Etichetă: Sănătate

Anumite medicamente pot avea efecte periculoase asupra organismului în perioadele de caniculă

Medicamente care pot avea efecte accentuate din cauza căldurii Suntem din ce în ce mai conștienți de riscurile expunerii la temperaturi ridicate, atât pentru sănătatea pielii, cât și pentru sănătatea generală, existând riscul real de a suferi un val de căldură dacă nu sunt luate măsurile de prevenție necesare. Ceea ce nu toată lumea știe este că temperaturile ridicate pot deveni un factor de risc și în cazul anumitor tratamente medicamentoase, scrie 20minutos. Pentru multe persoane, căldura este o neplăcere, dar în anumite cazuri poate deveni un risc real pentru sănătate. Acest lucru se vede nu doar în insolațiile care, uneori, pot fi chiar fatale, ci și în detalii mai puțin cunoscute, cum ar fi modul în care anumite medicamente pot influența capacitatea organismului de a-și regla temperatura în condiții extreme. Acest lucru se aplică în cazul unor categorii de medicamente precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), anumite antihistaminice, antidepresive și antipsihotice, dar și diureticele și medicamentele antihipertensive. Unele antipsihotice și antidepresive pot crește temperatura corporală. Anumite antidepresive și antihistaminice afectează capacitatea de reglare a temperaturii și pot produce transpirație excesivă ca efect secundar. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot afecta funcția renală. Căldura reduce tensiunea arterială, ceea ce poate potența efectul medicamentelor antihipertensive, care au același efect. Diureticele favorizează deshidratarea, deoarece stimulează eliminarea lichidelor. O transpirație excesivă poate deveni problematică, adăugând o dificultate în plus pentru un organism care deja se luptă să se răcorească. Asta nu înseamnă, bineînțeles, că trebuie să întrerupem tratamentul prescris. Din contră, e important să luăm măsuri simple de precauție: evitarea ieșirilor în timpul celor mai fierbinți ore ale zilei și consumul regulat de apă, chiar înainte de a simți senzația de sete. Păstrarea corectă a medicamentelor Așa cum am văzut, unele medicamente pot avea efecte diferite în perioadele de caniculă, dar și medicamentele în sine pot fi afectate de temperaturile extreme. Păstrarea lor în condiții necorespunzătoare poate duce la modificarea efectelor, pierderea eficienței sau chiar compromiterea completă a siguranței acestora. De aceea, trebuie să respectăm întotdeauna recomandările privind păstrarea, care se găsesc de regulă pe ambalaj sau în prospect. Medicamentele care trebuie păstrate la frigider nu trebuie ținute în ușa frigiderului, unde temperatura este mai instabilă. Dacă e necesar transportul lor, trebuie folosită o geantă frigorifică specială. Medicamentele care trebuie păstrate la temperaturi sub 25 °C sau 30 °C nu sunt afectate de o creștere punctuală de temperatură, dar e recomandat să fie ținute în cel mai răcoros loc din casă, în ambalajul lor original. La transport, se recomandă ambalaj izoterm (cum ar fi o mini ladă frigorifică, dar fără elemente de răcire). Medicamentele care pot fi păstrate la temperatura camerei nu prezintă, de obicei, probleme – s-a demonstrat că acestea nu se degradează nici la 40 °C, timp de mai multe luni. Pentru orice nelămurire legată de păstrarea unui medicament sau siguranța administrării acestuia, cel mai bine este să cerem sfatul unui specialist, fie medicul, fie farmacistul nostru de încredere.

Hiperhidroza plantară sau transpirația excesivă a picioarelor: cauze și soluții naturale împotriva mirosului neplăcut

Hiperhidroza plantară este o problemă care se accentuează vara și poate crea dificultăți în relațiile sociale ale celor care se confruntă cu ea. Temperaturile ridicate, umezeala, încălțămintea neadecvată și care nu permite aerisirea, acumularea de bacterii și ciuperci… toate acestea transformă mirosul neplăcut al picioarelor într-o adevărată bătaie de cap pentru multe persoane. Căldura intensifică transpirația (care în sine nu are miros), iar aceasta duce la macerarea pielii și descompunerea bacteriilor prezente pe piele, scrie 20minutos. Așa cum explică specialiștii de la Laboratorios Viñas, picioarele au peste 250.000 de glande sudoripare și sunt o zonă în care hiperhidroza este frecventă. Transpirația provoacă macerarea pielii, ceea ce favorizează apariția infecțiilor secundare (fungice sau bacteriene) care agravează situația și pot crea complexe persoanelor afectate. Transpirația este un fenomen natural, dar mirosul neplăcut este altceva. Printre cele mai frecvente cauze se numără reacțiile cutanate precum dermatita, bromhidroza (miros corporal anormal), schimbările hormonale din pubertate sau stresul, care stimulează eliberarea hormonilor ce cresc secreția de transpirație. Mirosul neplăcut poate fi asociat și cu anumite afecțiuni hepatice, ale tiroidei, glandelor suprarenale sau diabetului. De asemenea, un consum ridicat de condimente precum curry sau chimion, usturoi, ceapă, dar și alcoolul, tutunul sau anumite medicamente (precum antibioticele) pot intensifica mirosul corporal, inclusiv pe cel al picioarelor. Glandele sudoripare ajută la reglarea temperaturii corporale și sunt mai numeroase în zonele precum axilele, palmele și tălpile. Bacteriile se hrănesc cu transpirația, producând acizi care pot genera un miros puternic. Este esențial să evităm menținerea umezelii și să acordăm atenție igienei. Cele mai eficiente trucuri pentru a preveni mirosul picioarelor: Spălare zilnică: Spală-ți picioarele cu apă călduță și un săpun fără parfum, cu proprietăți antiseptice. Îngrijirea unghiilor: Taie unghiile regulat, deoarece murdăria acumulată poate contribui la miros. Uscare completă: Șterge cu grijă picioarele după spălare, mai ales între degete. Antiperspirante speciale: Folosește un deodorant sau antiperspirant pentru picioare, fără parfumuri sau coloranți. Dezinfectarea încălțărilor: Dezinfectează frecvent pantofii și schimbă regulat tălpile interioare. Încălțăminte potrivită: Optează pentru pantofi cu aerisire și care permit circulația aerului. Șosete din fibre naturale: Poartă șosete din bumbac, care absorb transpirația. Consultația medicală: În cazuri severe de hiperhidroză, consultă un specialist. Există tratamente precum injecțiile cu botox care pot reduce semnificativ transpirația excesivă.

Supa ajută la recuperarea mai rapidă după răceală? Patru studii oferă răspunsul

Patru studii care abordau impactul consumului de supe în timpul răcelilor și gripelor vin cu un răspuns în acest sens. Cele patru cercetări au implicat 342 de participanți și analiza unei varietăți de supe, inclusiv supa tradițională de pui, supa de orz și amestecurile de legume pe bază de plante, scrie Science Alert. Unul dintre studii a constatat că persoanele care au mâncat supă s-au recuperat cu până la 2,5 zile mai repede decât cele care nu au mâncat. Simptomele precum congestia nazală, durerile în gât și oboseala au fost mai ușoare. Unii participanți au prezentat, de asemenea, niveluri reduse ale markerilor legați de inflamație: substanțe din sânge care cresc atunci când sistemul imunitar luptă împotriva unei infecții. Acest lucru sugerează că supa poate ajuta la calmarea unui răspuns imunitar hiperactiv, făcând simptomele mai puțin severe. Supa nu este un înlocuitor al medicamentelor Rezultatele sunt promițătoare, dar sunt necesare mai multe studii pe acest subiect. Cercetările viitoare ar putea examina rețete standardizate de supă și ar putea vedea dacă anumite combinații de nutrienți sau ierburi funcționează cel mai bine. Pe de altă parte, este important de știut că supa nu este un înlocuitor al medicamentației, acolo unde se impune acest lucru. Totuși, alături de odihnă, lichide și paracetamol, ar putea oferi o modalitate simplă de a atenua simptomele și de a ajuta oamenii să se simtă mai bine.

Produse cu peptide pro-colagen: Beneficii anti-îmbătrânire (P)

Acest proteină structurală, prezentă în piele, oase, tendoane și ligamente, este responsabilă pentru integritatea și tonusul pielii. Din păcate, odată cu înaintarea în vârstă, producția naturală de colagen începe să scadă, accelerând apariția semnelor vizibile de îmbătrânire. Scăderea colagenului începând chiar de la vârsta de 25–30 de ani duce la subțierea pielii, formarea ridurilor, pierderea volumului facial, uscăciune și lipsă de strălucire. Consecința este o schimbare de aspect care ne dă sentimentul că am „îmbătrânit” peste noapte. Cercetătorii, dermatologii și consumatorii de cosmetice și dermato-cosmetice se întreabă tot mai des: cum putem stimula producția naturală de colagen și beneficia de efecte anti-îmbătrânire vizibile? Răspunsul constă într-o combinație între mai mulți factori precum alimentația, suplimentele, ingredientele de ultimă generație (precum colagen cu acid hialuronic, colagen tip 1 2 3), dar și cremele de ultimă generație care pot susține elasticitatea și fermitatea pielii. În cele ce urmează, vom explora în detaliu ce este colagenul, ce rol joacă în menținerea aspectului tânăr al pielii, ce strategii există pentru a-i stimula producția naturală și cum ne alegem corect produsele cu efect anti-îmbătrânire: crema cu peptide pro-colagen, crema cu retinol, totul pentru a obține beneficii reale, vizibile, pe termen lung. O piele cu aspect tânăr Colagenul este o proteină structurală compusă dintr-un lanț de aminoacizi, organizat sub formă de fibre elastice. În piele, aceste fibre constituie „armătura” responsabilă pentru fermitate, rezistență și elasticitate. Pielea sănătoasă are un aspect luminos, tonifiat, neted datorită prezenței suficiente de colagen. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, structura internă a pielii noastre suferă modificări vizibile, în mare parte din cauza scăderii progresive a colagenului, acea rețea esențială de fibre care oferă susținere, elasticitate și fermitate. Colagenul acționează ca un „schelet invizibil” al pielii, menținând-o fermă și netedă în tinerețe. Însă, după vârsta de 25-30 de ani, sinteza naturală de colagen începe să încetinească, iar procesul de degradare al fibrelor existente se accelerează. Această degradare are mai multe efecte vizibile: Elasticitatea pielii scade, ceea ce înseamnă că pielea își pierde capacitatea de a reveni la forma inițială după ce este întinsă. Astfel, pielea devine mai flască, iar ridurile, în special cele de expresie sau cele din jurul ochilor și gurii, devin mai profunde și mai evidente. Volumul facial se reduce odată cu scăderea densității colagenului și pierderea masei de grăsime subcutanată. Zonele care odinioară erau pline și bine conturate, cum ar fi pomeții sau obrajii, își pierd rotunjimea, iar acest lucru poate duce la apariția liniilor de marionetă (riduri care coboară din colțurile gurii spre bărbie) și la un aspect general de oboseală. Hidratarea naturală a pielii scade, deoarece colagenul joacă un rol indirect în menținerea nivelului optim de apă în derm. Odată ce colagenul se diminuează, pielea devine mai uscată, iar tenul își pierde luminozitatea naturală, apărând tern și lipsit de vitalitate. Aceste schimbări sunt firești, dar pot fi încetinite sau atenuate printr-o rutină de îngrijire adecvată și prin sprijinirea producției naturale de colagen care se poate realiza printr-o nutriție adecvată, suplimente și produse cosmetice bine alese. Statisticile arată că producția de colagen se reduce cu aproximativ 1 % pe an după 30–35 de ani, aceasta scădere fiind accelerată în timpul menopauzei. Colagenul este cea mai abundentă proteină din corpul uman și joacă un rol esențial în menținerea structurii și rezistenței țesuturilor, în special a pielii, vaselor de sânge și oaselor, tendoanelor și ligamentelor. Deși există peste 28 de tipuri de colagen identificate până în prezent, doar câteva dintre acestea sunt relevante din punct de vedere cosmetic și dermatologic. În mod particular, colagenul de tip 1 2 3 e cel mai frecvent întâlnit și influențează direct aspectul și sănătatea pielii. Colagenul de tip I – „arhitectul” pielii mature Colagenul de tip I este cel mai comun tip de colagen din corpul uman, reprezentând aproximativ 90% din colagenul total. Acesta se regăsește în piele, tendoane, oase și alte țesuturi conjunctive și este cel care oferă fermitate, rezistență și grosime pielii. Practic, acest tip formează rețeaua structurală principală a dermului – stratul mijlociu al pielii – și asigură textura netedă, elasticitatea și aspectul întins al tenului. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, producția de colagen de tip I scade, iar fibrele deja existente devin mai rigide și mai dezorganizate, ducând la pierderea fermității și apariția ridurilor. Colagenul de tip II – „pilonul” articulațiilor, cu rol limitat în piele Colagenul de tip II este specific cartilajelor, unde asigură flexibilitate și amortizare între oase. Deși nu este un component major în structura pielii, are totuși un rol secundar prin contribuția sa indirectă la mobilitatea generală și, implicit, la menținerea unui aspect sănătos al pielii, prin influența asupra stilului de viață activ. Suplimentele cu colagen de tip II sunt, de regulă, orientate către sănătatea articulațiilor, mai puțin către beneficii cosmetice. Colagenul de tip III – „colagenul tinereții” Colagenul de tip III este adesea regăsit în țesuturile tinere și elastice, cum este cazul pielii nou-născute. Acesta funcționează în sinergie cu colagenul de tip I, susținând elastina (fibră care oferă pielii capacitatea de a se întinde și de a reveni la forma inițială) și volumul natural al pielii. Odată cu vârsta, proporția de colagen de tip III scade, ceea ce duce la pierderea tonusului, apariția pielii lăsate și diminuarea aspectului plin, tineresc al feței. Pentru piele, colagenul de tip I și III e esențial, iar o strategie eficientă anti-îmbătrânire ar trebui să țină cont de susținerea ambelor tipuri, fie prin nutriție, suplimente alimentare sau produse topice. Pentru rezultate anti-îmbătrânire eficiente pe termen lung, nu este suficient să aplicăm produse cu peptide pro-colagen direct pe piele: este esențial să stimulăm producția internă. Asta înseamnă acționarea fibroblastelor – celulele care stimulează producția colagen – prin ingrediente active și stil de viață corespunzător. Iar următorul pas este tocmai să aflăm cum putem face asta. Strategii pentru a stimula producția naturală de colagen Stimulentul pentru producerea colagenului se găsește în: Alimentație Nutriția este fundația. Anumite alimente conțin colagen, iar altele oferă nutrienții necesari sintezei sale: Carne de pasăre (pui, curcan): bogate în colagen, mai ales în piele și cartilage. Pește și

Studiu: Cât timp trebuie să mergem zilnic pentru a preveni durerile cronice de spate

Un studiu realizat pe 11.000 de norvegieni și publicat în JAMA Network Open a constatat că persoanele care au mers pe jos, zilnic, mai mult de 78 de minute, și-au redus semnificativ riscul de a dezvolta dureri cronice lombare, scrie Science Alert. Cercetarea vine ca o confirmare a unui alt studiu realizat în 2024, care a constatat că mersul pe jos de cinci ori pe săptămână timp de cel puțin 30 de minute poate împiedica în mod eficient intensificarea durerii cronice nespecifice de spate. Rezultatele studiului Rezultatele acestui studiu arată că persoanele care au mers în medie între 78 și 100 de minute pe zi au avut un risc cu 13% mai mic de a dezvolta dureri cronice de spate decât cei care au mers mai puțin de 78 de minute pe zi. Mai mult, cei care au mers mai mult de 100 de minute pe zi au avut un risc cu 23% mai mic decât cei care au mers mai puțin de 78 de minute pe zi. Autorii studiului au concluzionat că „volumul zilnic de mers pe jos este mai important decât intensitatea medie de mers pe jos în reducerea riscului de dureri cronice de spate inferioare”. Durerile de spate reprezintă una dintre principalele cauze de invaliditate la nivel mondial, iar numeroase studii sugerează că oamenii cu un stil de viață sedentar trebuie să se ridice și să se miște mai mult pentru a compensa efectele negative ale șederii toată ziua.

Studiu: Eforturile de reducere a poluării aerului în China și Asia de Est ar fi putut contribui neintenționat la accentuarea încălzirii globale

Scăderea emisiilor de aerosoli – care pot răci planeta prin absorbția luminii solare – a adăugat aproximativ 0,05 grade Celsius la încălzirea globală pe deceniu începând din 2010, conform studiului publicat luni în Communications Earth & Environment. În acea perioadă, China a început să implementeze politici agresive pentru îmbunătățirea calității aerului și a reușit în cele din urmă să reducă cu 75% rata emisiilor de dioxid de sulf toxic, notează autorii studiului. Gazul de dioxid de sulf, un poluant dăunător rezultat din arderea combustibililor fosili și a erupțiilor vulcanice, este precursor al aerosolilor de sulfați – principalii aerosoli care răcesc în prezent planeta. Deși aceste particule reprezintă un risc pentru sănătatea plantelor, oamenilor și animalelor, ele se numără printre tipurile de aerosoli care contribuie la răcirea planetei. În absența norilor, aerosolii pot reflecta lumina solară înapoi în spațiu Atunci când norii se formează în jurul aerosolilor, acești compuși pot absorbi energia solară din atmosferă și astfel pot reduce lumina solară care ajunge la nivelul solului. În absența norilor, aerosolii pot reflecta lumina solară înapoi în spațiu. Înainte ca politicile Chinei de îmbunătățire a calității aerului să își facă efectul, poluarea era una dintre principalele cauze ale deceselor premature din țară, au mai precizat autorii. Totuși, din cauza reducerii concentrației de aerosoli răcoritori în atmosferă, zonele din Asia de Est și din alte regiuni ale lumii au resimțit o intensificare a încălzirii globale – și se așteaptă ca în viitor să se confrunte cu valuri de căldură și mai extreme, schimbări ale tiparelor musonice și potențiale perturbări în agricultură, conform studiului. E nevoie de eforturi paralele pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Scăderea nivelului de sulfați „dezvăluie parțial încălzirea determinată de gazele cu efect de seră și influențează distribuția geografică a schimbărilor temperaturii la nivelul solului”, au observat cercetătorii. „Reducerea poluării aerului are beneficii clare pentru sănătate, dar fără o reducere concomitentă a emisiilor de CO₂, se elimină un strat de protecție împotriva schimbărilor climatice”, a declarat într-un comunicat coautorul Robert Allen, profesor de climatologie la Universitatea din California, Riverside. „Acest lucru subliniază nevoia unor eforturi paralele pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a adăugat el. Allen și colegii săi și-au bazat concluziile pe simulări din principalele modele climatice pentru perioada 2015–2049, folosind date din proiectul internațional Regional Aerosol Model Intercomparison Project, care include contribuții din SUA, Europa și Asia. Aceștia au estimat o încălzire globală medie anuală de aproximativ 0,07 grade Celsius cauzată de reducerea emisiilor de aerosoli, cu 0,05 grade Celsius deja înregistrate pe deceniu din 2010 încoace. Reducerea emisiilor simulate a corespuns îndeaproape cu cea înregistrată în perioada 2010–2023 în Asia de Est, au notat autorii, adăugând că emisiile din regiune sunt așteptate să continue să scadă — deși într-un ritm mai lent. Principalii factori ai schimbărilor climatice pe termen lung Deși studiul s-a concentrat pe aerosolii de sulfați, cercetătorii au subliniat că emisiile de dioxid de carbon (CO₂) și metan rămân principalii factori ai schimbărilor climatice pe termen lung. „Studiul nostru s-a axat pe recenta și îngrijorătoarea accelerare a încălzirii globale, care este foarte preocupantă, dar totuși mică în comparație cu amploarea generală și pe termen lung a încălzirii cauzate de creșterea nivelului de CO₂ și metan”, a declarat autorul principal Bjørn Samset, cercetător senior la Centrul Norvegian pentru Cercetare Climatică și de Mediu Internațională, într-un comunicat. La rândul său, Robert Allen a subliniat că, deoarece aerosolii au o durată de viață scurtă în atmosferă, creșterea temperaturilor globale ar putea să se atenueze în viitorul apropiat. „Dioxidul de sulf și aerosolii de sulfați au o durată de viață de aproximativ o săptămână”, a spus el. „Odată eliminați, ne vom stabiliza într-un ritm de încălzire mai conform cu tendința pe termen lung.” Pe măsură ce și alte regiuni ale lumii — inclusiv Asia de Sud, Africa și America de Nord — încep să elimine treptat emisiile de aerosoli, oamenii de știință au spus că intenționează să analizeze cum aceste schimbări pot influența viitoarele tendințe climatice. „Îmbunătățirea calității aerului este o decizie de bun-simț pentru sănătatea publică”, a mai spus Allen. „Dar dacă vrem să prevenim cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, trebuie să reducem și emisiile de CO₂ și metan. Cele două trebuie să meargă mână în mână”.

UNICEF: Scăderea vaccinării copiilor în Europa duce la riscuri tot mai mari de focare de rujeolă și tuse convulsivă

Vaccinarea copiilor împotriva rujeolei, tusei convulsive și altor boli nu a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie în 2024, în cele 53 de țări din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, care include și Asia Centrală. Această stagnare sau scădere a vaccinării ca măsură importantă de protecție crește riscul de îmbolnăvire și de apariție a focarelor, arată cele mai noi estimări publicate de OMS și UNICEF. În România, în 2024, vaccinul DTP1 a ajuns la o rată estimată de 79%. Aproximativ 38.000 de copii nu au primit nicio doză. La nivel global, 89% dintre copii au beneficiat de cel puțin o doză de vaccin împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, iar 85% au finalizat schema completă. „Aceasta înseamnă că, în 2024, cu 171.000 de copii mai mult au primit cel puţin un vaccin şi cu un milion de copii mai mult au fost vaccinaţi complet faţă de 2023 – un progres modest în contextul provocărilor globale tot mai mari”, au transmis reprezentanții UNICEF. Specialiștii avertizează că aceste procente demonstrează o evoluție lentă. Media acoperirii vaccinale în Europa și Asia Centrală a rămas constantă sau a înregistrat o scădere de 1% față de anul anterior. Semn că nivelurile de dinainte de pandemie nu au fost atinse nici în 2024. Între 2019 și 2024, s-au înregistrat următoarele modificări: de la 92% la 91% pentru a doua doză de vaccin ROR de la 95% la 93% pentru a treia doză de vaccin DTP de la 95% la 93% pentru a treia doză de vaccin antipoliomielitic de la 92% la 91% pentru a treia doză de vaccin anti-hepatită B „În 2024, acoperirea vaccinală a variat foarte mult între ţările din regiune, cu rate de acoperire în scădere pentru prima doză de vaccin ROR şi a treia doză de vaccin DTP în general, unele ţări raportând o rată de acoperire de doar 23% pentru ROR1 şi 51% pentru DTP3. Pentru a atinge imunitatea de grup şi a preveni epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, este necesară o acoperire de 95% în fiecare an în fiecare comunitate. În 2024, mai mult de jumătate din ţările din regiune nu au atins obiectivul de imunitate de grup pentru ROR şi/sau DTP, iar aproape o treime au raportat o acoperire sub 90%”, transmite UNICEF. „În ciuda acestei stagnări, datele arată că utilizarea vaccinurilor mai noi, inclusiv împotriva papilomavirusului uman (HPV), a înregistrat o îmbunătăţire continuă. Creşterea este rezultatul introducerii acestor vaccinuri în mai multe ţări şi al maturizării sistemelor de imunizare pentru administrarea lor”, mai transmite UNICEF. Progresele din perioada 2019 – 2024 includ: de la 37% la 40% pentru fete și de la 8% la 26% pentru băieți în privința primei doze de vaccin HPV de la 24% la 42% pentru ultima doză de vaccin împotriva rotavirusului de la 81% la 93% pentru a treia doză de vaccin Hib de la 81% la 86% pentru ultima doză de vaccin pneumococic conjugat România se confruntă cu date îngrijorătoare În România, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF, aproximativ 79% dintre copii au primit prima doză de vaccin DTP, ceea ce înseamnă că 38.000 de copii nu au fost vaccinați. Rata de vaccinare pentru prima doză de ROR este de 78%, adică 40.000 de copii nevaccinați. Doar 62% dintre copii au primit a doua doză de ROR, astfel că 77.000 nu au fost vaccinați. În ceea ce privește vaccinul anti-HPV, doar 17% dintre fetele cu vârsta de până la 15 ani au fost vaccinate. „Pe măsură ce planificăm următoarea etapă a activităţii noastre în Europa şi Asia Centrală, un lucru este clar: vaccinurile trebuie să rămână o prioritate. Nu am terminat încă munca. Avem nevoie de acţiuni urgente şi coordonate pentru a elimina lacunele în materie de acoperire vaccinală şi pentru a împiedica reapariţia bolilor care pot fi prevenite. Fiecare ţară are un rol de jucat, chiar şi cele cu o acoperire vaccinală ridicată”, a declarat doctorul Hans Henri P. Kluge, director regional OMS pentru Europa. Încă de la începutul anului acesta, UNICEF și OMS colaborează cu autoritățile din sănătate din întreaga regiune pentru a reduce diferențele în accesul la vaccinare.

Fructul care înlocuiește suplimentele și proteinele: energizează, îmbunătățește sănătatea musculară și combate degenerarea

Bogate în vitamine, minerale și fibre, fructele sunt esențiale în orice dietă echilibrată. Fundația Spaniolă pentru Nutriție (FEN) recomandă consumul a două sau trei porții pe zi. Există o multitudine de opțiuni și toate au o infinitate de beneficii. Cu toate acestea, există unul anume care activează, îmbunătățește sănătatea musculară și combate degenerarea fără a fi nevoie de proteine sau suplimente. Fructul care activează, îmbunătățește sănătatea musculară și combate degenerarea este strugurele. Originar din Asia, este cultivat de mii de ani. Crește în ciorchini și poate fi de diferite culori: verde, roșu sau violet. Este un aliment dulce și suculent, care se consumă proaspăt sau uscat (ca stafide) sau se folosește pentru a face suc sau vin, El Mundo. Strugurele este un fruct bogat în nutrienți benefici pentru sănătate. „Se poate evidenția aportul său de potasiu, vitamina B6 și vitamina C”, subliniază FEN. Conține, de asemenea, carbohidrați ușor asimilabili, precum glucoza, fructoza, zaharoza, dextroza sau levuloza, precum și antioxidanți, în special resveratrol, și fibre alimentare. De ce strugurii sunt activi? Zaharurile simple conținute de struguri, precum glucoza sau fructoza, le conferă un aport energetic natural. „În general, aportul lor de carbohidrați este mai mare decât al altor fructe, de aceea furnizează multă energie”, subliniază FEN. În plus, o fac imediat, ceea ce le face un aliment ideal pentru momentele de efort fizic sau pentru recuperarea după oboseală. După cum am menționat, strugurii sunt bogați în potasiu. „Potasiul este esențial pentru funcționarea mușchilor și nervilor noștri”, spune dr. Rafa Ramos, expert în traumatologie sportivă. Medicul adaugă că deficitul acestui mineral poate provoca crampe musculare, oboseală sau ritm cardiac neregulat. Pe de altă parte, antioxidanții conținuți de acest fruct ajută la combaterea inflamației și favorizează recuperarea musculară. Cum combat strugurii degenerarea? Strugurii ajută la combaterea degenerării datorită conținutului ridicat de antioxidanți, precum resveratrolul și flavonoidele. Aceste substanțe protejează celulele de daunele cauzate de radicalii liberi, întârziind îmbătrânirea și reducând riscul de boli degenerative. De asemenea, compușii lor antiinflamatori contribuie la buna funcționare a sistemului cardiovascular și nervos. Pe lângă cele menționate, strugurii au multe alte beneficii pentru sănătate. Pe canalul YouTube al QueApetito, portal specializat în sănătate și bunăstare, sunt indicate câteva dintre cele mai importante: Sunt diuretici: au un procent ridicat de apă, sunt bogați în potasiu și vitamina B6 și au un conținut scăzut de sodiu. Datorită acestui fapt, ajută la combaterea retenției de lichide și favorizează eliminarea toxinelor. Au grijă de inimă: favorizează starea bună a arterelor, îmbunătățind vasodilatația. De asemenea, datorită conținutului ridicat de polifenoli, pot reduce riscul de boli cardiovasculare și sunt perfecți pentru persoanele cu hipertensiune. Îngrijesc sănătatea ochilor: antocianinele pe care le conțin previn apariția cataractei. Îmbunătățesc sănătatea digestivă: așa cum am menționat, sunt bogate în fibre, ajutând astfel la curățarea intestinelor și la reglarea tranzitului intestinal și pot acționa ca un laxativ natural. Ajută la prevenirea spina bifida: este un defect al tubului neural care se formează la copil în timpul sarcinii și apare dacă coloana vertebrală a fătului nu se închide complet în prima lună. Datorită conținutului de acid folic și vitamina B6, strugurii favorizează procesele de multiplicare celulară și dezvoltarea corectă a fătului. Ajută la prevenirea osteoporozei: datorită conținutului de bor, reduc excreția de calciu, magneziu și fosfor, îmbunătățind astfel sănătatea oaselor și menținându-le în stare bună. Sunt buni pentru piele: antioxidanții lor pot ajuta la întârzierea apariției ridurilor, reducând semnele de expresie ale feței și uscăciunea pielii. Câți struguri se pot consuma pe zi? Cantitatea recomandată de struguri pe zi depinde de dieta și de nevoile fiecărei persoane. Cu toate acestea, ca regulă generală, o porție sănătoasă ar fi între 150 și 200 de grame, echivalentul unui ciorchine mic. Această cantitate furnizează energie, fibre și antioxidanți fără a depăși consumul de zahăr natural.

Un ginecolog explică de ce îmbătrânesc femeile de două ori mai repede decât bărbații după menopauză și ce e de făcut

„Medicina are o viziune androcentrică. Femeia este marea ignorată”, afirmă Antiñolo într-un interviu pentru EFEsalud, cu ocazia lansării cărții sale „Revoluția genomului feminin” (Planeta), în care solicită ca femeile – jumătate din populație – să beneficieze de o medicină mai personalizată, care să le îmbunătățească sănătatea, bunăstarea și procesul de îmbătrânire, și să nu mai fie tratate ca o minoritate. De fapt, femeile prezintă simptome diferite față de bărbați în cazul unor boli cardiovasculare – fiind expuse unui risc special în cazul infarctului sau accidentului vascular cerebral; au o predispoziție mai mare la boli autoimune precum lupusul sau artrita reumatoidă; iar anxietatea și depresia se pot manifesta diferit la ele. Una dintre cheile acestui proces constă în pierderea fertilității, dar nu în legătură cu maternitatea, ci cu scăderea nivelului de estrogeni – hormonul în jurul căruia gravitează sănătatea lor, de la sistemul cardiovascular, la cel osos sau mental. Odată cu dispariția efectului protector al estrogenilor în timpul menopauzei, femeile devin mai vulnerabile, se îmbolnăvesc mai des și „îmbătrânesc de două ori mai repede decât bărbații”, susține specialistul. De aceea, el pledează pentru terapia hormonală în menopauză – personalizată și controlată –, care poate reduce riscul de boli cronice asociate cu scăderea nivelului de hormoni. Însă doar 6-7% dintre femeile din Spania, potrivit medicului, aleg acest tratament, care merge dincolo de simpla ameliorare a efectelor cunoscute ale menopauzei, precum bufeurile sau scăderea libidoului. „S-a creat o legendă urbană”, spune el, din cauza unui studiu „cu erori metodologice” din 2004, realizat în Statele Unite, care avertiza asupra riscului crescut de cancer mamar și tromboze. Între timp, studii ulterioare au demontat acele concluzii, diferențiind între tipurile de hormoni și profilurile pacientelor. El regretă și lipsa de informare în rândul cadrelor medicale, întrucât acest subiect nu este studiat în facultățile de Medicină: „Profesioniștii nu au informațiile corecte, sau nu le caută”, afirmă profesorul de la Universitatea din Sevilla. Pe lângă asta, multe femei percep menopauza ca pe un fenomen natural care nu ar necesita o atenție specială și nu ar presupune riscuri. „Nu putem evita îmbătrânirea – vom îmbătrâni –, dar putem îmbunătăți modul în care îmbătrânim. În opinia mea, ar trebui să tratăm menopauza”, spune el, pledând pentru o abordare individualizată în funcție de fiecare femeie. „Majoritatea nu știe că femeile și bărbații au modele diferite de îmbolnăvire” Specialist în genetică, Antiñolo cere ca femeile să fie tratate ca pacienți reali și „nu doar ca un termen de comparație cu bărbatul”, deoarece fiziologia lor este diferită. „Majoritatea oamenilor nu știe că e așa. De secole nu ne-am pus problema că femeile și bărbații au modele diferite de boală și de îmbătrânire”, spune medicul, care este și directorul Departamentului de Medicină Materno-Fetală, Genetică și Reproducere din cadrul Spitalului Virgen del Rocío din Sevilla. În fața acestei realități, doctorul propune o transformare profundă care trebuie condusă de factori politici și care să înceapă cu reforma formării în medicina universitară, asigurarea participării egale a femeilor în studiile clinice și analizarea datelor în funcție de gen, cu sprijinul big data și al inteligenței artificiale. Totodată, consideră esențial ca societățile medicale să ofere ghiduri clinice specifice pentru femei și ca cercetarea să identifice variantele genetice specifice sexului feminin. Însă, la conducerea acestei mișcări #MeToo genomice trebuie să fie femeile, insistă Antiñolo – femei empoderate, conștiente că tratarea specifică a problemelor lor de sănătate „este o nevoie urgentă, atât sanitară, cât și socială”.

Experții au descoperit o nouă abordare care ar putea transforma tratamentul cancerului de sân

Cercetătorii spun că tehnica a „transformat” modul în care este abordată boala în stadiile incipiente. Radioterapia, care utilizează radiații pentru a distruge celulele canceroase, este un tratament postoperator obișnuit pentru cancerul de sân, cu scopul de a reduce riscul de recidivă. Cu toate acestea, abordarea convențională, care implică adesea întregul sân, poate duce la efecte secundare semnificative, inclusiv modificări ale dimensiunii și formei sânului, umflarea brațelor sau a sânului și durere persistentă, potrivit Independent. Peste 37.000 de femei din Marea Britanie beneficiază anual de acest tratament. Limitarea radiațiilor la zona tumorii Studiul Import Low a demonstrat că limitarea radiațiilor numai la zona tumorii este la fel de eficientă ca tratarea întregului sân. Condus de Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra și Universitatea din Cambridge, studiul a monitorizat 2.018 de femei din 30 de centre de radioterapie din Marea Britanie timp de un deceniu după tratament. Acesta a comparat trei abordări de radioterapie: sânul întreg, sânul parțial și doza redusă. După un deceniu, rata de recurență a cancerului în grupul care a primit radioterapie parțială a fost de 3%, aceeași proporție ca și în cazul celor care au fost tratați cu o abordare mai agresivă. Pacientele care au beneficiat de radioterapie țintită au fost, de asemenea, mai puțin susceptibile de a suferi modificări pe termen lung ale aspectului sânilor. Aproximativ 15% au raportat modificări vizibile la cinci ani, comparativ cu 27% în grupul care a beneficiat de radioterapie a întregului sân. Dr. Anna Kirby, consultant oncolog clinic la The Royal Marsden NHS Foundation Trust și lector în radioterapia cancerului de sân la Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra, a declarat: „Rezultatele pe termen lung ale acestui studiu confirmă că o abordare mai puțin agresivă, care limitează radioterapia la tumoră în loc de întregul sân, este la fel de eficientă ca radioterapia tradițională a întregului sân”. „Pacientele care beneficiază de radioterapie parțială a sânului au mai puține efecte secundare, menținând în același timp un control excelent al cancerului”. Charlotte Coles, profesor de oncologie clinică a cancerului de sân la Universitatea din Cambridge, consultant oncolog clinic onorific la Cambridge University Hospitals NHS Foundation Trust și investigator principal al studiului Import Low, a declarat că studiul a „transformat” modul în care este tratat cancerul de sân în stadiu incipient. Radioterapia parțială În urma studiului, publicat în Lancet Oncology, radioterapia parțială a sânului a fost integrată în ghidurile de tratament ale NHS. Se speră că peste 9.000 de femei din Marea Britanie ar putea beneficia de un tratament mai țintit. „Prin țintirea zonei din jurul tumorii, în loc de întregul sân, am demonstrat că pacientele pot obține aceleași rezultate remarcabile pe termen lung, cu mai puține complicații”, a declarat prof. Coles. „Această abordare este acum adoptată pe scară largă în cadrul NHS, scutind mii de femei de expunerea inutilă la radiații”. „Rezultatele acestui studiu nu numai că au modelat practica clinică din Marea Britanie, dar au și influențat ghidurile internaționale, asigurând că femeile din întreaga lume beneficiază de acest tratament personalizat, bazat pe dovezi”. Dr. Fay Cafferty, statistician șef la Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra, a adăugat că rezultatele sunt „cruciale pentru consolidarea siguranței și eficacității pe termen lung a radioterapiei parțiale a sânului”. „Datele pe termen lung sunt esențiale pentru a ne asigura că nu există un risc mai mare de reapariție a cancerului de sân după acest tratament de radioterapie țintită”, a spus ea. „Această ultimă analiză confirmă că radioterapia parțială a sânului rămâne o opțiune de tratament sigură și eficientă, susținând adoptarea sa continuă ca standard de îngrijire în Marea Britanie și la nivel global”.