Etichetă: Sănătate

Cancerul care poate fi prevenit. Ce spune un studiu nou despre infecții

Analiza aparține Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (IARC), potrivit Fox News. Cercetătorii au identificat 12 infecții asociate cu apariția cancerului. Cinci dintre ele sunt legate de aproape toate cazurile din lume. Bacteria Helicobacter pylori, care afectează stomacul, a fost asociată cu circa 760.000 de cazuri. Virusul papiloma uman (HPV) a fost legat de aproximativ 750.000 de cazuri. Urmează virusul hepatitei B, cu circa 360.000 de cazuri, și virusul Epstein-Barr, cu aproximativ 260.000. Virusul hepatitei C a fost asociat cu circa 160.000 de cazuri. Multe cazuri ar fi putut fi prevenite Potrivit autorilor, multe dintre aceste cancere ar fi putut fi evitate prin vaccinare, tratament sau screening. „Rezultatele subliniază rolul major pe care îl poate juca controlul infecțiilor în reducerea poverii globale a cancerului”, a declarat coautoarea studiului, dr. Harriet Rumgay. Ea a spus că aceste cancere lovesc mai ales țările cu venituri mici și medii. Cercetătorii recunosc și limitele studiului. Ei au lucrat cu estimări la nivel de populație, nu au urmărit pacienți. În plus, au inclus doar infecțiile despre care se știe deja că provoacă cancer. „Majoritatea tipurilor de cancer nu este cauzată de infecții” Oncologul american Joshua Cohen, care nu a participat la studiu, a explicat că organismul elimină de obicei singur virusul HPV. „Marea majoritate a pacienților care au o infecție cu HPV sau cu H. pylori, sau chiar cu hepatită B sau C, nu va face cancer”, a spus el. Medicul recomandă vaccinarea împotriva HPV pentru cei sub 45 de ani care nu s-au vaccinat. Cei cu ulcer sau dureri puternice de stomac ar trebui să discute cu un gastroenterolog despre testarea pentru H. pylori.

Hipertensiunea ar putea accelera artroza. Cercetătorii au descoperit legătura dintre tensiunea mare și degradarea cartilajului

Un nou studiu realizat de cercetători din Coreea de Sud indică o legătură între tensiunea arterială ridicată și degradarea cartilajului articular, potrivit Science Alert. Cercetarea, coordonată de o echipă de la Chonnam National University, propune o nouă explicație pentru modul în care se dezvoltă artroza, o afecțiune care apare frecvent odată cu înaintarea în vârstă și care reprezintă una dintre principalele cauze ale dizabilității în rândul adulților vârstnici. Hipertensiunea și artroza ar putea fi legate printr-un hormon Artroza este asociată în mod tradițional cu uzura progresivă a cartilajului, țesutul care protejează suprafețele articulare și permite o mișcare lină a oaselor. Pe măsură ce acest cartilaj se degradează, oasele ajung să se frece între ele, ceea ce poate provoca durere, rigiditate și limitarea mobilității. Cercetătorii au analizat însă posibilitatea ca hipertensiunea să contribuie la acest proces. Atenția lor s-a concentrat asupra hormonului arginină-vasopresină (AVP), care se găsește în cantități mai mari la persoanele cu hipertensiune arterială. AVP poate acționa prin receptorul AVPR1A, o structură aflată la suprafața celulelor. În cartilajul sănătos, acest receptor este prezent în cantități foarte mici. Situația se poate schimba însă odată cu înaintarea în vârstă sau după o leziune articulară. Potrivit cercetătorilor, această modificare poate „pregăti” cartilajul pentru acțiunea vasopresinei. Atunci când tensiunea arterială este ridicată, semnalizarea prin intermediul AVP și AVPR1A ar putea contribui la activarea unor procese care degradează țesutul cartilaginos. Hipertensiunea și artroza au fost analizate pe zeci de mii de persoane Pentru a investiga legătura dintre hipertensiune și artroză, cercetătorii au analizat datele medicale a 36.820 de persoane cu vârsta de cel puțin 45 de ani. Analiza a arătat că persoanele cu hipertensiune arterială prezentau o probabilitate mai mare de a avea artroză. Asocierea a fost mai puternică în rândul femeilor și a fost observată cel mai clar la persoanele cu cele mai severe leziuni la nivelul genunchiului. Cercetătorii au continuat analiza prin experimente pe șoareci modificați pentru a dezvolta hipertensiune arterială. Animalele au fost supuse unor proceduri chirurgicale menite să imite apariția artrozei. Rezultatele au indicat o pierdere mai accentuată a cartilajului la nivelul articulațiilor afectate atunci când hipertensiunea era prezentă. Un aspect important este că hipertensiunea nu a produs același efect asupra articulațiilor sănătoase. Cercetătorii au observat că era necesară combinația dintre o leziune sau îmbătrânirea articulației și hipertensiune pentru activarea mecanismului identificat. Hipertensiunea și artroza ar putea avea o nouă țintă pentru tratament Pentru a verifica rolul receptorului AVPR1A, cercetătorii au folosit șoareci cărora le lipsea acest receptor și au utilizat, de asemenea, medicamente care îi blocau activitatea. În ambele situații, degradarea cartilajului a fost redusă. Experimentele efectuate ulterior pe celulele cartilajului au permis identificarea unor mecanisme prin care vasopresina poate declanșa procese ce afectează țesutul articular. Descoperirea ar putea deschide o direcție pentru dezvoltarea unor tratamente împotriva artrozei asociate cu hipertensiunea. Cercetătorii subliniază însă că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma dacă mecanismul observat la șoareci se manifestă în același mod și la oameni. O etapă importantă ar fi realizarea unor studii pe termen lung la oameni, care să urmărească simultan tensiunea arterială și evoluția degradării cartilajului. Artroza afectează în prezent aproape 600 de milioane de persoane la nivel mondial, iar numărul cazurilor este în creștere. Dacă rezultatele noii cercetări vor fi confirmate, înțelegerea rolului hipertensiunii ar putea contribui la identificarea unor noi metode de prevenire sau încetinire a degradării articulare.

BPOC și astmul sever: diagnosticul și tratamentul la timp pot schimba evoluția bolii (P)

BPOC: cifre și riscuri BPOC afectează aproximativ 392 de milioane de persoane la nivel global și este a treia cauză principală de deces, fiind asociată cu aproximativ 3 milioane de decese anual. În România, aproximativ 8,3% din populația generală are un diagnostic de BPOC, iar 74% dintre pacienți sunt pensionari, persoane cu venituri de multe ori limitate. Boala este asociată cu numeroase complicații pulmonare și cardiovasculare, iar episoadele acute de agravare pot afecta profund viața pacienților. Exacerbările reprezintă una dintre cele mai importante probleme în evoluția BPOC și pot necesita spitalizare. Impactul lor nu se limitează la plămâni: riscul de infarct miocardic este de două ori mai mare în primele cinci zile după o exacerbare moderată. O singură exacerbare moderată a fost asociată cu o creștere cu 17% a riscului de deces, iar după două exacerbări moderate într-un interval de un an, riscul de deces crește cu 80%. Mai mult de jumătate dintre pacienții spitalizați din cauza unei exacerbări decedează în primii cinci ani după spitalizare, iar unul din patru pacienți cu BPOC este diagnosticat cu cancer pulmonar. Diagnosticul precoce și monitorizarea continuă sunt esențiale pentru controlul bolii și prevenirea agravării acesteia. Identificarea persoanelor din grupele de risc, utilizarea mai consecventă a spirometriei și implicarea medicului de familie în depistarea timpurie pot contribui la scurtarea drumului până la diagnostic și la inițierea mai rapidă a tratamentului potrivit. Astmul sever: subdiagnosticat și tratat suboptimal Astmul sever reprezintă o problemă de sănătate publică din cauza costurilor directe și indirecte și a riscurilor letale pe care le implică. Aproximativ 1 milion de oameni trăiesc cu astm în România, iar între 4 și 10% dintre aceștia se confruntă cu o formă severă a bolii. Adesea subdiagnosticat și tratat suboptimal, astmul cauzează o povară semnificativă asupra vieții pacienților și familiilor acestora, fiind asociat cu o morbiditate crescută la persoanele de toate vârstele. Simptomele includ senzația de sufocare frecventă, respirație șuierătoare, constricție toracică și tuse, care interferează cu activitățile zilnice și cu somnul. Astmul necontrolat duce la deteriorarea calității vieții pacienților, creșterea absenteismului, anxietate și presiune suplimentară asupra spitalelor, prin internări și vizite repetate. În România, traseul pacientului cu astm sever este adesea un drum lung, cu multe obstacole: de la lipsa diagnosticării corecte și la timp, la accesul întârziat la terapiile moderne și la suprautilizarea corticosteroizilor orali (CSO), cu tot șirul de efecte adverse pe care le implică. În lipsa unui management personalizat, suprautilizarea CSO determină apariția unor efecte adverse severe, cu impact asupra sănătății și costurilor asociate bolii. Ghidurile internaționale de tratament oferă direcții clare pentru managementul astmului sever: diagnostic precoce, algoritmi și criterii clare pentru managementul modern. Este recomandat managementul personalizat al pacientului, posibil cu ajutorul terapiilor moderne, disponibile și în România. Pentru pacienți, respectarea indicațiilor date de medic și administrarea tratamentului așa cum a fost prescris reprezintă cea mai bună modalitate de a preveni crizele de astm sever și de a ține boala sub control. Dacă tratamentul nu își mai face efectul, este recomandată discuția cu medicul curant pentru evaluarea planului de tratament. Surse: GOLD Report: Global Strategy for the Diagnosis, Management, and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary Disease  Global Initiative for Asthma

Schimbările vocii ar putea fi un semn timpuriu al demenței. Ce au descoperit cercetătorii

Cercetătorii au urmărit legătura dintre diagnosticul unor tulburări de voce, pierderea auzului sau prezența simultană a celor două probleme și apariția ulterioară a afectării cognitive ori a demenței. Analiza a inclus 833.417 participanți cu vârsta de 50 de ani și peste, iar cercetătorii au urmărit apariția problemelor cognitive începând de la un an după evaluarea vocii și auzului. Rezultatele sugerează că persoanele cu tulburări ale vocii ar putea avea un risc mai ridicat de declin cognitiv ulterior. Problemele analizate pot include modificări ale tonalității, volumului sau clarității vocii, potrivit Science Alert. Robert Sataloff, profesor și președinte al departamentului de la Drexel University College of Medicine, a declarat că cea mai puternică asociere cu demența a fost observată în cazul pacienților care prezentau atât o tulburare de voce, cât și pierdere a auzului. Tulburările de voce, asociate cu un risc mai mare de demență Potrivit rezultatelor studiului, participanții care aveau o tulburare de voce, dar nu prezentau pierdere a auzului, au avut un risc cu 58% mai mare de a dezvolta probleme cognitive sau demență, comparativ cu grupurile de control corespunzătoare. În cazul persoanelor care aveau atât o tulburare de voce, cât și pierdere a auzului, riscul a fost cu 104% mai mare. Cercetătorii subliniază însă că aceste procente reprezintă comparații cu grupuri de control distincte, fără probleme de voce sau de auz. Atunci când toate persoanele cu tulburări de voce au fost analizate împreună, indiferent dacă aveau sau nu pierdere a auzului, riscul asociat a fost cu 29% mai mare. Pentru pierderea auzului fără tulburări de voce, creșterea riscului a fost de 27%. Schimbările vocii nu înseamnă că o persoană va dezvolta demență Cercetătorii atrag atenția că studiul identifică o asociere, nu demonstrează o relație de cauzalitate. Prin urmare, o persoană care observă modificări ale vocii nu înseamnă automat că va dezvolta demență, boala Alzheimer sau alte probleme cognitive. Studiul nu a separat aceste trei rezultate și nu demonstrează că tulburările de voce provoacă declin cognitiv. Legătura dintre pierderea auzului și riscul de demență este deja documentată în cercetări anterioare. Noul studiu indică faptul că modificările calității vocii ar putea reprezenta un indicator suplimentar care merită investigat. Sataloff recomandă ca persoanele care se confruntă cu probleme ale vocii să discute cu un medic otorinolaringolog, care poate decide dacă este necesară și o evaluare cognitivă. De ce ar putea exista o legătură între voce și demență Cercetătorii au formulat mai multe ipoteze pentru această asociere. O tulburare de voce poate determina o persoană să vorbească mai puțin, reducând astfel interacțiunile și stimularea cognitivă. De asemenea, dificultățile de vorbire sau de auz pot determina oamenii să se retragă din activitățile sociale. Cercetările anterioare au asociat implicarea socială cu menținerea sănătății cognitive. Echipa de cercetare subliniază că tulburările de voce pot fi, în multe cazuri, tratate sau ameliorate. Studiile viitoare ar urma să analizeze dacă anumite tipuri specifice de tulburări de voce sunt mai strâns asociate cu declinul cognitiv și dacă tratarea acestor probleme poate influența riscul pe termen lung.

Panglică umană împotriva cancerului de sân, la Cluj-Napoca | Aproape 300 de oameni sunt așteptați în Piața Unirii

Aproape 300 de oameni sunt așteptați pe 16 octombrie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, unde pacienți, supraviețuitori ai cancerului, medici, studenți, voluntari și membri ai comunității vor forma o panglică umană, într-un gest de solidaritate față de persoanele afectate de cancer. Evenimentul începe la ora 12:00 și face parte din Luna de Conștientizare a Cancerului de Sân. Inițiativa, intitulată „ONE RIBBON. MANY STORIES.”, este organizată de Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN) și reprezintă prima acțiune de acest fel din România. Conceptul este inspirat din campania mondială World Cancer Day, „United by Unique” Participanții vor forma cu propriile corpuri conturul unei panglici, simbol cunoscut la nivel internațional pentru solidaritatea față de persoanele afectate de cancer. În centrul formației vor fi pacienții și supraviețuitorii, înconjurați de personalul medical, iar ceilalți membri ai comunității vor completa forma. Poziția fiecărui participant va fi marcată în prealabil pe pavajul Pieței Unirii. Imaginea finală va fi surprinsă de la înălțime, cu ajutorul unei drone. Cancerul de sân e cea mai frecvent diagnosticată formă de cancer la femei „La Institutul Oncologic Cluj-Napoca vedem în fiecare zi cât de mult contează depistarea precoce. Ne dorim ca acest eveniment să transforme Piața Unirii într-un spațiu de dialog deschis despre prevenție”, a declarat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, Manager al Centrului Național de Competență în Cancer din cadrul IOCN. Evenimentul pune accent pe prevenție într-un context în care România are una dintre cele mai scăzute participări la screeningul pentru cancerul de sân din Uniunea Europeană. Cancerul de sân este cea mai frecvent diagnosticată formă de cancer la femei în România și reprezintă aproximativ 28% din cazurile noi de cancer diagnosticate în rândul femeilor. Un mesaj despre prevenție care devine o experiență vizibilă Datele OECD și ale Comisiei Europene arată că, în 2019, doar 9% dintre femeile cu vârsta între 50 și 69 de ani făcuseră o mamografie bilaterală în ultimii doi ani. Acesta a fost cel mai redus nivel de participare din Uniunea Europeană. Diferențele sunt importante și în funcție de nivelul de educație. Participarea la screening a fost de aproximativ 4% în rândul femeilor cu un nivel educațional mai redus și a ajuns la 17% în cazul femeilor cu studii superioare. Organizatorii spun că prin această inițiativă vor să transforme un mesaj despre prevenție într-o experiență vizibilă pentru întreaga comunitate. „Această panglică umană nu este doar un simbol, ci o invitație directă adresată comunității de a se implica activ în prevenție”, a declarat Dr. Delia Nicoară, medic primar în sănătate publică și management la IOCN. Evenimente similare au loc și în alte țări Participanții vor primi tricouri personalizate, iar întreaga experiență, de la sosire până la realizarea fotografiei aeriene, va dura aproximativ două ore. Organizatorii vor oferi și gratuit „Ghidul de sport pentru recuperarea pacientelor cu cancer de sân”. Cu sprijinul partenerilor va fi organizată și o tombolă cu premii. Evenimente similare au fost organizate în țări precum Andorra, Franța și Statele Unite ale Americii, unde astfel de acțiuni au devenit, în unele comunități, evenimente recurente care aduc împreună pacienți, medici, voluntari și membri ai comunității. Inițiativa de la Cluj-Napoca este realizată de IOCN în colaborare cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca și mai multe organizații partenere, universități, școli, organizații de pacienți, voluntari și companii locale. Scopul este promovarea prevenției, a depistării precoce și a îngrijirii centrate pe pacient.

Cum ajută Echipa inimii la stabilirea tratamentului pentru bolile cardiovasculare complexe (P)

O afecțiune a inimii frecvent întâlnită este boala coronariană ischemică, cunoscută și sub denumirea de cardiopatie ischemică sau ischemie coronariană. Aceasta apare cel mai frecvent pe fondul aterosclerozei, care determină îngustarea arterelor coronare și, implicit, reducerea fluxului de sânge oxigenat către mușchiul inimii. În astfel de situații, pacienții se pot confrunta cu durere sau presiune toracică la efort, lipsă de aer sau scăderea toleranței la efort. În lipsa diagnosticului și a tratamentului, cardiopatia ischemică poate duce la apariția unor complicații severe, printre care infarctul miocardic acut, motiv pentru care diagnosticul și tratamentul adecvat sunt importante. De aceea, manifestările clinice nu trebuie ignorate, iar consultația la medicul cardiolog nu trebuie întârziată. În funcție de caz, medicul poate recomanda investigații suplimentare, precum electrocardiogramă, ecocardiografie, teste de efort, CT cardiac, RMN cardiac sau alte investigații. Atunci când este necesară evaluarea directă a arterelor coronare, medicul poate recomanda inclusiv o coronarografie, investigație care permite depistarea bolii coronariene și identificarea eventualelor stenoze. Odată diagnosticul stabilit, următorul pas este alegerea tratamentului. În funcție de localizarea și complexitatea leziunilor, de simptome, funcția inimii și bolile asociate, tratamentul poate include medicație, angioplastie coronariană cu stent sau chirurgie de revascularizare prin bypass aortocoronarian. În cazurile complexe, evaluarea multidisciplinară, asigurată de o echipă medicală completă, cum este Echipa inimii, permite analizarea diferitelor opțiuni terapeutice și alegerea strategiei potrivite pentru fiecare pacient în parte, în funcție de particularitățile acestuia. Echipa inimii reunește medici din toate specialitățile implicate în diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare, iar rolul acesteia este esențial mai ales atunci când pentru aceeași afecțiune există mai multe opțiuni terapeutice, iar alegerea trebuie făcută după evaluarea beneficiilor și riscurilor fiecăreia. Evaluarea în echipă multidisciplinară are un rol important și în cazul pacienților cu boli valvulare. De exemplu, în stenoză aortică severă, tratamentul poate include înlocuirea chirurgicală a valvei sau implantarea transcateter a valvei aortice prin procedura TAVI. De asemenea, pentru afecțiunile valvei mitrale există opțiuni chirurgicale și, în cazuri selectate, proceduri transcateter. De aceea, tratamentul potrivit pentru fiecare caz în parte trebuie realizat în echipă și trebuie să țină cont atât de severitatea bolii, cât și de vârsta pacientului, anatomia valvei, riscurile operatorii și de bolile asociate. Abordarea multidisciplinară este importantă și pentru unele malformații cardiace congenitale diagnosticate sau tratate la vârsta adultă. Conduita terapeutică poate varia de la monitorizare la tratament prin cateter sau intervenție chirurgicală, în funcție de tipul defectului și de efectele sale asupra pacientului. De aceea, stabilirea momentului potrivit pentru intervenție și alegerea celei mai potrivite metode de tratament necesită o evaluare cardiologică atentă și completă. Și în cazul anevrismelor aortice, strategia terapeutică este individualizată. Tratamentul depinde de localizare, dimensiune, ritm de creștere, simptome și riscul individual. Unele cazuri necesită doar monitorizare atentă și controlul factorilor de risc, în timp ce altele au indicație pentru chirurgie deschisă sau tratament endovascular, prin proceduri precum EVAR ori TEVAR. Astfel, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului potrivit pentru fiecare caz în parte, este foarte important ca pacienții să se adreseze unor centre specializate, în care să aibă acces la o echipă medicală experimentată, care poate analiza cazul în complexitatea lui, dar și la toate opțiunile de tratament relevante pentru cazul respectiv. La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții cu afecțiuni cardiovasculare beneficiază de o abordare multidisciplinară integrată asigurată prin Echipa Inimii, care reunește medici cu experiență din cardiologie, cardiologie intervențională, chirurgie cardiovasculară, chirurgie vasculară, anestezie și terapie intensivă cardiovasculară, radiologie și imagistică medicală, dar și din alte specialități implicate în managementul bolilor cardiovasculare. În funcție de indicație, pacienții au acces la investigații avansate, precum RMN cardiac și coronarografie, dar și la tratament medicamentos, proceduri de cardiologie intervențională și chirurgie cardiovasculară. Atunci când este necesar, sunt realizate și proceduri hibride, care combină tehnicile chirurgicale cu cele de cardiologie intervențională, în cadrul aceleiași strategii terapeutice. Intervențiile de chirurgie cardiovasculară sunt realizate într-un bloc operator foarte bine dotat, iar cele de cardiologie intervențională în Laboratorul de Cateterism, dotat cu echipamente performante. Abordarea în echipă a pacienților cu boli cardiovasculare permite stabilirea unor strategii diagnostice și terapeutice integrate, adaptate fiecărui caz în parte.

Adevărul crud despre apa cu lămâie. Ce se întâmplă cu adevărat în corpul tău dacă o bei zilnic

Lauren Manaker a pornit experimentul din scepticism, potrivit revistei americane Prevention. Pe rețelele sociale, apa cu lămâie este prezentată ca remediu pentru orice, de la slăbit la detoxifiere. Ea avea însă și un motiv personal. Bea foarte mult ceai, iar compușii îi provocau o senzație persistentă de gură uscată. Primul efect a fost simplu: s-a simțit mai hidratată. Un pahar plin cu apă la începutul zilei a contat mai mult decât conținutul lui. Înlocuind câteva cești cu ceai, a scăpat și de gura uscată. A încercat apa cu lămâie timp de o lună. Rezultatul a surprins-o Alte promisiuni nu s-au confirmat. Pielea nu a devenit mai strălucitoare, iar digestia nu s-a schimbat vizibil. Nici efectul de „detoxifiere” nu l-a simțit. Cea mai mare surpriză a venit la starea de spirit. Mirosul lămâii tăiate în fiecare dimineață i-a ridicat moralul. Cercetările sugerează că aromele de citrice pot reduce stresul și pot îmbunătăți starea de bine. Specialista subliniază că apa cu lămâie nu este un elixir magic. Totuși, o lămâie întreagă oferă aproximativ 45 mg de vitamina C, circa 45% din necesarul zilnic. Citratul din lămâi poate ajuta la prevenirea unor pietre la rinichi. În plus, băutura poate înlocui sucurile carbogazoase și alte băuturi cu zahăr. Temperatura apei contează puțin, spune dieteticiana. Nici ora nu pare să conteze, iar apa cu lămâie poate fi băută și seara. Băutura nu este însă potrivită pentru toată lumea. Aciditatea lămâilor poate declanșa arsuri la stomac și regurgitare la persoanele cu reflux acid. Pentru ele, consumul înainte de culcare ar putea agrava simptomele.

A scăpat de trezirile de la ora 3 dimineața. Metoda secretă a unui savant de la Stanford face miracole

Cercetătorul de la Stanford a prezentat trucul în podcastul The Diary of a CEO, potrivit Woman’s World. Exercițiul are trei pași. Cu ochii închiși, îi miști încet dintr-o parte în alta, apoi în sus și în jos. Fără să deschizi ochii, desenezi cu privirea un cerc în sens invers acelor de ceasornic, apoi unul în sensul lor. La final, îndrepți ochii spre nas și expiri lung. Exercițiul se repetă de două-trei ori. Huberman explică faptul că, pentru a adormi, creierul trebuie să înceteze să urmărească poziția corpului. Atunci când te trezești noaptea, creierul tău stă conectat la corp și știe exact cum ești așezat. Acest „GPS intern” îți ține mintea alertă. Atunci când îți miști ochii, îi dai creierului un fel de „pauză”. Trucul îi ocupă atenția cu un exercițiu simplu și păcălește creierul să uite unde îi sunt mâinile și picioarele. Fără aceste semnale continue de la corp, mintea se relaxează instant și „alunecă” mult mai ușor înapoi în somn. O jurnalistă care a testat trucul suferă de insomnie de ani de zile, mai ales de la menopauză. Metoda a ajutat-o să readoarmă de mai multe ori. Psihologa Shelby Harris, expertă certificată în somn, consideră ideea rezonabilă. Tehnica este gratuită, fără efort și practic fără riscuri. Ea vrea însă mai multe cercetări despre rolul circuitelor proprioceptive. Mișcările ochilor dau creierului ceva simplu pe care să se concentreze, iar expirația calmează corpul, explică specialista. Medicul Shantan Ravula spune că exercițiul rupe bucla anxioasă a trezirilor nocturne. Expirația lentă activează sistemul parasimpatic, care produce relaxare. Metoda ar fi utilă mai ales femeilor de peste 50 de ani, al căror somn devine mai fragmentat. Ravula avertizează însă că trucul nu funcționează pentru toată lumea și nu tratează o tulburare reală de somn.

Alertă pentru pacienții care folosesc GLP-1 să slăbească: sute de procese invocă un risc rar de pierdere a vederii

Potrivit relatărilor citate de The Wall Street Journal, pacienții susțin că medicamente precum Ozempic, Wegovy, Mounjaro și Zepbound ar fi contribuit la apariția acestei afecțiuni. Companiile Novo Nordisk și Eli Lilly au respins acuzațiile. NAION apare atunci când alimentarea cu sânge a nervului optic este redusă brusc, ceea ce poate duce la pierderea vederii, de regulă la un singur ochi. Academia Americană de Oftalmologie și Institutul Național pentru Ochi din SUA o descriu drept o cauză importantă a afectării acute a nervului optic la adulții de peste 50 de ani, potrivit New York Post. Potrivit oftalmologului Douglas Lazzaro, de la NYU Langone Health, pierderea vederii provocată de NAION poate fi severă, iar în prezent nu există un tratament dovedit care să inverseze leziunile nervului optic. Ce arată studiile Cercetările publicate până acum au analizat în special semaglutida, substanța activă din Ozempic și Wegovy. Un studiu publicat în JAMA Ophthalmology în 2025, care a analizat datele a aproximativ 37 de milioane de adulți, a identificat un risc modest mai mare de NAION în rândul persoanelor care utilizau semaglutidă, comparativ cu cele care luau medicamente din clasa inhibitorilor SGLT2. Un alt studiu realizat de cercetători de la Harvard Medical School și publicat în 2024 a indicat un risc relativ de aproximativ patru ori mai mare de NAION în cazul pacienților cu diabet de tip 2 cărora li se prescrisese semaglutidă. Cercetătorii au subliniat însă că riscul absolut a rămas foarte scăzut. Ambele cercetări au avut caracter observațional și nu pot demonstra că medicamentele provoacă NAION. Autorii au precizat că sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica existența și amploarea unei eventuale legături. Producătorii contestă acuzațiile Novo Nordisk a calificat procesele drept nefondate și a indicat cercetări finanțate de companie care nu au identificat o creștere a riscului de NAION asociată medicamentelor sale. Eli Lilly a declarat că monitorizează în continuare datele privind siguranța și a susținut că studiile disponibile în prezent nu demonstrează că medicamentele GLP-1 provoacă această afecțiune. Și autoritățile de reglementare au adoptat poziții prudente. Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) analizează dovezile privind o posibilă asociere între semaglutidă și NAION, fără să fi concluzionat că medicamentul provoacă această afecțiune. În Europa, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a considerat că există suficiente dovezi privind o posibilă asociere pentru a recomanda includerea NAION drept reacție adversă „foarte rară” în informațiile despre medicamentele pe bază de semaglutidă. Pierderea vederii poate fi permanentă NAION se manifestă de obicei prin pierderea bruscă și nedureroasă a vederii la un ochi. Pot apărea, de asemenea, vedere încețoșată sau diminuată, reducerea câmpului vizual și modificarea percepției culorilor. Simptomele apar frecvent dimineața, după trezire. Printre factorii de risc cunoscuți se numără vârsta, diabetul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, apneea obstructivă în somn și fumatul. Medicii atrag atenția că situația este dificil de evaluat deoarece multe persoane care folosesc medicamente GLP-1 au diabet sau obezitate, afecțiuni care pot constitui ele însele factori de risc pentru NAION. Afecțiunea este rară, fiind estimate între două și zece cazuri la 100.000 de persoane anual, în funcție de populația analizată. Pierderea vederii poate fi permanentă, deși unii pacienți pot recupera parțial vederea în timp. Experții recomandă ca persoanele care urmează un tratament cu medicamente GLP-1 să nu întrerupă administrarea fără să discute mai întâi cu medicul. Beneficiile demonstrate ale acestor tratamente în cazul diabetului și obezității trebuie evaluate individual în raport cu eventualele riscuri. Un factor suplimentar este existența unui așa-numit „disc optic cu risc”, o particularitate anatomică a nervului optic care poate crește susceptibilitatea la NAION. Oftalmologul Douglas Lazzaro a declarat că, în cazul pacienților cu această caracteristică, ar lua în calcul evitarea semaglutidei, însă a apreciat că, pentru majoritatea pacienților, beneficiile generale pentru sănătate pot depăși riscul potențial.

Și-a pierdut tatăl la 15 ani. Acum încearcă să depisteze tumorile cerebrale din lacrimi

Avea 15 ani când tatăl ei a murit de o tumoră cerebrală descoperită prea târziu. Acum, Petra Hamerlik încearcă să găsească boala într-o simplă lacrimă. Profesoara Petra Hamerlik avea doar 15 ani când tatăl ei a murit, potrivit People. Medicilor le-au trebuit opt luni ca să descopere tumora. Acea întârziere a marcat-o. Hamerlik a spus că a fost mereu curioasă dacă tumorile cerebrale pot fi depistate înainte de apariția simptomelor. Ideea testului pe bază de lacrimi a apărut în 2012, într-un bar din Danemarca. Un alt cercetător i-a povestit că analiza lacrimile pentru unele boli oculare. Hamerlik s-a gândit atunci la o posibilă legătură, pentru că ochiul este o extensie a sistemului nervos central. „Dar dacă există o legătură?”, și-a amintit ea. Cercetătoarea a presupus că schimbările produse în creier de o tumoră s-ar putea reflecta în lichidul lacrimal. Ulterior, ea a condus un studiu la universitatea britanică. Aproximativ 500 de persoane au participat, cu ajutorul unor cercetători din alte țări. Lacrimile care ar putea salva vieți. Testul inventat de o cercetătoare îndoliată Unul dintre participanți, Huw McCandless, știa deja că are o tumoră. Pentru test, i s-a pus sub pleoapa inferioară o hârtie groasă, timp de aproximativ zece minute. Procedura i-a lăsat doar senzația de ochi ușor uscați, a povestit el. Cercetătorii au reușit să identifice corect tumora pe baza lacrimilor sale. Testul ar putea ajunge însă la pacienți abia peste un deceniu, potrivit medicilor. Echipa vrea mai întâi să se asigure că semnalul indică o tumoră, nu o altă afecțiune neurologică. Hamerlik crede că, până la aprobarea testului, ar putea exista deja și un tratament pentru pacienți.