Studiu. Rezistența la insulină, asociată cu pierderea auzului în frecvența vorbirii

Un studiu publicat luni în revista Nature a analizat datele a 3.921 de adulți din cadrul anchetei naționale americane NHANES (1999–2018) pentru a investiga legătura dintre rezistența la insulină (IR) și pierderea auzului senzorial. Rezistența la insulină a fost estimată cu ajutorul scorului metabolic METS-IR, un indicator care combină glicemia, trigliceridele, indicele de masă corporală și colesterolul HDL. Cercetătorii au împărțit pierderea auzului în trei categorii: la frecvențe joase, la frecvența vorbirii și la frecvențe înalte. Datele au arătat că persoanele cu niveluri ridicate ale scorului METS-IR au avut un risc semnificativ mai mare de pierdere a auzului în frecvența vorbirii, cu o probabilitate crescută cu aproximativ 80% față de cei cu valori scăzute. Pierderea auzului în frecvența vorbirii se referă la incapacitatea de a percepe sunetele care fac parte din spectrul de frecvențe utilizat în vorbirea umană. Aceasta poate afecta capacitatea de a înțelege conversațiile, de a distinge cuvintele și poate duce la dificultăți de comunicare. Rezultatele au fost corelate și după ajustarea pentru factori de risc precum vârsta, sexul, diabetul, hipertensiunea, consumul de alcool, fumatul, expunerea la zgomot și utilizarea medicamentelor ototoxice. Legătura dintre METS-IR și pierderea auzului la frecvențele joase sau înalte nu a fost la fel de puternică. Autorii studiului subliniază că rezistența la insulină afectează sistemul auditiv prin disfuncții microvasculare și neuropatie periferică, iar gestionarea acesteia ar putea contribui la prevenirea declinului auditiv.
Un bărbat a fost aproape de moarte în urma unui sfat de dietă primit de la ChatGPT

Un bărbat de 60 de ani a fost spitalizat după ce a înlocuit toată sarea de masă din dieta sa cu bromură de sodiu, urmând un sfat pe care spune că l-a primit de la ChatGPT, scrie Live Science. După trei luni de la această schimbare voluntară, a dezvoltat paranoia, halucinații și alte simptome ale bromismului (intoxicație cauzată de expunere la bromură). Cazul său, publicat recent în Annals of Internal Medicine Clinical Cases, scoate în evidență riscurile folosirii AI în consultanța medicală. De la curiozitate la criză Pacientul căuta inițial să reducă aportul de cloruri, inspirat de studiile sale în nutriție. Când a consultat ChatGPT, acesta i-ar fi sugerat bromura ca substitut pentru clorura de sodiu. Deși bromura de sodiu are utilizări industriale, nu este sigură pentru consum alimentar. Toxicitatea cu bromură poate afecta funcția neuronilor, provocând simptome neuropsihiatrice și fizice. Bărbatul s-a prezentat la urgențe fiind convins că vecinul său îl otrăvește. Testele au indicat inițial niveluri ridicate de cloruri, dar analizele ulterioare au arătat interferența bromurii. Medicii au diagnosticat bromism, iar în timpul tratamentului paranoia s-a accentuat, necesitând și intervenție psihiatrică. În timp, fluidele, electroliții și antipsihoticele i-au stabilizat starea. Lecții despre AI și sănătate Raportul notează că AI poate oferi informații scoase din context, spre deosebire de profesioniștii medicali care adresează întrebări suplimentare. Este subliniată importanța verificării sfaturilor medicale cu specialiști calificați. Cercetătorii atrag atenția că modelele lingvistice mari pot produce informații clinice greșite, subliniind necesitatea implementării unor măsuri de siguranță în domeniul medical.
Cum îți protejezi colana vertebrală dacă faci călătorii de lungă durată

Vacanțele de vară favorizează călătorii lungi cu diverse mijloace de transport, de la mașină până la avion, iar în toate acestea coloana vertebrală poate avea de suferit. Societatea Spaniolă a Coloanei Vertebrale a oferit câteva recomandări de bază pentru ca spatele să nu sufere prea mult. Această societate medicală insistă atât asupra pregătirii călătoriei, cu organizarea bagajelor, cât și asupra condițiilor din timpul traseului, fără a uita cum să procedăm la sosirea la destinație, pentru ca coloana vertebrală să se refacă, scrie EFE Salud. Înainte de călătorie Ai grijă la postura atunci când faci bagajul. Dacă drumul este lung, valiza sau valizele sunt de obicei mari, iar pregătirea lor durează mult, de aceea este important să le faci la o înălțime potrivită, astfel încât să eviți o flexiune excesivă a trunchiului, care poate provoca dureri lombare. La ridicarea lor, mai ales când sunt grele, trebuie evitată ridicarea cu o singură mână, care încarcă toată greutatea pe o singură parte a corpului. De asemenea, chiar înainte de a pleca, specialiștii recomandă efectuarea unor exerciții de mobilitate, în special pentru persoanele cu antecedente de dureri lombare sau cervicale. În timpul călătoriei Dacă ai probleme cu spatele, este recomandat să folosești un suport lombar (o pernuță sau un prosop rulat pot fi o soluție). Este esențial să adopți o postură corectă. Mai ales în călătoriile lungi, tendința este să aluneci cu partea inferioară a spatelui spre marginea scaunului, adoptând o poziție înclinată care nu este recomandată. În schimb, poziția recomandată este să ai spatele bine sprijinit de spătar, cu genunchii și șoldurile formând un unghi drept. Poziția cu genunchii la piept, cu picioarele pe scaun, nu este recomandată nici ea. În călatoriile cu avionul sau trenul pe trasee mai lungi de două ore, cel mai bine este să te ridici, să mergi pe culoar, să rotești gleznele și să faci întinderi ușoare. De asemenea, pe scaun sau în picioare este bine să faci câteva flexiuni ușoare ale gâtului și umerilor, rotații ale trunchiului, întinderi ale ischiogambierilor (mușchii din spatele coapselor), ale gambei și ridicări pe vârfuri și pe călcâie pentru a stimula circulația. Dacă faci călătorii cu mașina, să parcurgi tot traseul fără oprire nu este o decizie bună pentru coloana vertebrală. Pauzele frecvente sunt necesare atât pentru a fi atent la volan, cât și pentru a proteja spatele. De asemenea, mesele grele înainte sau în timpul călătoriei pot produce inflamații sau disconfort abdominal, care pot altera postura și astfel afecta spatele. Este recomandat să bei apă în mod regulat, deoarece deshidratarea poate crește senzația de rigiditate musculară. Și când ajungi la destinație, nu uita de coloana ta vertebrală La finalul călătoriei, cel mai bine este să mergi puțin pe jos și să faci întinderi ușoare. Recomandările date pentru pregătirea bagajelor sunt valabile și pentru despachetare. În caz de durere de spate, trebuie evitat să stai întins prea mult timp în prima zi. Menținerea unei activități ușoare este mai bună decât repausul total. Experții Societății Spaniole a Coloanei Vertebrale reamintesc că anual, în Spania, se înregistrează între 500 și 1.000 de cazuri noi de leziuni medulare, iar aceste leziuni sunt mai frecvente vara, fiind asociate în special cu accidente rutiere, dar și cu imprudențe în practicile sportive, având o incidență tot mai mare în rândul tinerilor.
O conversație zilnică cu prietenii ajută sănătatea mintală, reduce stresul și crește sistemul imunitar
Un studiu arată că discuțiile zilnice cu prietenii pot aduce beneficii importante pentru sănătatea mintală. O simplă conversație reduce stresul, întărește sistemul imunitar și diminuează suferința fizică și emoțională. Cercetarea, publicată în Communication Research, indică faptul că o conversație cu un prieten în fiecare zi poate crește nivelul de fericire și poate scădea stresul până la finalul zilei. Studiile anterioare au demonstrat că vorbitul despre problemele altora poate scădea stresul, poate întări sistemul imunitar și poate reduce suferința fizică și emoțională. „În timp ce alte cercetări privind bunăstarea se concentrează pe lucruri precum gândurile de recunoștință sau jurnalul, cercetarea de față este asupra a ceea ce putem face în interacțiunile noastre pentru a ne îmbunătăți bunăstarea. Acest lucru ne oferă o listă valoroasă de lucruri pe care oamenii le pot face pentru a-și îmbunătăți zilele”, a spus Jeffrey Hall, cercetător la Universitatea din Kansas. Studiul a fost realizat ținând cont de efectele pandemiei de Coronavirus, mai ales că anii lungi de distanțare socială și munca de acasă au afectat în mod negativ sănătatea mintală și emoțională a multor persoane. „Micile momente de conexiune sunt atât de importante pentru noi, ca parte a experienței umane”, a explicat Thea Gallagher, doctorand și profesor asistent clinic la Departamentul de Psihiatrie de la NYU Langone Health, membru al echipei de cercetare. „După Covid, mulți dintre noi încă lucrăm de acasă și avem un contact social limitat. Oamenii s-au mutat și s-au schimbat. Viețile sunt diferite. Găsirea locurilor de conexiune este atât de importantă pentru sănătatea mintală. Conexiunea socială și comunitatea au un efect mare în atenuarea depresiei și a anxietății,” a adăugat aceasta, citată de Healthline. Concluziile studiului arată că simpla discuție cu prietenii, chiar și pe perioade scurte, ajută sănătatea mintală. Cercetarea a inclus 900 de participanți din cinci universități americane, înainte, în timpul și după pandemie. Aceștia au fost rugați să practice unul dintre cele șapte comportamente de comunicare într-o zi, apoi să raporteze seara nivelul de stres, conexiune, anxietate, bunăstare, singurătate și calitatea zilei. Cele șapte comportamente au fost: discuții despre reapropiere, conversații cu sens, glume, gesturi de grijă față de ceilalți, ascultare, aprecierea celorlalți și a opiniilor lor, și oferirea de complimente sincere. Aceste comportamente au sporit sentimentul de conexiune dintre participanți și au redus stresul, conform relatărilor acestora. Experții spun adesea că unii oameni pot simți reticență în a contacta pe cineva, iar pentru unii chiar și o interacțiune minimă poate fi dificilă. De asemenea, discuțiile despre sănătatea mintală devin tot mai acceptate, iar asta ajută oamenii să acorde o mai mare importanță bunăstării lor. „Această experiență colectivă traumatică, pandemia, pe care am avut-o ca comunitate globală, aduce în prim-plan cât de importantă este sănătatea mintală și cât de mult o parte din viața de zi cu zi a fost afectată”, a explicat Naomi Torres-Mackie, psiholog clinician la Spitalul Lenox Hill, citată tot de Healthline.
Cât de eficiente sunt ceasurile inteligente în indicarea corectă a nivelului de stres? Un studiu oferă răspunsul
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de aproape 800 de studenți care au purtat, timp de trei luni, ceasul Garmin vivosmart4, care are funcții inteligente, printre care și cea de monitorizare a nivelului de stres. Lor li s-a cerut să raporteze de patru ori pe zi cât de stresați, obosiți sau somnoroși se simțeau. Rezultatele, publicate în Journal of Psychopathology and Clinical Science, au fost cel puțin interesante și pun la îndoială acuratețea valorilor de stres indicate de astfel de dispozitive. Cercetătorii nu au găsit aproape nicio legătură între nivelul de stres raportat de ceasul inteligent și nivelul pe care participanții au declarat că îl resimt, relatează The Guardian. Eiko Fried, autorul studiului, a declarat că corelația dintre ceasul inteligent și scorurile de stres raportate de participanți era „practic zero” și că rezultatul nu este neobișnuit. „Nu este o surpriză pentru noi, având în vedere că ceasul măsoară ritmul cardiac, iar ritmul cardiac nu are prea mult de-a face cu emoțiile pe care le simți – acesta crește și în cazul excitației sexuale sau al experiențelor plăcute”, a spus Fried. De asemenea, cercetătorii au ajuns la concluzia că uneori, un ceas poate considera că utilizatorul este stresat, când în realitate este doar entuziasmat de ceva. În plus, studiul a mai concluzionat că pentru un sfert dintre participanți, ceasurile inteligente le indicau că sunt stresați sau nestresați, în timp ce ei înșiși declarau că se simt exact opusul. Fried a atras atenția că oamenii nu trebuie să se bazeze pe datele generate de astfel de ceasuri, întrucât „acestea sunt dispozitive de consum, nu dispozitive medicale”.
Rogobete: România transformă în bine spitalele cu bani din PNRR, Galațiul este exemplu de performanță
Potrivit ministrului Sănătății, unitățile medicale din Galați au primit peste 150 de milioane de lei din fonduri PNRR. „România transformă în bine spitalele cu bani din PNRR – iar Galațiul este un exemplu de performanță, ambiție și angajament față de viitor. La Galați, ceea ce altădată părea imposibil devine realitate: spitale renovate, echipamente medicale moderne, secții digitalizate și cabinete de medicină de familie aduse la cele mai înalte standarde. Toate acestea – prin peste 150 de milioane de lei din fonduri PNRR, fonduri locale și o viziune clară, cu respect pentru oameni. Sunt finanțate ambulatorii moderne, echipamente de înaltă performanță, secții de terapie intensivă neonatală, infrastructură pentru reducerea infecțiilor nosocomiale și digitalizarea completă a sistemului sanitar”, a explicat Alexandru Rogobete, pe Facebook. Vizite la mai multe unități medicale din oraș Ministrul Sănătății a fost pe șantierul viitorului spital din orașul Tecuci construit în cadrul unui proiect al Consiliului Județean Galați. De asemenea, ministrul a vizitat Spitalul Clinic Județean „Sf. Apostol Andrei”, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan” și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Cuvioasă Parascheva”, toate din orașul Galați. „Fapte, nu vorbe. La Spitalul Județean Sf. Apostol Andrei – dotări moderne și lucrări pentru reducerea riscului infecțiilor nosocomiale. La Spitalul de Boli Infecțioase și la Spitalul pentru Copii Sf. Ioan – investițiile sunt aproape finalizate. La Spitalul Municipal Anton Cincu Tecuci – lucrări pentru reducerea infecțiilor și digitalizare, iar Ministerul Sănătății va sprijini dotarea cu echipamente medicale moderne. Cabinetele de medicină de familie – dotate sau renovate, sprijin direct pentru medici și pacienți. Toate spitalele importante din județ – de la Galați la Tecuci și Târgu Bujor – incluse în valul de modernizare. Ministerul Sănătății rămâne partenerul județului Galați pentru dezvoltarea continuă a unui pol medical puternic în regiune. Îl felicit încǎ o datǎ pe domnul Președinte al Consiliului Județean Galați, domnul Costel Fotea pentru viziune și determinare”, a transmis ministrul Sănătății. În unitățile menționate, în ultimii ani s-au făcut investiții importante, atât în modernizarea și construirea unor clădiri, cât și în dotarea cu aparate performante, unele unice în România.
Guvernul extinde gratuit vaccinul anti-HPV și aprobă norme noi pentru controlul infecțiilor

Guvernul a aprobat, vineri, o serie de modificări legislative propuse de Ministerul Sănătății, menite să sprijine pacienții și personalul medical și să consolideze reforma sistemului de sănătate. Una dintre principalele măsuri prevede extinderea accesului gratuit la vaccinarea anti-HPV pentru tinerii cu vârste între 11 și 26 de ani, inclusiv băieți. Vaccinul va fi decontat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, facilitând astfel accesul rapid și gratuit la acest tratament. De asemenea, au fost aprobate patru categorii de norme pentru controlul infecțiilor asociate asistenței medicale, ce vizează prevenirea, raportarea și gestionarea accidentelor de expunere la produse biologice, care vor proteja atât pacienții, cât și personalul sanitar. „Aceste măsuri sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate și pentru protejarea atât a pacienților, cât și a personalului medical. Prin aceste modificări, Ministerul Sănătății și Guvernul României fac pași importanți spre un sistem sanitar mai sigur, mai accesibil și mai eficient pentru toți cetățenii.”, a subliniat Ministerul Sănătății.
Speciile care își pot regenera complet ochii. Studiul ar putea ajuta oamenii cu leziuni oculare

Un nou studiu a arătat că ochii ambelor specii au multe caracteristici anatomice și genetice comune. Cercetătorii studiază acum modul în care este posibilă regenerarea la melci, cu scopul de a restabili în cele din urmă vederea persoanelor cu leziuni oculare. Ei au creat metode de modificare a genomului melcului, permițându-le să studieze mecanismele genetice și moleculare care determină regenerarea ochilor. Alice Accorsi, profesor asistent de biologie moleculară și celulară la Universitatea din California, Davis, care a condus echipa, a declarat: „Melcii de apă dulce sunt organisme extraordinare. Ei oferă o oportunitate unică de a studia regenerarea organelor senzoriale complexe. Înainte de aceasta, ne lipsea un sistem pentru studierea regenerării complete a ochilor”. O specie de melci de apă dulce originară din America de Sud, melcul de măr auriu (Pomacea canaliculata) este acum invaziv în multe alte locuri din lume, potrivit Independent. Cu toate acestea, Accorsi a spus că tocmai trăsăturile care fac aceste animale atât de invazive le fac ideale pentru experimentele de laborator. „Melcii de măr sunt rezistenți, timpul lor de reproducere este foarte scurt și au mulți pui”, a spus ea. Pe lângă faptul că sunt ușor de crescut, melcii de măr au ochi de tip „cameră”, care produc imagini cu rezoluție foarte mare și sunt de același tip cu cei ai oamenilor. În general, melcii sunt cunoscuți și pentru capacitățile lor de regenerare. „Când am început să citesc despre acest lucru, m-am întrebat de ce nimeni nu folosește melcii pentru a studia regenerarea”, a spus Accorsi, care este prima persoană care a făcut acest lucru. „Cred că este pentru că până acum nu găsisem melcul perfect pentru studiu. Multe alte melci sunt dificil sau foarte greu de crescut în laborator, iar multe specii trec și prin metamorfoză, ceea ce reprezintă o provocare suplimentară”. Asemănările dintre ochii melcilor de măr și cei umani Studiul, publicat în Nature Communications, a arătat asemănările dintre ochii melcilor de măr și cei umani prin disecții, microscopie și analize genomice efectuate de echipă. Accorsi a spus: „Am depus mult efort pentru a demonstra că multe gene care participă la dezvoltarea ochiului uman sunt prezente și la melci. După regenerare, morfologia și expresia genică a noului ochi sunt practic identice cu cele ale ochiului original”. Cercetătorii au descris apoi procesul de regenerare a ochilor melcilor după ce le-au fost tăiați. Ei au explicat: „Mai întâi, rana trebuie să se vindece pentru a preveni infecția și pierderea de lichid, ceea ce durează de obicei aproximativ 24 de ore. Apoi, celulele nespecializate migrează și proliferează în zonă. În decursul a aproximativ o săptămână și jumătate, aceste celule se specializează și încep să formeze structuri oculare, inclusiv cristalinul și retina. Până în a 15-a zi după amputare, toate structurile ochiului sunt prezente, inclusiv nervul optic, dar aceste structuri continuă să se maturizeze și să crească încă câteva săptămâni”. Cu toate acestea, chiar dacă echipa știe că melcii de măr au toate componentele necesare pentru a forma imagini, echipa încă lucrează pentru a afla dacă animalele pot vedea cu adevărat. Cercetătorii editează, de asemenea, genomul melcilor folosind CRISPR-Cas9 în încercarea de a înțelege modul în care genele reglează regenerarea. „Ideea este să mutăm gene specifice și apoi să vedem ce efect are asupra animalului, ceea ce ne poate ajuta să înțelegem funcția diferitelor părți ale genomului”, a spusAccorsi. „Dacă găsim un set de gene importante pentru regenerarea ochiului, iar aceste gene sunt prezente și la vertebrate, în teorie le-am putea activa pentru a permite regenerarea ochiului la oameni”.
Motive de îngrijorare în China, după ce această țară a raportat peste 7.000 de cazuri de infecții cu virusul chikungunya
Provincia chineză Guangdong raportează 7.000 de cazuri de infecții cu virusul chikungunya, începând cu luna iulie. Acest lucru a determinat autoritățile chineze să adopte măsuri asemănătoare cu cele ale pandemiei de Covid-19. Orașul Foshan este cel mai grav afectat. Aici, pacienții cu chikungunya trebuie să rămână internați în spital timp de o săptămână și nu pot fi externați decât după ce toate testele ies negative. Paturile lor de spital sunt protejate cu plase împotriva țânțarilor. Simptome și tratament Infecția se manifestă prin febră și dureri articulare severe, care pot persista ani de zile după infectare. Boala nu este fatală. Perioada de incubație este de trei până la șapte zile. Alte simptome ale bolii: erupții cutanate, dureri de cap, dureri musculare, umflarea articulațiilor. Cei mai expuși sunt nou-născuții, vârstnicii, cei cu afecțiuni medicale persistente, cum ar fi bolile de inimă sau diabetul. Nu există tratament, însă decesele sunt rare. Virusul produce focare mai ales în zonele de sud și sud-est ale Asiei. Toate cazurile au fost ușoare În Foshan au fost raportate aproape 3.000 de cazuri doar în ultima săptămână. Luni, în Hong Kong era raportat primul caz de infecție cu chikungunya, la un băiat de 12 ani, care a făcut febră, a avut erupții cutanate și dureri articulare după ce a călătorit în Foshan în iulie. Virusul nu se răspândește de la o persoană la alta, ci prin înțepătura țânțarului care a mușcat anterior o persoană infectată. Cazurile raportate până acum sunt ușoare. 95% dintre pacienți au fost externați în șapte zile. Din cauză că nu este cunoscut, oamenii manifestă o stare excesivă și nejustificată de anxietate. Statele Unite au emis avertizări de călătorie în China, în urma izbucnirii focarului.
Tot mai multe cazuri de rujeolă în România

În luna iulie, România a înregistrat 324 de noi cazuri de rujeolă, informează Institutul Național de Sănătate Publică. Zonele cu cea mai mare incidență sunt jud. Constanța (33 de cazuri) și Botoșani (27 de cazuri). Numărul total al cazurilor confirmate între ianuarie 2023 și iulie 2025 a fost de 35.424. S-au înregistrat 30 de decese. Numai în 2024 România a raportat 30.692 de cazuri, cel mai mare număr din Europa și Asia Centrală luate împreună, potrivit OMS. 85% dintre cazurile de rujeolă din Uniunea Europeană sunt în România. Focare active în 58 de țări 25.000 de doze de vaccin ROR (rujeolă – oreion – rubeolă) din stocul național au fost administrate în iulie. Organizația Mondială a Sănătății avertizat, în primăvara acestui an că există focare active în 58 de țări și a atras atenția asupra răspândirii accelerate a rujeolei. În Europa, numărul cazurilor de rujeolă s-au dublat și au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani. Copiii sub 5 ani au reprezentat 40% dintre cazuri, iar mai mult de jumătate dintre cei afectați au avut nevoie de internare, potrivit UNICEF. Experții spun că principala cauză este scăderea acoperirii vaccinale în urma pandemiei și dezinformarea. Vaccinări sub 95% În 2024, au fost raportate 359.521 de cazuri de rujeolă în toată lumea, potrivit OMS. În regiunea Americilor, până la mijlocul lui 2025 au fost confirmate 7.132 de cazuri și 13 decese – o creștere de 29 de ori față de aceeași perioadă din 2024, iar cele mai afectate țări au fost Canada, Mexic, SUA. În Vietnam au fost raportate 7.583 de cazuri confirmate și 16 decese. Cu o acoperire vaccinală de sub 95%, cât este necesar pentru imunitatea de grup, rujeola rămâne o amenințare majoră, nu doar în Europa, ci și în toată lumea.