Un obicei de zi cu zi este asociat cu un risc cu 49% mai mare de apariție a simptomelor tulburărilor de alimentație la adolescenți
Într-un nou studiu realizat pe aproape 9.000 de adolescenți din SUA, cercetătorii au constatat că deținerea unui smartphone la vârsta de 12 ani este asociată cu o probabilitate cu 36% mai mare de raportare a oricărui simptom al unei tulburări de alimentație. La această vârstă, utilizatorii de smartphone-uri au raportat o prevalență cu 61% mai mare a simptomelor de alimentație compulsivă decât cei care nu foloseau smartphone-uri. Aproape 70% dintre copiii de 12 ani incluși în studiu aveau un smartphone, relatează Science Alert. Loading … Rezultatele au fost publicate în JAMA Network Open și susțin dovezile preliminare tot mai numeroase potrivit cărora deținerea timpurie și nesupravegheată a unui smartphone ar putea fi asociată cu efecte negative asupra sănătății mintale. Cercetarea, coordonată de oameni de știință de la University of California, San Francisco (UCSF), sugerează că amânarea accesului copiilor la smartphone-uri ar putea merita luată în considerare, având în vedere legătura acestuia cu obiceiurile alimentare dezordonate. Rezultatele nu pot demonstra că smartphone-urile provoacă simptome ale tulburărilor de alimentație, însă este posibil ca accesul timpuriu și nesupravegheat la rețelele sociale să accentueze nemulțumirea față de propriul corp în perioada pubertății. Sursă foto: Shutterstock Rețelele sociale, un posibil factor de risc Acesta este un aspect de care părinții ar trebui să fie conștienți, susțin autorii, iar medicii ar putea lua în considerare verificarea deținerii unui smartphone și a utilizării rețelelor sociale atunci când evaluează riscul apariției tulburărilor de alimentație la adolescenți. „Tulburările de alimentație sunt afecțiuni grave, potențial letale, care sunt totuși adesea prevenibile și pot răspunde la intervenții timpurii”, scriu autorii, coordonați de medicul pediatru Jason Nagata de la UCSF. „Deși principalele platforme de social media impun o vârstă minimă de 13 ani, acest prag poate fi ușor eludat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența măsurilor de protecție bazate pe vârstă.” Analiza a inclus date privind sănătatea provenite dintr-un studiu longitudinal aflat în desfășurare, care urmărește adolescenți din SUA. La vârsta de 12 ani, deținerea unui smartphone era deja asociată cu o varietate de simptome ale tulburărilor de alimentație. Unele dintre aceste asocieri erau încă evidente doi ani mai târziu. La vârsta de 14 ani, aproape un sfert dintre copiii care aveau un smartphone încă de la 12 ani au raportat cel puțin un simptom al unei tulburări de alimentație. Comparativ cu cei care nu aveau un smartphone la vârsta de 12 ani, cei care aveau unul aveau o probabilitate cu 103% mai mare să raporteze că își legau valoarea personală de greutatea corporală. De asemenea, aceștia prezentau un risc cu 49% mai mare de a raporta orice simptom al unei tulburări de alimentație până la vârsta de 14 ani. Sursa foto: Envato Cum poate influența conținutul de pe rețelele sociale relația cu propriul corp „Deținerea unui smartphone personal în perioada adolescenței timpurii poate avea consecințe deosebit de importante, având în vedere potențialul său de a crește expunerea nesupravegheată și individualizată la mediile digitale într-o perioadă sensibilă a dezvoltării”, scriu autorii studiului. „Aceste influențe se pot acumula, de asemenea, în timp și pot fi modelate de momentul dezvoltării.” Faptul că un adolescent raportează un simptom al unei tulburări de alimentație nu înseamnă neapărat că acesta suferă de o astfel de tulburare. Această analiză a măsurat doar simptomele raportate de adolescenți. Nu a analizat modul în care utilizarea smartphone-urilor influențează un diagnostic clinic propriu-zis. Utilizarea rețelelor sociale permite exercitarea unei presiuni mai mari din partea grupului de egali decât oricând înainte. Conținutul de pe rețelele sociale care prezintă corpuri idealizate este asociat cu un risc crescut de nemulțumire față de propriul corp și de comportamente alimentare dezordonate. Este posibil ca influencerii și conținutul online de tip „fitspiration” să accentueze sentimentele de nemulțumire față de propriul corp în rândul tinerilor și să îi învețe obiceiuri alimentare nesănătoase.
Tot mai mulți copii cu tulburări psihice: Spitalul de Psihiatrie din Sibiu construiește un centru de adicții
Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu a scos la concurs două posturi de medic specialist în psihiatria copilului și adolescentului, pentru a-și consolida echipa medicală și pentru extinderea serviciilor dedicate copiilor, adolescenților și familiilor acestora. Cele două posturi sunt disponibile în cadrul Secției Psihiatrie Pediatrică și al Centrului de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor. Potrivit reprezentanților unității medicale, ocuparea lor va permite creșterea capacității de acordare a serviciilor de specialitate, asigurarea continuității îngrijirilor și monitorizarea mai eficientă a pacienților care necesită tratament pe termen mediu și lung. Copii din mai multe județe vin la Sibiu Spitalul tratează copii și adolescenți atât din județul Sibiu, cât și din alte județe ale țării, iar medicii vor avea acces la o cazuistică variată și vor lucra într-o echipă multidisciplinară, alături de psihologi, asistenți sociali și asistenți medicali. Conducerea spitalului precizează că noii specialiști vor putea participa la activități didactice, programe de formare profesională, manifestări științifice și proiecte de cercetare desfășurate în cadrul Colectivului de Cercetare Științifică în Neuroștiințe. Clădire nouă pentru Centrul de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor pentru Copii Totodată, unitatea pregătește construirea unei noi clădiri pentru Centrul de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor pentru Copii, proiect care va extinde infrastructura destinată evaluării, tratamentului și recuperării pacienților pediatrici. Înscrierile la concurs sunt deschise până în 18 august 2026. Selecția dosarelor va avea loc în aceeași zi, proba scrisă este programată pentru 24 august, iar proba clinică sau practică va avea loc pe 31 august. Potrivit spitalului, informații suplimentare privind concursul sunt disponibile la Serviciul RUNOS și Relații Publice al unității medicale.
Noi cercetări arată cum se poate manifesta diferit anxietatea socială în rândul adolescenților
Anxietatea socială este adesea percepută ca o afecțiune definită de timiditate și retragere socială. Cercetări recente sugerează însă că această imagine este incompletă, mai ales în rândul adolescenților, potrivit PsyPost. Un studiu publicat în Personality and Individual Differences arată că, pentru unii tineri, anxietatea socială se manifestă prin agresivitate, impulsivitate și trăsături narcisice specifice. Cercetarea contestă înțelegerea tradițională a anxietății sociale ca fiind exclusiv un comportament de evitare. În schimb, evidențiază un tipar „atipic”, mai puțin recunoscut, care poate complica diagnosticarea și tratamentul în perioada adolescenței. Regândirea modului în care se manifestă anxietatea socială Studiul a fost coordonat de Mollie J. Eriksson, cercetător doctorand la Universitatea McMaster din Canada. Eriksson a explicat că abordarea clinică dominantă a anxietății sociale s-a concentrat prea mult pe inhibiție și pe evitarea generată de frică. Potrivit cercetătorilor, această perspectivă nu reflectă experiența reală a multor adolescenți. Unii tineri răspund fricii sociale prin comportamente orientate spre exterior, nu prin retragere, ceea ce face simptomele mai greu de identificat. Trei profiluri distincte în rândul adolescenților Studiul a analizat datele a 298 de adolescenți cu vârste între 12 și 17 ani, folosind chestionare de autoevaluare. Cercetătorii au măsurat anxietatea socială, impulsivitatea, agresivitatea și două forme de narcisism: vulnerabil și grandios. Folosind analiza de tip „profil latent”, echipa a identificat trei grupuri distincte. Aproape jumătate dintre participanți au prezentat niveluri scăzute la toate măsurile, reprezentând un grup bine adaptat. Aproximativ 30% s-au încadrat în profilul clasic de anxietate socială, cu anxietate ridicată și narcisism vulnerabil, dar agresivitate redusă. Restul de 25% au format un grup atipic, caracterizat prin anxietate socială moderată, impulsivitate crescută și agresivitate ridicată. Acest grup a înregistrat cele mai mari scoruri atât la narcisismul vulnerabil, cât și la cel grandios. Diferențe de gen și implicații clinice Băieții au fost mai predispuși decât fetele să se regăsească în profilul agresiv, atipic. Cercetătorii sugerează că acest lucru poate reflecta norme sociale care descurajează exprimarea vulnerabilității în rândul băieților, determinând manifestarea fricilor prin comportamente orientate spre exterior. Autorii subliniază că aceste profiluri nu reprezintă diagnostice fixe. Deoarece datele sunt transversale, studiul nu poate stabili dacă trăsăturile narcisice cauzează anxietatea agresivă sau apar concomitent. Totuși, rezultatele sugerează că abordările clasice pot fi ineficiente pentru adolescenții a căror anxietate se manifestă prin ostilitate, nu prin evitare. Identificarea timpurie a acestor tipare ar putea permite intervenții mai adaptate și rezultate mai bune pe termen lung.