorice pe bază de cânepă. În timp ce Bruxelles-ul încurajează cultivarea cânepei pentru utilizări industriale și agricole, statele membre par tot mai hotărâte să limiteze produsele destinate consumului uman. Rezultatul este o industrie prinsă între liberalizarea agricolă și restricțiile sanitare, într-o piață europeană unde regulile devin din ce în ce mai neclare.
Primul vaccin proiectat cu AI a fost testat pe oameni. Rezultatele premierei medicale
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au dezvoltat primul vaccin proiectat de Inteligența Artificială. Compomenta cheie a vaccinului a fost proiectat în întregime de AI și a fost testat cu succes pe oameni. Rezultatele sunt promițătoare. Obiectivul este unul ambițios: un vaccin care să ofere imunitate nu doar împotriva variantelor COVID, ci împotriva tuturor virusurilor provenite de la lilieci ce se pot transmite la oameni. Problema vaccinurilor tradiționale Potrivit Science Alert , vacinurile tradiționale antrenează sistemul imunitar pentru a recunoaște numai un singur virus specific. Problema e că virusul poate suferi mutații ulterior. În 2021, oamenii de știință au fost nevoiți să creeze noi vaccinuri pentru a face față la noi tulpini de coronavirus. Cu ajutorul AI, medicina modernă ar putea combate nu doar variantele cunoscute ale virusului SARS-CoV-2, ci toate coronavirusurile similare care pot provoca pandemii în viitor. Vaccinurile cu algoritmi ADN Vaccinurile proiectate cu algoritmi AI ar putea fi soluția, fiindcă pot analiza datele genetice de la toate variantele de virusuri. Ar trebui să funcționeze împotriva întregii familii, nu doar împotriva tulpinii, scrie publicația. Echipa de cercetători de la Cambridge au folosit AI pentru a scana toate virusurile porvenite din familia sarbecovirusurilor Avantajele vaccinului ADN: gata cu acul! . Un avantaj al vaccinului este că nu va mai fi necesar un ac pentru a fi administrat în corp, ci dosr prin intermediul unui jet de lichid de mare presiune care pătrunde prin piele. În plus, AI poate dezvolta vaccinuri cu ADN, care sunt mai stabile spre deosebire de vaccinurile pe bază de ARN mesager, precum Pfizer. Vaccinurile ADN sunt mai ușor de transportat și de depozitat în regiunile cu infrastructură medicală limitată. În urma testelor pe oameni, serul a produs anticorpi care să recunoască mai multe tipuri de sarbecovirusuri. Participanții l-au tolerat cu ușurință, neavând efecte adverse. Vaccinul este considerat sigur. Specialiștii susțin că noua tehnologie realizată cu ajutoru AI ar putea accelera dezvoltarea de vaccinuri universale împotriva gripei, Ebola și altor virusuri care pot provoca epidemii în viitor. Însă, până la realizarea unui vaccin universal mai sunt câțiva ani, iar în tot acest timp, inteligența artificială ar putea deveni un instrument de mare importanță în combaterea amenințărilor sanitare globale. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: CEO-ul Pfizer: „Am salvat lumea de la COVID. Acum, vom salva lumea de cancer”
Noi studii arată că persoanele cu demență pot rămâne active și independente
Pacienții reclamă prejudecăți persistente și lipsa unor servicii adecvate de sprijin după diagnostic, relatează The Guardian. Critici la adresa stereotipurilor Mai mulți activiști care trăiesc cu demență afirmă că reacțiile celor din jur sunt adesea mai greu de gestionat decât boala în sine. Ei spun că multe persoane, inclusiv unii profesioniști din sănătate, consideră în mod greșit că diagnosticul marchează începutul unui declin rapid și inevitabil. Potrivit acestora, numeroși pacienți primesc puține recomandări privind menținerea unei vieți active și independente. „Oamenii încetează să te mai vadă ca persoană și văd doar demența”, a declarat Maxine Linnell, fost psihoterapeut din Marea Britanie, diagnosticată în urmă cu patru ani. Mai mult sprijin după diagnostic Activiștii cer acces mai bun la servicii medicale și sociale, inclusiv consiliere, terapie și programe de reabilitare cognitivă. Ei susțin că persoanele cu demență beneficiază rar de astfel de servicii, deși există dovezi că acestea pot ajuta la menținerea autonomiei și a calității vieții. Printre solicitări se numără și instruirea personalului medical cu implicarea pacienților, precum și crearea unor programe naționale dedicate persoanelor diagnosticate. Kate Swaffer, activistă din Australia și cercetătoare în domeniu, consideră că demența ar trebui abordată și ca o formă de dizabilitate dobândită, care necesită sprijin specializat. Viață activă după diagnostic Mai multe organizații de pacienți încearcă să combată ideea că persoanele cu demență nu mai pot învăța, lucra sau participa la activități comunitare. Unii dintre activiști continuă să fie implicați în cercetare, educație și campanii publice de informare. Ei susțin că menținerea activității intelectuale și sociale poate avea efecte benefice asupra stării generale și a capacității de adaptare. „Cum îi ajutăm pe oameni să trăiască cât mai bine, cât mai mult timp, cu cât mai multă autonomie și independență?”, a afirmat Swaffer. O boală asociată cu teamă și stigmatizare Demența este una dintre afecțiunile care provoacă cele mai mari temeri în rândul populației. Activiștii spun însă că imaginea publică a bolii este dominată aproape exclusiv de cazurile aflate în stadii avansate. Ei cer o prezentare mai echilibrată a realității, care să includă și experiențele persoanelor aflate în fazele incipiente ale bolii. Mesajul lor este că demența aduce provocări majore, dar nu înseamnă automat pierderea identității, a independenței sau a posibilității de a avea o viață activă și semnificativă.
FIV, între decizie medicală și acces responsabil la tratament (P)
Din fericire, în prezent, există soluții moderne de tratament pentru infertilitate. Important este ca partenerii să se adreseze din timp unui centru specializat, unde să aibă acces la consult, la investigațiile necesare stabilirii diagnosticului și a cauzei care provoacă infertilitate, dar și la toate metodele de tratament existente, precum și la o echipă medicală cu experiență. Tratamentul pentru infertilitate trebuie recomandat individualizat, în funcție de particularitățile fiecărui cuplu în parte, și numai după un stabilirea diagnosticului exact. Dacă în unele cazuri, stimularea ovariană sau inseminarea artificială sunt suficiente pentru obținerea sarcinii, în alte cazuri singura opțiune rămâne fertilizarea in vitro (FIV). Procedura de fertilizare in vitro este una complexă și implică recoltarea ovocitelor și fertilizarea lor în laborator, în vederea obținerii embrionilor. Ulterior, embrionii sunt implantați direct în uterul pacientei. Indicațiile pentru FIV sunt foarte bine stabilite. Primul pas îl constituie stabilirea cu exactitate a diagnosticului de infertilitate. Dacă sarcina nu apare în mod natural după un an de contact sexual neprotejat sau după șase luni, dacă partenera are peste 35 de ani, atunci este necesară o consultație de specialitate pentru evaluarea cuplului. Deoarece infertilitatea este o problemă de cuplu, este indicat ca ambii parteneri să fie evaluați medical. Cauzele infertilității pot fi atât de natură feminină, cât și masculină. În unele situații, infertilitatea poate fi și de cauză necunoscută, situație în care este recomandat inclusiv un consult genetic. Medicul specializat în reproducere umană asistată medical va recomanda o serie completă de analize pentru FIV, inclusiv testare AMH, și alte investigații specifice, în funcție de fiecare caz în parte. Rezultatele vor ghida medicul în stabilirea soluției optime de tratament. Fertilizarea in vitro este recomandată atunci când alte metode de tratament pentru infertilitate nu au dat rezultate. De precizat că rata de succes a fertilizării in vitro depinde foarte mult de vârsta pacientei, rezerva ovariană și factorii genetici. Accesul la centre specializate integrate, în care cuplurile să poată beneficia de toate serviciile medicale necesare, este esențial pentru un parcurs mult mai facil, fără a fi nevoie ca partenerii să se deplaseze în diferite unități. Pentru multe cupluri, accesul la FIV nu ține doar de indicația medicală, ci și de costurile investigațiilor, tratamentului și procedurilor necesare. Programele de sprijin financiar pot deveni un reper foarte important pentru persoanele care au primit diagnosticul de infertilitate. Programele FIV vin ca o încurajare și susțin demersul partenerilor în a obține o sarcină. În România, Programul Național FIV 2026–2030 oferă acces la un sprijin financiar nerambursabil pentru 10.000 de beneficiari anual, prin vouchere pentru proceduri FIV. Banii pot fi utilizați atât pentru realizarea procedurii FIV, cât și pentru achiziționarea unor medicamente specifice. În București, proiectul FIV 3 – „O șansă pentru cuplurile infertile” se desfășoară în perioada iunie 2025 – decembrie 2026 și prevede sprijin financiar de maximum 15.000 lei pentru cupluri sau femei singure infertile din Municipiul București, care au indicație medicală pentru fertilizare in vitro. Astfel, beneficiarii pot utiliza maximum 5.000 lei pentru medicație și maximum 10.000 lei pentru proceduri. De asemenea, în funcție de localitate, pot exista și programe locale, cu perioade de înscriere, criterii și bugete proprii. Acestea trebuie verificate pe platformele oficiale înainte de depunerea dosarului, pentru a avea toate informațiile necesare. Nu trebuie uitat însă că aceste programe vin ca un sprijin financiar și nu înlocuiesc evaluarea medicală. Cuplurile infertile au nevoie de diagnostic corect, pe baza căruia se stabilește indicația pentru FIV și de documente medicale. La fel de important este ca efectuarea procedurii să se realizeze în centre specializate eligibile/ partenere, conform criteriilor stabilite de Programul Național. Pentru programul FIV 3, persoanele interesate se pot adresa Centrului FIV SANADOR, unde au acces la consultații de reproducere umană asistată, evaluarea cuplului, andrologie, analize, investigații și proceduri FIV într-un parcurs coordonat. Prin urmare, primul pas pe care cuplurile infertile trebuie să îl facă este consultația de specialitate, ulterior dosarul administrativ pentru FIV. La Centrul FIV SANADOR, pacienții au acces la o echipă medicală specializată și cu experiență în reproducere umană asistată medical, dar și la recomandări medicale individualizate, investigații specifice pentru stabilirea diagnosticului corect și proceduri FIV, atunci când sunt indicate. De asemenea, pot discuta cu medicul opțiunile de tratament și posibilitatea accesării programelor de sprijin financiar disponibile.