Etichetă: Sănătate

Cum poate o infecție bacteriană să schimbe creierul unui copil

Amigdalita streptococică este o boală frecventă a copilăriei, dar la câțiva copii această infecție bacteriană poate duce la schimbări alarmante și de durată în comportament. Oamenii de știință abia încep să dezlege modul în care ea afectează creierul, scrie bbc. În ziua în care Charlie Drury a împlinit opt ani, viața lui s-a schimbat pentru totdeauna. Era noiembrie 2012, iar ziua avea toate ingredientele obișnuite pentru o aniversare – tort, cadouri și mâncare tematică de petrecere. Comportament neobișnuit Dar, pe măsură ce orele treceau, mama lui Charlie, Kate Drury, a observat ceva ciudat în comportamentul fiului său. Totul a început cu un clipit neobișnuit al ochilor, apoi băiatul și-a tot mirosit mâinile. Mai târziu, în aceeași zi, a făcut febră. Drury l-a dus la o clinică de urgențe aproape de casa familiei din Illinois, SUA, unde a fost diagnosticat cu faringită streptococică. În săptămânile care au urmat, sănătatea lui Charlie s-a deteriorat în moduri care au derutat-o complet pe Drury. A devenit atât de sensibil la mirosuri, încât mama sa a fost nevoită să nu mai gătească în casă. A dezvoltat o anxietate extremă de separare, dar în același timp, atingerile mamei îl făceau să țipe și să se frece cu furie în locul unde pielea lor se întâlnise. Dormea foarte puțin, a devenit anorexic și a refuzat să se mai spele. Arunca obiecte prin casă. Avea halucinații. Se chinuia să citească și să scrie. Drury abia își mai recunoștea fiul, care până atunci fusese un elev și un sportiv promițător, fără probleme de comportament. „Mi-am pierdut copilul într-o singură zi”, spune Drury. Pandas, o afecțiune puțin cunoscută, din fericire, extrem de rară După mai bine de o lună de chin și confuzie, medicii l-au diagnosticat pe Charlie cu o afecțiune puțin cunoscută, numită „tulburări neuropsihiatrice autoimune pediatrice asociate cu infecțiile streptococice”, sau Pandas. Copiii cu Pandas trec printr-un debut brusc și accentuat al unor ticuri și/sau simptome de tulburare obsesiv-compulsivă, care apar adesea peste noapte. Tot atât de brusc, un copil cu Pandas poate dezvolta o listă lungă de alte probleme, precum regresii în dezvoltare sau în abilități motorii, comportament agresiv și imprevizibil, schimbări bruște de dispoziție, dureri, iritabilitate și tulburări de somn, printre altele. Prevalența exactă a afecțiunii este greu de stabilit, dar experții sunt de acord că Pandas nu este comună. O estimare arată că unul din 11.800 de copii ar putea dezvolta Pandas sau o afecțiune înrudită, numită sindrom neuropsihiatric pediatric cu debut acut (Pans), într-un an – deși cifrele variază dramatic de la un studiu la altul. Totuși, datele dintr-un registru internațional de pacienți sugerează că tulburarea apare mai des la băieți decât la fete și lovește copiii înainte de pubertate. „Simt că nu mai e copilul meu. Parcă e posedat” „Din motive evidente, părinții sunt complet îngroziți” atunci când aceste simptome apar, spune Shannon Delaney, neuropsihiatru de copii și adolescenți care tratează pacienți cu această afecțiune la New York, SUA. „Aud frecvent părinți spunând: «Simt că nu mai e copilul meu acolo. Parcă ar fi posedat».” Cercetătorii de la National Institutes of Health din SUA au descris pentru prima dată Pandas în anii 1990. Încă de atunci, ideea că infecțiile streptococice ar putea provoca complicații neurologice nu era nouă. În 1894, medicii descriseseră pacienți cu o afecțiune neurologică numită coreea Sydenham, dezvoltată după infecții în gât. Aproximativ 100 de ani mai târziu, un grup condus de Susan Swedo, pe atunci șefa secției de pediatrie și neuroștiințe de dezvoltare de la NIH, a publicat dovezi care sugerau că infecțiile streptococice erau legate și de apariția bruscă și șocantă a unor simptome neuropsihiatrice tipice pentru pacienții cu Pandas. Ghinionul de a avea un sistem imunitar cu o anumită predispoziție genetică „Streptococul nepotrivit, la un copil ghinionist… duce la un răspuns imun eronat” – Susan Swedo Cum ar putea o simplă angină streptococică – o boală banală, contractată anual de sute de milioane de copii din întreaga lume – să provoace un răspuns atât de intens la un mic procent dintre ei? Aceasta a fost tema unei dezbateri științifice aprinse în anii care au urmat. Dar Swedo, care este în prezent director științific la Pandas Physicians Network din SUA, rezumă astfel situația: „Streptococul nepotrivit, la un copil ghinionist… duce la un răspuns imun eronat.” Cu alte cuvinte, sistemul imunitar al unor copii – probabil cei cu o predispoziție genetică – reacționează greșit atunci când încearcă să lupte împotriva unei infecții streptococice, producând anticorpi care atacă propriile țesuturi sănătoase. Acești anticorpi par să pătrundă în creier și să provoace haos. Studiile pe animale sugerează că acest lucru s-ar putea întâmpla deoarece unele celule imunitare generate ca răspuns la infecția streptococică călătoresc de-a lungul nervilor care merg de la nas la creier și slăbesc bariera de protecție a creierului. Unii oameni de știință continuă să pună sub semnul întrebării această ipoteză Totuși, mai multe echipe de cercetare au publicat studii care arată existența inflamației și a altor modificări în creierele copiilor cu Pandas – în special la nivelul ganglionilor bazali, care joacă un rol în controlul motor, învățare, luarea deciziilor și răspunsurile emoționale. Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) a fost și ea asociată cu disfuncții în ganglionii bazali. Jennifer Frankovich, reumatolog pediatru și director al Stanford Immune-Behavioral Health Program din SUA, a cărei echipă a realizat cercetări legate de inflamația cerebrală asociată Pandas, afirmă că aceste descoperiri sunt importante deoarece indică faptul că „este o tulburare reală”, cauzată de un răspuns autoimun, și nu o simplă problemă psihologică. Pentru părinții care se confruntă cu schimbări dramatice și bruște în comportamentul copiilor lor, această constatare în sine poate fi de mare valoare, mai ales întrucât există tendința de a pune totul pe seama unei educații greșite, explică Frankovich. Și alte boli respiratorii obișnuite, inclusiv gripa, au fost asociate cu simptome asemănătoare Pandas Cercetări preliminare sugerează, de asemenea, că Sars-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19, poate agrava simptome existente sau genera unele noi – poate prin intensificarea inflamației în organism și/sau prin reactivarea unor viruși latenți, după cum a teoretizat un studiu din

Stetoscop cu inteligență artificială care poate detecta afecțiuni cardiace grave în 15 secunde

Inventat în 1816, stetoscopul tradițional – utilizat pentru a asculta sunetele din interiorul corpului – a fost o parte vitală a trusei de instrumente a fiecărui medic timp de mai bine de două secole. Acum, o echipă a proiectat o versiune îmbunătățită de înaltă tehnologie, cu capacități de inteligență artificială, care poate diagnostica aproape instantaneu insuficiența cardiacă, bolile valvulare cardiace și ritmurile cardiace anormale. Noul stetoscop dezvoltat de cercetătorii de la Imperial College London și Imperial College Healthcare NHS Trust poate analiza diferențe minuscule în bătăile inimii și fluxul sanguin, nedetectabile de urechea umană, și poate efectua în același timp un ECG rapid, potrvit The Guardian. Detaliile acestei descoperiri, care ar putea îmbunătăți diagnosticarea precoce a celor trei afecțiuni, au fost prezentate mii de medici la congresul anual al Societății Europene de Cardiologie din Madrid, cea mai mare conferință mondială dedicată inimii. Diagnosticul precoce este vital Diagnosticul precoce este vital pentru insuficiența cardiacă, bolile valvulare cardiace și ritmurile cardiace anormale, permițând identificarea mai rapidă a persoanelor care au nevoie de medicamente vitale, înainte ca starea lor de sănătate să se agraveze periculos. Un studiu care a testat stetoscopul AI, la care au participat aproximativ 12.000 de pacienți din 200 de cabinete medicale din Marea Britanie, a analizat persoanele cu simptome precum dificultăți de respirație sau oboseală. Cei examinați cu ajutorul noului instrument au avut o probabilitate de două ori mai mare de a fi diagnosticați cu insuficiență cardiacă, în comparație cu pacienții similari care nu au fost examinați cu ajutorul acestei tehnologii. Pacienții au avut o probabilitate de trei ori mai mare de a fi diagnosticați cu fibrilație atrială – o aritmie cardiacă care poate crește riscul de accident vascular cerebral. Aceștia au avut o probabilitate de aproape două ori mai mare de a fi diagnosticați cu boli ale valvelor cardiace, în care una sau mai multe valve cardiace nu funcționează corect. Dr. Patrik Bächtiger, de la Institutul Național de Cardiologie și Pneumologie al Imperial College London și de la Imperial College Healthcare NHS Trust, a declarat: „Designul stetoscopului a rămas neschimbat timp de 200 de ani – până acum. „Așadar, este incredibil că un stetoscop inteligent poate fi utilizat pentru o examinare de 15 secunde, iar apoi AI poate furniza rapid un rezultat al testului care indică dacă o persoană suferă de insuficiență cardiacă, fibrilație atrială sau boală valvulară cardiacă”. Cum funcționează dispozitivul Dispozitivul, fabricat de compania californiană Eko Health, are aproximativ dimensiunea unei cărți de joc. Acesta este plasat pe pieptul pacientului pentru a înregistra ECG-ul semnalelor electrice din inimă, în timp ce microfonul său înregistrează sunetul sângelui care curge prin inimă. Aceste informații sunt trimise în cloud – o zonă securizată de stocare a datelor online – pentru a fi analizate de algoritmi AI care pot detecta probleme cardiace subtile pe care un om le-ar putea rata. Rezultatul testului, care indică dacă pacientul trebuie sau nu să fie semnalat ca fiind expus riscului de a suferi de una dintre cele trei afecțiuni, este trimis înapoi pe un smartphone. Această descoperire prezintă un anumit risc, existând o probabilitate mai mare ca persoanele să fie informate în mod eronat că ar putea suferi de una dintre aceste afecțiuni, când de fapt nu este cazul. Cercetătorii au subliniat că stetoscopul bazat pe inteligență artificială ar trebui utilizat pentru pacienții cu simptome care indică posibile probleme cardiace, și nu pentru controale de rutină la persoanele sănătoase. Dar ar putea, de asemenea, să salveze vieți și să economisească bani prin diagnosticarea mult mai timpurie a persoanelor. Special pentru pacienți cu probleme cardiace Dr. Mihir Kelshiker, tot de la Imperial College, a declarat: „Majoritatea persoanelor cu insuficiență cardiacă sunt diagnosticate abia când ajung la urgențe în stare gravă. „Acest studiu arată că stetoscoapele bazate pe AI ar putea schimba această situație, oferind medicilor de familie un instrument rapid și simplu pentru a depista problemele mai devreme, astfel încât pacienții să poată beneficia mai repede de tratamentul adecvat”. Dr. Sonya Babu-Narayan, directorul clinic al British Heart Foundation, care a finanțat parțial cercetarea alături de National Institute for Health and Care Research (NIHR), a declarat: „Datorită diagnosticării mai timpurii, oamenii pot avea acces la tratamentul de care au nevoie pentru a trăi bine mai mult timp”. Prof. Mike Lewis, directorul științific pentru inovare al NIHR, a declarat: „Acest instrument ar putea schimba radical situația pacienților, aducând inovarea direct în mâinile medicilor de familie. Stetoscopul bazat pe inteligență artificială oferă medicilor locali posibilitatea de a depista problemele mai devreme, de a diagnostica pacienții din comunitate și de a aborda unele dintre cele mai grave cauze de deces din societate”.

O dietă bogată în potasiu poate reduce riscul de insuficiență cardiacă cu 24% – studiu

Cercetări anterioare au arătat că eliminarea sării din mese poate reduce riscul de probleme cardiace. Reducerea numărului de mese la care adăugați sare sau renunțarea completă la aceasta poate face o diferență enormă pentru sănătatea inimii. Potasiul crește cantitatea de sare pe care organismul o elimină din fluxul sanguin. Într-un studiu, oamenii de știință au încercat să înțeleagă dacă un aport mai mare de potasiu ar putea fi benefic pentru oameni, reducând riscul cardiovascular, potrivit The Guardian. Autorul principal al studiului, prof. Henning Bundgaard, profesor la spitalul Universității din Copenhaga, a declarat: „ Corpul uman a evoluat pe baza unei diete bogate în potasiu și sărace în sodiu – când ne-am născut și am crescut în savană și mâncam [fructe și legume]. [Acum] tindem să adoptăm [o] dietă modernă bazată pe alimente procesate și, cu cât sunt mai procesate, cu atât vedem mai mult sodiu în alimente și mai puțin potasiu, ceea ce înseamnă că raportul dintre cele două s-a schimbat de la 10:1 la 1:2 – o schimbare dramatică”. „Potasiul este esențial pentru funcția cardiacă și știm din studiile observaționale că un nivel scăzut de potasiu crește riscul de aritmii, insuficiență cardiacă și deces. Știm, de asemenea, că potasiul poate fi crescut”. Desfășurarea studiului Studiul a implicat 1.200 de pacienți cardiaci din Danemarca cu defibrilatoare cardioverter implantabile (ICD), jumătate dintre aceștia primind sfaturi alimentare despre cum să-și crească nivelul de potasiu. „Avem o listă [de alimente] pe care le-am dat pacienților. Am urmat instrucțiunile alimentare generale – [cunoscute în Danemarca sub numele de] piramida alimentelor. Sfecla albă, sfecla roșie, varza și așa mai departe sunt toate alimente bogate în potasiu. Nu am recomandat carnea, care este, de asemenea, bogată în potasiu, deoarece este bogată și în sodiu și contracarează creșterea potasiului”. Creșterea nivelului de potasiu din sânge prin dietă a fost asociată cu un „risc semnificativ mai mic” – 24% – de afecțiuni cardiace, spitalizare din cauza problemelor cardiace sau deces din orice cauză, au arătat rezultatele. Acestea au fost prezentate la congresul Societății Europene de Cardiologie din Madrid, cea mai mare conferință mondială dedicată inimii. Bundgaard a declarat: „Dintr-o perspectivă mai largă, putem spune că un aport alimentar mai mare de potasiu poate fi benefic nu numai pentru pacienții cu boli cardiace, ci probabil pentru noi toți, așa că poate ar trebui să reducem cu toții conținutul de sodiu și să creștem conținutul de potasiu din alimentele noastre”. Reducerea consumului de sare Dr. Carrie Ruxton, o dieteticiană care nu a participat la studiu, a declarat: „Toată lumea știe că trebuie să reducă consumul de sare, dar puțini oameni realizează că creșterea aportului de potasiu este aproape la fel de importantă pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale și a atacurilor de cord. „Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a subliniat lipsa de potasiu în Europa ca fiind o problemă majoră în alimentație. În Marea Britanie, cel mai recent studiu național privind alimentația și nutriția – publicat anul acesta – arată că o treime dintre adolescenți și un sfert dintre adulți sunt expuși riscului de deficit de potasiu, cu implicații asupra controlului tensiunii arteriale și funcției musculare. „Putem face mai mult la nivel individual pentru a crește aportul de potasiu consumând mai multe fructe, legume și pește. Sucurile de fructe sunt deosebit de bogate în potasiu. Alte alimente importante sunt spanacul, fasolea lima, cartofii copți, iaurtul, bananele și tonul”. Dr. Sonya Babu-Narayan, cardiolog consultant și director clinic al British Heart Foundation, a declarat: „Acest studiu din Danemarca a constatat că creșterea nivelului de potasiu din sânge până la valori normale ridicate la persoanele cu ICD a îmbunătățit rezultatele pacienților și, mai important, a redus șansele ca aceștia să aibă nevoie de un șoc. „Dacă medicul vă recomandă să creșteți aportul de potasiu din alimentație, puteți face acest lucru incluzând în dieta dumneavoastră mai multe legume și fructe bogate în potasiu, cum ar fi spanacul, bananele sau avocado, precum și leguminoase, pește, nuci și semințe. „Nu vă lăsați tentați să încercați să creșteți aportul de potasiu cu suplimente, decât dacă sunteți supravegheați de medicul dumneavoastră, deoarece un nivel prea ridicat de potasiu este periculos – de exemplu, poate provoca stop cardiac”.

Consumul de pește la copii, asociat cu memorie mai bună și performanțe cognitive superioare

Cercetarea, desfășurată în China pe un eșantion de peste 1.500 de elevi cu vârste între 7 și 11 ani, a analizat relația dintre frecvența consumului de pește și dezvoltarea cognitivă. Rezultatele arată că acei copii care mănâncă pește de cel puțin două ori pe săptămână au obținut scoruri mai ridicate la testele de memorie pe termen scurt și lung, precum și la evaluările atenției susținute. „Copiii cu un consum mai mare de pește au prezentat performanțe cognitive semnificativ superioare comparativ cu cei care au raportat un consum rar sau inexistent. Această asociere sugerează un rol important al acizilor grași omega-3 și al altor nutrienți specifici peștelui în dezvoltarea creierului”, notează autorii studiului. Pe lângă aportul de acizi grași polinesaturați, peștele furnizează vitamine și minerale care sprijină funcțiile neuronale, între care vitamina D, iod și seleniu. Totuși, cercetătorii avertizează că nu toate tipurile de pește sunt la fel de recomandate: speciile cu un conținut redus de mercur și alți poluanți (somon, sardine, macrou) sunt considerate mai sigure pentru copii. Lucrarea subliniază și implicațiile pentru politicile de sănătate publică. Autorii recomandă includerea peștelui în alimentația copiilor de minimum două ori pe săptămână, ca parte a unei diete echilibrate, însă atrag atenția că rezultatele sunt observaționale și nu demonstrează o relație de cauzalitate directă. „Este nevoie de mai multe studii care să confirme efectele directe ale consumului de pește asupra dezvoltării cognitive, dar datele actuale sugerează că această practică ar putea fi o strategie simplă și eficientă pentru susținerea învățării și memoriei la vârste fragede”, se arată în concluziile cercetării.

Ministrul Sănătății dă asigurări că pacienții cronici nu vor plăti mai mult pentru medicamente

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, respinge informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora pacienții cu boli cronice ar urma să plătească sume suplimentare pentru medicamentele compensate. „Un aspect esențial: nu susțin ca oamenii vulnerabili și pacienții cronici să plătească în plus pentru medicamente. Nu pentru a fi populist, ci pentru că ar fi total aberant ca, după ce am introdus plata CASS pentru pensionari, să îi obligăm să scoată alți bani din buzunar la farmacie. „Este necesară o revizuire a medicamentelor compensate” Astăzi au apărut în spațiul public informații care nu au legătură cu actele normative aflate pe masa Ministerului Sănătății, potrivit cărora pacienții cu boli cronice ar urma să plătească mai mult pentru medicamentele de care au nevoie. Ministerul Sănătății, la acest moment, nu are în dezbatere publică și nu a inițiat niciun act normativ prin care să se reducă nivelul de compensare al medicamentelor”, susține Alexandru Rogobete. Ministrul adaugă că „este necesară revizuirea listelor de medicamente compensate – pentru că nu au mai fost actualizate de ani de zile. Însă, medicamentele vehiculate astăzi ca fiind mutate dintr-o listă de compensare în alta nu au fost discutate și nici validate de Ministerul Sănătății. „Orice modificare a listelor de medicamente compensate se va face numai după consultări transparente” Obiectivul nostru este unul clar: să susținem accesul pacienților la tratamente și să încurajăm utilizarea medicamentelor generice, care asigură continuitatea tratamentului și reduc presiunea financiară asupra oamenilor. Orice modificare a listelor de medicamente compensate se va face numai după consultări transparente cu toți actorii relevanți – medici, asociații de pacienți, societăți profesionale și industrie – și va urmări întotdeauna protejarea interesului pacientului cronic”. În perioada următoare ministrul va avea întâlniri cu reprezentanții producătorilor de medicamente, cu medicii și cu asociațiile de pacienți, pentru a găsi soluții de echilibru.

Măsurile lui Rogobete pentru Pachetul 2 de reforme: Șefii de secție din spitalele publice vor fi numiți prin concurs, nu direct de universități

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat modificări importante în sistemul de sănătate. Șefii de secție din spitalele clinice nu vor mai fi numiți direct de către universități, ci vor ocupa poziția de conducere printr-un concurs bazat pe indicatori de performanță evaluați anual. Principalele modificări din pachetul de măsuri pentru sănătate vizează reorientarea pacienților din zona de spitalizare continuă către medicina primară și medicina de ambulatoriu de specialitate, precum și regândirea indicatorilor de performanță pentru managerii unităților sanitare. „Șefii de secție vor fi evaluați anual” „Ocuparea poziției de șef de secție se va face printr-un concurs bazat pe indicatori de performanță care vor fi evaluați la rândul lor anual de către comitetul director al unității sanitare. Condiția minimală pentru ocuparea poziției de șef de secție este de a fi cadru universitar, dar nu cel mai mare în grad, ci un cadru universitar cu funcție de predare”, a explicat ministrul. În medicina primară, se schimbă modul de decontare a serviciilor în cabinetele de medicină de familie. Va conta mai mult numărul de servicii raportate de medicii de familie Până în 2027, doar 20% din bugetul alocat se va duce pentru plata per capita, iar 80% va fi decontat în funcție de numărul de servicii pe care medicii de familie le raportează. Aceste modificări vor genera o economie estimată la aproximativ 3,2 miliarde lei pentru anul viitor, bani care vor fi redistribuiți în programele de sănătate. „Regândirea și realocarea resurselor într-un mod mai eficient pot veni în sprijinul pacienților”, a subliniat Rogobete. Punctul de plată în ambulatoriile de specialitate va crește la 8 lei de la 1 ianuarie 2026, respectiv de la 1 ianuarie 2027, față de propunerea inițială de creștere la 6,50 lei de la 1 octombrie, care nu a fost posibilă din motive bugetare. Creșterea programului de lucru pentru ambulatoriile de specialitate O altă măsură importantă se referă la alocarea „influențelor salariale” în unitățile sanitare publice, care vor fi distribuite direct proporțional cu numărul de servicii și criteriile de performanță. „Atunci când într-o unitate sanitară anvelopa salarială va depăși anvelopa alocată pentru serviciile medicale va exista un indicator de ajustare negativă a bugetului”, a precizat ministrul. Pentru ambulatoriile de specialitate din unitățile sanitare publice se dorește creșterea programului de lucru, având în vedere că peste 60% din unitățile sanitare publice din România pot în momentul de față să prelungească programul. Crește procentul pentru medicamentele generice Se mărește, de asemenea, procentul pentru medicamentele generice cu 0,6% și pentru cele inovative cu 1,7%, măsură care va aduce un venit suplimentar bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. În şedinţa de vineri a Guvernului au fost adoptate cinci dintre proiectele legislative care fac parte din Pachetul 2 de reforme, iar cel de-al şaselea, referitor la administraţia publică, urmează să fie discutat duminică.

CNAS respinge informațiile privind scumpiri masive la medicamentele compensate

După apariția unor informații potrivit cărora pacienții ar urma să suporte creșteri semnificative ale contribuției personale pentru medicamentele compensate, de ordinul a 500–600 lei/lună/medicament, Casa Națională de Asigurări de Sănătate precizează că ANMDMR1 a evaluat în anul 2024 18 medicamente (substanțe active – DCI2) care au îndeplinit criteriile, potrivit legii, pentru modificarea nivelului de compensare al acestora. Scopul acestei evaluări a fost de a eficientiza utilizarea bugetului FNUASS3 și a permite accesul unui număr mai mare de pacienți la medicamentele de care aceștia au nevoie, la momentul optim, în cadrul aceluiași buget alocat. CNAS a propus Ministerului Sănătății o serie de criterii suplimentare pentru modificarea nivelului de compensare al medicamentelor evaluate, astfel încât impactul real asupra contribuției personale datorate de asigurați să fie cât mai moderat. 13 medicamente vizate de schimbarea nivelului de compensare Ca urmare, la ora actuală doar în cazul a 13 medicamente se preconizează schimbarea nivelului de compensare, astfel: – Trecerea la nivel de compensare de 20% (mutarea din sublistele A și B în sublista D) pentru medicamentele (DCI): Indapamidum, Metoprololum, Bisoprololum, Combinații (Perindoprilum + Indapamidum), Candesartanum Cilexetil, Rosuvastatinum, Nebivololum, Rilmenidinum și Atorvastatinum – Trecerea la nivel de compensare de 50% (mutarea din sublista A în sublista B) pentru medicamentele (DCI): Fenofibratum, Omeprazolum, Combinații (Spironolactonum + Furosemidum) și Amoxicillinum + Acidum Clavulanicum. „Astfel, în situația în care s-ar pune în aplicare deciziile ANMDMR, contribuția personală ar crește în medie față de cea din prezent cu aproximativ 9 lei/cutie pentru un medicament prescris din cele 13 menționate. Categoriile vulnerabile de populație nu ar fi afectate, menținându-se nivelul actual de compensare de 100% din prețul de referință al medicamentelor pentru copii, tineri (18 – 26 ani) care studiază și nu obțin venituri, gravide, lăuze și beneficiari de legi speciale, și de 90% pentru pensionarii beneficiari ai programului de compensare a prețului medicamentelor din sublista B. CNAS reafirmă că pacienții din România nu vor fi împovărați cu contribuții personale excesive, iar afirmațiile vehiculate în spațiul public privind costuri suplimentare de sute de lei pe lună pentru aceste medicamente compensate sunt false și creează panică inutilă”, transmite CNAS.

Cercetătorii au testat o alternativă la operațiile oculare cu laser, care ar putea revoluționa corecția vederii

Oamenii de știință explorează o nouă metodă de corecție a vederii care remodelează corneea folosind curenți electrici în loc de lasere, scrie Live Science.  Deși se află încă în stadii incipiente, această abordare, numită remodelare electromecanică (EMR), a arătat rezultate promițătoare în testele de laborator pe ochi de iepure, sugerând perspectiva unei alternative mai ieftine, reversibile și mai puțin invazive decât LASIK.  Cum funcționează EMR Spre deosebire de LASIK, care utilizează lasere pentru a îndepărta țesut cornean, EMR acționează prin aplicarea unui curent electric slab pentru a modifica structura corneei.  Curentul slăbește temporar legăturile de colagen, permițând corneei să fie modelată într-o nouă formă cu ajutorul unui șablon tip lentilă de contact.  Odată ce curentul se oprește, țesutul se fixează în noua formă. În experimentele pe ochi de iepure, procesul a remodelat corneea în doar un minut, fără a deteriora celulele sau a produce opacitate. De ce contează LASIK, aprobat în 1999, a ajutat milioane de oameni să renunțe la ochelari și lentile de contact, dar implică riscuri precum durere oculară, iritații și, mai rar, complicații structurale.  EMR ar putea evita daunele produse de căldura laserului și ar putea extinde opțiunile de tratament pentru pacienții care nu sunt candidați potriviți pentru LASIK.  De asemenea, cercetătorii cred că ar putea inversa opacitatea corneei, tratabilă în prezent doar prin transplant. Ce urmează În ciuda rezultatelor promițătoare din laborator, EMR este departe de a fi aplicat clinic.  Următorii pași includ testarea pe animale vii, evaluarea capacității de a corecta probleme precum miopia și hipermetropia și, în cele din urmă, derularea unor studii clinice pe oameni.  Experții rămân „prudent optimiști”, subliniind că tehnica ar putea completa LASIK, nu neapărat să o înlocuiască.  Dacă va fi confirmată, EMR ar putea lărgi accesul la chirurgia de corecție a vederii, oferind o opțiune mai sigură și mai accesibilă.

Progres major în înțelegerea autismului: 40% dintre copiii afectați au deficit de vitamina D și fier

Potrivit cercetării, 36,5% dintre copiii evaluați prezentau deficit de vitamina D, iar 37,7% aveau deficit de fier. Dintre aceștia, peste 15% au dezvoltat anemie, afecțiune caracterizată prin lipsa unui număr suficient de celule roșii sănătoase capabile să transporte oxigenul în organism. Studiul, bazat pe analiza dietei și a analizelor de sânge la peste 240 de copii cu vârsta medie de patru ani, confirmă că cei cu autism sunt mult mai predispuși la alimentație selectivă și teamă de alimente noi, ceea ce poate conduce la dezechilibre nutriționale. Cercetătorii au observat și o legătură între vârsta copiilor și deficiențele de fier, riscul crescând odată cu înaintarea în vârstă. Totodată, specialiștii au remarcat că utilizarea formulelor de lapte îmbogățite cu nutrienți la vârste fragede ar putea oferi o protecție temporară împotriva acestor carențe. „Identificarea deficiențelor de vitamina D și fier și tratarea lor adecvată pot aduce îmbunătățiri semnificative în sănătatea și dezvoltarea copiilor cu autism”, subliniază autorii. Experții avertizează că, netratate, deficiențele de vitamina D pot provoca probleme serioase, precum deformări osoase de tip rahitic, dureri musculare sau senzații de furnicături, iar lipsa de fier se manifestă prin oboseală, paloare, dificultăți de respirație și dureri de cap. Rezultatele vin în contextul în care diagnosticările de autism sunt în creștere.

Premieră medicală în China: transplant de plămân de porc la un pacient aflat în moarte cerebrală

Cercetătorii chinezi au reușit să transplanteze un plămân de porc modificat genetic la un pacient uman aflat în moarte cerebrală, marcând prima încercare din lume de xenotransplant pulmonar, scrie Live Science.  Intervenția a avut loc la Spitalul Universitar din Guangzhou și a urmărit testarea modului în care sistemul imunitar uman reacționează la un organ de porc, nu obținerea unei soluții clinice imediate. O premieră în xenotransplantul pulmonar Deși experimente similare au mai avut loc în SUA și China, acestea au vizat inimi, rinichi sau ficat de porc.  Este pentru prima dată când se documentează un transplant de plămân de la o altă specie.  Beneficiarul, un bărbat de 39 de ani aflat în moarte cerebrală, și-a păstrat plămânul drept, iar în locul celui stâng i-a fost implantat cel de porc. Medicii au monitorizat organul timp de nouă zile, după care experimentul a fost încheiat la cererea familiei. Cum a decurs experimentul Plămânul provenea de la un porc modificat genetic prin tehnologia CRISPR de compania Clonorgan Biotechnology.  Trei gene porcine care declanșează reacții imune au fost dezactivate, iar trei gene umane au fost adăugate pentru a face organul mai compatibil.  Pacientului i-au fost administrate medicamente imunosupresoare, ceea ce a prevenit respingerea „hiperacută” imediată. Totuși, după 24 de ore au apărut inflamații, iar până în ziua a treia anticorpii atacau deja organul. Cu toate acestea, plămânul a rămas funcțional timp de nouă zile. Perspective și provocări viitoare Cercetătorii au subliniat că plămânii ridică obstacole unice față de alte organe, fiind permanent expuși la aer și având țesut fragil, ușor afectat de atacurile imune.  Deși nu este încă o opțiune viabilă pentru pacienții vii, studiul oferă informații esențiale despre barierele imunologice și genetice ale xenotransplantului pulmonar. Experții consideră că acest pas deschide calea către progrese majore în combaterea deficitului de organe.