Inteligența Artificială a creat de la zero antibiotice inovatoare împotriva gonoreei și a stafilococului auriu, două dintre cele mai rezistente la tratament
O echipă de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) a folosit Inteligența Artificială de tip generativ pentru a obține două noi potențiale antibiotice, care ar putea ucide gonoreea rezistentă la medicamente și SURM (Staphilococcus aureus rezistent la meticilină). Medicamentele au fost concepute atom cu atom de către AI și au ucis superbacteriile în teste de laborator și pe animale. Desigur, cei doi compuși mai au nevoie de testări suplimentare, ani de perfecționare și studii clinice înainte să fie propuse pacienților. De ce rezistența la antibiotice este o problemă globală Echipa de la MIT a comentat că această descoperire ar putea marca începutul unei „a doua epoci de aur” în descoperirea antibioticelor, într-o lume în care infecțiile de acest tip provoacă peste un milion de decese pe an. Din cauza utilizării excesive a antibioticelor, bacteriile au evoluat, iar ultimele decenii au fost marcate de o lipsă acută a antibioticelor noi. Faptul că Inteligența Artificială generativă a creat aceste produse este un pas uriaș pentru cercetarea în acest domeniu. Staphilococcus aureus este inofensiv dacă este pe piele, dar, odată intrat în organism prin răni, tăieturi, etc, este devastator. Cum a ajuns IA să creeze medicamentele De asemenea, gonoreea, provocată de bacteria Neisseria gonorrhoeae, care a dezvoltat rezistență de-a lungul timpului, la toate clasele de antibiotice și pe care OMS a clasificat-o „patogen prioritar de nivel critic”, dezvoltă, în unele cazuri, o super-tulpină, care este extrem de dificil de vindecat și care nu răspunde la tratamentele-standard. Oamenii de știință au antrenat AI-ul oferindu-i structura chimică a unor compuși cunoscuți, împreună cu date despre măsura în care aceștia încetinesc creșterea diferitelor specii de bacterii. Astfel, AI a învățat cum sunt afectate bacteriile de diferite structuri moleculare, alcătuite din atomi precum carbon, oxigen, hidrogen și azot. Au fost testate două abordări pentru proiectarea de noi antibiotice cu ajutorul AI. Prima a identificat un punct de plecare promițător căutând într-o bibliotecă de milioane de fragmente chimice, de opt până la 19 atomi, și a construit de acolo. A doua a oferit AI-ului libertate totală încă de la început. Procesul de proiectare a eliminat, de asemenea, orice compus prea asemănător cu antibioticele existente. Mai e mult până departe, dar începutul e promițător S-a încercat, totodată, garantarea faptului că sunt create medicamente, nu substanțe precum săpunul, și filtrarea oricărui compus prevăzut a fi toxic pentru oameni. După fabricare, cele mai promițătoare modele au fost testate pe bacterii în laborator și pe șoareci infectați, rezultând două noi potențiale medicamente. „Suntem entuziasmați pentru că am demonstrat că inteligența artificială generativă poate fi folosită pentru a crea antibiotice complet noi”, a declarat profesorul James Collins, de la MIT, pentru BBC. „AI ne poate ajuta să concepem molecule ieftin și rapid și, în acest fel, să ne extindem arsenalul și să ne ofere un avantaj în lupta noastră de inteligență împotriva genelor superbacteriilor.” Totuși, acestea nu sunt pregătite pentru teste clinice, iar medicamentele vor necesita rafinare – estimată la încă unu sau doi ani de muncă – înainte ca lungul proces de testare pe oameni să poată începe.
Noi cercetări sugerează că tulburările de somn s-ar putea agrava în weekend. Care e explicația
Apneea obstructivă de somn (AOS) este o afecțiune care implică pauze complete în respirație sau reduceri parțiale ale fluxului de aer care apar din cauza relaxării mușchilor din spatele gâtului. Acum, cercetătorii au descoperit că gravitatea afecțiunii crește în weekend. Studiul nu poate dovedi cauza, dar sugerează că ar putea fi vorba, printre altele, de factori legați de stilul de viață, cum ar fi creșterea consumului de alcool și tutun, scrie The Guardian. Autorii studiului au analizat datele anonimizate ale 70.052 de persoane – majoritatea fiind bărbați vârstă mijlocie și supraponderali. Aceștia au utilizat un senzor care a monitorizat ritmul cardiac, sforăitul și apneea de somn. Rezultatele cercetării Rezultatele au fost interesante: probabilitatea de apnee de somn moderată până la severă, adică 15 sau mai multe întreruperi ale respirației pe oră, era cu 18% mai mare sâmbăta comparativ cu miercurea. De asemenea, acest efect era mai pronunțat la bărbați. „Evident, oamenii tind să bea mai mult în weekend. Ei tind să fumeze mai mult în weekend dacă sunt predispuși la fumat”, a spus prof. Danny Eckert, coautor al cercetării. Expertul a subliniat că la baza acestui aspect ar sta și faptul că oamenii nu folosesc la fel de mult în weekend acele aparate de presiune pozitivă continuă în căile respiratorii pentru a gestiona afecțiunea. Apneea obstructivă de somn se întâlnește mai des la persoanele în vârstă, dar și în rândul persoanelor supraponderale.
Ministerul Sănătății și UNSAR lansează prima Strategie Națională de screening și prevenție
„O întâlnire deosebit de importantă între reprezentanții Ministerului Sănătății și ai Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), în contextul colaborării pentru realizarea primei Strategii Naționale de screening și prevenție pe patologii pentru următorii cinci ani. Este un moment semnificativ pentru sănătatea publică și o dovadă că, atunci când ne unim forțele, putem construi politici care schimbă vieți. Această strategie reunește, pentru prima dată la acest nivel, toți actorii relevanți din domeniul sănătății – instituții publice, sector privat, organizații profesionale și societatea civilă – într-un grup de lucru dedicat. UNSAR s-a alăturat acestui demers, aducând expertiza necesară pentru a contura o abordare integrată și eficientă”, a transmis Ministerul Sănătății. Ministerul Sănătății promovează colaborarea dintre sistemul public și cel privat, testând un program-pilot în patru spitale, prin care asigurările private sprijină serviciile publice pentru a crește accesul la prevenție și diagnostic precoce și a reduce inechitățile în sănătate. „Acesta este un angajament ferm din partea mea și a întregii echipe a Ministerului Sănătății pentru un sistem medical mai accesibil, mai eficient și mai centrat pe pacient. Pacienții trebuie să știe că nu sunt singuri – suntem aici, zi de zi, pentru ei și vom merge până la capăt cu aceste schimbări”, spune Ministerul Sănătății.
Cele mai frecvente 6 afecțiuni depistate la RMN ce au în comun pacienții care ajung la investigație (P)
Imaginea clară despre starea sănătății pornește, de multe ori, de la investigații amănunțite. RMN-ul, sau rezonanța magnetică, a devenit una dintre cele mai recomandate metode atunci când medicul vrea să afle cauza simptomelor persistente sau să evalueze mai precis o leziune. Află care sunt cele mai frecvente afecțiuni depistate prin această investigație imagistică: Afecțiuni oncologice: cancer mamar, tumori abdominale și pelvine Reprezintă unul dintre cele mai căutate tipuri de RMN disponibile în Iași, fiind o metodă de încredere pentru identificarea cancerului de sân. Este utilizat mai ales la paciente tinere sau cu țesut mamar dens, unde alte investigații pot să rateze tumori mici. Această tehnică documentează și situațiile complexe din zona abdominală sau pelvină – vorbim de evaluarea ficatului, rinichilor, organelor reproducătoare sau a prostatei. Pacienții aflați sub tratament pentru cancer abdominal pot reveni la RMN pentru monitorizare, urmărind răspunsul la tratament sau posibile recidive. Leziuni musculo-scheletice: rupturi, entorse, tumori osoase O accidentare la fotbal, o entorsă sau durerile care se prelungesc la nivelul spatelui ori genunchiului pot trimite pacientul direct la RMN. În ortopedie și medicina sportivă, această investigație este standard, arătând leziuni la ligamente, tendoane sau cartilaje care nu se observă la radiografie. Când medicul suspectează o tumoră osoasă sau o modificare la nivelul țesuturilor moi, RMN-ul furnizează imagini clare pentru diagnostic și planificarea intervenției. Tumori cerebrale și afecțiuni neurologice severe Simptome precum durerile de cap care revin des, pierderile de vedere sau episoadele de amețeală prelungite pot determina medicul să recomande investigații neurologice. RMN-ul identifică eficient tumorile creierului, fie că sunt de natură benignă sau malignă, și arată cu precizie locația și dimensiunile acestora. Ce este RMN-ul craniocerebral? Această metodă recunoaște rapid și accidentele vasculare cerebrale, oferind detalii despre zona afectată și influențând tratamentul. RMN-ul ajută și la diagnosticul unor boli precum scleroza multiplă sau afecțiuni degenerative ca Parkinson ori Alzheimer, chiar din stadiile timpurii, când simptomele sunt greu de depistat. Patologii cardiovasculare: boli cardiace și ale vaselor mari Investigațiile la nivelul inimii și vaselor mari câștigă teren, mai ales când medicul suspectează modificări structurale sau funcționale. Prin angiografia RMN, medicul observă stenoze (îngustări ale vaselor), cheaguri de sânge, anevrisme sau malformații congenitale. De exemplu, la o persoană cu fibrilație atrială și episoade de dureri în piept, RMN-ul poate indica existența unui tromb la nivelul inimii. RMN-ul cardiovascular aduce informații în cazurile de boli ale aortei, malformații congenitale, precum și la urmărirea infarctului miocardic ori a cicatricilor post-infarct. Persoanele cu stimulator cardiac sau implanturi metalice trebuie să anunțe medicul, deoarece RMN-ul poate deveni contraindicat în aceste situații. Afecțiuni ginecologice și evaluarea sarcinii Femeile care se confruntă cu dureri pelvine repetate sau tulburări menstruale ajung frecvent la investigația RMN, în special pentru suspiciuni de endometrioză sau evaluarea fibromului uterin. Această procedură furnizează imagini detaliate ale organelor reproductive, identificând rapid leziuni benigne (cum ar fi chisturile) sau maligne din zona uterului și ovarelor. În timpul sarcinii, medicul poate recomanda RMN-ul fetal atunci când ecografia obișnuită nu oferă suficiente informații. Acest tip de investigație nu expune gravida la radiații, însă decizia de efectuare se ia doar după evaluarea beneficiului raportat la risc. Contraindicațiile sunt rare, dar pot apărea la persoane cu implanturi metalice sau alergii cunoscute la substanțele de contrast. Profilul pacienților care ajung la RMN – ce îi caracterizează? Medicii trimit la RMN persoane din aproape orice categorie de vârstă, de la adolescenți până la vârstnici. Întâlnim sportivi cu accidentări, adulți cu dureri prelungite sau pacienți cu suspiciuni de tumori sau boli neurologice. Totuși, câteva trăsături se repetă la majoritatea pacienților care ajung la scanare: Simptomele persistă sau se agravează (dureri inexplicabile, amorțeli, tulburări de vedere sau echilibru). Analizele anterioare (ecografie, radiografii, analize de sânge) nu explică situația. Istoric de afecțiuni cronice sau factori de risc (antecedente de cancer, accidente vasculare, boli cardiace). Modificări la sân, tulburări menstruale sau sângerări neobișnuite la femei. Pentru siguranță, pacientul trebuie să anunțe orice dispozitiv metalic intern (stimulatoare, implanturi, proteze) sau alergii cunoscute. Totodată, dacă suferi de claustrofobie, informează personalul medical înainte de scanare. La nevoie, medicul stabilește și administrarea substanței de contrast, caz în care discută detalii despre eventuale reacții adverse. Cele mai multe reacții sunt ușoare (senzație de căldură sau gust metalic), dar uneori apare alergia, în special la pacienții cu afectare renală sau alergii severe. RMN-ul reprezintă o investigație sigură, neinvazivă și extrem de valoroasă pentru diagnostic și monitorizare. Este indicat pacienților cu simptome neclare, istorii oncologice, suspiciuni de leziuni musculo-scheletice sau modificări cardiovasculare ori ginecologice. Întreabă medicul despre scopul scanării, pregătește-te conform instrucțiunilor și anunță orice afecțiuni sau alergii înainte de programare. Acest articol are scop strict informativ și nu înlocuiește consultul specialistului. Mergi periodic la control, alege să previi problemele medicale și păstrează legătura cu medicul pentru orice nelămuriri
Studiu. Folosirea inteligenței artificiale în colonoscopii riscă să submineze competențele medicilor
Folosirea frecventă a sistemelor de colonoscopie asistate de IA poate duce la o scădere cu o cincime a capacității endoscopiștilor experimentați de a detecta adenoame – excrescențe precanceroase în colon – fără tehnologie, sugerează un nou studiu publicat în The Lancet Gastroenterology & Hepatology. Cercetătorii au examinat colonoscopiile a 1.443 de pacienți care au fost supuși colonoscopiei asistate de IA înainte și după introducerea IA în patru centre din Polonia, timp de șase luni. Înainte de introducerea IA, medicii detectau adenoame în 28,4% din cazuri. La trei luni după ce IA a devenit standard, rata de detectare a scăzut la 22,4% – o scădere de șase puncte procentuale. „Rezultatele noastre sunt îngrijorătoare, având în vedere că adoptarea IA în medicină se răspândește rapid”, a declarat coautorul studiului, Marcin Romańczyk, de la Academia din Silezia, Polonia. El a solicitat realizarea unor cercetări suplimentare privind impactul IA asupra competențelor profesioniștilor din domeniul sănătății în diferite domenii medicale. Colonoscopia, un instrument eficient pentru prevenirea cancerului de colon Colonoscopia este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru prevenirea cancerului de colon, permițând depistarea și îndepărtarea adenoamelor înainte ca acestea să devină canceroase. Asistența IA a generat entuziasm în ultimii ani, mai multe studii demonstrând rate de detectare mai mari atunci când este utilizată, relatează Politico. Concluziile studiului ridică îngrijorări cu privire la „decalificare” – o erodare lentă a expertizei medicilor atunci când aceștia se bazează prea mult pe asistența automatizată.
Excesul de timp petrecut în fața ecranelor amenință sănătatea inimii tinerilor
Un nou studiu, publicat în Journal of the American Heart Association, arată că timpul crescut petrecut de copii și tineri folosind dispozitive electronice sau vizionând televizorul este asociat cu un risc mai mare de boli cardiometabolice, cum ar fi hipertensiunea, colesterolul ridicat și rezistența la insulină, scrie EFE. Cercetarea, realizată pe baza datelor de la peste 1.000 de participanți dintr-un studiu desfășurat în Danemarca, relevă că legătura dintre timpul petrecut în fața ecranelor și riscul cardiometabolic este mai puternică la tinerii care dorm mai puține ore, sugerând că utilizarea dispozitivelor ar putea afecta sănătatea și prin „răpirea” timpului destinat somnului. O declarație științifică publicată în 2023 de Asociația Americană a Inimii confirma deja că riscul cardiometabolic se acumulează la vârste tot mai mici și că doar 29% dintre tinerii americani cu vârste între 2 și 19 ani aveau o sănătate cardiometabolică favorabilă. Noul studiu aprofundează riscurile asociate creșterii timpului petrecut în fața dispozitivelor electronice în scop recreativ. Datele au fost colectate de la un grup de copii de 10 ani studiați în 2010 și de la un grup de tineri de 18 ani studiați în 2000, ambele parte a unor cohorte din mai multe studii prospective realizate în Danemarca. Analiza a vizat legătura dintre timpul petrecut în fața ecranelor și factorii de risc cardiometabolic. Riscurile lipsei de somn Timpul petrecut în fața ecranelor a inclus vizionarea de televiziune, filme, jocuri video sau folosirea telefoanelor, tabletelor ori calculatoarelor pentru divertisment. Analiza a arătat că atât durata, cât și ora de culcare au influențat relația dintre timpul petrecut pe dispozitive și riscul cardiometabolic. Astfel, dormitul mai puțin și culcatul la ore târzii au amplificat această legătură, iar copiii și adolescenții care dormeau mai puțin prezentau un risc semnificativ mai mare chiar și la aceeași cantitate de timp petrecut în fața ecranelor. Cercetătorii susțin că lipsa somnului nu doar că poate amplifica impactul timpului petrecut în fața ecranelor, dar ar putea fi și o cale principală care leagă aceste obiceiuri de modificări metabolice timpurii. Ei recomandă discutarea obiceiurilor de utilizare a dispozitivelor în timpul consultațiilor pediatrice, alături de sfaturi privind alimentația sau activitatea fizică. Specialiștii atrag atenția că, fiind un studiu observațional cu date colectate prospectiv, rezultatele indică doar „asocieri” și nu o relație cauză-efect. În plus, părinții au raportat timpul petrecut în fața ecranelor prin chestionare, ceea ce ar putea să nu reflecte cu acuratețe durata reală. Cercetările viitoare ar trebui să analizeze dacă limitarea utilizării ecranelor în orele premergătoare somnului – atunci când lumina acestora poate altera ritmurile circadiene și întârzia adormirea – poate contribui la reducerea riscului cardiometabolic.
Fondatorul AI care a devenit miliardar pentru că a avut ideea de a produce un soft AI pentru medici
Daniel Nadler este cofondator și CEO al OpenEvidence – un start-up creat să-i ajute pe medici să răsfoiască rapid printre miile de studii publicate, să găsească cele mai bune răspunsuri, cu citări complete, în diagnosticare și tratament, scrie Forbes. Într-o lume în care se publică un studiu medical la 30 de secunde, să ții pasul cu toate informațiile apărute în domeniu este, dacă nu imposibil, atunci aproape imposibil. „Creierul uman are o capacitate limitată de a citi milioane de studii” „Există acest uriaș flux continuu de informații pe care medicii trebuie să le urmărească, iar creierul uman are o capacitate limitată în a citi milioane de studii”, explică Nadler, care s-a gândit să rezolve această problemă dezvoltând un soft de inteligență artificială. Software-ul OpenEvidence este folosit gratuit de medici, iar veniturile se obțin din publicitate, exact după modelul Google. El este capabil să caute în milioane de publicații evaluate de experți, în reviste de top din domeniul medical, precum New England Journal of Medicine și Journal of the American Medical Association, pentru a livra cele mai pertinente răspunsuri. OpenEvidence va fi pentru domeniul Sănătății ceea ce a fost Google pentru internet De la înființarea sa, în 2022, OpenEvidence a tras 40% dintre medicii din Statele Unite – peste 430 000 – și continuă să adauge alții noi, într-un ritm de aproximativ 65.000 pe lună. Veniturile din publicitate generează 50 de milioane de dolari. Nu este o sumă iuriașă, însă investitorii mizează masiv: OpenEvidence a strâns 210 milioane de dolari, runda fiind condusă de GV (brațul de investiții al Google) și Kleiner Perkins, la o evaluare de 3,5 miliarde de dolari, în creștere față de 1 miliard la ultima finanțare din februarie, a declarat Nadler pentru Forbes. Au investit, de asemenea, alte firme de capital de risc renumite, precum Coatue, Conviction și Thrive Capital. „Cred că OpenEvidence va fi pentru domeniul sănătății ceea ce a fost Google pentru internet”, a spus John Doerr, președinte miliardar al Kleiner Perkins, care a investit personal în companie, precum și prin intermediul firmei sale, adăugând: „Modelul gratuit pentru medici este cheia aici.” „Partea bună când ai a doua afacere este că nu mai ești idiot” Aceasta este a doua afacere a lui Nadler, care și-a vândut-o pe prima pentru 500 de milioane de dolari. Estimările Forbes arată că Nadler are o avere estimată de 2,3 miliarde de dolari. El însuși a investit în proiectul său 10 milioane de dolari și chiar a comentat că „partea bună la a doua afacere este că nu mai ești un idiot. De departe, a fost cea mai inteligentă decizie financiară pe care am luat-o în viața mea… Am vrut să pariez pe mine însumi”. Nadler crede că această a doua afacere va fi mai mare decât prima. Adevărul eu că, într-o lume în care literatura medicală se dublează la fiecare cinci ani (apar mereu noi terapii, opțiuni de tratament, medicamente care pot reacționa între ele), OpenEvidence este nu doar utilă, ci și necesară. Accesibil, gratuit, fără bătăi de cap OpenEvidence este folosit în aproximativ 8,5 milioane de consultații pe lună. Poate fi descărcat gratuit. Nefiind considerat un instrument de diagnostic, nu are nevoie de aprobarea FDA (Food and Drug Administration), spre deosebire de algoritmii folosiți pentru detectarea accidentelor vasculare cerebrale sau a sepsisului. Plus că, datorită accesibilității sale, nu are nevoie de procese de achiziție, atât d elungi și de birocratice cu spitalele.
Patru cazuri noi de candida auris la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din Capitală
Un nou focar de candida auris a fost depistat la Secția ATI 1 a Spitalului de Urgență Floreasca, potrivit Digi24. Este vorba de doi bărbați și două femei cu patologii severe, despre care reprezentanții spitalului spun că sunt colonizați, nu infectați. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a convocat o ședință de urgență cu managerul spitalului și cu șefa secției ATI 1, Conf. Dr. Liliana Mirea, pentru a le cere explicații în legătură cu informațiile apărute în presă. Conducerea Spitalului de Urgență Floreasca a remis un comunicat în care precizează că cei patru pacienți cu candida auris sunt „doar purtători la nivel cutanat, în regiunea axilară și inghinală”. Diferența dintre colonizare și infecție Reprezentanții spitalului spun că patologiile severe ale celor patru pacienți au necesitat spitalizare prelungită și au dus la scăderea imunității. Analizele au fost efectuate la internarea pacienților, transferați de la alte spitale, rezultatele care au venit în timp real au impus implementarea imediată a procedurilor de protocol, inclusiv protejarea suplimentară a personalului medical. A fost notificată și DSP București. În comunicat se mai specifică faptul că, „similar oricărui alt microorganism, diferența dintre infecție și colonizare este dată de prezența, respectiv absența manifestărilor clinice”. „Colonizarea poate persista pe perioade îndelungate” „La nivel european, între 2013-2021, au fost raportate 1.812 cazuri de infecție cu Candida auris, izolate cu precădere în secțiile de terapie intensivă, ne arată un studiu publicat în Italia, în anul 2023 (Nicholas Gereniat et al). În acest moment nu este documentat niciun focar de infecție în secția de Terapie Intensivă. Cei 4 pacienți sunt izolați în vederea prevenirii răspândirii și apariției de noi cazuri”, mai arată comunicatul. Potrivit aceluiași, document, „Colonizarea poate persista pe perioade îndelungate, fiind demonstrată uneori la 2 ani de la prima manifestare, la mai mult din jumătate dintre pacienții internați în spitale, care sunt spitalizați, nu se obține debarasarea de Candida auris, în pofida tentativelor de decolonizare. Acest gen de pacienți nu necesită tratament antifungic”.
Se elimină statutul de coasigurat de la 1 septembrie. Ce se întâmplă cu concediul medical
Potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), la data de 1 august 2025 a intrat în vigoare Legea nr. 141/2025, care modifică sistemul de asigurări de sănătate (CASS) și regimul concediilor medicale. Una dintre cele mai importante schimbări este că, începând cu 1 septembrie 2025, persoanele coasigurate nu vor mai beneficia automat de calitatea de asigurat în baza contribuției plătite de un membru al familiei. UDMR Mureș transmite, marți, că Uniunea consideră important ca populația să fie informată în detaliu despre aceste schimbări. Practic, vor rămâne în continuare asigurați fără plata contribuției de sănătate: persoanele sub 18 ani, elevii și studenții cu vârsta între 18–26 de ani, doctoranzii, tinerii proveniți din sistemul de protecție a copilului (până la 26 de ani), femeile însărcinate și lăuzele, pensionarii cu venituri sub 3.000 lei/lună, persoanele cu dizabilități, pacienții oncologici fără venituri, persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate, cei arestați preventiv, victimele traficului de persoane (maxim 12 luni), membrii serviciilor voluntare de urgență, donatorii de celule stem (pe o perioadă de 10 ani de la donare). Vor fi obligați să plătească o contribuție de sănătate de 10%: pensionarii pentru partea de venit ce depășește 3.000 lei/lună, persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj, de ajutor social, persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului și alte categorii beneficiare (de exemplu, veteranii). „Începând cu 1 septembrie 2025, se elimină asigurarea în mod automat a coasiguraților. Aceasta înseamnă că, dacă soțul/soția sau un membru al familiei era anterior asigurat prin contribuția dumneavoastră, acest lucru încetează. Ulterior, persoana poate rămâne asigurată dacă persoana care o întreține depune Declarația Unică (disponibilă pe site-ul ANAF, formularul 212) la autoritatea fiscală și achită 25% din contribuție raportată la baza de calcul egală cu de 6 ori salariul minim brut pe economie (607,5 lei), restul de 75% urmând a fi plătit până la 25 mai 2026 (1.822,5 lei). Acest proces poate fi inițiat și în nume propriu de către persoanele care până acum beneficiau de statutul de coasigurat”, arată USRM Mureș. Membrii ordinelor și congregațiilor religioase vor rămâne asigurați până la 1 septembrie 2025, după care își vor gestiona individual asigurarea. Bolnavii cronici fără venituri, care sunt beneficiari ai programelor naționale de sănătate – similar pacienților oncologici – vor continua să beneficieze de îngrijirile necesare până la vindecare. S-a modificat și regulamentul concediilor medicale. Începând cu 1 august 2025, indemnizația de concediu medical va depinde de durata acestuia: 55% din baza de calcul dacă durata este de maximum 7 zile, 65% pentru concedii de 8–14 zile și 75% pentru concedii de minimum 15 zile (15/< zile).
Măsuri de tip COVID-19, luate pentru noul virus din China. Chikungunya se răspândește rapid
Oficiali chinezi au declarat presei: „Autoritățile sanitare din provincia Guangdong, în sudul Chinei, duc un război împotriva țânțarilor, ca răspuns la o epidemie de virus Chikungunya, care a îmbolnăvit mii de persoane cu febră, erupții cutanate și dureri articulare inexplicabile în ultima lună.” Pentru a combate boala, China a implementat protocoale masive, inspirate din perioada COVID, într-o campanie considerată „război împotriva țânțarilor” menită să oprească răspândirea focarului din Guangdong. Astfel de măsuri de amploare nu au mai fost văzute de la lockdown-urile din timpul pandemiei. Interesant este că unele dintre strategiile actuale depășesc ceea ce s-a făcut în perioada COVID. Campania implică folosirea dronelor, introducerea de prădători naturali care vizează populațiile de țânțari și fumigații extinse. Până acum, în provincia Guangdong au fost raportate aproximativ 7.000 de cazuri. Chikungunya nu a provocat încă decese. Chikungunya este o boală virală transmisă la oameni prin înțepătura unor specii specifice de țânțari, precum Aedes aegypti și Aedes albopictus. Apare frecvent în sezonul ploios, când mediul devine propice pentru reproducerea țânțarilor. Deși focarul actual este real în China, astfel de epidemii sunt mai frecvente în Asia de Sud și de Sud-Est, precum și în anumite regiuni din Africa. Un simptom distinctiv al Chikungunya este durerea articulară severă și rigiditatea care afectează mâinile, încheieturile, gleznele și genunchii. Pacienții pot avea dureri musculare, oboseală, slăbiciune generală și erupții roșii pe față sau membre. Simptomele apar, de obicei, între 3 și 7 zile de la infectare. În prezent nu există un vaccin împotriva Chikungunya. Virusul s-a răspândit deja în mai multe regiuni din Africa, inclusiv Madagascar, Somalia și Kenya, și dă semne de extindere. India se confruntă, de asemenea, cu un risc crescut, în special din cauza sezonului musonic. Din mai, Franța a raportat 800 de cazuri, iar Italia a confirmat și ea infecții.