A fost descoperită o formă rară de lepră care exista în Americi de mii de ani
Lepra. Sau Boala Hansen. O infecție cronică ce, netratată, provoacă deformări ale oaselor și ale pielii. Până de curând, despre lepră se știa că exista în Europa, Asia și Oceania încă de acum 5000 de ani, dar că nu exista în Americi înainte de venirea coloniștilor europeni. O echipă internațională de cercetători, coordonată de Kirsten Bos de la Institutul Max Planck, a descoperit, însă, urme genetice de lepră în schelete vechi de 4000 de ani în Chile, adică cu mult înainte de perioada colonială. Boala exista în Europa în perioada tranziției neolitice, la fel ca ciuma, tuberculoza sau febra tifoidă Din perspectivă genetică, boala Hansen este cauzată fie de Mycobacterium leprae (agentul patogen dominant la nivel global), fie de Mycobacterium lepromatosis – un tip nou-identificat și rar. Recuperarea bacteriei M. leprae din oase arheologice din Europa sugerează că boala a apărut în Eurasia în perioada tranziției neolitice, acum aproximativ 7000 de ani. Estimări similare de apariție au fost propuse și pentru alte boli notabile precum ciuma, tuberculoza sau febra tifoidă. Oameni din diferite ere aveau provocări imunitare unice În ce privește M. lepromatosis, genomurile sale antice nu au fost încă descoperite, iar acestea ar putea oferi indicii importante despre istoria bolii Hansen. Kirsten Bos, coordonatoarea grupului de Paleopatologie Moleculară de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă, studiază de peste un deceniu oase afectate de boli, din contexte americane. Unele boli descoperite de grup erau așteptate – chiar anul trecut au găsit dovezi că familia bolilor înrudite cu sifilisul își are originile în Americi, însă, datorită tehnicilor avansate de a studia ADN-ul agenților patogeni antici Bos și echipa sa pot să studieze dincolo de „suspecții obișnuiți”. Despre bolile infecțioase în comunități din Americi nu se știu multe lucruri. Variatele ecosisteme în care oamenii au trăit au reprezentat provocări imunitare unice, nemaiîntâlnite în alte părți ale lumii – vorbim de o perioadă de 20 000 de ani. Studiile arheologice pe oase umane din Americile precolumbiene confirmă că epoca nu era lipsită de boli, însă urmele lăsate pe oase nu sunt întotdeauna specifice pentru a le putea atribui unei boli anume. A fost identificată o formă rară de lepră în schelete vechi de 4000 de ani din Chile Echipa lui Bos a colaborat îndeaproape cu cercetători din Argentina și Chile pentru a identifica oase potrivite pentru analiză și pentru a efectua munca meticuloasă de izolare a ADN-ului agenților patogeni antici. Printre ei, doctorandul Dario Ramirez de la Universitatea Națională din Cordoba, Argentina. El a identificat primul o semnătură genetică legată de lepră în schelete vechi de aproximativ 4000 de ani în schelete din Chile. „Inițial am fost sceptici, deoarece lepra este considerată o boală din perioada colonială, dar o evaluare mai atentă a ADN-ului a arătat că agentul patogen aparținea formei ”, explică el. Aceasta a oferit prima indicație că M. lepromatosis și M. leprae, deși ambele cauzează boala Hansen, ar putea avea istorii foarte diferite. Reconstrucția genomului a fost esențială pentru înțelegerea acestei povești. Deși recompunerea unui genom antic este întotdeauna o sarcină dificilă, în acest caz, patogenul era excepțional de bine conservat, ceea ce este rar pentru ADN-ul antic, mai ales pentru specimene atât de vechi, comentează Lesley Sitter, cercetătoare postdoctorală în echipa lui Bos, care a realizat analiza. Patogenul este înrudit cu toate formele moderne cunoscute de M. Lepromatosis, dar, cum există foarte puține genomuri disponibile pentru comparație, mai sunt multe de aflat. De ce este importantă o astfel de descoperire? Pentru că ea contrazice teoria conform căreia lepra a fost adusă în Americi de europeni. Pentru că arată că lepra exista în Americi de mii de ani Pentru că arată că lepra este o boală mult mai veche și mai răspândită decât se credea Scopul cercetării lui Kirsten Bos este să înțeleagă exact de unde a apărut boala și cum s-a răspândit în lume. „Până acum, dovezile indică o origine americană, dar vom avea nevoie de mai multe genomuri din alte epoci și contexte pentru a fi siguri”, a spus aceasta. Recent, patogenul a fost descoperit și la populații de veverițe din Marea Britanie și Irlanda, însă în Americi, acesta nu a fost identificat decât la om. Cu atât de puține date disponibile, originea sa rămâne, încă, un mister.
Blestemul din mormântul lui Tutankhamon, transformat în tratament promițător pentru leucemie
O ciupercă asociată odinioară cu moartea misterioasă a arheologilor care au lucrat în mormântul lui Tutankhamon capătă acum o reputație complet nouă: aliat promițător în tratamentul leucemiei, scrie New Atlas. Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania (UPenn) au descoperit că Aspergillus flavus produce molecule puternice ce pot sta la baza unei terapii oncologice țintite. Ciuperca letală transformată în medicament Aspergillus flavus este o ciupercă toxică, des întâlnită, cunoscută pentru reacțiile alergice și problemele respiratorii pe care le poate provoca. Însă cercetătorii de la UPenn au descoperit că aceasta conține o nouă clasă de compuși bioactivi: RiPPs (peptide sintetizate ribozomal și modificate post-translațional). Două dintre aceste peptide, numite asperigimicine, au oprit diviziunea celulelor leucemice, având o eficiență comparabilă cu tratamentele aprobate de FDA (). Compușii interferează cu formarea microtubulilor, esențiali în procesul de diviziune celulară. Tratamentul vizează exclusiv celulele leucemice, fără să afecteze alte forme de cancer precum cele de sân sau ficat. În plus, gena SLC46A3 acționează ca o „poartă” celulară, permițând pătrunderea eficientă a asperigimicinelor. Un nou orizont în cercetare Dacă în bacterii RiPP-urile apar frecvent, în ciuperci aceste molecule sunt o raritate, ceea ce sporește semnificativ importanța acestei descoperiri. Următorul pas este testarea pe modele animale, cu potențial de a ajunge la studii clinice și dezvoltarea unei noi clase de terapii naturale, țintite și eficiente împotriva cancerului. Rezultatele au fost publicate recent în revista Nature Chemical Biology.
Studiu: O bacterie prietenoasă din intestin te poate ajuta să dormi mai bine
Un nou studiu realizat de cercetători chinezi a identificat o legătură promițătoare între sănătatea intestinală și un somn de calitate, potrivit Science Blog. Echipa a descoperit că o tulpină specifică de bacterii intestinale, Lactobacillus helveticus CCFM1320, produce o moleculă esențială pentru creier numită SAM (S-adenozilmetionină), vitală pentru producția de melatonină (hormonul natural al somnului). Suplimentarea cu acest probiotic ar putea oferi ajutor persoanelor care suferă de insomnie. După ce au testat 60 de tulpini bacteriene, cercetătorii au observat că L. helveticus CCFM1320 produce de zece ori mai multă SAM decât celelalte. La șoarecii privați de somn, acest probiotic a îmbunătățit memoria și recunoașterea obiectelor, a redus comportamentele de tip anxios și hiperactiv, a sporit capacitatea de explorare spațială și a reglat nivelul hormonilor de stres. Aceste rezultate încurajatoare au deschis calea către testarea pe subiecți umani. Rezultate promițătoare în rândul pacienților Într-un studiu clinic de o lună, 60 de voluntari cu insomnie au primit fie un placebo, fie doze din acest probiotic. Cei care au primit doza mai mare au raportat îmbunătățiri semnificative ale somnului, scăderi ale cortizolului și creșteri ale nivelului de SAM. Probioticul nu modifică permanent flora intestinală, dar stimulează activitatea enzimelor implicate în sinteza melatoninei. Totuși, studiul are și limite. Majoritatea probelor de sânge au fost prelevate în timpul zilei, când nivelul de melatonină este în mod natural scăzut, iar bacteria nu pare să colonizeze permanent intestinul, ceea ce indică necesitatea unei administrări continue. Cu toate acestea, cercetarea deschide un nou capitol promițător în medicina somnului: în locul pastilelor, insomniile ar putea fi tratate într-o zi prin susținerea bacteriilor „prietenoase” din intestin, lăsând propriul microbiom să producă moleculele necesare pentru un somn odihnitor.
Sindromul ovarului polichistic ar putea fi cauzat de lipsa unor bacterii intestinale – studiu
Femeile cu sindromul ovarului polichistic (PCOS) au niveluri mai scăzute ale unei bacterii intestinale, sugerează un nou studiu. Această afecțiune poate provoca menstruații neregulate sau absente, creștere excesivă a părului, creștere în greutate și expune femeile la un risc mai mare de diabet de tip 2, hipertensiune arterială, probleme cardiace și cancer endometrial. Desfășurarea studiului Aixia Liu de la Universitatea Zhejiang din China și colegii săi au monitorizat 220 de femei din 44 de orașe din China, dintre care jumătate aveau sindromul ovarului polichistic (PCOS). Toate aveau sub 35 de ani și au furnizat probe de sânge, fecale și mucoasă uterină, potrivit SkyNews. Atât cele cu sindromul ovarului polichistic (PCOS), cât și cele fără au avut rate de sarcină similare, însă grupul cu PCOS a avut o probabilitate de două ori mai mare de a suferi complicații, inclusiv avort spontan, naștere prematură și diabet gestațional. Cercetarea a descoperit, de asemenea, că persoanele cu acest sindrom aveau aproximativ jumătate din cantitatea unei bacterii intestinale numite Parabacteroides Merdae. Bacteriile intestinale joacă un rol important P Merdae ajută la transformarea unui nutrient prezent în intestin, numit izoleucină, într-o substanță sănătoasă numită acizi grași cu lanț scurt, care sunt buni pentru sănătatea reproducerii. Cele cu PCOS aveau prea multă izoleucină în sânge și uter, deoarece aveau mai puține bacterii intestinale care să o transforme în acizi grași cu lanț scurt, utili pentru organism. Când oamenii de știință au administrat izoleucină suplimentară celulelor din uter, au descoperit că aceasta le făcea să îmbătrânească și să nu mai funcționeze corect. Această cercetare a sugerat că lipsa bacteriei intestinale P Merdae îngreuna sarcina, deoarece excesul de izoleucină dăuna celulelor reproductive. Dar, deși acest lucru ar putea sugera că modificarea microbiomului intestinal ar putea îmbunătăți fertilitatea, unii medici sunt sceptici. Andrea Dunaif, de la Școala de Medicină Icahn de la Mount Sinai din New York, a declarat pentru New Scientist că în urma cercetărilor sale a descoperit că fertilitatea se îmbunătățește adesea la femeile cu PCOS în vârstă de 30 de ani, în loc să provoace îmbătrânirea prematură a celulelor, așa cum sugerează această nouă cercetare. Cu toate acestea, descoperirile ar putea duce la îmbunătățirea tratamentelor pentru persoanele care suferă de această afecțiune. „Microbiomul este ceva [unde] se poate interveni cu diferite probiotice pentru a modifica [bacteriile]”, a spus ea. „Așadar, este bine să avem o țintă potențială de tratat, deoarece nu avem tratamente specifice pentru PCOS”.
Terapia care păcălește HIV și îl forțează într-o stare latentă permanentă
O echipă de cercetători de la Johns Hopkins Medicine a făcut un pas important în lupta împotriva HIV, dezvoltând o terapie genică ce poate forța virusul să intre într-o stare de „somn” permanent, scrie Science Blog. În loc să fie necesare tratamente zilnice pentru a inhiba replicarea virală, această metodă folosește mecanismele proprii ale virusului pentru a-i opri activitatea, cu potențialul de a deveni un tratament funcțional. Comutatorul natural al virusului Cheia descoperirii este o moleculă numită AST (transcript antisens), pe care HIV o produce în mod natural pentru a-și regla activitatea. Cercetătorii au modificat genetic celule imunitare umane pentru a produce în exces AST, blocând eficient replicarea HIV. Prin acest „mecanism de inactivare”, virusul a fost blocat, fără efecte negative asupra celulelor. În testele de laborator cu celule prelevate de la 15 persoane seropozitive, HIV a rămas inactiv chiar și după expunerea la stimuli puternici, iar terapia a funcționat în toate cazurile, demonstrând un potențial semnificativ pentru aplicare clinică. Rezultatele-cheie ale cercetării includ: AST a blocat reactivarea HIV în toate cele 15 mostre; efectul de „inactivare” a durat patru zile, până la degradarea ADN-ului introdus; metodele utilizate pentru a reactiva virusul au eșuat; celulele tratate nu au prezentat efecte negative. Spre un tratament durabil AST creează o barieră în jurul materialului genetic al virusului, împiedicându-l să se activeze și să se multiplice. Spre deosebire de terapiile clasice care vizează proteinele virale, această abordare modifică contextul genetic al virusului. Următorul pas este livrarea stabilă a AST în organism, pentru menținerea inactivității HIV.
Ministrul Sănătății: Centrul pentru mari arși de la Spitalul Alexandrescu are întârziere de un an din cauza blocajelor birocratice
În urma unei vizite la șantier, sâmbătă, ministrul a anunțat că a cerut antreprenorilor să accelereze lucrările prin prelungirea programului de lucru până la ora 23:00 pentru a recupera decalajele. Aceeași măsură va fi aplicată la toate șantierele de spitale noi care înregistrează întârzieri. Referitor la situația centrelor de mari arși la nivel național, Rogobete a explicat că la preluarea mandatului în 2022, când a ajuns la Ministerul Sănătății secretar de stat, a găsit trei proiecte complet blocate pentru perioada 2022-2023, pe care a reușit să le deblocheze prin finalizarea licitațiilor și semnarea contractelor de construcție. Centrul de la Timișoara este cel mai avansat – structura și eliportul sunt finalizate, urmând amenajările interioare, iar predarea este estimată pentru sfârșitul anului sau începutul lui 2026. La Târgu-Mureș lucrările au ajuns la etajul trei, în timp ce la București șantierul a depășit parterul. Aceste centre au fost planificate după tragedia de la Colectiv din 2015, când sistemul medical românesc s-a confruntat cu lipsa infrastructurii specializate pentru tratarea victimelor cu arsuri grave.
Care este cel mai sănătos parizer din România, potrivit lui Piedone. Expertiza șefului ANPC
Întrebat de vloggerița Ela Crăciun ce nu ar trebui să cumpărăm dacă am vedea ce vede ANPC în spate? Directorul ANPC, Cristian Popescu Piedone, a răspuns: „Nimic” Ela Crăciun l-a întrebat ce notă ar acorda riscurilor alimentare din România. Piedone a spus: „7 este indulgent. Piedone a mai spus că nu întotdeauna, ce este mai scump nu este și bun. „Nu. Asta și spuneam. Am întâlnit cazurile în care cel mai scump Vadu a fost cel mai prost. Parizerul de Tulcea este cel mai gustos”. Piedone ne-a arătat un exercițiu: cum să ne dăm seama în 30 de secunde că un local nu este sigur. „Prima oară, că faci sau nu faci, te duci la toaletă. Cum e toaleta așa e și bucătăria”, a spus directorul ANPC. Piedone a aflat din ce se face parizerul de porc Potrivit CANCAN, Cristian Popescu Piedone a inspectat o fabrică de procesare a cărnii unde a participat la procesul de producție al parizerului. A rămas surprins de ceea ce a văzut după ce a urmărit atent fiecare pas și le-a cerut angajaților detalii despre fiecare ingredient. A văzut că că se pune inclusiv gheață pentru că, în timpul amestecării, se încinge carnea. „Vedeți, dragi consumatori, ăsta e parizerul!”, a precizat Piedone. Fostului primar i-a plăcut foarte mult parizerul din această fabrică din Tulcea. I-a felicitat pe angajați pentru munca depusă și pentru respectul pe care îl arată față de consumatori. „Am ajuns la produsul finit. Bă, tată, dar e bun. Raportat la procesul tehnologic de fabricație acordat la produsul finit, felicitări! Respectați consumatorii, respectați fluxul tehnologic, am văzut vestiarele, am văzut dezinfecția personalului care intră în procesul de fabricare sau tranșare, am văzut echipamentele, am văzut aditivii care se găsesc și în laborator, și în produsul finit. Sunteți unul dintre cele mai mari abatoare de procesare a cărnii din județul Tulcea. Noi vă felicităm pentru buna desfășurare și grija față de consumator!”, a mai spus șeful ANPC. Citește și: Piedone a ajuns în control la firmele de pompe funebre din București. Ce făceau acești 2 comisari ANPC în spatele lui, în timpul verificărilor Piedone a închis o grădiniță din București din cauză că 11 copii și o educatoare au ajuns la spital cu stări de rău Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Ministrul Sănătății amenință cu concedierea medicilor care nu își respectă programul la spitalele de stat
„Sunt hotărât să asigur oamenii că acest fenomen se va opri”, a declarat ministrul, care pregătește o ordonanță de urgență. Măsura extremă poate ajunge până la desfacerea contractului de muncă pentru medicii care nu își respectă programul. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, nu se opune ca medicii să aibă două joburi, dar insistă că aceștia trebuie să își termine mai întâi programul la spitalul public. Pentru a controla această situație, vor fi crescute instrumentele administrative ale managerilor și șefilor de secție. În paralel, ministerul a trimis de vineri controale în teritoriu pentru a verifica abuzurile la concediile medicale. O echipă de experți formată din manageri de spital, reprezentanți ai universităților și ai CNAS lucrează la modificări legislative pentru a reduce aceste fenomene. „Nu vom putea stopa 100% aceste probleme, dar dacă le reducem semnificativ, este un progres”, a precizat ministrul, care promite să prezinte public cifrele reale, indiferent cât de nepopulare vor fi.
Originea COVID-19: OMS susține transmiterea de la animale, dar China refuză să furnizeze informații
Un grup consultativ științific al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a publicat vineri un raport privind originile COVID-19, concluzionând că dovezile disponibile sugerează că pandemia a fost cauzată de „transmiterea zoonotică”, fie direct de la lilieci, fie prin intermediul unei gazde intermediare. Raportul Grupului consultativ științific pentru originile noilor agenți patogeni (SAGO), format din 27 de experți independenți, internaționali și multidisciplinari, a precizat că multe dintre informațiile necesare pentru a evalua pe deplin toate ipotezele nu au fost furnizate. Cu toate acestea, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că „toate ipotezele trebuie să rămână pe masă, inclusiv răspândirea zoonotică și scurgerea din laborator”, potrivit Fox News. Concluziile vin pe fondul unor activități suspecte. OMS s-a deplasat în China la începutul anului 2021 împreună cu zoologul britanic Dr. Peter Daszak, care a fost exclus anul trecut din baroul avocaților și acuzat că a utilizat banii contribuabililor americani pentru a finanța cercetări privind câștigul de funcționalitate la laboratorul din Wuhan. Odată ajunși la laboratorul din Wuhan, Daszak și alții ar fi fost împiedicați să facă cercetările necesare pentru investigație. OMS a declarat că a cerut Chinei să împărtășească sute de secvențe genetice ale persoanelor infectate cu COVID-19 la începutul pandemiei, informații mai detaliate despre animalele vândute pe piețele din Wuhan și informații despre activitatea și condițiile de biosecuritate din laboratoarele din Wuhan. Până în prezent, China nu a împărtășit aceste informații nici SAGO, nici OMS. Casa Albă a evidențiat că publicația „The Proximal Origin of SARS-CoV-2″ – folosită în mod repetat pentru a discredita teoria scurgerii din laborator – a fost inspirată de dr. Anthony Fauci pentru a promova narațiunea conform căreia COVID-19 are origini naturale. Cel mai recent raport actualizează evaluarea pe baza articolelor evaluate de colegi, informațiilor nepublicate și studiilor de teren. Membrii SAGO s-au reunit de 52 de ori în diverse formate. „Înțelegerea originilor SARS-CoV-2 și a modului în care acesta a declanșat o pandemie este necesară pentru a preveni viitoare pandemii”, a scris Marietjie Venter, președinta grupului. „Munca de înțelegere a originilor SARS-CoV-2 rămâne neterminată”.
Studiu: Mitocondriile celulelor ajută sistemul imunitar să identifice bacteriile
Cercetătorii au aflat că mitocondriile pot simți un compus numit lactat, pe care bacteriile îl eliberează când produc energie. Acest lactat e ca un semnal de alarmă care le spune celulelor că sunt atacate de bacterii, anunță Science Alert. Când mitocondriile detectează lactatul, declanșează un mecanism prin care celulele albe din sânge numite neutrofile creează „capcane” – structuri lipicioase făcute din ADN și proteine care prind bacteriile și le distrug. „Acest lucru evidențiază un dialog complex între metabolismul bacteriilor și mecanismul energetic al celulei gazdă”, explică cercetătorul Andrew Monteith. Ceea ce îi surprinde pe oamenii de știință este că mitocondriile reușesc să detecteze bacteriile chiar dacă acestea sunt închise într-un compartiment separat din celulă. Cumva, „senzorii” mitocondriali captează semnalele din aceste spații izolate. Când cercetătorii au blocat capacitatea mitocondriilor de a detecta lactatul, celulele nu au mai putut produce capcane eficient. Asta înseamnă că bacteriile aveau mai multe șanse să scape și să se înmulțească. Descoperirea explică de ce pacienții cu lupus – o boală autoimună – au infecții frecvente. La acești pacienți, mitocondriile din neutrofile nu detectează corect lactatul bacterian, așa că nu produc suficiente capcane pentru bacterii. Descoperirea deschide drumul către noi tratamente. Medicamentele care îmbunătățesc detectarea mitocondrială ar putea ajuta persoanele cu sistem imunitar slăbit. La fel, în cazul bolilor în care aceste capcane celulare fac mai mult rău decât bine – cum e COVID-19 sever – s-ar putea limita această reacție. Studiul face parte dintr-un domeniu nou numit imunometabolism, care studiază cum metabolismul și sistemul imunitar lucrează împreună. Mitocondriile nu sunt doar „centralele energetice” ale celulei, ci și turnurile de veghe care detectează cele mai slabe semnale ale bacteriilor invadatoare.