Etichetă: Sănătate

Unele medicamente pentru chimioterapie provoacă mai multe daune celulelor sănătoase decât se credea

Un nou studiu arată că unele medicamente pentru chimioterapie provoacă mai multe daune celulelor sănătoase decât alte opțiuni de chimioterapie. Cercetătorii au descoperit patru noi semnături mutaționale, modele de deteriorare a ADN-ului lăsate de anumite clase de medicamente, legate de chimioterapie. De asemenea, au identificat unele medicamente care pot chiar „îmbătrâni artificial” celulele sanguine sănătoase prin aceste mutații. Descoperirile, publicate marți, 1 iulie, în revista Nature Genetics, ar putea ajuta medicii să selecteze tratamente împotriva cancerului care provoacă daune minime organismului pacienților, atacând în același timp cancerul, spun oamenii de știință. Cum afectează chimioterapia celulele sănătoase Unele medicamente utilizate în chimioterapia cancerului distrug celulele care se divid rapid, deteriorându-le ADN-ul și provocând moartea celulară. Deși celulele canceroase se încadrează în această descriere, există și celule sănătoase care se divid rapid, cum ar fi cele din măduva osoasă și sânge. Acest nou studiu a avut ca scop să afle cum afectează chimioterapia aceste celule sănătoase și să o facă într-un mod fără precedent de detaliat. Echipa de cercetare a comparat sângele a 23 de persoane, cu vârste cuprinse între 3 și 80 de ani, care au fost tratate anterior cu chimioterapie, cu sângele a nouă subiecți fără antecedente de cancer sau chimioterapie. În total, persoanele din grupul tratat cu chimioterapie au primit 21 de terapii diferite, inclusiv platină și agenți alchilanți, care distrug celulele canceroase prin deteriorarea ADN-ului acestora. Echipa a izolat celulele stem din sânge și celulele sanguine mature din grupuri. Au extras ADN-ul din celule și l-au supus secvențierii întregului genom. Folosind modele matematice, au identificat o serie de semnături mutaționale în ADN-ul fiecărei celule, dintre care patru nu fuseseră raportate până atunci în baza de date COSMIC a semnăturilor mutaționale și se suspectează că sunt cauzate de chimioterapie. Deși unele dintre semnături erau prezente în probele atât din grupul fără cancer, cât și din grupul tratat cu chimioterapie, 11 au apărut doar în grupul tratat cu chimioterapie. Printre acestea se numărau și cele patru semnături noi. Dar, interesant, nu toate medicamentele din grupul tratat cu chimioterapie au cauzat același grad de mutații. De exemplu, echipa a descoperit că ciclofosfamida, care este utilizată pentru tratarea cancerelor precum mielomul multiplu și cancerul de sân, provoacă mult mai puține mutații decât alte medicamente din aceeași clasă. Mai multe mutații înseamnă un risc mai mare de a dezvolta un alt tip de cancer după tratament Mai multe mutații înseamnă un risc mai mare de a dezvolta un alt tip de cancer după tratament, numit tumoră secundară. „Riscul de malignitate secundară cu ciclofosfamida este cunoscut a fi mai mic” decât cu alte medicamente din aceeași clasă, a declarat pentru Live Science prima autoare a studiului, dr. Emily Mitchell, hematolog și cercetător la Wellcome Sanger Institute și medic la Cambridge University Hospital. Cu toate acestea, riscul nu este zero. Cancerul este cauzat de mutații care duc la creșterea necontrolată a celulelor. Dar mutațiile genetice, în general, sunt legate și de îmbătrânire. „Fiecare celulă din corpul nostru acumulează mutații în mod constant, de-a lungul timpului”, a declarat dr. Francesco Maura, hematolog și cercetător la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York, care nu a participat la studiu. Când chimioterapia introduce mutații în celulele sanguine, în special în celulele stem sanguine, a spus el, „asta nu înseamnă neapărat că celulele stem sunt îmbătrânite; pur și simplu ai mai multe mutații”. Totuși, aceste mutații induse de chimioterapie prezintă același risc ca și mutațiile legate de vârstă, adică acumularea lor crește riscul de cancer. Printre participanții la studiu, s-a numărat un copil de 3 ani care a urmat chimioterapie și care avea în sânge de 10 ori mai multe mutații decât copiii sănătoși de aceeași vârstă care nu au urmat tratament. Celulele sanguine ale copilului păreau mai în vârstă decât cele ale unui participant la studiu în vârstă de 80 de ani care nu urmaseră niciodată chimioterapie. Dar, deși acumularea de mutații face ca celulele să pară mai în vârstă, aceasta nu duce întotdeauna la creșterea tumorilor, la fel cum nu toți cei care îmbătrânesc fac cancer. Obstacolele studiului Studiul a avut limitări, cum ar fi dimensiunea redusă a eșantionului. Cercetătorii au recunoscut că studierea sângelui în eprubete ar fi putut denatura rezultatele, deoarece nu recreează în totalitate mediul corpului uman. Mitchell a spus că grupul ei ar dori să efectueze experimente similare cu o cohortă mai mare și cu sânge circulant, dar nu există planuri de a face acest lucru imediat. Mitchell a indicat lucrarea ei și a colegilor săi publicată în 2024 în revista The Lancet Oncology ca exemplu al direcției în care ar putea merge acest tip de cercetare. Ei au demonstrat că o combinație alternativă de chimioterapie pentru limfomul Hodgkin a funcționat la fel de bine ca opțiunea standard, provocând în același timp mai puține mutații secundare. Limfomul Hodgkin are o rată de vindecare ridicată, de peste 80%, dar pentru alte tipuri de cancer cu rate de vindecare mai mici, aplicarea acestei abordări poate fi mai dificilă. În plus, tumorile secundare se dezvoltă în decursul a mai mulți ani, astfel încât pacienții trebuie să supraviețuiască o perioadă de timp după tratamentul inițial pentru a le întâlni. Optimizarea medicamentelor chimioterapiei inițiale pentru a minimiza mutațiile nu ar fi utilă dacă ratele de supraviețuire pentru cancerul lor nu sunt ridicate. În cuvintele lui Maura, „mai întâi, trebuie să vindeci [acel tip de] cancer. Apoi, lucrezi pentru a reduce toxicitatea tratamentului”.

Alexandru Rogobete anunţă o întâlnire cu sindicaliştii din Sănătate

„Mâine (miercuri – n.r.) voi avea o întâlnire cu sindicatele reprezentative din Sănătate pentru a discuta nu doar măsura fiscală a României, pentru că, aşa cum bine ştiţi, nu Ministerul Sănătăţii face măsura fiscală, modul de impozitare şi de taxare a veniturilor. Rolul nostru şi al meu, implicit, este de a proteja pe cât se poate de mult pacienţii şi, sigur, personalul medical din sistemul de Sănătate. Întâlnirea de mâine se va axa în special pe reformele pe care le dorim în Sănătate în perioada imediat următoare şi vom avea o discuţie şi despre impactul asupra veniturilor pentru personalul medical din Sănătate”, spune la Digi 24 Alexandru Rogobete. El afirmă că, din punctul său de vedere, cele mai importante reforme se axează pe creşterea accesului pacienţilor la servicii de Sănătate. „Aici mă refer şi în special la medicina prespitalicească, ambulatorul de specialitate, medicina de familie, reforme importante în zona prevenţii pentru accelerarea şi creşterea şi dezvoltarea programelor de screening şi nu mă refer doar la cancer, ci şi la alte boli cronice, boli cardiace, neurologice, oftalmologice, stomatologice şi aşa mai departe. O reaşezare, dacă doriţi, a servicilor de Sănătate, cred că este necesară la pachet cu o reaşezare corectă şi adaptată anului 2025 pentru evaluarea performanţei în serviciul medical”, încheie Rogobete.

Statistică de ultimă oră: România se află pe locul al treilea, în UE, în ceea ce privește rata mortalității prevenibile

România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității prevenibile, cu 306 decese la 100.000 de locuitori în 2018. Aceasta este de peste două ori mai mare decât media UE, care este de 160 la 100.000. Sunt datele studiului publicat astăzi de BioMed Central, o editură britanică specializată în publicații științifice de tip open access. Studiul publicat astăzi analizează datele privind mortalitatea prin cancer de sân în România, în comparație cu Uniunea Europeană și evidențiază diferențele semnificative între mediile urban și rural. Între 2000 și 2017, cazurile de cancer de sân din România au crescut exponențial, la femei cu vârsta de 20 de ani sau peste Studiul arată că în anul 2000, 77.298 de decese cauzate de cancerul de sân au fost înregistrate în UE, din care 3,8% (2.949 de decese) au avut loc în România. Până în 2017, numărul total de decese cauzate de cancer de sân în UE a crescut la 84.613, iar ponderea României a crescut ușor la 4,1% (3.500 de decese). Pe parcursul a două decenii, între 2000 și 2020, România a înregistrat un total de 67.339 de decese la femei cu vârsta de 20 de ani sau peste din cauza cancerului de sân. Ratele de mortalitate: România vs. UE Mortalitatea generală a fost semnificativ mai mare în România, pe toată durata studiului Pe toată durata studiului (2000-2017), România a avut rate de mortalitate generală (din toate cauzele) semnificativ mai mari decât media UE. De exemplu, în 2002, rata în România era de 1.641,5 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu 1.022,7 decese la 100.000 în UE. Această tendință a continuat, ajungând în 2017 la 1.192,7 decese la 100.000 în România față de 820,8 la 100.000 în UE. Mortalitatea prin toate tipurile de cancer (la femei) Interesant este că, în perioada 2002-2017, rata de mortalitate pentru toate tipurile de cancer la femei a fost inițial mai mare în UE decât în România. În 2002, rata era de 180,5 la 100.000 în România și 227,5 la 100.000 în UE. Totuși, tendințele s-au inversat: până în 2017, rata în România a crescut la 195,5 la 100.000, în timp ce în UE a scăzut la 205,4 la 100.000. Mortalitatea prin cancer de sân (la femei): în ceea ce privește specific cancerul de sân, situația a evoluat similar cu mortalitatea generală prin cancer. La începutul perioadei (2002), rata de mortalitate prin cancer de sân era mai mare în UE (38 la 100.000) decât în România (36,3 la 100.000). Însă, până în 2017, această ordine s-a inversat: rata în UE a scăzut la 32,4 la 100.000, în timp ce în România a crescut la 35,9 la 100.000. Acest lucru arată o îmbunătățire în UE și o înrăutățire relativă în România. România rurală vs. România urbană Pe parcursul întregii perioade 2000-2020, ratele de mortalitate prin cancer de sân la femei au fost constant mai ridicate în zonele urbane decât în cele rurale, atât la nivel național, cât și în aproape toate regiunile. Această observație nu este surprinzătoare, având în vedere că majoritatea populației (aproximativ 55-56%) locuiește în zone urbane, iar 65% din totalul deceselor prin cancer de sân au avut loc în orașe. Variații regionale ale diferenței urban-rural În 2000, regiunea de sud-est a înregistrat cea mai mare diferență: ratele în zonele urbane erau cu 96,6% mai mari decât în cele rurale. În 2020, regiunea de nord-vest a preluat acest loc, cu rate urbane cu 66,7% mai mari decât cele rurale. Diferența urban-rural a fost cea mai mică în sud în 2000 (cu 53,6% mai mare în urban) și în Vest  în 2020 (cu 29,4% mai mare în urban). În București-Ilfov, unde peste 90% din populație locuiește în mediul urban, rata combinată urban/rural este aproape identică cu rata urbană, ceea ce subliniază impactul predominanței urbane în această regiune. Tendințe pe două decenii la nivel național și sub-național La nivel național Per total, rata națională de mortalitate prin cancer de sân la femei în România a înregistrat o scădere de 3,2% între 2000 și 2020 (de la 39,60 la 38,35 la 100.000 de femei). Pe regiuni, deși la nivel național se observă o scădere, situația regională este mixtă: Majoritatea regiunilor au înregistrat o scădere a ratelor de mortalitate prin cancer de sân. Cea mai mare scădere a fost în regiunea București-Ilfov, cu 10,2%. Însă, regiunile sud și centru au înregistrat o creștere a ratelor, cea mai mare fiind în centru cu 8,16%. În zonele urbane, ratele de mortalitate prin cancer de sân în zonele urbane au scăzut cu 11,1% la nivel național între 2000 și 2020. Aproape toate regiunile urbane au înregistrat scăderi, cu excepția Sudului, unde a fost o ușoară creștere (1,5%). Cea mai mare scădere urbană s-a înregistrat în nord-est, cu 14,9%. În zonele rurale, s-a înregistrat o scădere mult mai mică, de doar 1,6% la nivel național. În timp ce unele regiuni rurale au avut scăderi semnificative (ex: sud-vest cu 17,9%), altele au avut creșteri notabile (ex: centru cu 15,2%). Raportul dintre ratele de mortalitate urbană și rurală a scăzut de la 1,74 la 1,57, indicând o oarecare reducere a decalajului, dar mortalitatea urbană rămâne considerabil mai mare. Concluzii generale: deși mai puține femei mor, numărul celor care trăiesc cu boala este în creștere Scăderea generală a mortalității standardizate pe vârstă prin cancer de sân și, în special, a celei din mediul urban, este semnificativă, statistic. Este notabil faptul că prevalența a crescut în aproape toate regiunile între 2013 și 2020, sugerând că, deși mai puține femei mor, numărul total al celor care trăiesc cu boala este în creștere. Aceste date complexe subliniază necesitatea unor intervenții de sănătate publică bine direcționate pentru a reduce mortalitatea prin cancer de sân în România, în special în zonele cu creșteri sau diferențe mari între urban și rural, subliniază autorii studiului, personalități de marcă în medicina modernă: Silviu Călin Rădulescu, Cristian Calomfirescu, Carmen Ungurean, Florentina Furtunescu, John W. Carew, Amr Soliman și Li Zhang.

Ce este crioterapia și ce riscuri implică aplicarea frigului în scopuri terapeutice

Ce este crioterapia la nivelul pielii? Potrivit Clinicii Universitare din Navarra (CUN), crioterapia este o procedură medicală care constă în aplicarea de frig extrem pentru a distruge țesuturi cutanate nedorite, potrivit EFE. Este utilizată frecvent pentru a elimina negi, a trata leziuni precanceroase sau, mai rar, pentru tratarea anumitor tipuri de cancer de piele. În ce constă procedura? CUN precizează că aplicarea se face de obicei în cabinetul medicului. Se poate folosi un bețișor cu vată impregnat cu azot lichid sau o sondă prin care circulă același agent. Procedura durează, de regulă, mai puțin de un minut. Deși este scurtă, poate provoca disconfort. În unele cazuri, se aplică anestezie locală pentru a reduce durerea. Pentru ce se utilizează crioterapia? Eliminarea negilor comuni. Tratamentul leziunilor precanceroase, precum cheratoza actinică (solară). În anumite cazuri, pentru unele forme de cancer de piele. Totuși, este important de menționat că țesutul tratat nu poate fi analizat microscopic. Dacă este necesară o examinare histopatologică, se face mai întâi o biopsie. Riscuri și efecte secundare Ca orice tratament, crioterapia poate avea unele efecte adverse, potrivit CUN: Apariția de bășici sau ulcerații însoțite de durere și posibilă infecție. Modificări ale pigmentării pielii tratate. Formarea de cicatrici dacă înghețul pătrunde prea adânc sau este prelungit prea mult. La ce să te aștepți după tratament? Este normal ca zona tratată să se înroșească și să apară o bășică la câteva ore după procedură. Poate avea o nuanță deschisă, roșiatică sau violacee. Durerea este de obicei ușoară și poate dura până la trei zile, conform CUN. Nu este necesară o îngrijire specială în timpul recuperării. Este suficient să speli ușor zona o dată sau de două ori pe zi și să o menții curată. Se recomandă acoperirea doar dacă zona este frecată de haine sau expusă la traumatisme. În majoritatea cazurilor, se formează o crustă care cade singură în una până la trei săptămâni, în funcție de zona tratată. Unele leziuni, cum ar fi negii, pot necesita mai multe ședințe. Când trebuie consultat medicul? Clinica Universitară din Navarra recomandă să mergi la medic dacă: Apar semne de infecție, cum ar fi roșeață, inflamație sau secreții. Leziunea persistă după vindecare sau nu se ameliorează cu tratamentul.

Bebelușii sănătoși au în sânge cantități uriașe din proteina care distruge creierul în Alzheimer

Proteina p-tau217 era văzută ca un marker al neurodegenerării, dar un studiu internațional condus de Universitatea din Göteborg arată că bebelușii o au în cantități record și au nevoie de ea pentru dezvoltarea creierului. Echipa a analizat sângele a peste 400 de persoane, de la nou-născuți la bolnavi de Alzheimer. Bebelușii prematuri aveau cele mai mari niveluri de p-tau217, urmați de cei născuți la termen. Cu cât nașterea era mai prematură, cu atât nivelurile erau mai ridicate, dar copiii erau complet sănătoși. Nivelurile scad apoi în primele luni de viață, rămân foarte mici la adulții sănătoși, apoi cresc din nou la bolnavii de Alzheimer, dar fără să ajungă la valorile extreme ale nou-născuților. Proteina pare să joace un rol crucial în dezvoltarea timpurie a creierului, ajutând la formarea conexiunilor neuronale. Întrebarea centrală devine: de ce creierul bebelușilor poate gestiona cantități mari de p-tau217 fără probleme, când aceeași proteină afectează grav adulții? Descoperirea contrazice și o teorie fundamentală despre Alzheimer. Timp de decenii, cercetătorii au crezut că p-tau217 apare doar după ce o altă proteină – amiloidul – se acumulează în creier. Dar bebelușii nu au amiloid, ceea ce arată că cele două proteine funcționează independent, conform Science Alert.

Descoperire revoluționară. Cercetătorii au descoperit o parte nemaivăzută a celulei umane

La fel ca organele din corpul nostru, organitele din celule sunt structuri specializate care îndeplinesc funcții specifice. În timp ce observau filamentele care mențin forma celulelor, Seham Ebrahim, profesor asistent la Universitatea din Virginia, și echipa sa au remarcat o nouă structură care apărea în mod constant în imaginile 3D pe care le realizau, potrivit Live Science. Ceea ce la început părea a fi un artefact în imagini s-a dovedit a fi un nou organit care ar putea fi implicat în sortarea, reciclarea și eliminarea proteinelor din celulele umane. Ebrahim a comparat forma hemifuzomului cu cea a unui om de zăpadă care poartă o eșarfă: imaginați-vă un cap mic atașat unui corp mai mare, cu o margine subțire care separă cele două capete. Organitul are un diametru de aproximativ 100 de nanometri, mai puțin de jumătate din dimensiunea unei mitocondrii mici, celebra centrală energetică a celulei. Cercetătorii au folosit metoda cryo-ET Oamenii de știință au putut observa hemifuzomii deoarece au folosit o metodă numită tomografie crio-electronică (cryo-ET) pentru a genera imaginile. Această tehnică a implicat înghețarea rapidă a celulelor din patru linii celulare cultivate în laborator pentru a păstra cât mai mult din structurile lor, făcând posibilă crearea de imagini 3D clare. „Este ca o instantanee în timp, fără niciun fel de substanță chimică sau colorant”, a declarat Ebrahim pentru Live Science. Folosind această tehnică de imagistică, ei au putut privi în interiorul celulelor într-o „stare foarte naturală”, ca și cum ar fi fost bile de sticlă, a spus ea. În articolul lor, publicat în revista Nature Communications în luna mai, cercetătorii au scris că etapele dure de procesare la care sunt supuse celulele în cazul altor tehnici de imagistică au împiedicat probabil observarea hemifuzomilor mai devreme. În plus, cu alte tehnici care utilizează imagistica pentru a studia traficul care se desfășoară într-o celulă vie, organita era probabil prea mică pentru a fi văzută, apărând cel mult ca o imagine neclară, a adăugat Ebrahim. Ebrahim și colegii ei au observat o configurație a veziculelor pe care nu o mai observaseră până atunci. Veziculele sunt structuri asemănătoare baloanelor utilizate pentru a transporta substanțe precum proteine și hormoni în interiorul și între celule. Noul studiu a revelat două vezicule fuzionate între ele, cu o barieră de grăsime cu două straturi între ele. „Chiar și din perspectiva biofizicii, este o descoperire revoluționară”, a spus Ebrahim, „deoarece, din punct de vedere biofizic, oamenii au prezis sau teoreticizat întotdeauna că veziculele pot exista în această stare hemifuzionată… dar aceasta a fost prima dată când a fost observată într-o celulă vie”. Această observație a inspirat numele de hemifuzom, deoarece hemifuzia se referă la fuziunea parțială a două straturi duble. Ebrahim susține că hemifuzomii pot fi clasificați ca organite, deoarece sunt unități funcționale autonome în interiorul unei celule, spre deosebire de structurile „trecătoare” care apar temporar pe măsură ce membranele se formează și se divid. În articol, ea a scris că este puțin probabil ca hemifuzomii să fie artefacte ale criomicroscopiei electronice. Descoperirile lui Ebrahim „sugerează că hemifuzomii pe care îi vizualizează sunt intermediari celulari autentici, nu distorsiuni induse de îngheț”, a spus Yi-Wei Chang, profesor asistent de biochimie și biofizică la Universitatea din Pennsylvania Perelman School of Medicine, care nu a fost implicat în această lucrare. Odată ce rolul și funcția hemifuzomilor vor fi confirmate prin studii suplimentare, acestea ar putea fi recunoscute ca o clasă proprie de structuri intermediare care îndeplinesc o parte din procesele de fuziune în celulele mamiferelor, a declarat Chang pentru Live Science într-un e-mail. Nu se cunoaște exact rolul organitului Cu ajutorul cercetărilor actuale, oamenii de știință pot confirma existența hemifuzomului, dar încă nu au determinat rolul exact al organitului, ciclul său de viață sau compoziția sa. Ebrahim emite ipoteza că hemifuzomii sunt precursori ai anumitor tipuri de vezicule. E a crede că hemifuzomii pot juca un rol crucial în reciclarea sau eliminarea membranelor celulare, ceea ce este important pentru prevenirea acumulării de substanțe în celule care ar putea împiedica funcționarea acestora dacă ar fi lăsate să se acumuleze. Cercetătorii au scris că o mai bună înțelegere a modului în care funcționează hemifuzomii ar putea oferi noi perspective asupra modului în care se manifestă boli precum Alzheimer. Boala Alzheimer este legată de eliminarea necorespunzătoare a plăcilor proteice anormale din creier, ceea ce duce la acumularea acestora în timp. „Fără tomografia crio-electronică, am fi ratat această descoperire”, a spus Ebrahim, adăugând că „probabil există o întreagă lume acolo pe care încă trebuie să o descoperim”.

Reducerile USAID ar putea cauza peste 14 milioane de decese până în 2030- studiu

Reducerile drastice de finanțare a Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională și potențiala desființare a acesteia ar putea duce la peste 14 milioane de decese suplimentare până în 2030, au estimat realizatorii studiului, potrivit Reuters. Administrația președintelui Donald Trump a redus finanțarea USAID și a programelor sale de ajutor la nivel mondial, în cadrul planului de reducere a cheltuielilor publice. Experții și activiștii în drepturile omului au tras un semnal de alarmă susținând că USAID a jucat un rol crucial în îmbunătățirea sănătății globale. Programele sale au fost direcționate în principal către țările cu venituri mici și medii, cu predilecție către națiunile africane. Studiul a estimat că, în ultimele două decenii, programele finanțate de USAID au prevenit peste 91 de milioane de decese la nivel global, inclusiv 30 de milioane de decese în rândul copiilor. Proiecțiile sugerează că reducerile substanțiale continue ale finanțării – combinate cu potențiala desființare a agenției – ar putea duce la peste 14 milioane de decese suplimentare până în 2030, inclusiv 4,5 milioane de decese în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani, scrie în studiul publicat în The Lancet. Secretarul de Stat american Marco Rubio a declarat în martie că administrația Trump a anulat peste 80% din toate programele de la USAID. Rubio a mai spus că celelalte aproximativ 1.000 de programe vor fi administrate „mai eficient” sub conducerea Departamentului de Stat al SUA în parteneriat cu Congresul american.

Microsoft a dezvăluit un instrument AI de diagnosticare medicală care ar fi de patru ori mai bun decât medicii umani

Microsoft a construit un instrument medical bazat pe inteligență artificială despre care susține că are de patru ori mai mult succes decât medicii umani în diagnosticarea afecțiunilor complexe. Gigantul din domeniul tehnologiei a dezvăluit rezultatele unor cercetări despre care crede că ar putea accelera tratamentele medicale și ar putea economisi bani prin reducerea testelor inutile. „Microsoft AI Diagnostic Orchestrator” (“MAI-DxO”) este primul rezultat al eforturilor unei unități de AI medical formată anul trecut de Mustafa Suleyman cu personal recrutat de la DeepMind, laboratorul de cercetare co-fondat de el și care este acum deținut de Google. Deepmind a deschis calea în domeniul descoperirilor din domeniul sănătății legate de inteligența artificială. Șeful laboratorului Google, Sir Demis Hassabis, a câștigat anul trecut un premiu Nobel pentru chimie pentru utilizarea inteligenței artificiale pentru a dezvălui secretele biologice ale proteinelor care stau la baza vieții. Într-un interviu acordat Financial Times, directorul executiv al Microsoft AI a declarat că testele sunt un pas pe calea către „superinteligența medicală” care ar putea ajuta la rezolvarea crizelor de personal și a timpilor lungi de așteptare pentru sistemele de sănătate suprasolicitate. Noul sistem Microsoft, susținut de un „coordonator” care creează comisii virtuale de cinci agenți AI care acționează ca „medici” O versiune a tehnologiei ar putea fi implementată în curând și în chatbot-ul Microsoft Copilot AI și în motorul de căutare Bing, care gestionează 50 de milioane de interogări cu privire la probleme de sănătate pe zi. Ne apropiem de „modele AI care nu sunt doar puțin mai bune, ci dramatic mai bune decât eforturile umane: mai rapide, mai ieftine și de patru ori mai precise”, a spus Suleyman. “Asta va fi cu adevărat transformator.” Noul sistem Microsoft este susținut de un așa-numit „coordonator” care creează comisii virtuale de cinci agenți AI care acționează ca „medici” – fiecare cu un rol distinct, cum ar fi formularea de ipoteze sau alegerea testelor de diagnostic – care interacționează și „dezbat” împreună pentru a alege un curs de acțiune. Pentru a i se testa capacitățile, „MAI-DxO” a fost alimentat cu 304 studii din “New England Journal of Medicine” care descriu modul în care au fost rezolvate unele dintre cele mai complicate cazuri. Acest lucru le-a permis cercetătorilor să verifice dacă programul poate găsi diagnosticul corect și să monitorizeze deciziile pe care le-a luat, folosind o nouă tehnică numită „lanț de dezbateri”, care face ca modelele de raționament AI să arate cum rezolvă problemele pas cu pas. Microsoft a investit aproape 14 miliarde de dolari în OpenAI Microsoft a folosit modele de limbaj mari (LLM) de top de la OpenAI, Meta, Anthropic, Google, xAI și DeepSeek. Orchestratorul a făcut ca toate LLM-urile să funcționeze mai bine, dar cel mai bine a funcționat cu modelul de raționament o3 de la OpenAI, rezolvând corect 85,5% din cazurile din “New England Journal of Medicine”. Acest lucru se compară cu un procentaj de 20% pentru medicii umani cu experiență, dar acestor medici nu li s-a permis accesul la manuale sau să își întrebe colegii, ceea ce le-ar fi putut crește rata de succes. Microsoft a investit aproape 14 miliarde de dolari în OpenAI și are drepturi exclusive de utilizare și vânzare a tehnologiei sale, dar acum OpenAI încearcă să se transforme într-o entitate cu scop lucrativ, ceea ce a dus la un conflict între cele două părți cu privire la termenii viitori ai parteneriatului lor. Dominic King, fostul șef al divizii medicale a DeepMind, care s-a alăturat Microsoft la sfârșitul anului trecut, a spus că programul „a funcționat mai bine decât orice am văzut vreodată” și că „există o oportunitate de a acționa aproape ca o nouă ușă de intrare în domeniul asistenței medicale”. Modelele AI au fost, de asemenea, instruite să fie conștiente de costuri, ceea ce a redus semnificativ numărul de teste necesare pentru a ajunge la un diagnostic corect în studiu, economisind sute de mii de dolari în unele cazuri, a spus el. Cu toate acestea, King a subliniat că tehnologia este încă în stadii incipiente, nu a fost revizuită de specialiști din domeniu și nu este încă pregătită pentru un mediu clinic. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Inovație în lumea medicală: Au fost creați roboți minusculi care ar putea trata în curând infecțiile sinusale fără medicamente

Un studiu publicat recent în Science Robotics explică modul în care acești micro-roboți, care sunt mai mici decât un fir de păr uman, pot fi ghidați cu ajutorul magneților și al luminii. Ce pot face aceștia? – acționează prin descompunerea straturilor bacteriene dure și crearea de substanțe care ucid bacteriile, scrie DPA. În cadrul testelor pe animale, cercetătorii au injectat acești micro-roboți prin nas în cavitatea sinusurilor. Odată ajunși în interior, roboții minusculi au fost capabili să elimine în siguranță infecțiile la iepuri, bacteriile moarte fiind eliminate în mod natural, relevă studiul. Cercetătorii care au elaborat acest studiu sunt de părere că, în termen de 5-10 ani, micro-roboții ar putea fi utilizați și în tratarea altor infecții, printre cele cele din vezică, intestine și alte zone greu accesibile. Infecțiile sinusale sunt niște spații pline cu aer din oasele din jurul nasului și ochilor. Simptomele includ nas înfundat sau care curge, dureri sau presiune facială, dureri de cap și, uneori, un simț redus al mirosului sau gustului.

Instrumentul AI de la Microsoft pune diagnostice de patru ori mai precis decât medicii

Microsoft a prezentat luni un nou instrument de diagnosticare medicală bazat pe inteligență artificială, care, potrivit companiei, a obținut o rată de succes de patru ori mai mare decât cea a medicilor umani în identificarea afecțiunilor complexe. Sistemul, numit MAI-DxO (Microsoft AI Diagnostic Orchestrator), este prima realizare a noii divizii de sănătate bazată pe inteligența artificială, lansată de Microsoft, condusă de Mustafa Suleyman, fost cofondator al DeepMind, potrivit Financial Times. Noua tehnologie funcționează printr-un „orchestrator” care reunește cinci agenți AI, fiecare cu un rol distinct – de la formularea ipotezelor până la alegerea testelor, interacționează și dezbat împreună pentru a stabili un plan de acțiune. Pentru testare, cercetătorii au utilizat 304 studii publicate în New England Journal of Medicine, analizând capacitatea AI-ului de a oferi diagnostice corecte și de a explica procesul decizional printr-o metodă numită „chain of debate”, proces de raționament printr-o dezbatere între agenți AI. Modele AI „dramatic mai bune decât performanța umană” „Ne apropiem de modele de inteligență artificială care nu sunt doar puțin mai bune, ci dramatic mai bune decât performanța umană: mai rapide, mai ieftine și de patru ori mai precise. Iar acest lucru va fi cu adevărat transformator”, a declarat Suleyman, actual director general al Microsoft AI. Rezultatele au arătat că sistemul Microsoft, în combinație cu modelul „o3” de la OpenAI, o versiune avansată a modelului de limbaj din seria GPT, a reușit să ofere diagnostice corecte în 85,5% dintre cazuri, comparativ cu doar 20% în cazul medicilor umani, care nu au avut, însă, acces la resurse externe în timpul testelor. Modelul „o3” a fost proiectat pentru a îmbunătăți capacitatea AI de a gândi pas cu pas, a explica deciziile și a genera soluții coerente și corecte, în special în domenii sensibile precum medicina, matematica sau dreptul. „Prima dovadă că AI generativă va crește eficiența în medicină” „Programul a avut performanțe mai bune decât orice am văzut până acum”, potrivit fostului lider al diviziei de sănătate de la DeepMind, Dominic King, recrutat recent de Microsoft. King a precizat și că există „o oportunitate reală ca această tehnologie să devină noua poartă de intrare în sistemul de sănătate”, menționând că AI-ul a fost instruit să fie conștient de costuri și că a reușit să reducă numărul de teste necesare diagnosticării, ceea ce a dus la economii de sute de mii de dolari în unele cazuri. Sistemul se află încă într-un stadiu incipient, nu a fost evaluat de experți independenți și nu este pregătit pentru utilizare clinică. Studiul prezentat de Microsoft este „de referință,” a precizat Eric Topol, cardiolog și profesor de medicină moleculară, fondator al Scripps Research Translational Institute, institut unde cercetătorii și clinicienii desfășoară studii menite să transforme descoperirile științifice în soluții medicale concrete. Specialistul american în boli cardiovasculare a descris inițiativa Microsoft ca un moment definitoriu în domeniul medicinei asistate de AI: „Deși testele nu au avut loc în condiții reale de practică medicală, este prima dovadă convingătoare privind potențialul inteligenței artificiale generative de a crește eficiența în medicină, atât în ceea ce privește acuratețea diagnosticelor, cât și reducerea costurilor.”