Știința modernă le dă dreptate bunicilor: Diversificarea timpurie protejează copiii de alergii
Timp de mulți ani, părinților li s-a spus să evite alimentele alergene în primul an de viață al copiilor, de teamă că ar putea declanșa reacții alergice. Mulți pediatri recomandau amânarea introducerii ouălor, peștelui și altor alergeni până după vârsta de 1 an, în unele cazuri chiar 2–3 ani. Dar noile cercetări contrazic această abordare și aduc dovezi clare în favoarea introducerii timpurii, la aproximativ șase luni ale bebelușilor, potrivit Science Alert. Practic, cu sprijinul științei moderne, ne întoarcem la felul în care ne-au crescut părinții și bunicii noștri, când copiii ajungeau să cunoască gustul majorității alimentelor până la vârsta de un an, fără prea multe restricții, iar sistemul imunitar învăța din timp să le recunoască și să le tolereze. Cercetarea s-a concentrat pe bebeluși din familii cu istoric alergic Cercetătorii de la Universitatea Western Australia au analizat două grupuri de copii. Primul grup, format din 506 bebeluși, nu a primit nicio recomandare specială privind alimentația. Al doilea grup, cu 566 de copii, a avut părinți care au fost sfătuiți să introducă ouă și unt de arahide în alimentația bebelușului în jurul vârstei de șase luni. Studiul este cu atât mai valoros cu cât toți copiii incluși aveau în familie rude apropiate cu alergii, ceea ce înseamnă că făceau parte dintr-o categorie cu risc crescut. Rezultatele au fost convingătoare. În rândul copiilor din grupul al doilea, alergia la ou a scăzut de la 12% la 3%, iar alergia la arahide a scăzut de la 6% la 1%: „Pentru bebelușii din grupul doi, ale căror familii au urmat ghidurile actualizate, am observat o reducere semnificativă a alergiilor la ou și la arahide”, a explicat Summer Walker, cercetătoare în sănătate publică și coautoare a studiului. Pe lângă ouă și arahide, a fost inclus și laptele de vacă în alimentație, însă în acest caz diferențele observate au fost mai mici. Chiar dacă alergiile nu au fost complet eliminate, reducerea gradului de risc a fost evidentă. Alimentația diversificată devreme reduce riscul de alergii Părinții din grupul cu recomandări au primit versiuni tipărite ale ghidurilor oficiale ale Societății Australasiane de Imunologie Clinică și Alergii, iar cercetătorii spun că educația părinților și distribuirea acestor informații joacă un rol-cheie în prevenirea alergiilor: „Prin distribuirea mai largă a ghidurilor și implicarea personalului medical în informare, putem reduce considerabil incidența alergiilor alimentare în comunitate”, a precizat cercetătoarea australiană. „Unii părinți sunt încă derutați în legătură cu momentul potrivit pentru introducerea alergenilor, mai ales cei care provin din familii cu istoric alergic”, a spus Debbie Palmer, nutriționistă și cercetătoare în cadrul studiului. Lucrarea a fost publicată în prestigioasa revistă Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice, iar concluziile sale susțin includerea pragului de 6 luni în ghidurile oficiale de alimentație infantilă – introducerea timpurie, în jurul a 6 luni, a alimentelor cu potențial alergenic poate reduce riscul de alergii, nu îl crește.
Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare, aprobată
Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025-2030 (SNBCC) aprobată prin această Hotărâre a Guvernului urmărește creșterea nivelului de sănătate a populației și de reabilitare medicală a pacienților cu afecțiuni cardiovasculare și cerebrovasculare, prin creșterea calității serviciilor medicale în concordanță și cu recomandările ghidurilor internaționale de specialitate și acces mai facil și echitabil la serviciile medicale de specialitate. De ce este nevoie de o strategie națională pentru BCC Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare (BCC) au, la ora actuală, cel mai mare impact negativ în rândul populației, prin riscul, în special evitabil, de dizabilitate și mortalitate. „Necesitatea unei reforme sistemice în ceea ce privește gestionarea la nivel național a afecțiunilor din această categorie, în concordanță cu Strategia Națională de Sănătate 2023-2030, rezultă ca urmare a faptului că bolile cardiovasculare și neurovasculare sunt principalele cauze de deces la nivel național, dar și principala cauză de dizabilități în rândul populației României, cu costuri considerabile pentru sistemul național de sănătate și pentru societate. Conform unui raport OECD, România se situează pe unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile, cu o rată semnificativ mai mare decât media europeană, condiții în care Strategia vizează micșorarea acestor diferențe între starea de sănătate a românilor raportat cu ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene”, se arată în comunicatul de presă transmisn luni de Guvern. Prevenție, diagnostic și tratament Pornind de la această realitate, obiectivele și măsurile prevăzute în Strategia aprobată de Guvern au în vedere o abordare integrată în prevenția, depistarea și diagnosticarea timpurie a patologiilor cardiovasculare și cerebrovasculare, tratarea și monitorizarea lor, precum și asigurarea unor trasee optime de îngrijire al pacienților la serviciile medicale de specialitate, la standardele recomandărilor internaționale în domeniu. Este prevăzută creșterea capacității de diagnostic și asigurarea resurselor necesare din punct de vedere al numărului de specialiști, al disponibilității lor geografice și al formării de competențe și expertiză, dar și din punct de vedere al aparaturii necesare, precum și îmbunătățirea accesului echitabil al pacienților la programe de reabilitare cardiovasculară și cerebrovasculară. De asemenea, Strategia acordă prioritate dezvoltării sistemului informațional în sănătate, dar și programelor de cercetare și inițiativelor de inovare în domeniul bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, prin intermediul finanțărilor nerambursabile și al parteneriatelor public-private naționale și/sau internaționale. Strategia își propune, printre altele, măsuri de implementare, între care ca cel puțin 80% din spitalele județene să aibă o secție de cardiologie cu linie de gardă dedicată. Ținte clare până în 2030 Sunt propuse: înființarea a 20 de centre comunitare de îngrijire a pacienților cu BCC cronice în următorii 5 ani; creșterea cu cel puțin 20% a numărului de unități ATI dedicate tratamentului BCC; atingerea în următorii 7 ani a unui număr de proceduri efectuate anual similar cu media țărilor europene; creșterea cu cel puțin 20% a finanțării pentru procedurile complexe; creșterea cu 15% a numărului de centre de reabilitare cardiovasculară și neurologică la nivel național și modernizarea tuturor celor existente; îndrumarea a cel puțin 70% din pacienții eligibili externați din spitalele care tratează BCC să fie îndrumați către centrele de reabilitare medicală; cel puțin 50% dintre județe să dețină Centre de Prevenție a BCC. Se mai propune creșterea cu cel puțin 10% a numărului de medici cardiologi la 100.000 de locuitori; creșterea cu cel puțin 15% a numărului de fizioterapeuți, psihologi și asistente medicale specializate în reabilitarea cardiovasculară și neurologică; creșterea cu cel puțin 20% a numărului de consultații cardiologice efectuate în ambulatoriul integrat al spitalelor județene; implementarea a cel puțin 3 măsuri de sprijin local în spitalele județene; dezvoltarea a cel puțin 2 aplicații mobile și platforme online specializate cu o rată de utilizare de către cel puțin 20% dintre pacienți; asigurarea cel puțin a unui medic cardiolog la 1 paturi în secțiile de cardiologie și cel puțin 1 medic la 3 Unități de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci; reducerea cu cel puțin 20% a timpului mediu de transport al urgențelor cardiovasculare majore către centrele de intervenție; constituirea la nivel național a unui registru al pacienților cu risc vascular înalt. Promovarea unui stil de viață sănătos și reducerea factorilor de risc În ceea ce privește prevenția BCC, Strategia prevede măsuri pentru reducerea fumatului, optimizarea dietei, precum și acțiuni de promovare a unui stil de viață activ la orice vârstă și programe speciale pentru persoanele din categorii cu risc cardiovascular crescut și cele cu dizabilități fizice. Strategia se aliniază cu celelalte documente strategice din domeniul sănătății elaborate în cadrul PNRR și atinge toate punctele din Strategia Națională de Sănătate 2023-2030.
Fostul împărat al Japoniei, Akihito, internat pentru ajustarea medicației cardiace
Fostul împărat japonez Akihito, în vârstă de 91 de ani, a fost internat luni la spital pentru a i se ajusta tratamentul pentru o afecțiune cardiacă, au anunțat oficialii de la Palatul Imperial. Conform AP, fostul împărat al Japoniei, Akihito, a fost internat luni pentru a-i fi ajustată medicația destinată tratării ischemiei miocardice, o afecțiune cardiacă caracterizată prin reducerea fluxului de sânge către mușchiul inimii, cauzată de îngustarea arterelor coronare. Boala este asimptomatică în cazul său, iar tratamentul a început în luna mai. Akihito, care a abdicat în 2019 în favoarea fiului său, actualul împărat Naruhito, deține în prezent titlul de împărat emerit. În ultimele două luni, fostul monarh a urmat un regim de tratament menit să îmbunătățească circulația sângelui, evitând efortul fizic și reducând aportul de lichide. Potrivit Agenției Casei Imperiale, medicii au constatat că starea sa nu s-a îmbunătățit semnificativ, motiv pentru care au decis să introducă un nou medicament care să ușureze activitatea inimii. Spitalizarea de luni are drept scop stabilirea dozei optime a noii medicații, sub supraveghere strictă, inclusiv prin electrocardiograme și alte investigații cardiace.
Una din două românce suferă de o afecțiune frecventă: fibrom uterin
Peste 50% dintre femeile din România, cu vârste între 21 și 49 de ani, sunt diagnosticate cu fibrom uterin, iar o parte importantă dintre ele trăiesc cu simptome care le afectează semnificativ calitatea vieții. Platforma de educație sexuală și sănătate reproductivă Planifică Neprevăzutul atrage atenția asupra acestei „afecțiuni tăcute”, care afectează milioane de femei, dar despre care se vorbește prea puțin. Platforma reafirmă importanța informării corecte și a accesului la tratamente personalizate „În cabinet vin femei care au trăit cu dureri constante, cu simptome care le-au schimbat viața, dar care abia acum îndrăznesc să vorbească despre ele. Este important să știe că fibromul uterin nu presupune automat operație. Există tratamente moderne, adaptate în funcție de vârstă, simptome, dimensiunea fibromului și dorința de a avea copii. Fiecare caz are nevoie de o abordare personalizată”, subliniază dr. Alina Dascălu, medic primar obstetrică-ginecologie cu expertiză în patologia uterină și specialist partener al platformei Planifică Neprevăzutul. Fibromul uterin este o formațiune benignă care se dezvoltă în peretele uterului și, în funcție de localizare și dimensiune, poate afecta fertilitatea, echilibrul emoțional și calitatea vieții. Potrivit unei analize publicate în BMC Public Health (2023), între 40 și 60% dintre femeile aflate la vârsta fertilă dezvoltă un fibrom uterin până la 50 de ani, iar în România, incidența este una dintre cele mai ridicate din Europa de Est – 582 de cazuri la 100.000 de femei anual. Datele sunt susținute și de estimări recente publicate în surse precum Medicina Intervențională și PMC (2023). Simptomele cele mai frecvente sunt durerea pelvină, menstruațiile prea abundente și prelungite, oboseala, presiunea abdominală și dificultatea de a rămâne însărcinată. Pentru o parte dintre femei, aceste simptome duc la anemie severă, retragere socială sau tulburări de dispoziție. Din păcate, multe paciente nu ajung la medic decât când simptomele devin dizabilitante Un exemplu emoționant care demonstrează importanța unui plan medical personalizat este povestea Denisei, o femeie diagnosticată în 2019 cu un fibrom uterin de 10 cm, care s-a confruntat cu pierderi de sarcină și trei ani de incertitudini. Cu sprijin medical specializat și o intervenție adaptată nevoilor ei, Denisa a reușit nu doar să învingă fibromul, ci și să devină mamă. Cazul ei a fost gestionat de un medic specializat care a susținut încă de la început nevoia unei abordări terapeutice personalizate, cu scopul de a-i păstra șansele reproductive. Astăzi, Denisa este dovada vie că un diagnostic nu înseamnă sfârșit, iar tratamentele corect alese pot reda speranța și viața pe care multe femei o cred imposibilă. „Fibromul uterin este o problemă de sănătate feminină frecventă, dar cu multiple posibilități de tratament. De la monitorizare activă, la tratament medicamentos, proceduri minim invazive sau chirurgie – toate pot fi adaptate în funcție de nevoile și obiectivele pacientei. Important este ca femeile să nu amâne controlul ginecologic și să discute deschis cu un medic specializat”, explică dr. Dascălu. Printre opțiunile disponibile se numără tratamentele medicamentoase hormonale care pot reduce volumul fibromului sau intensitatea simptomelor, proceduri minim-invazive precum embolizarea arterelor uterine, sau, în cazuri complexe, intervențiile chirurgicale, inclusiv miomectomia sau histerectomia. În paralel cu gestionarea fizică a bolii, specialiștii atrag atenția și asupra impactului emoțional semnificativ al diagnosticului: de la anxietate, rușine sau teamă de infertilitate, până la scăderea stimei de sine. De aceea, tratamentul fibromului uterin nu ar trebui să fie doar unul medical, ci și uman, empatic și susținut de o relație de încredere între pacientă și medic.
Cum functioneaza glutationul: vaccinul anti-îmbătrânire folosit de tot mai multe vedete și care ar fi cauzat decesul unei actrițe
Dar ce este, de fapt, glutationul? A putut avea vreo legătură cu moartea sa? Care sunt proprietățile sale? José Viña, profesor de fiziologie la Universitatea din Valencia și doctor în aceeași universitate, a realizat chiar teza sa de doctorat despre metabolismul glutationului – molecula sa „favorită”. Viña subliniază „capacitatea antioxidantă naturală” a acesteia, motiv pentru care este des inclusă în tratamentele pentru încetinirea îmbătrânirii, deși – așa cum avertizează specialistul – „nu există dovezi că cei care trăiesc mai mult au mai mult glutation”. „Toți oamenii avem niveluri similare de glutation în corp, pentru că există mecanisme de reglare”, explică el. „Ceea ce este adevărat este că glutationul scade odată cu vârsta. Scade apărarea antioxidantă, dar niciodată la niveluri letale”, scrie Vanguardia. Această moleculă este un tri-peptid format din trei aminoacizi, esențială pentru organismul uman. Unii aleg să ia suplimente pe cale orală sub formă de fiole (mai eficiente, potrivit specialistului, pentru că sunt absorbite și resintetizate în ficat), sau prin injecții – așa cum proceda Jariwala de mai bine de zece ani. Însă, în ciuda zvonurilor, acest profesor de fiziologie afirmă că este „extrem de puțin probabil” ca injecția cu glutation să fi provocat un stop cardiac. „Se produce încă din anii ’80 și s-au realizat numeroase teste. Toxicitatea glutationului este foarte scăzută. Este un antioxidant inofensiv”. Altceva este dacă ceea ce și-a injectat conținea și alte substanțe adăugate. „Glutationul se produce din anii ’80 și s-au făcut multe teste, iar toxicitatea sa este foarte mică. Este un antioxidant inofensiv.”— José Viña, profesor de fiziologie la Universitatea din Valencia Viña, care tocmai a publicat cartea „Știința longevității”, dar lucrează de peste 30 de ani în domeniul îmbătrânirii, își amintește că a ales să studieze glutationul la îndemnul mentorului său, laureatul Nobel Hans Adolf Krebs. Acesta i-a atras atenția că în celulele hepatice există mai mult glutation decât glucoză și l-a încurajat să aprofundeze subiectul. O altă particularitate a acestei molecule este că, spre deosebire de alți antioxidanți care se degradează în stomac, nivelul de glutation poate fi crescut cu suplimente alimentare fără ca acestea să se distrugă în procesul digestiv. Totuși, în ce cazuri se recomandă suplimentarea? „Dacă suntem sănătoși și avem un aport adecvat de aminoacizi, nu este necesar niciun supliment de acest fel. În cazul persoanelor supuse unui stres fizic intens, cum ar fi maratoniștii, se poate recomanda”, explică Viña. De asemenea, poate fi util pentru persoanele care trebuie să ia medicamente ce afectează ficatul, sau în timpul tratamentelor farmaceutice agresive. Profesorul mai spune că aminoacizii din glutation se regăsesc în proteine, în alimente precum albușul de ou, peștele și carnea. El avertizează și că „alcoolul reduce nivelul de glutation” și că, în ciuda a ceea ce se spune uneori, „consumul acestei molecule nu are un beneficiu specific asupra pielii”. Autorul cărții Știința longevității vorbește și despre tipul de alimentație necesar în secolul XXI:„Dacă în secolul XX obiectivul era nutriția minimă, în secolul XXI, în Europa, scopul este nutriția optimă. Trebuie să avem grijă de noi, iar uneori suplimentele sunt indicate – dar trebuie să fie personalizate”. Și adaugă: „Putem încetini ritmul îmbătrânirii, dar nu îl putem inversa sau opri. E imposibil să fim din nou ca la 25 de ani. Așa că investește în tine chiar de acum. Trebuie să ai grijă de tine”.
Terapia genetică VERVE-102 promite reducerea colesterolului rău
Un tratament experimental numit VERVE-102 ar putea transforma în curând modul în care este tratat colesterolul ridicat și bolile cardiovasculare, scrie Live Science. Dezvoltat de Verve Therapeutics și susținut acum de gigantul farmaceutic Lilly, acest tratament genetic unic, administrat direct în corp, folosește tehnologia avansată CRISPR pentru a reduce nivelul colesterolului LDL („rău”) la pacienții cu hipercolesterolemie ereditară sau boală coronariană prematură (CAD). O abordare pentru tulburările genetice de colesterol VERVE-102 este testat în prezent pe pacienți cu hipercolesterolemie familială (FH) și boală coronariană prematură (CAD). Aceste afecțiuni determină niveluri periculos de ridicate ale colesterolului LDL, contribuind la blocarea arterelor și complicații cardiace precoce. În mod obișnuit, boala coronariană este considerată prematură când afectează femeile sub 65 de ani și bărbații sub 55 de ani. Un singur dozaj de VERVE-102 a redus în medie colesterolul LDL cu 53%, iar în grupul cu dozajul cel mai mare, reducerea a atins 69%. Cum funcționează VERVE-102 Spre deosebire de CRISPR-ul tradițional, care taie ambele lanțuri de ADN, VERVE-102 utilizează o metodă mai sigură numită editare de bază, care schimbă precis o singură literă din codul genetic. Ținta este gena PCSK9, responsabilă pentru reglarea receptorilor LDL în ficat. Dezactivând această genă, tratamentul îmbunătățește capacitatea organismului de a elimina colesterolul LDL din sânge. Tratamentul a fost bine tolerat, fără efecte adverse grave observate până acum. Un al patrulea grup, cu o doză și mai mare, este în testare în mai multe țări, iar studiile clinice în SUA vor începe în curând. VERVE-102 ar putea schimba complet modul de prevenire a bolilor cardiovasculare, oferind rezultate de durată după o singură administrare, însă sunt necesare teste mai mari și de durată pentru aprobare.
Motivul pentru care unele persoane îmbătrănesc mai lent. Explicația științei despre reversul îmbătrânirii
Știm însă că îmbătrânirea este maleabilă. De exemplu, mediul înconjurător poate schimba durata vieții, dacă trăiești mai mult sau mai puțin. Și, încă din anii ’80 ai secolului trecut, știm că o putem modifica genetic pentru a prelungi sau scurta viața aproape tuturor organismelor-model studiate. Avem deja o înțelegere amplă a căilor celulare de modificat. Dar o altă chestiune este inversarea procesului: aceasta este o întrebare apărută în ultimii zece ani, deci foarte recentă. Totuși, avem unele dovezi că da, se poate, notează El Pais. În celule există niște gene care, atunci când sunt activate în exces, pot transforma o celulă deja diferențiată (adică specializată, fie renală, cerebrală, epidermiă etc.) înapoi în pluripotentă; apoi aceasta poate redeveni o celulă specializată. Aceste gene poartă numele OSKM (prescurtare pentru Oct4, Sox2, Klf4 și c-Myc), cunoscuți și ca factori Yamanaka, după cercetătorul care i-a descoperit. În culturi celulare, când acești factori sunt activați intens, dar moderat (sau intermitent) celula poate suferi un proces de rejuvenare fără a reveni complet la stadiul pluripotent. Gena celor care îmbătrânesc mai lent Mai multe grupuri, precum cele conduse de oamenii de știință spanioli Juan Carlos Izpisúa și Manuel Serrano, au supraexprimat acești factori Yamanaka la șoareci și au reușit ca unele țesuturi sau organe să se rejuveneze, conform unor parametri fiziologici și ai vârstei biologice—măsurată cu ceasuri epigenetice sau transcriptomice. Problema cu modificarea genetică a acestor factori este că pot apărea efecte secundare, cel mai important dintre ele fiind formarea tumorilor. În cazul altor organisme precum al nostru, și multe altele, am observat că există rejuvenări temporare. De exemplu, în prezența unui stres sever, precum un post intermitent, o intervenție chirurgicală sau chiar o sarcină, organismul îmbătrânește rapid, conform ceasurilor epigenetice și transcriptomice. Dar după o perioadă își revine la vârsta anterioară stresului. Știm, de asemenea, că intervenții precum diete specifice sau medicamente pot accelera acest proces de rejuvenare. Asta înseamnă că, tehnic, da, se poate inversa, dar doar temporar sau parțial. Totuși, trebuie subliniat că, până acum, nu s-a reușit inversarea îmbătrânirii în organisme adulte în vârstă. Eu lucrez cu viermi Caenorhabditis elegans și, când avem un vierme adult, nu reușim să-l întinerim. Nu știm dacă într-o zi vom putea face acest lucru, deși, ținând cont de dovezile din culturile celulare, cred că în deceniile următoare am putea reuși. Nu există elixirul tinereții În cele din urmă, dacă privim îmbătrânirea ca pe un proces liniar (pornești de la zero și îmbătrânești) în prezent știm că putem prelungi viața și putem face această durată mai sănătoasă. De exemplu, viermii C. elegans trăiesc în mod obișnuit 30 de zile, dar putem ajunge la 60 de zile, iar un vierme longeviv de 50 de zile se comportă ca unul de 20 de zile, cu o sănătate comparabilă. În cazul rejuvenării acelor viermi, de exemplu prin post în stadiul larvar, acești viermi întineriți, odată ieșiți din post, reiau procesul normal de îmbătrânire. Prin urmare, ceea ce nu am văzut niciodată este ca procesul de îmbătrânire să poată fi oprit definitiv sau să conducă la nemurire. Victoria Eugenia Martínez Miguel este doctor în Biologia îmbătrânirii și cercetătoare la Institutul Max Planck pentru Biologia Îmbătrânirii (Germania).
Ce se va întâmpla cu sporurile din sănătate în contextul măsurilor de austeritate? Asigurările date de Bolojan
„Nu există niciun stimul să fii mai performant și nu există o legătură între rezultatele activității spitalului și ceea ce constituie cheltuielile lui. Aceasta este problema. Și nu există niciun proiect de tăierea sporurilor din sănătate”, spune Bolojan. Valoarea sporurilor ar trebui să fie atributul managerilor de spitale. Ei să hotărască dacă rămân în limite rezonabile sau se vor duce la maxim. „Dar v-am spus, fiecare manager în parte își face o analiză și hotărăște dacă se duce cu sporurile la maxim sau stă în marja pe care o prevede legea. Am fost președinte de Consiliul Județean, puteau să-mi dau spor de fonduri europene de 50%, dar m-am oprit la 35%. Și credeți-mă că am făcut niște absorbții de fonduri europene. Altfel, dacă mă duceam, știți, până la limita maximă, ce exemplu dădeam colegilor care aveau salarii mult mai mici decât mine? Și din mecanismele pe care ți le permite legea și managementul, poți să reglezi niște sporuri”, mai spune premierul. Premierul a venit și în acest caz cu exemple: „Vă dau un exemplu. Ai o secție de TBC. Ai un spor între un minim și un maxim. Dacă ai doar un bolnav de TBC din 10 paturi, te duci la sporul maxim? Dacă spitalul e în pierdere și face arierate? Sau spui, bun, dacă erau 9, înseamnă că capacitatea de contaminare era mai mare și atunci îmi fac un calcul. V-am dat un exemplu banal. Dar managerii de spital sunt plătiți, nu să stea cu mâna întinsă și să li se dea bani la nesfârșit, că nu mai există de unde, ci să fie mai eficient, să ofere servicii mai bune și să plătească personalul în mod corect și cinstit”, încheie Ilie Bolojan.
Adio chelie? Oamenii de știință au descoperit din greșeală o metodă de a opri căderea părului
Descoperirea s-a făcut în cadrul unui studiu de opt ani care nu avea inițial legătură cu căderea părului. Cercetătorii studiau modul în care zahărul poate ajuta la vindecarea rănilor prin stimularea formării de noi vase de sânge la șoareci. În timpul acestor experimente, echipa a observat că părul din jurul rănilor creștea mai repede la șoarecii tratați cu zahăr decât la cei netratați. Intrigați de această observație, au decis să testeze efectul asupra cheliei masculine. Cercetătorii au simulat căderea părului cauzată de testosteron pe șoareci și au descoperit că dozele mici de dezoxiriboză stimulau formarea vaselor de sânge, care la rândul lor stimulau creșterea părului. Rezultatele, publicate în Frontiers in Pharmacology, arată că tratamentul cu zahăr este la fel de eficient ca minoxidilul, ingredientul activ din Rogaine și unul dintre cele mai cunoscute tratamente topice pentru căderea părului. Răspunsul la tratarea căderii părului Dezoxiriboza este produsă în mod natural de organismul uman și joacă un rol esențial în stabilitatea și replicarea ADN-ului. „Cercetările noastre sugerează că răspunsul la tratarea căderii părului ar putea fi la fel de simplu ca utilizarea unui zahăr natural pentru a stimula aportul de sânge la foliculii pilosi”, a explicat Sheila MacNeil, autoarea studiului. Chelia ereditară afectează aproximativ 40% din populație și nu este exclusivă bărbaților, deși este mai frecvent denumită chelie masculină. Căderea părului începe de obicei la vârsta de 20-30 de ani la bărbați și adesea după menopauză la femei. În prezent, există doar două medicamente autorizate de FDA pentru tratarea cheliei masculine, iar produsele cu minoxidil costă aproximativ 30-40 de dolari și trebuie aplicate de două ori pe zi, timp de luni de zile. Avantajele dezoxiribozei includ faptul că este ieftină, stabilă și poate fi administrată sub mai multe forme, ceea ce o face un „candidat atractiv” pentru cercetări viitoare.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a mâncat aceeași mâncare cu pacienții internați la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a mâncat vineri aceeași mâncare cu pacienții internați la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. În timpul vizitei oficiale la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, ministrul Sănătății a verificat stadiul investițiilor în derulare, dar și condițiile din bucătăria spitalului. Alexandru Rogobete a afirmat că respectul față de pacient se vede în fiecare detaliu. „Mâncarea este preparată corespunzător, servirea este impecabilă, iar respectul față de pacient se vede în fiecare detaliu. Pentru a mă convinge că am primit exact aceeași mâncare ca pacienții, am vizitat un salon din Secția de Ortopedie și am discutat direct cu bolnavii internați. M-am convins: Se poate! Acolo unde administrația este implicată și respectul față de pacient este o prioritate, lucrurile funcționează. Din păcate, știu că în alte spitale nu este la fel”, spune Alexandru Rogobete. „O să ajung cu siguranță și în spitale unde lucrurile nu arată ca aici” Ministrul a precizat că va mai face astfel de vizite în mai multe spitale din țară. „O sǎ ajung cu siguranțǎ și în spitale unde lucrurile nu aratǎ ca aici și vǎ promit cǎ atât eu, cât și managerul vom avea parte de aceeași masǎ! Respectul pentru pacient nu înseamnă doar tratament medical, ci și grijă pentru fiecare aspect al internării, inclusiv hrana oferită. Este un minim gest de decență și normalitate, pe care îl consider esențial. Încrederea ne face bine”, adaugă ministrul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Justiției REACȚIONEAZĂ la disputa dintre CSM și Nicușor Dan: „Nu poate exista altă metodă decât legea” Cum ar fi intervenit Guvernul României în PRESA din Moldova, în timpul campaniei prezidențiale / Ce s-ar ascunde în spatele susținerii lui Nicușor Dan Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe a cerut ungurilor de la MVM clarificări privind acordul cu nemții de la E.ON. MOTIVUL oficial Judecătoria S1 amână pentru a ȘAPTEA oară SENTINȚA în procesul în care Clotilde Armand este acuzată de conflict de interese