Ministrul Sănătăţii merge la Spitalul Sf. Maria din Iaşi după moartea celor 6 copii infectaţi cu Serratia Marcescens
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, va merge sâmbătă la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” din Iaşi. Conform Ministerului Sănătăţii, în jurul orei 13:30 va avea loc o întâlnire cu membrii implicaţi, iar ministrul va coordona controlul împreună cu şeful Corpului de control şi şeful Inspecţiei Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii. Şase copii care au fost internaţi la Spitalul „Sf. Maria” din Iaşi au murit în ultimele zile, fiind infectaţi cu bacteria „Serratia Marcescens”. Ministerul Sănătăţii a dispus crearea unei celule de criză alcătuită din Inspecţia Sanitară de Stat, Corpul de control al ministrului Sănătăţii şi Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Iaşi. Ministerul Sănătăţii a comunicat vineri sancţiunile aplicate de inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi în urma verificărilor la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria”, după apariţia focarului de infecţie cu bacteria Serratia Marcescens. Conform comunicatului de presă, până în prezent, inspectorii sanitari din cadrul DSP Iaşi au aplicat următoarele sancţiuni: epidemiologul spitalului a fost amendat cu suma 10.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale în controlul infecţiilor nosocomiale medicul ATI a primit o amendă de 10.000 lei pentru nerespectarea protocoalelor şi procedurilor unitatea sanitară a fost amendată cu 50.000 lei pentru nerespectarea protocoalelor şi procedurilor
Un nou studiu arată de ce se activează enzimele inflamatorii implicate în procesul de îmbătrânire
Oamenii de ştiinţă au observat că, în celulele rinichilor şoarecilor îmbătrâniţi, mtDNA (ADN-ul mitocondrial) conţinea un exces de anumite nucleotide care pot dăuna ADN-ului. Acest dezechilibru determină mitocondriile să elimine fragmentele anormale în citosol, unde ADN-ul liber activează enzime inflamatorii implicate în procesul de îmbătrânire. „Studiul ne ajută să înţelegem de ce şi cum mitocondriile aruncă ADN-ul lor, oferind indicii despre contribuţia organitelor la inflamaţia cronică asociată vârstei”, spune Timothy Shutt, geneticist medical la Universitatea din Calgary. Pentru a investiga mecanismul, cercetătorii au folosit şoareci modificaţi genetic pentru lipsiţi de enzima MGME1, esenţială pentru copierea corectă a genomului mitocondrial. Aceşti şoareci dezvoltă inflamaţii renale odată cu înaintarea în vârstă. Analiza a arătat fragmente libere de mtDNA în celulele rinichilor acestor şoareci, care au activat enzime inflamatorii. Investigaţiile au arătat că nivelurile scăzute de deoxiribonucleotide forţează mtDNA să încorporeze excesiv nucleotide de tip RNA, ceea ce perturbă replicarea ADN-ului şi determină mitocondriile să elimine fragmentele afectate, provocând inflamaţie. „Aceste rezultate răspund unei întrebări vechi despre scurgerile de mtDNA şi inflamaţie, dar rămâne de văzut dacă procesul apare natural în timpul îmbătrânirii sau doar în anumite condiţii”, adaugă David Sinclair, geneticist la Harvard University. Următorul pas al cercetătorilor este să clarifice modul în care mtDNA eliminat contribuie la îmbătrânirea celulară şi la inflamaţie, subliniind că este o întrebare deschisă în domeniu.
Serratia marcescens, bacteria care a ucis cei șase copii din Iași este rezistență la antibiotice și prezintă riscuri majore în secțiile ATI
Serratia marcescens este deosebit de notabilă datorită rezistenței sale la numeroase antibiotice utilizate în mod obișnuit, ceea ce o transformă într-o amenințare majoră pentru sănătatea publică. S-a documentat faptul că bacteria poate supraviețui în spitale perioade îndelungate, inclusiv pe suprafețe curățate în mod regulat, ceea ce facilitează transmiterea către pacienții vulnerabili. Din acest motiv, focarele de infecții cu Serratia marcescens reprezintă o preocupare constantă în spitale, în special în secțiile de terapie intensivă și în serviciile de neonatologie, notează Clinica Universidad de Navarra. Infecțiile cauzate de Serratia marcescens pot avea manifestări diferite, în funcție de calea de pătrundere în organism și de imunitatea gazdei. De exemplu, bacteria poate provoca infecții urinare atunci când pătrunde în sistemul urinar, de obicei prin catetere. Poate provoca pneumonie atunci când ajunge în plămâni, mai ales la pacienții cu sistem imunitar slăbit sau aflați pe ventilație mecanică. Serratia marcescens poate ajunge și în fluxul sangvin prin catetere intravenoase, cauzând bacteriemie și, în cazuri grave, sepsis. Alte infecții posibile includ infecții ale rănilor, meningită și endocardită. Cum pot fi prevenite infecțiile cu Serratia Tratamentul acestor infecții este dificil din cauza rezistenței ridicate la antibiotice. Alegerea terapiei se bazează de regulă pe testele de sensibilitate, care presupun cultivarea bacteriei și expunerea ei la mai multe antibiotice pentru a identifica pe cel mai eficient. Printre antibioticele care pot fi eficiente se numără unele cefalosporine de generația a treia, precum cefotaxima și ceftazidima, și carbapenemele, cum ar fi imipenemul și meropenemul. Totuși, rezistența bacteriei la aceste medicamente este în creștere, ceea ce face necesară dezvoltarea unor noi strategii terapeutice. Prevenirea infecțiilor cu Serratia marcescens se bazează în primul rând pe menținerea unei igiene stricte și aplicarea măsurilor de control al infecțiilor în spitale. Aceasta presupune curățarea riguroasă a suprafețelor, sterilizarea corectă a echipamentelor medicale, respectarea procedurilor de inserție și îngrijire a cateterelor, precum și aplicarea constantă a regulilor de igienă a mâinilor.
Analize hepatice și rolul lor în prevenirea bolilor ficatului (P)

Ce sunt analizele hepatice și cum te ajută? Analizele hepatice reprezintă o serie de teste de sânge care evaluează starea de sănătate și modul de funcționare al ficatului. Prin aceste teste medicul poate verifica dacă există inflamații, infecții sau blocaje care pot afecta activitatea organului. De exemplu, dacă ești diagnosticat cu hepatită, monitorizarea periodică a anumitor enzime hepatice te ajută să vezi dacă tratamentul funcționează sau dacă situația impune o schimbare. Analizele hepatice au o aplicabilitate largă: ajută la depistarea timpurie a unor boli, la urmărirea efectelor unor medicamente asupra ficatului și la evaluarea unor simptome precum oboseala sau icterul. Medicii din secția de Hepatologie pot recomanda investigații amănunțite, în timp ce medicul de familie poate realiza o evaluare sumară a funcției hepatice. De ce este important să verifici sănătatea ficatului? Ficatul influențează mai multe aspecte ale sănătății zilnice. El reglează metabolismul glucidelor, proteinelor și grăsimilor, elimină reziduurile metabolice și stochează glucoza sub formă de glicogen pentru a oferi energie între mese. O funcționare deficitară a ficatului poate declanșa simptome ușoare, cum ar fi lipsa poftei de mâncare sau oboseala, dar și semne marcate cum ar fi îngălbenirea pielii (icter). Analizele hepatice permit detectarea unor afecțiuni precum hepatita, ficatul gras sau disfuncțiile biliare, chiar înainte să apară manifestări clinice. De exemplu, o persoană supraponderală cu niveluri crescute ale enzimelor hepatice poate preveni apariția complicațiilor dacă descoperă la timp aceste schimbări prin analizele de rutină. Ce analize hepatice se recomandă și ce arată ele? Profilul hepatic include mai multe teste care măsoară nivelul unor enzime, pigmenți și proteine: ALAT (ALT) și ASAT (AST): Aceste enzime apar în sânge dacă ficatul este afectat, de exemplu în infecții sau intoxicații. Creșterea valorilor anunță leziuni celulare. Bilirubina: Când corpul descompune globulele roșii, formează acest pigment. Valorile ridicate pot duce la icter. Fosfataza alcalină și GGT: Cresc când apar probleme cu drenajul biliar sau inflamații ale căilor biliare. Albumina: Este o proteină pe care ficatul o produce. Scăderea nivelului de albumină semnalează, de obicei, că organul nu funcționează optim. Timpul de protrombină: Acest test arată cum coagulează sângele, proces care depinde de factori produși de ficat. Modificările pot arăta probleme serioase ale organului. Pe lângă aceste analize, medicul poate recomanda teste suplimentare pentru markeri virali, mai ales dacă există suspiciuni de infecție cu virusurile hepatitice. De exemplu, determinarea nivelului de anti HBS arată dacă ai imunitate la virusul hepatitei B, ca urmare a vaccinului sau a unui contact anterior cu virusul. Când este indicat să faci analize hepatice? Testele hepatice pot face parte din evaluările medicale periodice, mai ales dacă ai factori de risc sau simptome sugestive. Iată câteva situații în care ar trebui să mergi la medic pentru aceste analize: Prezinți semne precum icter (îngălbenirea pielii sau a ochilor), oboseală persistentă, greață sau dureri abdominale. În familie există antecedente de boli hepatice (hepatită, ciroză). Consumi alcool frecvent sau ai avut expunere la substanțe toxice (inclusiv anumite medicamente). Suferi de obezitate, diabet sau boli metabolice. Ești implicat în activități cu risc de transmitere a infecțiilor hepatice (ex: lucrul cu sânge, tatuaje, piercinguri). Persoanele cu factori de risc ar trebui să discute cu medicul despre frecvența analizelor, de obicei o dată pe an. Cei fără factori de risc majori pot include analizele hepatice în setul anual de analize de rutină. Cum interpretezi rezultatele analizelor hepatice? Primirea rezultatelor pe hârtie sau online poate ridica multe întrebări. Dacă valorile apar în limitele standard, ficatul lucrează în parametri normali. Când rezultatele depășesc intervalul de referință, nu trebuie să intri în panică. Unele fluctuații pot apărea după un efort intens sau în timpul răcelilor. Medicul va interpreta aceste valori și va decide dacă ai nevoie de: Repetarea analizelor peste câteva săptămâni Investigații suplimentare, cum ar fi ecografia abdominală sau teste imagistice mai detaliate Monitorizare suplimentară prin analize hepatice repetate Este important să discuți întotdeauna rezultatele cu medicul, care va interpreta cifrele ținând cont de istoricul tău medical și de alte teste. Prevenirea bolilor ficatului cu ajutorul analizelor hepatice Analizele hepatice permit identificarea modificărilor la nivelul ficatului înainte ca bolile să evolueze. De exemplu, în steatoza hepatică (ficatul gras), monitorizarea enzimelor poate arăta dacă regimul alimentar și mișcarea dau rezultate. În hepatita cronică, medicii urmăresc evoluția bolii și eficiența tratamentului prin teste repetate. Analizele mai detectează posibilele efecte ale medicamentelor asupra ficatului. Dacă urmezi un tratament pentru o altă afecțiune, medicul poate include periodic analize hepatice pentru a observa din timp eventuale probleme.. Cum te pregătești corect pentru analizele hepatice? Pregătirea optimă pentru analize asigură rezultate relevante. Iată câteva sfaturi utile: Programează recoltarea dimineața, înainte de a consuma alimente sau băuturi (pe nemâncate). Informează medicul despre orice medicament sau supliment luat, deoarece unele, cum ar fi biotina, pot afecta rezultatele. Hidratează-te corespunzător, dacă nu ți s-a recomandat altceva. Recoltarea sângelui presupune un mic disconfort (înțepătură, ușoară roșeață locală), dar riscurile sunt minime. Reține că testele de laborator nu oferă o imagine completă asupra sănătății ficatului. Interpretarea rezultatelor trebuie să aibă loc în cabinetul medicului, care le poate corela cu simptomele și istoricul tău. Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului. Sursa: https://www.medlife.ro/glosar-medical/analize-medicale/ac-anti-hbs
7 criterii esențiale de care să ții cont când alegi scaune birou (P)

Cum alegi corect scaune birou pentru ore lungi la calculator? Te-ai întrebat vreodată dacă scaunul actual îți protejează sănătatea? Poate simți oboseală după câteva ore și nu înțelegi cauza. Sau te confrunți cu dureri de spate și crezi că sunt inevitabile. Adevărul este că scaunele influențează direct starea fizică și randamentul la lucru. Alegerea corectă schimbă complet experiența la birou și poate preveni probleme serioase. Pentru a face o alegere inspirată, îți prezentăm cele mai importante criterii pe care să le analizezi. Nu te opri doar la aspect, ci verifică atent fiecare detaliu. Vei descoperi că un scaun potrivit nu este un moft, ci o investiție în sănătate și productivitate. Înainte de a trece la lista criteriilor, merită să descoperi gama variată de scaune ergonomice și confortabile disponibile pe piață. Ele pot face diferența între un mediu obositor și unul productiv. Ergonomia scaunului Un criteriu esențial este ergonomia. Un scaun ergonomic respectă forma naturală a coloanei. Suportul lombar corect previne durerile și îți menține postura sănătoasă. Atunci când alegi scaune birou, verifică dacă spătarul susține zona lombară și permite ajustarea. Un model ergonomic reduce tensiunea din umeri și gât, mai ales în perioadele de lucru intens. Reglajele disponibile Un scaun bun oferă mai multe reglaje. Înălțimea, unghiul spătarului, tetiera și cotierele reglabile cresc confortul. Posibilitatea de ajustare permite adaptarea la diferite persoane și birouri. Cu cât reglajele sunt mai diverse, cu atât utilizarea devine mai plăcută. Modelele moderne includ chiar funcții de balans și mecanisme inteligente care reduc presiunea asupra coloanei. Materialul folosit Materialul influențează atât confortul, cât și durabilitatea. Tapițeria din plasă permite aerisirea și reduce transpirația, fiind ideală pentru birouri încălzite. Modelele din piele naturală sau ecologică oferă un aspect elegant, dar cer întreținere atentă. Când alegi scaune birou, verifică și rezistența buretelui folosit, pentru că acesta determină nivelul de confort în timp. Un material de calitate prelungește durata de viață a scaunului și menține un aspect plăcut. Mobilitatea și baza scaunului Un scaun de birou trebuie să se deplaseze ușor. Baza cu cinci roți asigură stabilitate și susține greutăți mari. Roțile din silicon protejează podeaua și reduc zgomotul, ceea ce contează într-un birou deschis. Dacă suprafața este din parchet, alege roți speciale pentru lemn, pentru a evita zgârieturile. Mobilitatea corectă îți oferă libertate de mișcare și te ajută să fii mai eficient la sarcinile zilnice. Tipul de utilizare Nu toate scaunele sunt create pentru același tip de activitate. Dacă petreci peste 6 ore zilnic la birou, ai nevoie de modele concepute pentru utilizare intensivă. Descoperă gama de scaune birou care rezistă în timp și susțin coloana chiar și după o zi lungă. Dacă lucrezi ocazional, un model mai simplu poate fi suficient. Alegerea în funcție de utilizare previne oboseala și reduce riscul problemelor de sănătate. Designul și integrarea în spațiu Un scaun trebuie să fie practic, dar și estetic. Designul potrivit se integrează armonios în spațiul de lucru. Culorile neutre aduc eleganță, iar modelele moderne pot oferi un plus de energie. Atunci când alegi scaune birou, nu ignora aspectul vizual. Un design atractiv influențează atmosfera de la birou și poate chiar motiva echipa. Într-un spațiu profesional, detaliile vizuale au un impact real asupra productivității. Raportul calitate-preț Un criteriu decisiv rămâne raportul calitate-preț. Prețul mic nu garantează confortul sau durabilitatea. Investește într-un scaun cu materiale bune și garanție extinsă. O alegere inteligentă aduce mai multă sănătate și productivitate, reducând costurile ascunse. Analizează ofertele și compară caracteristicile tehnice. Astfel, vei obține echilibrul perfect între investiție și beneficii. Alegerea corectă a unui scaun nu se face în grabă. Este nevoie de atenție și de o analiză detaliată a fiecărui criteriu. Un scaun bine ales protejează sănătatea, îmbunătățește postura și crește eficiența la muncă. Scaunele nepotrivite reduc concentrarea și afectează performanța zilnică. Atunci când compari modele de scaune birou, gândește-te la nevoile tale reale și la timpul petrecut pe scaun. Un model ergonomic, cu materiale rezistente și design potrivit, îți poate oferi echilibrul dintre confort și productivitate.
O nouă clasă de terapii pentru scleroza multiplă. Rezultatele clinice oferă speranțe

Deși efectul a fost prea mic pentru ca pacienții să observe o îmbunătățire după șase luni, testele au relevat îmbunătățiri ale funcției nervoase, dând speranțe că leziunile învelișului protector din jurul fibrelor nervoase ar putea fi reparate cu medicamente. „Simt că suntem la pragul unei noi clase de terapii pentru SM și de aceea este atât de interesant”, a declarat dr. Nick Cunniffe, neurolog la Universitatea din Cambridge, care a condus studiul CCMR Two. Aproape 3 milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu scleroză multiplă, iar în Marea Britanie există peste 150.000 de pacienți. Majoritatea sunt diagnosticați între 30 și 40 de ani. Este cea mai frecventă afecțiune neurologică la adulții tineri, potrivit The Guardian. Simptomele bolii Boala apare atunci când sistemul imunitar atacă învelișurile protectoare de grăsime din jurul nervilor din creier și măduva spinării. Pierderea acestor învelișuri de mielină încetinește semnalele electrice care trec de-a lungul nervilor sau le oprește complet. Primele simptome tind să fie furnicături, amorțeală, pierderea echilibrului și probleme de vedere, dar deoarece alte boli provoacă afecțiuni similare, un diagnostic definitiv poate dura mult timp. Mulți pacienți încep cu SM recidivantă, în care simptomele apar și dispar pe măsură ce învelișurile de mielină din jurul nervilor sunt deteriorate, reparate și deteriorate din nou. Alții au o formă progresivă, în care organismul nu mai poate repara mielina deteriorată, iar celulele nervoase mor treptat. Acest lucru duce la dizabilități progresive și simptome precum tremurături, probleme de vorbire, rigiditate musculară și spasme. În timp, pacienții pot avea nevoie de un dispozitiv de ajutor la mers sau de un scaun cu rotile. Revigorarea mecanismelor de reparare a mielinei din organism În ultimul deceniu, oamenii de știință au descoperit că un antihistaminic numit clemastină are potențialul de a revigora mecanismele de reparare a mielinei din organism și de a preveni deteriorarea progresivă a nervilor. Însă potența sa nu este clară. Studiul ReBuild de la Universitatea din California, San Francisco, a descoperit că, deși clemastina îmbunătățea funcția nervoasă, efectul era foarte mic. Studiul CCMR Two, finanțat de Societatea de Scleroză Multiplă, s-a bazat pe cercetări suplimentare care au arătat că metformina, un medicament pentru diabet, ar putea spori efectul clemastinei. Studiul de la Cambridge a recrutat 70 de persoane cu SM recidivantă. Jumătate dintre acestea au luat clemastină și metformină, iar jumătate au primit un placebo timp de șase luni. Pentru a evalua efectul asupra nervilor, cercetătorii au măsurat viteza cu care semnalele electrice circulau între ochi și creier. Aceasta era mai lentă decât în mod normal la pacienții din studiu, din cauza leziunilor mielinei și a inflamației din jurul nervului optic. Efecte așteptate Deși medicamentele păreau să stimuleze funcția nervoasă, nu s-a observat nicio îmbunătățire a vederii sau a dizabilității pacienților. Semnalele electrice se transmiteau mai repede la persoanele care luau medicamente decât la cele care luau placebo, dar diferența era de numai 1.3 milisecunde. „Este mai mică decât speram”, a spus Cunniffe, care a descris lucrarea vineri, la Comitetul European pentru Tratamentul și Cercetarea Sclerozei Multiple din Barcelona. „Concluzia mea este că medicamentele au un efect biologic de promovare a remielinizării, dar trebuie să fim clari că oamenii nu se simt mai bine cu aceste medicamente după șase luni”. Emma Gray, directoarea de cercetare la Societatea de Scleroză Multiplă, a declarat: „Acestea sunt rezultate foarte pozitive ale conceptului și am dori să vedem continuarea lor. Nu ne-am aștepta ca acestea să aibă un beneficiu clinic după numai șase luni. Va dura mai mult timp până când acest lucru va fi observat”. Medicamentele sunt încă în curs de evaluare Cercetătorii au subliniat că oamenii nu ar trebui să încerce să obțină medicamentele în afara unui studiu clinic, deoarece acestea sunt încă în curs de evaluare. În studiul de la Cambridge, mulți pacienți au prezentat oboseală din cauza clemastinei și diaree din cauza metforminei. Medicamentele care remielinizează nervii nu ar regenera nervii care au murit deja. Jonah Chan, profesor de neurologie la Universitatea din California, San Francisco, care a lucrat la studiul ReBuild, a afirmat că găsirea de medicamente care remielinizează nervii este crucială. „Sunt mai convins ca niciodată că remielinizarea este calea esențială pentru prevenirea dizabilității permanente în SM. Este, de asemenea, singura speranță imediată pentru restabilirea funcțiilor, deși oamenii trebuie să fie realiști în ceea ce privește contextele în care aceasta poate restabili funcțiile”, a afirmat el. „Trebuie să folosim tot ceea ce am învățat în ultimul deceniu de muncă asiduă și eforturi pentru a căuta compuși validați științific și experimental în laborator, pentru a vedea dacă funcționează cu adevărat la oameni. Trebuie să fim inspirați de optimism, dar să fim confortabili cu învățarea din eșecuri”.
Cum deosebești o gripă de COVID? Cazurile ambelor virusuri cresc odată cu toamna

Autoritățile britanice avertizează: cazurile de Covid și gripă cresc odată cu toamna. Până la 10 septembrie, coronavirus-ul a crescut cu 7,6% într-o săptămână în Anglia, iar experții se așteaptă la o explozie cu venirea iernii. Problema este că simptomele se amestecă. Gripa apare brusc cu febră, dureri și epuizare. Covid de acum arată mai mult ca o răceală – nas curgător, dureri în gât, sinusuri înfundate. Dar pot apărea și febră, tuse persistentă, oboseală, probleme de respirație sau pierderea gustului. Medicii spun că răgușeala este semnul distinctiv al noilor variante. Noua tulpină Covid se numește Stratus, cu variantele XFG și XFG.3. Experții nu sunt îngrijorați – virusurile suferă mutații în mod normal. Iarna trecută, gripa a internat peste 8.000 de oameni și a ucis cel puțin 18.000 în Marea Britanie. Covid continuă să fie periculos, mai ales pentru vulnerabili. Soluția rămâne vaccinarea. Vaccinul antigripal este gratuit pentru persoanele peste 65 de ani, însărcinate, copiii de 2-3 ani și elevii până în clasa a 11-a, relatează The Independent.
Un expert medical dezvăluie un nou efect secundar alarmant al țigărilor electronice

Chirurgul stomatolog Smita Mehra a declarat că a observat o creștere îngrijorătoare a numărului de tineri care se prezintă la cabinet cu carii, probleme de sănătate orală și simptome asociate vapatului, care anterior erau rare la persoanele sub 30 de ani. Aproximativ 5.5 milioane de britanici, adică 10% din populație, folosesc țigări electronice, potrivit unui studiu realizat de Action on Smoking and Health și publicat la începutul acestei luni, potrivit Independent. Dr. Mehra a declarat pentru Daily Mail: „Vaparea este mult mai dependență decât tutunul pentru mulți tineri utilizatori și le afectează sănătatea orală în mod îngrijorător. Acestea sunt probleme pe care ne-am aștepta să le vedem la adulții mai în vârstă, deoarece sunt cauzate de fumat. Acum apar mult mai devreme din cauza frecvenței cu care tinerii vapează și a daunelor pe care le provoacă”. Aproximativ unul din cinci copii, cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani, a încercat vapatul, iar 7% sunt utilizatori actuali. Substanța nocivă pentru tineri Una dintre principalele preocupări este că lichidul pentru vapat conține propilenglicol, o substanță chimică care provoacă uscăciunea gurii, și glicerină vegetală, care acoperă gura și împiedică saliva să protejeze smalțul dinților. „Nicotina din țigările electronice reduce, de asemenea, fluxul de salivă, iar vaporii calzi accelerează evaporarea, uscând și mai mult gura”, a spus dr. Mehra. „Rezultatul final este o cantitate mai mică de salivă, iar saliva este sistemul natural de apărare al organismului. Ea spală bacteriile și neutralizează acidul. Fără ea, alimentele se lipesc de dinți, se formează placa dentară și începe carierea”. Ea a avertizat că vapatul poate afecta și gingiile unei persoane: „Poate duce la inflamații, sângerări și infecții, iar nicotina din lichidele pentru țigări electronice reduce fluxul sanguin către gingii, agravând situația”, a spus ea. „Adesea observăm acumularea de tartru și pete pe partea gurii unde persoana ține țigara electronică. Este un model pe care îl asociem acum cu utilizatorii regulari de țigări electronice și pe care îl observăm din ce în ce mai des la pacienții mai tineri”. Tot mai multe efecte secundare Potrivit unui studiu publicat în revista JDR Clinical & Translational Research, vaperii aveau o probabilitate cu 80% mai mare de a dezvolta gură uscată decât non-vaperii. Cercetările arată că vapatul poate cauza o serie de probleme tinerilor. Un studiu recent a descoperit că copiii care foloseau țigări electronice erau mai predispuși să devină fumători, să fie diagnosticați cu astm și să aibă o sănătate mentală precară. De asemenea, studiul a evidențiat legături între vaping și o probabilitate crescută de boli respiratorii și abuz de substanțe. La începutul acestei săptămâni, experții au solicitat o modificare a ambalajelor țigărilor electronice pentru a descuraja tinerii să le cumpere. Aceasta a venit după ce un studiu realizat de University College of London a descoperit că ambalajele standardizate și limitarea descrierilor aromelor reduc atractivitatea pentru tineri. Dr. Eve Taylor de la UCL a declarat: „Reglementările privind ambalajele și aromele țigărilor electronice trebuie să atingă un echilibru delicat. „Acestea trebuie să vizeze descurajarea tinerilor și a persoanelor care nu fumează, evitând în același timp să descurajeze fumătorii să renunțe la fumat folosind țigările electronice”.
Pas important spre eradicarea epidemiei de HIV în lume. Un nou medicament va fi disponibil la un cost mai mic în peste 100 de țări
Medicamentul, numit Lenacapavir și administrat prin injecție, urmează să fie lansat încă de la sfârșitul acestui an, la un cost de 28.000 de dolari pe persoană pe an. Anunțul de miercuri promite însă reducerea prețului la doar 40 de dolari, aproximativ 0.1% din costul inițial. Versiunea mai ieftină va fi lansată în 2027 în 120 de țări cu venituri mici și medii. Oamenii de știință spun că medicamentul împiedică virusul să se replice în interiorul celulelor. Acordul anunțat miercuri a fost încheiat între Clinton Health Access Initiative, în parteneriat cu Fundația Gates și alte grupuri, inclusiv institutul de cercetare sud-african Wits RHI. „Pentru multe țări cu venituri mici și medii, accesul la prețuri accesibile la prevenirea HIV nu este un lux, ci o necesitate”, a declarat pentru BBC profesorul Saiqa Mullick de la Wits RHI. Ea a adăugat că Lenacapavir are „potențialul de a transforma prevenirea, în special pentru tinerii și comunitățile defavorizate care se confruntă cu dificultăți în a se prezenta frecvent la clinici, potrivit BBC. „Adevărata muncă începe acum, în parteneriat cu comunitățile și guvernele, pentru a crea cerere, a asigura angajamente și a pregăti sisteme, astfel încât țările să fie pregătite pentru introducerea și extinderea rapidă a tratamentului”. Rezultate impresionante Lenacapavir a obținut rezultate impresionante în cadrul studiilor clinice și, în iulie, a primit sprijinul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății pentru prevenirea HIV. Injecția se administrează de două ori pe an și oferă protecție împotriva infecției cu HIV timp de șase luni. Experții spun că injecțiile cu acțiune îndelungată, precum Lenacapavir, ar putea contribui la reducerea numărului de noi infecții în rândul populațiilor cele mai vulnerabile, inclusiv adolescentele și tinerele femei, persoanele LGBT, lucrătorii sexuali și consumatorii de droguri. Se speră că acesta va înlocui forma actuală de medicament pentru prevenirea HIV, cunoscută sub numele de PrEP sau profilaxie pre-expunere, care se administrează pe cale orală și costă, de asemenea, 40 de dolari pe persoană pe an. Pastilele se iau zilnic, ceea ce poate fi dificil pentru pacienți și poate duce la stigmatizare în anumite societăți. Doza zilnică face, de asemenea, mai dificil accesul constant la medicament. Potrivit Fundației Gates, doar 18% dintre cei care ar putea beneficia de PrEP au acces la acesta în prezent. Lenacapavir a fost deja aprobat de Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente și de Comisia Europeană în acest an. În iunie anul trecut, compania farmaceutică americană Gilead a anunțat că un studiu clinic cu medicamentul său împotriva HIV, Lenacapavir, a avut o rată de succes de 100%. Noua versiune generică este încă în așteptarea aprobării de către autoritățile de reglementare, dar se speră că va fi disponibilă în termen de 18 luni. Un studiu arată că creșterea accesului la injecție la doar 4% din populație ar putea preveni până la 20% din noile infecții cu HIV. Previne și vindecă Medicamentul poate fi utilizat pentru a proteja oamenii împotriva infectării cu virusul, dar și pentru a trata persoanele infectate, potrivit oamenilor de știință. Anunțul vine într-un an turbulent pentru sănătatea globală, în special pentru lupta împotriva HIV și SIDA, în urma reducerilor drastice ale programului de ajutor extern al guvernului american, USAID, sub administrația Trump. Potrivit UNAIDS, peste 40 de milioane de persoane trăiesc în prezent cu HIV. În ciuda progreselor enorme înregistrate în reducerea ratei globale a HIV și a deceselor legate de SIDA din 2000, aproximativ 1.3 milioane de persoane au contractat HIV anul trecut, iar peste 600.000 de persoane au murit din cauza bolilor legate de SIDA. Africa de Sud rămâne țara cu cel mai mare număr de cazuri de HIV, cu aproape opt milioane de persoane care trăiesc cu virusul. Aceasta va fi una dintre țările care vor avea acces la noul medicament, mai ieftin. Ministerul Sănătății din Africa de Sud a declarat pentru BBC că „sprijină orice eforturi de a face tratamente care salvează vieți, precum Lenacapavir, disponibile și accesibile la prețuri accesibile pentru toate țările, inclusiv țările cu venituri mici și medii, atunci când au nevoie de ele”.
Studiu: Renunțarea la ora de vară ar putea preveni sute de mii de accidente vasculare cerebrale anual
Un nou studiu susține că anularea orei de vară (DST) și adoptarea permanentă a orei standard (ST) ar putea reduce semnificativ problemele cronice de sănătate în Statele Unite, potrivit Live Science. Cercetătorii au modelat date de la peste 300 de milioane de persoane și au concluzionat că menținerea ST pe tot parcursul anului ar preveni peste 300.000 de accidente vasculare cerebrale și mai mult de 2,6 milioane de cazuri de obezitate anual. Impactul schimbării orei asupra sănătății Schimbările bianuale ale ceasului perturbă ritmurile circadiene, crescând riscul de obezitate, accident vascular cerebral și alte probleme de sănătate. Comparativ cu DST, ora standard se aliniază mai bine cu tiparele naturale de lumină și reduce povara circadiană. Cercetătorii au descoperit că ST permanent ar putea preveni aproximativ 900.000 de cazuri suplimentare de obezitate și 85.000 de accidente vasculare cerebrale în fiecare an față de DST permanent. Istoric și riscuri ale ritmului circadian Ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în SUA în 1918 pentru a economisi energie și ulterior standardizată prin Uniform Time Act din 1966. Totuși, oamenii de știință avertizează acum că „povara circadiană” provocată de somnul perturbat și expunerea la lumină contribuie la rate mai ridicate de accidente vasculare cerebrale, infarcte și obezitate. Chiar și riscurile reduse pentru fiecare individ devin semnificative când milioane de oameni resimt efectele simultan. Limitări și implicații mai largi Studiul, publicat în PNAS, s-a bazat pe simulări care au presupus tipare universale de somn și muncă, precum și pe date de sănătate auto-raportate. În ciuda limitărilor, experții subliniază că povara asupra sănătății este cea mai mare în rândul populațiilor care se confruntă deja cu disparități de somn. Susținători, inclusiv Academia Americană de Medicină a Somnului, pledează pentru anularea DST în favoarea menținerii permanente a ST pentru a proteja sănătatea publică pe termen lung. România și ora de vară România a reintrodus ora de vară în 1979, după ce fusese suspendată între 1943 și 1978, fiind aplicată anterior între 1940 și 1942. Anul acesta, România va trece la ora de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Ora 4:00 devine 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, cu 25 de ore.