Rogobete, despre cazul de la Floreasca: Medicul coordonator ATI și-a prelungit concediul după scandal
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a oferit detalii despre inspecția de la Spitalul Floreasca, dezvăluind că pacienta arsă avea analgezice disponibile, contrar afirmațiilor că nu există medicamente pentru durere. „Când am citit scrisoarea, am încremenit. Nu mi-a venit să cred că în 2025 un pacient urlă de durere. Pacientei i s-a spus că nu sunt analgezice. Fals. Au fost analgezice și sunt în continuare”, a declarat Rogobete la Digi24. Ministrul a explicat că problema principală a fost lipsa de comunicare: „Faptul că nu s-a comunicat zile la rând cu pacienta și aparținătorii ține mult de deontologie profesională”. El a criticat faptul că în facultățile de medicină nu sunt dezvoltate cursuri de comunicare precum în străinătate. Referitor la coordonatorul ATI, Rogobete a precizat că acesta „cu izbucnirea scandalului și-a prelungit concediu” și că i-a sugerat public demisia, fără să se întâlnească cu el în timpul inspecției. Ce s-a descoperit în urma controalelor În urma controalelor, ministrul a dat amenzi companiei de deratizare și a descoperit că secția de arși grav nu deține ventilație centralizată specifică pentru pacienții critici: „Am găsit și am aplicat amenzi companiei de deratizare. În timpul insecției nu s-au găsit gândaci. Îmi e greu să verific în trecut cu ce concentrații s-au făcut deratizările. Inspecția continuă. Gândacii nu au fost în secția de arși, ci într-un centru postoperator. Nu au fost în secția de mari arși, ci pe același etaj de postoperator. Nu e o justificare. Am văzut o neconcordanță în acreditarea acestei unități. Secția de arși grav nu deține ventilație centralizată, una specifică pentru pacienții critici cu arsuri grave. Nu pot răspunde pentru ce a fost în trecut. Am asumat că vom face un acord de achiziție pentru acest sistem”. Din septembrie-octombrie, toate spitalele vor fi evaluate prin interviuri telefonice neanunțate pentru satisfacția pacienților.
Studiul Fundației Friedrich Ebert România: Bucureștiul sub caniculă sau Ce facem cu persoanele vulnerabile pe vreme de caniculă?
Bucureștiul înregistrează schimbări climatice importante, cu o creștere accelerată a numărului de zile tropicale (peste 30 de grade Celsius) și a nopților tropicale (peste 20 de grade). Este concluzia unui studiu lansat de Fundația Friedrich Ebert România, în care se atrage atenția că schimbările climatice au un impact major, uneori letal, mai ales asupra celor care lucrează în aer liber, a persoanelor fără adăpost sau a celor care locuiesc în condiții precare. Dacă pentru clasa de mijloc există mai multe soluții de a contracara efectele devastatoare ale caniculei, există câteva categorii profesionale și sociale care rămân vulnerabile. Când aparatele de aer condiționat nu sunt pentru toată lumea Autorii studiului, Irina Zamfirescu, Sorin Cheval și Alexandru Dumitrescu, atrag atenția că, din cauza resurselor financiare limitate, aceste persoane nu pot să-și reducă disconfortul termic cauzat de căldura excesivă. Încă, folosirea aparatelor de aer condiționat sau munca în spații cu ventilație corespunzătoare sunt încă un deziderat pentru multe categorii. Intitulat „Bucureștiul sub caniculă – Impactul crizei climatice asupra populației urbane, în special asupra grupurilor vulnerabile”, studiul atrage atenția că valurile de căldură generează cele mai multe decese cauzate de vreme în multe orașe din lume, că Bucureștiul este printre orașele în care urbanismul slab reglementat sau care a permis excepții de la reguli, plus traficul motorizat individual fac din București un punct de interes pentru dezvoltarea unor politici administrative adecvate. Bucureștiul – locul patru la traficul infernal, în lume Compania Tom Tom a catalogat Bucureștiul pe locul patru la nivel mondial în ceea ce privește congestiile de trafic auto. „Dincolo de fenomenul global de schimbare climatică, Municipiul București a avut, de-a lungul anilor, politici publice care mai degrabă au contribuit la amplificarea efectelor acestui fenomen (lărgiri de bulevarde în detrimentul zonelor verzi, propuneri de pasaje pietonale subterane pentru fluidizarea traficului auto). Preocuparea pentru mediu a fost relativ restrânsă la amenajarea unor parcuri, cu puțină atenție pentru reducerea emisiilor”, se arată în studiu, care mai evidențiază o realitate cumplită: lipsa de interes a angajatorilor pentru angajații care lucrează în spații deschise pe cod roșu de caniculă. Autorii amintesc aici de livratorii care lucrează prin intermediul platformelor digitale fără contracte de muncă și fără protecție legală pe perioadele amintite. De asemenea, studiul, care se concentrează pe categoriile vulnerabile, arată că acestea nu pot urma recomandările oficiale de genul „rămâneți în casă” sau „hidratați-vă corespunzător”. Autorii recomandă o schimbare completă de viziune în abordarea caniculei de către autorități, politici adecvate și adaptate schimbărilor climatice și asigurarea accesului la apă pentru toate persoanele, nemaivorbind de implementarea de soluții bazate pe natură sau pe combaterea efectului insular.
Avertisment Lancet: Incidența de cancer hepatic la nivel global crește alarmant

Comisia Lancet pentru abordarea poverii globale a cancerului de ficat atrage atenția asupra creșterii alarmante a incidenței de cancere la nivel global, de la 870 000 de cazuri în 2022, la un estimat de 1,5 milioane de cazuri în 2050. Autorii articolului din The Lancet spun că e un scenariu care va pune foarte multă presiune pe sistemele de sănătate și că estimatul dat nu este doar o speculație, ci o proiecție alarmantă a Observatorului Global al cancerului. Incidența cancerelor hepatice crește peste tot în lume Potrivit articolului, 60% dintre cazurile de cancer hepatic pot fi prevenite prin gestionarea țintită a factorilor de risc modificabili, precum virusul hepatic B, virusul hepatic C, consumul de alcool și boala hepatică steatozică cu disfuncție metabolică. China are 42,4% din totalul cancerelor hepatice din toată lumea, făcând această țară cea mai afectată de această boală. În Europa și în America de Nord rata anuală de creștere este de 1% și respectiv 2,8%, determinat în mare parte de consumul de alcool. Și în Africa se preconizează o creștere a cancerelor hepatice, cauzate mai ales de creșterea populației și a incidenței de infecții cu virus hepatic B și C. Informarea populației și cercetarea în colaborare ca recomandări esențiale Comisia atrage atenția asupra faptului că trebuie făcute eforturi internaționale coordonate pentru a estompa creșterea incidenței acestei boli și face zece recomandări esențiale: prevenția, vaccinarea universală cu doză la naștere împotriva virusului hepatic B, conștientizarea populației, programe de screening, informarea populației, cercetarea colaborativă pentru a reduce discrepanțele dintre regiuni, etc… Raportul Comisiei este lansat pentru a coincide cu Ziua Mondială a Hepatitei, care anul acesta se concentrează pe eliminarea barierelor financiare, sociale și sistemice ce împiedică eliminarea hepatitei și prevenirea cancerului hepatic. Cancerele hepatice ating acum și la grupuri sociale atipice Aproximativ o treime dintre adulții din întreaga lume suferă de steatoză hepatică, asociată consumului de alcool; se estimează că procentul cazurilor de carcinom hepatocelular asociate consumului de alcool va crește de la 18,8% în 2022 la 21,1% în 2050; iar steatohepatita asociată disfuncției metabolice este proiectată să crească de la 8,0% în 2022 la 10,8% în 2050. Această extindere a populației expuse riscului, dincolo de grupurile tradiționale de risc pentru cancerul hepatic, necesită o atenție sporită, diagnosticare și intervenție în timp util. Mesajul Comisiei — că întărirea măsurilor de prevenție, promovarea colaborării și eliminarea barierelor sociale și informaționale pot contribui la prevenirea creșterii accelerate a cancerului hepatic — este unul plin de speranță. Luarea de măsuri pentru a transforma această posibilitate în realitate este esențială pentru sănătatea a milioane de oameni din întreaga lume în următorii 25 de ani. Cazul României În România, rata incidenței de cancer hepatic în 2020 era de 19,6 la 100 000 de locuitori, cu 29,5 la 100 000 de locuitori pentru bărbați și 12,1 la 100 000 pentru femei, rata cea mai ridicată din UE. Datele Organizației Mondiale a Sănătății din 2020 indică o rată de deces ajustată pe vârstă de circa 8,33/100 000, reprezentând aproximativ 1,33% din totalul deceselor din România.
Mit demontat: declinul cognitiv apare indiferent de nivelul de educație

„Până acum se credea că educația te protejează de declinul cognitiv odată cu înaintarea în vârstă și că traiectoriile sunt diferite – cei cu mai puțină educație ar avea un declin mai accentuat. Dar studiul nostru arată că nu este așa”, a declarat pentru EFE Javier Solana, director de cercetare la Institutul Guttmann. Acestea sunt concluziile unui studiu publicat în revista Nature Medicine, coordonat de Universitatea din Oslo (Norvegia), în cadrul consorțiului european Lifebrain, cu participarea Institutului Guttmann și a Universității din Barcelona (UB). Potrivit cercetătorilor, educația oferă doar un avantaj la start – o „rezervă cognitivă” mai mare – dar nu împiedică apariția declinului cognitiv. „Traiectoriile sunt paralele: atât persoanele cu studii superioare, cât și cele cu studii mai puține ajung, în final, la un nivel similar de deteriorare cognitivă”, a adăugat Solana. Unul dintre cele mai ample studii privind îmbătrânirea cognitivă Studiul, intitulat „Reevaluarea rolului educației în declinul cognitiv și îmbătrânirea cerebrală”, a analizat date longitudinale de la peste 170.000 de persoane din 33 de țări occidentale – una dintre cele mai mari cercetări realizate până acum în acest domeniu, potrivit Institutului Guttmann, un centru de referință în sănătatea cerebrală și neuroreabilitare. Au fost procesate peste 420.000 de teste neuropsihologice și imagistice, provenite de la participanți din cohortele europene, americane, asiatice și australiene. Au fost incluși 170.795 de participanți cu vârste peste 50 de ani, monitorizați până la 28 de ani. UB a contribuit cu 161 de subiecți, iar cohorta BBHI cu alți 966. Participanții au fost supuși unor teste de memorie, raționament, viteză de procesare și limbaj. În plus, 6.472 dintre ei au fost evaluați și prin RMN cerebral, pentru a analiza volumul total al creierului și dimensiunea unor regiuni cheie, cum ar fi hipocampul sau cortexul prefrontal. Așadar, rezultatele arată că un nivel educațional mai ridicat este asociat cu o memorie mai bună, un volum intracranian mai mare și dimensiuni puțin mai ridicate ale regiunilor cerebrale implicate în memorie. Totuși, declinul cognitiv și îmbătrânirea creierului s-au produs în mod similar în toate grupurile analizate, indiferent de nivelul de educație. Așadar, un nivel educațional ridicat nu oferă o protecție absolută în fața declinului cognitiv, dar oferă o poziție de avantaj inițial în procesul de îmbătrânire, conchide Solana.
AstraZeneca, profituri uriașe, peste așteptări, pe piața din SUA

În al doilea trimestru al anului 2025, AstraZeneca a raportat rezultate financiare peste estimări, având o creștere a veniturilor de 11%, la 14,46 miliarde USD, comparativ cu estimările analiștilor de 14,15–14,2 miliarde de dolari. Profitul ajustat pe acțiune a fost de 2,17 USD, ușor peste așteptările de 2,16 USD, potrivit Reuters. O componentă majoră a acestei performanțe a fost creșterea cu 18% a vânzărilor de medicamente oncologice, care au ajuns la 6,31 miliarde USD, reprezentând aproape jumătate din veniturile totale. În ciuda incertitudinilor comerciale, compania ș-a crescut profitul și are ambiții mari până în 2030 Piața din Statele Unite, principala zonă geografică a companiei, a raportat un avans cu două cifre, chiar în contextul unor tensiuni comerciale și amenințări privind tarifele la importuri farmaceutice. AstraZeneca a făcut investiții semnificative — planifică să investească 50 de miliarde USD în SUA până în 2030, pentru extinderea operațiunilor de producție și cercetare, ca răspuns la amenințările tarifare ale președintelui Trump. În ciuda incertitudinilor comerciale, compania și-a menținut obiectivele pentru întregul an 2025 și a majorat dividendele intermediare cu 3%. AstraZeneca și-a reiterat strategia de a atinge o cifră anuală de afaceri de 80 de miliarde USD până în 2030, sprijinită de lansarea a 20 de noi medicamente și de consolidarea poziției pe piața americană. Specializată în cercetarea de medicamente inovatoare Compania a fost fondată în 1999, prin fuziunea companiei suedeze Astra AB cu britanica Zeneca Group și are sediul la Cambridge. AstraZeneca este specializată în cercetarea, dezvoltarea și comercializarea de medicamente inovatoare în mai multe arii terapeutice: oncologie, boli cardiovasculare, vaccinuri, boli respiratorii și imunologie. Cu operațiuni în peste 100 de țări și centre de cercetare în Marea Britanie, Statele Unite, Suedia și China, AstraZeneca este una dintre cele mai importante companii farmaceutice din lume.
Colegiul Medicilor s-a autosesizat după reclamațiile legate de Centrul de Arși Floreasca

Declarația oficială a fost postată pe pagina de Facebook a instituției și este semnată de prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România. „Am citit mărturia unei persoane care, dând dovadă de profund altruism, a devenit donator de piele pentru un apropiat. Am simțit durerea transpusă în cuvinte și spunem clar că aceste situații nu trebuie să existe într-un sistem de sănătate centrat pe nevoile pacienților. Trebuie făcute verificări, trebuie văzut ce disfuncționalități există, cum se pot îndrepta și cine se face vinovat, ca astfel de situații să nu se mai întâmple. Iată că suntem la 10 ani de la tragedia de la Colectiv și încă vedem acest tip de mesaje în spațiul public. Sistemul de sănătate românesc trebuie să învețe și să se eficientizeze, să își creeze infrastructură adecvată pentru a trata tot ceea ce înseamnă îngrijirea ‘marelui ars’, inclusiv pentru persoana care donează țesut în astfel de cazuri”. Instituția subliniază că: „Și noi suntem pacienți ai acestui sistem, și noi dorim tratamente corecte și un sistem perfect funcțional pentru pacienți și medici, deopotrivă!”. Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană a precizat în mesaj că este nevoie de un sistem în care atât medicul, cât și pacientul să fie respectați: „Avem nevoie de un sistem care să respecte și să protejeze pacientul, dar și să respecte medicul și să ofere un mediu de lucru pentru exercitarea profesiei în condiții cât mai bune pentru pacienți. Colegiul Medicilor din România susține ferm apărarea demnității profesiei medicale, dar și responsabilitatea acestei profesii față de oameni”.
Vitamina D în sarcină, asociată cu o dezvoltare cognitivă mai bună la copii

Deși vitamina D este cunoscută de mult timp pentru rolul său în menținerea sănătății oaselor, cercetătorii au descoperit și funcții esențiale ale acesteia în reglarea sistemului imunitar, reducerea inflamației și protejarea sistemului nervos. Dovezile recente – inclusiv rezultatele acestui nou studiu – sugerează că vitamina D ar putea sprijini și dezvoltarea creierului încă din viața intrauterină, notează science alert. Echipa de cercetători a constatat că legătura dintre nivelurile de vitamina D în sarcină și dezvoltarea cognitivă a copilului este cea mai puternică în cazul familiilor afro-americane, care sunt și cele mai afectate de carența de vitamina D. Acest aspect indică faptul că suplimentarea cu vitamina D ar putea reprezenta o strategie eficientă, cu costuri reduse, pentru susținerea dezvoltării cerebrale și reducerea inegalităților rasiale în sănătate. De asemenea, studiul sugerează că nivelurile de vitamina D în stadiile incipiente ale sarcinii sunt cele mai importante pentru dezvoltarea cognitivă a copilului, subliniind nevoia ca medicii să intervină cât mai devreme în timpul sarcinii. Cum a fost realizat studiul Cercetarea s-a bazat pe analiza a peste 900 de perechi mamă-copil din SUA, participante la studiul național ECHO (Environmental influences on Child Health Outcomes). Nivelurile de vitamina D au fost măsurate din sângele matern în timpul sarcinii, iar copiii au fost evaluați cu ajutorul unor teste standardizate de inteligență și funcționare cognitivă. Pentru a izola cât mai clar influența vitaminei D, cercetătorii au luat în considerare alți factori care pot influența dezvoltarea copilului, precum nivelul de educație al mamei, condițiile de trai din cartier, vârsta și sexul copilului. Acest studiu vine în completarea altor cercetări realizate de aceeași echipă, care au arătat că un nivel ridicat de vitamina D în sarcină este asociat cu un IQ mai mare în copilărie și cu mai puține probleme comportamentale în anii de școală primară. Deficitul de vitamina D, o problemă globală Deficitul de vitamina D este o problemă globală frecventă. În SUA, aproximativ 42% dintre adulți au niveluri sub pragul considerat minim (20 ng/ml), iar o treime dintre femeile însărcinate sunt deficitare. În cazul femeilor de culoare, procentul ajunge la 80%. Această diferență rasială este legată, parțial, de pigmentarea pielii – melatonina reduce capacitatea pielii de a produce vitamina D prin expunerea la soare. Deși vitamina D poate fi obținută din expunerea la soare și alimentație, mulți oameni nu reușesc să își asigure aportul necesar. Lumina solară nu este o sursă fiabilă pentru toată lumea – mai ales pentru cei cu piele mai închisă la culoare, cei care locuiesc în regiuni nordice sau cei care folosesc protecție solară. Din alimentație, sursele naturale includ peștele gras, gălbenușurile de ou și anumite tipuri de ciuperci, iar unele produse sunt îmbogățite (lapte, cereale), dar nu sunt consumate constant de toată lumea. Suplimentarea cu vitamina D în sarcină Din acest motiv, suplimentele alimentare sunt adesea necesare și sunt recomandate de Ghidul alimentar pentru americani. Deși recomandarea oficială pentru femeile însărcinate este de 600 UI (unități internaționale) de vitamina D pe zi, în multe cazuri este nevoie de doze de 1.000–2.000 UI pentru a corecta un deficit. În medie, femeile însărcinate din SUA consumă doar 168 UI din alimentație și băuturi, iar majoritatea vitaminelor prenatale conțin doar 400 UI. Acest lucru arată că medicii au o oportunitate reală de a îmbunătăți monitorizarea și recomandările privind suplimentarea cu vitamina D înainte și în timpul sarcinii. Dacă o strategie simplă și cu costuri reduse, precum suplimentarea cu vitamina D în sarcină, poate susține dezvoltarea cerebrală a copilului, aceasta poate avea efecte de durată. Studiile de lungă durată au arătat că scorurile cognitive ridicate în copilărie sunt asociate cu o memorie mai bună, o capacitate mai bună de raționament la vârsta adultă și chiar cu o speranță de viață mai mare. Ce nu știm încă Deși studiile arată o corelație între nivelurile mai ridicate de vitamina D în sarcină și o dezvoltare cognitivă și comportamentală mai bună la copii, cercetătorii nu pot încă demonstra că vitamina D este cauza directă. Sunt necesare studii suplimentare – de tip randomizat, considerate „standardul de aur” în cercetare – pentru a confirma aceste concluzii și pentru a determina cum pot fi aplicate cel mai bine în practica medicală. Aceste studii vor fi esențiale pentru a stabili care este nivelul optim de vitamina D în sarcină pentru a susține dezvoltarea creierului.
Sucul de roșii, o băutură înviorătoare, sănătoasă și bună la gust: Cum se prepară

Sucul de roșii este delicios și răcoritor. Bogată în vitamine, minerale și antioxidanți, băutura are numeroase beneficii pentru sănătate. Se poate consuma ca atare, fie ca ingredient pentru preparate culinare cu carne. Cu toate că nu este la fel de populară precum sucurile de portocale sau cele de mere, este un adevărat tonic natural. Potrivit BZI, sucul este preparat din roșii pasate. Ai nevoie doar de roșii bine coapte pe care trebuie să le opărești câteva minte pentru a le decoji ușor. Le pasezi și le fierbi până obții consistența dorită. De asemenea, în funcție de preferințe, poți adăuga sare sau alte condimente, precum busuioc, oregano, piper sau un strop de zeamă de lămâie. Beneficii Sarea nu este recomandată persoanelor cu hipertensiune arterială sau alte afecțiuni cardiovasculare. Unele soiuri de roșii conțin în mod natural cantități mari de sare. Din sucul de roșii se poate prepara și cocktailul Bloody Mary. Roșiile sunt foarte sănătoase fiindcă conțin licopen, vitamina C, vitamina A, vitamina K, acid folic, potasiu. Sucurile cu roșii sunt ideale pentru curele de detoxifiere, întărirea sistemului imunitar, protejarea vederii, protejarea sănătății pielii și menținerea tensiunii arteriale în limite normale. Acestea sunt ideale pentru constipație și pot echilibra flora intestinală. De ce roșiile nu mai sunt la fel de gustoase ca-n epoca comunistă Roșiile din perioada comunismului avea un gust diferit față de cele cultivate în prezent . Gabriel Petrescu, producător de roșii, a explicat de ce lipsește gustul de altădată al roșiilor românești. Odată cu trecerea timpului, s-au mai schimbat modurile de cultivare a roșiilor, motiv pentru care gustul a fost afectat. Legumicultorul susține că se foloseau „tehnologii primitive”, motiv pentru care cultivarea lor era naturală și neforțată, fiind mai gustoase. Legumicultorul a mai precizat ce face pentru ca roșiile să fie gustoase. A menționat că nu stimulează polenizarea și nici fructificarea lor, lăsând roșiile să se coacă natural. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Legumele pe care nu ar trebui să le plantezi lângă ROȘII. Care sunt combinațiile de evitat în grădină pentru o recoltă bogată Mai ții minte gustul de altădată al roșiilor românești? Motivul pentru care nu mai au aceeași aromă, în prezent
Un studiu a descoperit că somnul în exces crește riscul de deces. Care este explicația

Somnul este important pentru o sănătate corespunzătoare, alături de alimentație și activitatea fizică. În timpul somnului, au loc procese fiziologice care permit corpului nostru să funcționeze eficient atunci când avem lucruri de făcut pe parcursul zilei. În caz contrar, pe termen lung, lipsa unui somn de calitate este un factor de risc major pentru problemele de sănătate. Totuși, ce se întâmplă dacă dormim prea mult? Cercetătorii au analizat rezultatele a 79 de alte studii care au urmărit persoane pentru cel puțin un an și au măsurat impactul duratei somnului asupra riscului de sănătate precară sau deces. Rezultatele studiului au fost publicate în revista GeroScience. Concluziile studiului Concluziile trase sunt cel puțin neobișnuite: persoanele care dormeau puțin – mai puțin de șapte ore pe noapte – aveau un risc cu 14% mai mare de deces în perioada studiului. Pe de altă parte, persoanele care dormeau mult – adică mai mult de nouă ore pe noapte – aveau un risc mult mai mare de deces: cu 34% mai mare decât persoanele care dormeau între șapte și opt ore, scrie Science Alert. Cercetările au arătat, de asemenea, că somnul prea lung – mai mult decât este necesar pentru fiecare interval de vârstă – este asociat cu probleme de sănătate, cum ar fi depresia, durerea cronică, creșterea în greutate, dar și tulburările metabolice. De asemenea, studiul a concluzionat și faptul că este important să se doarmă între 7 și 9 ore pe noapte, iar un program constant de culcare și trezire este la fel de important pentru sănătatea generală.
Dr. Herman Berkovits, medicul lui Netanyahu, devine consilierul onorific al ministrului Rogobete

Alexandru Rogobete spune, sâmbătă, că a avut onoarea să îl primească la Ministerul Sănătății pe dr. Berkovits Herman, o personalitate medicală de renume internațional. „Domnul doctor activează în Israel și a fost un susținător constant al României, țara sa natală, contribuind la dezvoltarea sistemului nostru de sănătate și alinierea acestuia la standardele internaționale. Discuția noastră s-a concentrat pe aspecte esențiale, precum finanțarea sistemului public de sănătate și digitalizarea acestuia, procese necesare pentru creșterea transparenței și corectitudinii în actul medical”, spune Rogobete. Nume important în medicina internațională Ministrul Sănătății anunță că începând de sâmbătă, medicul personal al prim-ministrului israelian devine consilierul său onorific. „Sunt încântat să anunț că, începând de astăzi (sâmbătă- n.r.), domnul doctor Berkovits Herman va deveni consilierul meu onorific. Experiența sa vastă și viziunea internațională ne vor ghida în implementarea unor reforme importante, toate având în vedere un singur scop: să punem pacientul în centrul sistemului de sănătate”, mai spune Alexandru Rogobete. Dr. Herman Berkovits este originar din Târgu Lăpuș și a absolvit Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca. El a plecat în Israel în 1975, după ce și-a făcut rezidențiatul în spitale din Maramureș și Suceava. Berkovits a devenit un nume important în medicina internațională, fiind și consilier pe sănătate pentru lideri politici din Israel.