Etichetă: Sănătate

Analiză: Crește interesul pentru controalele oftalmologice. Cazurile de cataractă depistate le-au depășit pe cele din 2025

Consultațiile oftalmologice realizate în primele trei luni ale anului 2026 în rețeaua OPTIblu, se apropie deja de nivelul raportat pentru întreg anul 2025, arată o analiză realizată pe baza datelor interne ale companiei. În perioada ianuarie–martie 2026, consultațiile efectuate au reprezentat 89% din totalul înregistrat pe parcursul întregului an 2025. Totodată, cazurile de cataractă identificate în primele cinci luni din 2026 au depășit deja cu aproximativ 15% totalul raportat anul trecut. Cazurile de cataractă identificate în primele trei luni din 2026 au depășit deja cu aproximativ 15% totalul raportat pentru întreg anul trecut Evoluția indică un interes mai mare pentru sănătatea vederii și prevenirea problemelor oftalmologice, susținut și de accesul gratuit la consultații în cabinetele specializate. Datele interne arată că pacienții de peste 44 de ani reprezintă aproape jumătate din totalul consultațiilor analizate: 48% în 2025 și 48,7% în primele luni din 2026. Deși datele pentru 2026 sunt parțiale, consultațiile realizate pentru pacienții de peste 44 de ani au ajuns deja la aproximativ 90% din totalul înregistrat pentru această categorie pe parcursul întregului an 2025. Această situație confirmă importanța evaluărilor oftalmologice regulate după vârsta de 40 de ani, etapă în care pot apărea schimbări precum dificultatea de a vedea clar la apropiere, oboseala oculară sau nevoia de actualizare a corecției optice. Cu toate acestea, datele arată că evaluările complete pot contribui la identificarea timpurie a unor probleme de vedere care, în stadii incipiente, pot fi ușor confundate cu disconforturi firești asociate vârstei. Prezbiopia, cel mai frecvent diagnostic Cel mai frecvent diagnostic observat în rândul pacienților de peste 44 de ani este prezbiopia, care reprezintă 39,3% din diagnosticele raportate pentru această categorie în 2025 și 36,9% în perioada analizată din 2026. Prezbiopia este una dintre cele mai comune modificări ale vederii după 40 de ani și se poate manifesta prin dificultăți la citit, nevoia de a îndepărta telefonul sau cartea pentru a vedea mai clar ori oboseală oculară în timpul activităților care presupun vederea de aproape. Consultația realizată pentru o problemă aparent simplă, precum dificultatea de a vedea clar la apropiere, poate ajuta la identificarea unor afecțiuni care necesită monitorizare. Crește numărul cazurilor de cataractă Un astfel de semnal este important în cazul cataractei. În perioada analizată din 2026, au fost înregistrate deja un număr de cazuri mai mare comparativ cu întreg anul 2025, iar o parte dintre acestea au fost identificate la pacienți sub 65 de ani, cu o creștere notabilă comparativ cu anul precedent, potrivit analizei. „Unul dintre semnalele importante din analiza noastră este numărul mai mare de cazuri de cataractă observate la persoane cu vârsta sub 65 de ani în perioada analizată din 2026. Deși cataracta este asociată, în mod obișnuit, cu înaintarea în vârstă, datele noastre arată că astfel de modificări pot fi observate și la persoane mai tinere decât ne-am aștepta. Acest lucru arată cât de important este consultul complet, chiar și atunci când pacientul vine pentru o problemă aparent simplă, cum ar fi vederea de aproape. Depistarea timpurie le oferă pacienților șansa unei monitorizări corecte și a unei decizii medicale luate la momentul potrivit”, a declarat Alina Bistreanu, CEO Optical Investment Group. Multe cazuri de astigmatism și hipermetropie la persoane peste 44 de ani Pe lângă prezbiopie și cataractă, analiza arată o pondere importantă a astigmatismului și hipermetropiei în rândul pacienților de peste 44 de ani. Hipermetropia a crescut ca pondere de la 22% în 2025 la 25,9% în primele luni din 2026. Grupa 44–54 de ani este cea mai numeroasă categorie de pacienți în ambele perioade analizate. Această etapă coincide frecvent cu debutul prezbiopiei și poate reprezenta un moment potrivit pentru ca pacienții să includă controlul oftalmologic în rutina lor de prevenție, nu doar ca reacție la apariția unor simptome evidente.

Mușcătura de căpușă: Ce ai de făcut / Când e necesar antibioticul

Bau-baul verii petrecute în natură: căpușa. Nu poți să te bucuri de un picnic la iarbă verde fără să te uiți peste tot în jurul tău după căpușe. Mai ales că au o mușcătură ce poate trece neobservată ore întregi. Dar în fiecare vară medicii atrag atenția că nu e de glumit cu mușcătura de căpușă. Căpușa este responsabilă pentru transmiterea multor boli infecțioase: boala Lyme, encefalita, febra butonoasă, anaplasmoza. Măsurile de prevenție recomandate de medici Folosirea unor repelenți pe bază de DEET sau icaridină. Acestea țin insectele la distanță pentru că le bruiază receptorii olfactivi, astfel încât identificarea persoanei devine foarte grea. Insectele își aleg victimele folosindu-se de informații precum dioxidul de carbon expirat, căldura coprului și substanțele chimice emanate de piele. Trebuie să evitați să stai direct pe pământ. Când plecați în natură, luați-vă și o pătură. Inspectați pătura înainte s-o aduceți înapoi acasă. Inspectați-vă corpul, în special scalpul, axilele, zona gâtului, zona inghinală, spatele, genunchii și zona din spatele urechilor. Purtați încălțăminte închisă, șosete și pantaloni lungi. Preferați hainele deschise la culoare. Cercetările arată că insectele hematofage sunt atrase de negru, bleumarin, roșu închis, portocaliu, alte culori foarte închise sau saturate. În schimb, nu sunt atrase de alb sau bej, kaki deschis, verde foarte deschis sau nuanțe pastelate. Un studiu publicat în nature Communications arată că, după ce detectează dioxidul de carbon expirat, țânțarii și alte insecte hematofage încep să caute culori – în special roșu, portocaliu, negru și cyan. Ignoră verdele, albastrul, movul, albul. Explicațiile sunt două: mai întâi este conttrastul vizual – hainele închise la culoare ies mai mult în evidență pe fundalul cerului sau al vegetației, iar a doua – temperatura – culorile închise absorb mai multă căldură, iar insectele sunt atrase de sursele de căldură. Când este necesară profilaxia cu antibiotice În majoritatea cazurilor nu se recomandă antibioticele. Profilaxia e indicată doar în cazuri bine definite. Profilaxia cu antibiotice e luată în considerare în următoarele condiții: fie căpușa este identificată ca aparținând genului Ixodes (care transmite boala Lyme), dacă a stat atașată de piele cel puțin 36 de ore (riscul transmiterii bacteriei crește semnificativ), mușcătura s-a produs într-o zonă în care au fost identificate și alte cazuri de Lyme (există un risc ridicat ca acele căpușse să fie infectate). Antibioticul poate fi administrat în cel mult 72 de ore de la îndepărtarea căpușei. De obicei, medicul reomandă Doxiciclină în doză unică – 200 de mg la adulți, 4,4 mg/kg la copii. Medicul trebuie consultat pentru orice administrare de antibiotic. Căpușa a fost atașată doar câteva ore, nu era din genul Ixodes, persoana nu are simptome. Este importantă monitorizarea stării de sănătate timp de 30 de zile de la mușcătură. Consultați medicul dacă apare o pată roșie care se mărește (eritem migrator) și mai ales dacă depășește 5 cm, dacă aveți febră, frisoane, dureri musculare sau articulare, dureri de cap intense, oboseală neobișnuită, tulburări neurologice sau palpitații. Cum trebuie îndepărtată căpușa? Se folosește o pensetă cu vârf fin. Prindeți căpușa cât mai aproape de piele, trageți căpușa ferm, fără să răsuciți. Dezinfectați zona după îndepărtare. Nu aplicați alcool, vaselină, lac d eunghii sau alte substanțe înainte de extragere pentru că există riscul ca insecta să elimine conținutul stomacului în timpul desprinderii.

Avertisment pe vreme de caniculă: aerul condiționat neîntreținut poate agrava bolile respiratorii

Specialiștii recomandă igienizarea regulată a filtrelor, mai ales în sezonul cald, când utilizarea sistemelor de climatizare este la nivel maxim. Filtrele murdare, sursă de alergeni și iritații respiratorii Medicii explică faptul că filtrele necurățate pot reține praf, polen, mucegaiuri și bacterii, care sunt apoi recirculate în aerul respirat. Pentru pacienții cu astm bronșic, BPOC sau alte boli pulmonare cronice, expunerea la acești factori poate duce la agravarea simptomelor și la episoade de exacerbare. „Problema apare când filtrele nu sunt întreținute corespunzător” – avertismentul medicului pneumolog „Aerul condiționat nu reprezintă un pericol în sine. Problema apare atunci când filtrele nu sunt curățate și întreținute corespunzător”, explică dr. Simina Mustățea, medic pneumolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu. Aceasta arată că aerul recirculat poate transporta particule iritante pentru căile respiratorii. Creștere a cazurilor de tuse și dificultăți de respirație în sezonul cald Potrivit medicilor, în această perioadă sunt frecvente cazurile de pacienți care acuză accentuarea tusei, respirație dificilă sau crize de astm, iar unul dintre factorii favorizanți poate fi utilizarea aparatelor de aer condiționat neigienizate. Recomandări: igienizarea periodică și evitarea diferențelor mari de temperatură Specialiștii recomandă curățarea periodică a filtrelor, igienizarea profesională a sistemelor de climatizare și schimbarea regulată a filtrului de habitaclu din autoturisme. De asemenea, diferența de temperatură între interior și exterior nu ar trebui să depășească 6–8°C. Măsuri simple pentru prevenirea agravării bolilor pulmonare Medicii subliniază că prevenția începe cu gesturi simple. Un aparat de aer condiționat bine întreținut poate asigura confort termic fără a afecta sănătatea respiratorie, contribuind la reducerea riscului de exacerbări la pacienții vulnerabili.

Raport: 82% dintre europeni acceptă AI în sănătate, dar încrederea rămâne la medici: viitorul este un model hibrid

La nivelul întregului continent, gradul de satisfacție față de sistemele de sănătate nu și-a revenit: doar 56% dintre europeni se declară mulțumiți, procent similar cu cel din 2025, 58%, ceea ce confirmă stagnarea observată în ultimii ani după scăderea înregistrată în perioada post-pandemie. Întrebați care sunt cele mai mari provocări din sistemul de sănătate al țării lor, 67% dintre respondenți indică deficitul de personal medical și timpii lungi de așteptare care rezultă din această situație. Totodată, accesul la servicii medicale accesibile din punct de vedere financiar este perceput ca fiind amenințat, 43% considerând acest aspect o preocupare majoră, alături de îmbătrânirea populației și creșterea numărului de persoane cu afecțiuni cronice (56%) și de extinderea problemelor de sănătate mintală (53%). Întrebați care ar fi prima măsură pe care ar adopta-o dacă ar fi ministru al sănătății, 58% ar prioritiza reducerea timpilor de așteptare prin creșterea disponibilității personalului medical, iar 49% ar îmbunătăți accesul la serviciile de asistență medicală primară. Ca răspuns la aceste presiuni, europenii își asumă un rol tot mai activ în gestionarea propriei sănătăți. 78% consideră că dispun de cunoștințele și resursele necesare pentru a avea grijă de propria sănătate, iar 94% recurg la automedicație pentru cel puțin unele probleme de sănătate. De asemenea, majoritatea (85%) utilizează unul sau mai multe instrumente de monitorizare a sănătății, de la dispozitive de urmărire a activității fizice până la aparate utilizate acasă pentru măsurarea diferiților parametri de sănătate. Acceptare largă a utilizării AI în domeniul sănătății Pe fondul acestei autonomii crescânde în gestionarea sănătății, inteligența artificială a devenit o prezență obișnuită în viața de zi cu zi: 55% dintre europeni folosesc în prezent AI în legătură cu sănătatea lor, iar 82% sunt deschiși ca aceasta să joace un rol în îngrijirea lor medicală. O proporție semnificativă (43%) s-ar declara chiar dispuși să permită accesul AI la întregul istoric medical pentru a îmbunătăți diagnosticarea, prevenția sau tratamentul, iar 49% au deja încredere sau ar fi dispuși să aibă încredere într-un diagnostic generat de inteligența artificială. În ciuda adoptării AI, încrederea se identifică în continuare cu o dimensiune umană Majoritatea europenilor îi consideră pe medicii de familie (77%) și pe farmaciști (57%) principalele surse de influență în deciziile privind sănătatea, iar aceștia sunt și cei care stabilesc limite clare privind rolul AI în îngrijirea medicală. Deschiderea cea mai mare se înregistrează pentru activități administrative și de monitorizare, precum programarea consultațiilor și gestionarea urmăririi tratamentelor (50%), luarea de notițe în timpul consulturilor medicale și monitorizarea bolilor cronice (36%). Pe scurt, europenii acceptă AI ca asistent în domeniul sănătății, însă își doresc ca deciziile finale să rămână în mâinile oamenilor. De altfel, 38% declară că sunt preocupați de reducerea interacțiunii umane într-un sistem medical bazat pe AI, iar 35% se tem că ar putea scădea calitatea comunicării cu profesioniștii din sănătate. Rolul profesioniștilor din sănătate este în transformare Europenii nu își doresc ca profesioniștii din sănătate să își reducă implicarea odată cu extinderea utilizării AI. Dimpotrivă, așteptările față de aceștia cresc. 41% se așteaptă ca profesioniștii din sănătate să ofere mai multe consultații digitale și la distanță, 30% consideră că aceștia vor deveni și mai importanți ca puncte de contact umane și de încredere, iar 26% îi văd în rolul de consilieri și interpreți ai informațiilor medicale, ajutând pacienții să navigheze printre volume tot mai mari de informații despre sănătate. Doar 20% consideră că importanța profesioniștilor din sănătate va scădea din cauza AI. Cu alte cuvinte, inteligența artificială schimbă rolul acestora, dar îl extinde, nu îl diminuează. Viitorul sănătății: model hibrid între tehnologie și medicină umană Concluziile Raportului de Sănătate STADA 2026 descriu o nouă realitate a sistemului de sănătate, în care pacienții implicați, instrumentele digitale și expertiza umană nu mai reprezintă lumi separate. „Una dintre cele mai clare concluzii ale acestui raport este că această transformare nu este o soluție temporară pentru un sistem suprasolicitat, ci devine noul model de funcționare”, concluzionează Peter Goldschmidt, CEO STADA Group. „Chiar și în rândul celor mai deschiși față de AI, dorința este de a beneficia de sprijin, nu de a înlocui factorul uman. Farmaciile reprezintă unul dintre cele mai accesibile și mai de încredere puncte de contact ale europenilor cu sistemul de sănătate, iar întrebarea nu este dacă se vor schimba, ci cum vor evolua pentru a combina expertiza umană cu viteza și capacitatea instrumentelor digitale”.

Operații pe plămâni prin incizii mici. Ce beneficii aduc față de chirurgia clasică (P)

Operațiile pe plămâni sunt intervenții de chirurgie toracică, percepute adesea ca fiind dificile. În prezent, pentru anumite afecțiuni pulmonare și pleurale, sunt disponibile și opțiuni de tratament chirurgical minim invaziv, atunci când există indicație, care oferă beneficii importante pentru pacient. O tehnică operatorie minim invazivă este chirurgia toracică video-asistată, prescurtată VATS, de la Video-Assisted Thoracoscopic Surgery. Tehnica implică incizii de mici dimensiuni la nivelul toracelui, prin care chirurgul introduce o cameră video și instrumente speciale. O intervenție de chirurgie toracică video-asistată poate fi realizată în scop diagnostic, pentru explorarea cavității pleurale și a structurilor intratoracice, cu prelevarea de biopsii pulmonare sau pleurale, atunci când este necesar, sau în scop terapeutic, pentru rezecții pulmonare sau pleurodeză. Comparativ cu chirurgia toracică deschisă, respectiv toracotomia, VATS este realizată în cazuri selectate, cu durere postoperatorie mai redusă, mobilizare mai rapidă a pacientului, spitalizare mai scurtă și rezultate estetice mai bune, toate datorită inciziilor de mici dimensiuni. În cazuri atent selectate, în special în cancerul pulmonar în stadii incipiente, rezultatele VATS pot fi comparabile cu cele ale chirurgiei deschise, vizualizarea pe monitor ajutând chirurgul să realizeze disecția și rezecția în condiții de precizie. Chirurgia toracică video-asistată poate fi recomandată ca tratament pentru afecțiuni precum un nodul pulmonar care necesită biopsie sau rezecție, revărsate pleurale, pneumotorax, chisturi sau tumori mediastinale, anumite cazuri de cancer pulmonar sau metastaze pulmonare operabile. Este important de menționat că medicul este cel care decide dacă poate fi realizat un tratament prin chirurgie toracică video-asistată sau printr-o altă metodă. În stabilirea metodei chirurgicale optime sunt luate în calcul numeroase aspecte, precum complexitatea cazului, stadiul bolii, funcția respiratorie și starea generală de sănătate a pacientului. Pentru obținerea unor rezultate bune, sunt importante experiența echipei chirurgicale, dotările adecvate și îngrijirea perioperatorie. De aceea, pacienții cu leziuni pulmonare, mediastinale sau pleurale ar trebui să se adreseze unui centru specializat, cu experiență în chirurgie toracică, pentru stabilirea diagnosticului corect și indicarea abordului chirurgical potrivit pentru fiecare caz în parte. La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții au acces la intervenții complexe de chirurgie toracică, realizate de medici cu vastă experiență, inclusiv prin intervenții VATS, atunci când există această indicație. Operațiile au loc în unul dintre cele mai bine dotate blocuri operatorii din România, cu sprijinul Secției ATI de categoria I, cu nivel de competență extinsă. Atunci când este recomandat și tratament oncologic în completarea celui chirurgical, pacienții au acces la o abordare multimodală integrată, la Centrul Oncologic SANADOR, conform indicației stabilite pentru fiecare caz în parte.

Zece metode simple care pot reduce riscul de diabet

Cercetările recente arată că reducerea grăsimii viscerale, adică grăsimea abdominală profundă care înconjoară organele interne, joacă un rol important în prevenirea diabetului de tip 2. Această grăsime este mai periculoasă decât cea aflată imediat sub piele, pentru că poate favoriza inflamația și rezistența la insulină. Există însă mai multe măsuri care pot ajuta la reducerea acestei grăsimi și la îmbunătățirea sănătății metabolice, potrivit MediaFeed. Iată 10 metode prin care îți poți reduce riscul de diabet, prin scăderea grăsimii viscerale. Include antrenamentele de forță în rutina ta Antrenamentele de forță pot avea un efect important asupra nivelului de grăsime viscerală. Exercițiile cu greutăți sau alte forme de antrenament de rezistență, făcute de două până la patru ori pe săptămână, ajută la creșterea masei musculare. Mai multă masă musculară înseamnă un metabolism mai activ, inclusiv în repaus, ceea ce poate contribui la arderea grăsimii viscerale. Fă exerciții aerobice în mod regulat Exercițiile aerobice sunt importante pentru reducerea grăsimii viscerale și pentru sănătatea inimii. Mersul rapid, ciclismul sau înotul îmbunătățesc condiția cardiovasculară și pot ajuta la reducerea grăsimii abdominale atunci când sunt practicate constant. Adoptă o dietă mediteraneană Un stil alimentar de tip mediteranean este bogat în nutrienți și poate ajuta la reducerea grăsimii viscerale. Această dietă se bazează pe legume, pește, ulei de măsline și cereale integrale, alimente care susțin sănătatea metabolică. Ai grijă să consumi suficiente proteine Un aport suficient de proteine este important pentru menținerea masei musculare și pentru reducerea grăsimii viscerale. Un consum de cel puțin 100 de grame de proteine pe zi poate susține dezvoltarea masei musculare și metabolismul grăsimilor. Dormi suficient și bine Somnul de calitate este important pentru reducerea grăsimii viscerale și pentru scăderea riscului de diabet. Somnul insuficient sau de slabă calitate este asociat cu acumularea grăsimii viscerale. De aceea, este recomandat un somn odihnitor de 7 până la 9 ore pe noapte. Ține stresul sub control Stresul cronic poate contribui, în timp, la acumularea grăsimii viscerale. Tehnici precum yoga, meditația sau exercițiile de respirație profundă pot ajuta la reducerea stresului și la gestionarea mai bună a acestuia. Măsoară-ți circumferința taliei Circumferința taliei poate arăta mai clar schimbările legate de grăsimea viscerală decât simpla măsurare a greutății. Măsurarea regulată a taliei te poate ajuta să urmărești progresul și să îți ajustezi stilul de viață atunci când este nevoie. Hidratează-te corespunzător Hidratarea are un rol important în procesele metabolice și în reducerea grăsimii corporale. Consumul suficient de apă susține digestia, ajută la controlul apetitului și poate contribui la scăderea grăsimii corporale. Limitează alimentele procesate Alimentele procesate conțin adesea cantități mari de grăsimi nesănătoase și zaharuri, care pot favoriza acumularea grăsimii viscerale. Alege alimente integrale, cât mai puțin procesate, pentru o dietă mai echilibrată și pentru reducerea depozitelor de grăsime dăunătoare. Fă controale medicale regulate Controalele medicale de rutină pot ajuta la monitorizarea sănătății metabolice și la depistarea timpurie a riscului de diabet. Analizele și screeningurile regulate permit intervenții la timp și recomandări adaptate fiecărei persoane.

De ce nu ar trebui să pui cutia cu ouă direct în frigider. Riscul despre care avertizează specialiștii

Ouăle sunt vândute în cutii de carton cu capacități diferite, de la 10 până la 20 de bucăți, mult peste spațiul disponibil în compartimentul special al frigiderului, care oferă de obicei doar 6 locuri. Pentru a le face loc, mulți oameni pun pur și simplu întreaga cutie în frigider. Este o greșeală, potrivit demotivateur.fr. Ouăle pot fi lăsate la temperatura camerei, în cutia originală, cu câteva precauții. Ce se ascunde, de fapt, pe cutia de ouă Ambalajele de ouă nu sunt foarte curate, iar suprafața de carton e greu de igienizat. Organizația germană de protecție a consumatorilor Zentrale VerbraucherBerlin a atras atenția că pe cutie pot rămâne urme de materii fecale și bacterii precum salmonella, provenite direct de pe cojile ouălor. Aceste urme pot rămâne lipite în alveolele cutiei, iar introducerea ei în frigider riscă să contamineze alte alimente. Specialiștii recomandă să nu clătiți niciodată ouăle înainte de a le pune la păstrare. Coaja are o barieră protectoare subțire care împiedică pătrunderea bacteriilor în interior, iar spălarea poate afecta tocmai această protecție naturală. Ce recomandă specialiștii Cutiile de ouă ar trebui aruncate după utilizare și nu refolosite. De asemenea, este important să vă spălați pe mâini și să curățați ustensilele de bucătărie care au intrat în contact cu ouăle crude, pentru a evita răspândirea bacteriilor pe alte alimente sau suprafețe. Pentru depozitare, fie în frigider, fie la temperatura camerei, sunt recomandate cutiile reutilizabile din sticlă sau plastic, mai ușor de spălat. Odată fierte, ouăle nu mai prezintă niciun risc.

Cerneala care nu mai pleacă. Ce spun medicii despre tatuaje și efectele lor asupra sănătății

Deși oamenii își tatuează corpul de mii de ani, pentru motive spirituale, culturale sau personale, știința încă descoperă implicațiile medicale ale acestei practici tot mai populare. Introducerea pigmentului de tatuaj în piele declanșează imediat un răspuns al sistemului imunitar. Particulele de cerneală ajung în derm, stratul median al pielii, unde sunt recunoscute ca substanțe străine. Organismul trimite celule imunitare pentru a le elimina, însă acestea sunt prea mari pentru a fi distruse complet. Acest proces explică permanența tatuajelor, dar și faptul că organismul se află într-o stare de inflamație cronică de intensitate scăzută. Cerneala ajunge în ganglionii limfatici Cercetările arată că particule de cerneală pot migra prin sistemul limfatic și se pot acumula în ganglionii limfatici, centre-cheie ale imunității, scrie Science Alert. Un exemplu recent este cel al artistului Machine Gun Kelly, care a declarat că, după un tatuaj masiv de tip blackwork în zona trunchiului și a axilelor, a suferit reacții severe, inclusiv îngălbenirea pielii și stare accentuată de rău. Compoziția chimică a cernelurilor Potrivit microbiologului medical Manal Mohammed, într-un articol publicat în The Conversation, cernelurile moderne sunt un amestec complex de pigmenți, solvenți, conservanți și impurități. Mulți pigmenți au fost inițial dezvoltați pentru vopsele industriale, materiale plastice sau tonere de imprimantă, nu pentru injectarea în pielea umană. Analizele de laborator au identificat urme de metale grele precum nichel, cobalt, crom și, rar, plumb. În cantități mari, acestea pot provoca toxicitate, leziuni ale organelor interne, efecte neurologice și un risc crescut de cancer. În unele cazuri, au fost raportate reacții alergice severe, mai ales în urma utilizării cernelurilor colorate. Riscuri pe termen lung Cernelurile roșii, galbene și portocalii sunt asociate mai frecvent cu inflamații cronice, mâncărimi persistente și granulomatoză. Pigmenții azoici, utilizați pentru culori intense, se pot degrada sub acțiunea radiațiilor UV sau a laserului, formând amine aromatice, substanțe corelate în studii de laborator cu cancerul și deteriorarea ADN-ului. Deși nu există dovezi ferme care să lege direct tatuajele de cancer la oameni, un studiu observațional recent a indicat un risc cu 29% mai mare de melanom la persoanele tatuate, rezultat care necesită investigații suplimentare. Nevoia de informare și reglementare Specialiștii avertizează că procesul de tatuare presupune și riscuri de infecție, în condițiile în care pielea, barieră naturală împotriva bacteriilor și virusurilor, este perforată. În multe țări, industria tatuajelor rămâne slab reglementată. „Tatuajele sunt o formă puternică de exprimare personală, dar implică o expunere chimică pe viață”, avertizează Mohammed, subliniind necesitatea unei reglementări mai stricte și a unor cercetări științifice continue.

10 dezvăluiri surprinzătoare despre uleiul de pește omega-3

Un studiu recent pune la îndoială eficacitatea suplimentelor cu ulei de pește omega-3. Americanii cheltuie peste 1 miliard de dolari anual pe aceste produse. Cercetarea a fost realizată de Keck Medicine, din cadrul Universității din Southern California. Cercetătorii au analizat impactul uleiului de pește la persoane în vârstă. Participanții erau expuși unui risc crescut de a dezvolta Alzheimer, conform mediafeed.co. Studiul a urmărit dacă acizii omega-3 ajung, de fapt, la creier. Nivelurile de DHA din lichidul cefalorahidian au crescut cu 17%. Rezultatul arată că suplimentele au fost absorbite eficient de organism. Drumul până la creier nu s-a tradus însă în beneficii cognitive clare. De ce nu s-au observat îmbunătățiri ale memoriei Participanții nu au avut rezultate mai bune la testele cognitive. Nu a existat o diferență față de grupul care a primit placebo. Imagistica cerebrală nu a arătat o încetinire a îmbătrânirii creierului. Suplimentele nu au prevenit nici atrofia hipocampului, zona legată de memorie. Aproape jumătate dintre participanți purtau gena APOE4, legată de riscul de Alzheimer. Această genă poate influența modul în care creierul procesează omega-3. Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare, pentru confirmare. Cercetătorii sugerează că omega-3 ar putea fi mai benefic prin alimentație. Dieta mediteraneană este bogată, în mod natural, în acești nutrienți. Combinația cu alți nutrienți ar putea spori beneficiile pentru creier. Ce recomandă, de fapt, cercetătorii pentru sănătatea creierului Sănătatea generală rămâne esențială pentru reducerea riscului de Alzheimer. Exercițiile fizice, somnul de calitate și alimentația echilibrată sunt recomandate constant. Obiceiurile sănătoase de viață sunt comparate cu întreținerea regulată a unei mașini. Cercetătorii explorează și medicamente care ar ajuta creierul să folosească mai bine omega-3. Studiul sugerează o reevaluare a rolului suplimentelor cu omega-3 pentru creier. Acestea nu par să fie măsura preventivă pe care mulți o sperau. Cercetătorii recomandă, în schimb, schimbări mai ample ale stilului de viață. Omega-3 ajunge în creier, dar efectele sunt limitate. Nu îmbunătățește memoria și nici performanțele cognitive. Nu încetinește îmbătrânirea creierului. Genetica (APOE4) poate influența eficiența suplimentelor. Dieta mediteraneană ar putea fi mai benefică decât suplimentele. Exercițiile, somnul și alimentația sunt mai importante pentru sănătatea creierului. Stilul de viață sănătos reduce riscul declinului cognitiv. Se caută tratamente care să valorifice mai bine omega-3. Modul în care creierul folosește omega-3 este complex și diferă de la o persoană la alta. Omega-3 nu este soluția miraculoasă pentru prevenirea bolii Alzheimer.

Ce trebuie să conțină trusa medicală de vacanță? Sfaturile unui farmacist

O trusă medicală de călătorie nu trebuie să fie complicată, ci adaptată destinației, activităților planificate și stării de sănătate a fiecărei persoane, afirmă farmacista cliniciană Sue Ojageer, într-un interviu acordat publicației The Independent. Potrivit acesteia, o pregătire atentă înainte de plecare poate face diferența în cazul unor situații neprevăzute apărute în timpul vacanței. Ce ar trebui să conțină trusa medicală Sue Ojageer recomandă ca adulții să aibă în bagaj un antihistaminic pentru alergii sau înțepături de insecte, șervețele antiseptice, un unguent cu antibiotic și plasturi pentru răni minore. De asemenea, aceasta recomandă un analgezic pentru dureri provocate de călătorie sau de îmbolnăviri și un termometru digital. Farmacista mai spune că un dezinfectant pentru mâini, crema cu protecție solară, un repelent împotriva insectelor și plicurile cu săruri de rehidratare orală sunt utile pentru prevenirea deshidratării, arsurilor solare, înțepăturilor și unor îmbolnăviri. „O trusă medicală de călătorie nu trebuie să fie complicată; trebuie doar să fie personalizată. Planificarea din timp, în funcție de destinație, activități, istoricul medical și persoanele cu care călătorești, poate face toată diferența dacă apare o situație neprevăzută”, a declarat Sue Ojageer. Recomandări pentru vârstnici și copii Farmacista atrage atenția că persoanele în vârstă au nevoi suplimentare în timpul călătoriilor. Ea recomandă includerea în bagaj a ciorapilor compresivi, precum și a încărcătoarelor, bateriilor și dispozitivelor medicale necesare, cum ar fi monitoarele utilizate pentru diverse afecțiuni. În cazul bebelușilor și copiilor mici, trusa ar trebui să conțină antipiretice pediatrice, spray nazal cu ser fiziologic, cremă pentru iritațiile de scutec și soluții cu electroliți pentru rehidratare. „Este întotdeauna mai ușor să ai la tine produsele cu care ești deja familiarizat decât să le cauți în timpul călătoriei”, a explicat farmacista. Ojageer spune că, atunci când călătorește împreună cu cei cinci copii ai săi, ia întotdeauna medicamente pentru febră destinate copiilor, soluții cu electroliți și rezerve suplimentare. Trusa trebuie adaptată destinației Specialista recomandă ca trusa medicală să fie pregătită în funcție de activitățile planificate. Pentru drumeții sunt utile plasturii pentru bășici, iar în zonele cu temperaturi ridicate sunt recomandate tabletele cu electroliți pentru prevenirea deshidratării. În cazul deplasărilor în regiuni izolate, unde accesul la apă potabilă este limitat, aceasta recomandă tablete pentru purificarea apei sau un filtru portabil. Dacă există riscul consumului unor alimente care pot provoca tulburări digestive, farmacista spune că este indicată includerea unui antidiareic sau, la recomandarea medicului, a unui antibiotic prescris. Pentru destinațiile cu mulți țânțari, Ojageer recomandă utilizarea repelentelor aprobate de autoritățile competente, deși amintește că un studiu recent a arătat că unele specii de țânțari au început să fie atrase de repelentele pe bază de DEET, utilizate de zeci de ani. Nu uitați medicamentele prescrise și asigurarea medicală Sue Ojageer recomandă ca persoanele aflate sub tratament să își ia medicamente suficiente pentru întreaga călătorie și o rezervă pentru încă trei până la șapte zile, păstrată în bagajul de mână, în cazul unor întârzieri sau incidente. Ea subliniază că persoanele cu alergii severe nu ar trebui să plece fără medicația de urgență prescrisă, inclusiv epinefrină, dacă aceasta este necesară. Farmacista recomandă și încheierea unei asigurări medicale de călătorie, precum și păstrarea unei liste tipărite cu medicamentele administrate și a unor copii digitale ale rețetelor. „Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac călătorii este să nu aibă un plan de rezervă în cazul în care se îmbolnăvesc sau rămân fără medicamente”, a avertizat Sue Ojageer.