Etichetă: Sănătate

Hantavirus / Imunologul care a creat vaccinul anti-Covid: Nu va exista o pandemie. E nevoie de 10 luni pentru tehnologii anti-hantavirus

„Suntem sau nu în fața unei pandemii de hantavirus?”, este o întrebare multiplicată de prea multe ori pentru ca ea să nu capete un răspuns, iar imunologul laureat cu Nobelul pentru Medicină în 2023 Drew Weissman temperează îngrijorarea și spune că, într-adevăr, „hantavirusul se poate transmite între oameni, însă nu la fel de rapid ca și Covidul. Infecțiile cu hantavirus sunt cazuri sporadice, care necesită monitorizare, ca orice altă infecție, dar nu suntem în pragul unei noi pandemii”, dă acesta asigurări în presa italiană. În privința unui vaccin împotriva hantavirusului, Weissman spune că există deja în laboratoare și că, pentru variante de tulpini și specii ale hantavirusului se lucrează de mai bine de 30 de ani. „Este nevoie de timp tehnic” Însă omul (sau, mai bine zis, unul dintre cei doi oameni) care a făcut posibilă existența unui vaccin anti-Covid în 10 luni spune: „Durează nouă sau zece luni pentru ca acestea să fie disponibile. Lucrăm la toți virușii potențial responsabili de pandemii, dar este nevoie de timp tehnic pentru a aduce aceste tehnologii pe piață. Chiar și pentru Covid le aveam deja pregătite”. Bilanțul rămâne neschimbat În altă ordine de idei, autoritățile sanitare din toată lumea sunt în stare de alertă. Ele încearcă să reconstituie lanțul de infecții cu hantavirus după focarul de pe MV Hondius. Partea bună este că bilanțul morților rămâne neschimbat – trei persoane, doi soți olandezi și o cetățeană germană. Cinci persoane au fost testate pozitiv pentru specia andină a hantavirusului și alte trei sunt încă suspecte. Nu se știe foarte exact dacă focarul a izbucnit pe vasul de croazieră sau a fost adus din afară. Cazurile Primul caz confirmat datează de la începutul lui mai. Primul pasager infectat a contractat, se crede, virusul înainte de îmbarcare, în urma unui contact cu o rozătoare la o groapă de gunoi din apropierea orașului Ushuaia, Argentina. Cuplul olandez, considerat primul caz al focarului, se îmbarcase pe 1 aprilie. Femeia a fost scoasă dintr-un zbor al KLM pe ruta Johannesburg în data de 25 aprilie, din cauza agravării stării de sănătate, și a murit înainte de a ajunge în Olanda. O însoțitoare de bord KLM care intrase în contact cu ea a fost internată ulterior la Amsterdam cu posibile simptome de hantavirus. Urgență de nivel 3 Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au clasificat focarul drept urgență de nivel 3, potrivit ABC News. Toți pasagerii care au debarcat în Insula Sfânta Elena pe 24 aprilie au fost contactați, a anunțat operatorul navei. Printre ei se numără cetățeni din cel puțin 12 țări, inclusiv șapte britanici și șase americani. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au clasificat focarul drept „urgență de nivel 3”. Internațional La nivel internațional, mai multe state monitorizează pasageri reîntorși acasă. Georgia și Arizona urmăresc rezidenți asimptomatici care coborâseră de pe navă înainte de detectarea virusului. California monitorizează mai mulți rezidenți, iar doi texani s-au întors în SUA înainte de declanșarea focarului. Canada monitorizează trei cetățeni, dintre care unul se afla în același zbor cu o persoană simptomatică. Elveția a confirmat un caz pozitiv la un pasager spitalizat, iar un cetățean danez a fost sfătuit să se autoizoleze. Andes a singurul hantavirus care se transmite de la om la om Carlo Federico Perno, șeful Unității de Microbiologie și Imunologie Diagnostică de la Spitalul Bambino Gesù din Roma, explică particularitatea acestui focar: virusul Andes (care este o specie din familia hantavirusurilor și nu o tulpină) este singurul hantavirus dovedit că se transmite de la om la om prin contact apropiat și prelungit. Celelalte specii și tulpini se transmit exclusiv prin inhalarea particulelor de urină, fecale sau ale salivei rozătoarelor infectate. Rata mortalității variază între 1% și 15% în Asia și Europa și poate ajunge la 50% în America, unde sindromul pulmonar provocat de hantavirus este mai frecvent. „Hantavirusurile au o capacitate ridicată de mutație” Perno avertizează că, deși în Europa circulă tulpini mai puțin patogene, riscul nu trebuie ignorat: „Hantavirusurile, ca toate virusurile ARN, au o capacitate ridicată de mutație. Când un virus se adaptează la oameni, devine mai infecțios. Și mortalitatea (în rândul persoanelor infectate – n. red.) nu scade neapărat odată cu creșterea transmisibilității” – adică virusul nu-și pierde din vitalitate odată cu mărirea ratei de transmisibilitate, ba se poate întâmpla chiar contrariul. OMS lucrează la „îndrumări pas cu pas” Toți pasagerii care au debarcat pe St. Helena din Atlanticul de Sud , unde nava a acostat pe 24 aprilie , au fost contactați, a declarat operatorul navei. Printre aceștia se numără persoane din cel puțin 12 țări , inclusiv șapte cetățeni britanici și șase americani. Primul caz confirmat de hantavirus în acest focar datează de la începutul lunii mai. „Acesta nu este coronavirus, este un virus foarte diferit”, a declarat Maria Van Kerkhove , directoarea OMS pentru focare și pandemii, într-o conferință de presă. OMS a declarat că lucrează la „îndrumări pas cu pas pentru momentul în care zecile de pasageri rămași la bordul navei, cu destinația Insulelor Canare, vor ajunge acolo sâmbătă sau duminică și când vor debarca și se vor întoarce acasă. Niciunul dintre acești pasageri nu prezintă în prezent simptome”. Lanțuri de contacte în lume Departamentul de Sănătate Publică din Georgia a declarat că monitorizează doi rezidenți asimptomatici care s-au întors acasă după ce au debarcat de pe nava de croazieră. Departamentul de Servicii de Sănătate din Arizona a declarat că urmărește cazul unui rezident care se afla, de asemenea, pe navă și care era asimptomatic. Potrivit New York Times, California monitoriza mai mulți rezidenți care fuseseră pe navă. Autoritățile din Texas au declarat că doi rezidenți care erau pasageri pe navă s-au întors în Statele Unite înainte de focar. Europa Spitalul Universitar din Düsseldorf, care tratează persoana evacuată germană, a declarat că nu este vorba de un caz confirmat, ci mai degrabă de un contact, și că aceasta este în curs de testare. În Elveția, un bărbat care a călătorit pe vasul de croazieră și a fost spitalizat a fost testat pozitiv pentru infecție, au declarat oficialii. Un cetățean danez care se afla la bordul navei Hondius s-a întors acasă și a fost sfătuit

Oncologii trag un semnal de alarmă: un produs folosit în aproape orice casă poate crește riscul de cancer

Mulți oameni asociază riscul de cancer cu genetica sau fumatul. Însă expunerile zilnice din propriile case pot contribui la acumularea unui risc semnificativ, spun oncologii. „Riscul de cancer este adesea determinat de expuneri mici care se acumulează în timp”, explică dr. Amar Rewari, șeful secției de oncologie radiologică la Luminis Health, conform Parade. Ce conțin odorizantele de cameră Odorizantele de cameră eliberează compuși organici volatili (COV). Această categorie include substanțe precum benzenul și formaldehida. Acestea nu se disipă rapid după pulverizare. Pot rămâne în aer și pot reacționa cu alte substanțe, generând poluanți suplimentari în interior. Printre ingredientele cu potențial risc se numără terpenele, compuși din parfumurile „naturale”. Aceștia pot provoca iritații respiratorii și pot genera formaldehidă prin reacții chimice. Formaldehida este un carcinogen cunoscut. Ce spun oncologii „Nu avem dovezi concludente că odorizantele provoacă cancer la oameni, dar nu este nerezonabil să reduci utilizarea lor, mai ales în spații mici și slab ventilate”, spune dr. Lee Hong, oncolog la City of Hope Orange County. Nu există un prag clar de expunere considerat nesigur. „Riscul de cancer se dezvoltă în timp și este influențat de mulți factori, nu de un singur produs”, precizează dr. Rewari. Ce poți folosi în schimb Experții recomandă aerisirea frecventă a locuinței cu ferestrele deschise și folosirea absorbantelor naturale de mirosuri ca alternative mai sigure față de odorizantele comerciale.

Un organ ignorat la vârsta adultă ar putea ține cheia longevității / Reduce cu 50% riscul de deces

Un organ mic situat în piept, considerat mult timp relevant doar în copilărie, ar putea juca un rol major în sănătatea și durata de viață a adulților. Două studii publicate simultan în revista Nature de cercetători de la Mass General Brigham arată că persoanele cu un timus mai sănătos trăiesc mai mult și au un risc semnificativ mai mic de boli cardiovasculare, cancer și deces prin imunoterapie eșuată. Timusul este un organ mic situat în torace, în spatele sternului, cu rol central în sistemul imunitar – contribuie la maturarea limfocitelor T, globulele albe care apără organismul împotriva infecțiilor și bolilor. Se știa că timusul se micșorează odată cu vârsta și produce tot mai puține celule noi, motiv pentru care rolul său la adult fusese puțin cercetat. Noile date contestă această perspectivă. Cum a fost realizat studiul Cercetătorii au analizat imagini CT standard cu ajutorul inteligenței artificiale, folosind tehnici de învățare profundă pentru a evalua dimensiunea, structura și compoziția timusului la peste 25.000 de adulți incluși într-un program național de screening pentru cancer pulmonar și la peste 2.500 de participanți la studiul Framingham, o cohortă urmărită pe termen lung. Pe baza acestor date, echipa a construit un scor al „sănătății timice”. Rezultatele Diferențele dintre scoruri s-au dovedit semnificative. Persoanele cu un timus mai sănătos au înregistrat un risc de deces cu aproximativ 50% mai mic, un risc de deces prin boli cardiovasculare cu 63% mai redus și un risc de a dezvolta cancer pulmonar cu 36% mai mic față de cele cu scoruri scăzute. Asocierile s-au menținut și după ajustarea pentru vârstă și alți factori de sănătate. Cercetătorii explică aceste rezultate prin mecanismul imunitar: pe măsură ce funcția timusului și diversitatea limfocitelor T scad, sistemul imunitar devine mai puțin eficient în fața amenințărilor, inclusiv a cancerului. Analiza a identificat și factori asociați cu o sănătate timică mai precară: inflamația cronică, fumatul și greutatea corporală crescută. Implicații pentru imunoterapie Al doilea studiu a mers mai departe, evaluând peste 1.200 de pacienți tratați prin imunoterapie – o formă de tratament care activează sistemul imunitar împotriva cancerului. Rezultatele arată că pacienții cu un timus mai sănătos au avut un risc cu 37% mai mic de progresie a bolii și un risc de deces cu 44% mai redus, după ajustarea diferențelor între pacienți, tumori și tipuri de tratament. Ce urmează Autorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, iar metoda de evaluare imagistică nu este deocamdată pregătită pentru utilizare clinică de rutină. Cercetările nu au testat nici dacă modificarea factorilor de stil de viață poate îmbunătăți direct funcția timusului. Un studiu în curs analizează dacă expunerea accidentală la radiații la nivelul timusului, la pacienții cu cancer pulmonar, afectează rezultatele tratamentului.

Mâncăm mai mult, dar ne hrănim mai puțin: fenomenul silențios care afectează miliarde de oameni

Un studiu publicat în revista Global Change Biology a analizat nivelurile de nutrienți din 43 de culturi, inclusiv orez, soia și grâu. Concluzia: proteinele, fierul și zincul au scăzut cu 3,2% în toate plantele analizate, începând cu sfârșitul anilor 1980. Cauza identificată este creșterea concentrației de CO2 din atmosferă. „Alimentația pe care o consumăm astăzi are o densitate nutrițională mai mică decât cea a bunicilor noștri, chiar dacă mâncăm exact același lucru”, a declarat Kristie Ebi, profesoară. De ce se întâmplă asta Plantele folosesc CO2 pentru a produce zaharuri și energie. Valoarea lor nutritivă pentru oameni provine însă din mineralele absorbite prin sol. Un nivel mai ridicat de CO2 ajută culturile să crească mai mari și mai repede. Însă, absorbția de minerale rămâne constantă – concentrația lor scade astfel prin diluție. Există și un al doilea mecanism. Când CO2-ul este abundent, plantele nu mai trebuie să-și deschidă porii microscopici – stomata – pentru a lăsa aerul să intre. Stomata deschise permit și absorbția apei prin rădăcini. Apa conține mineralele esențiale pe care le preluăm din alimente. Cu stomata mai rar deschise, și această sursă de minerale scade. „Planta devine mai eficientă, dar acest lucru are un preț, din perspectiva umană”, a explicat Lewis Ziska, biolog vegetal la Universitatea Columbia, care studiază fenomenul de peste două decenii. Consecințele pentru sănătatea globală Scăderea de 3,2% poate părea neglijabilă. Însă alimentația a miliarde de oameni se află deja la limita malnutriției. Autorul principal al studiului, Sterre ter Haar, avertizează că acele câteva puncte procentuale pot împinge milioane de oameni într-o criză de sănătate. Estimările existente sunt îngrijorătoare. Un sfert din populația lumii suferă deja de anemie. Un studiu din 2018 a calculat că 175 de milioane de oameni în plus ar putea avea probleme cauzate de deficiența de zinc. Aproximativ 1,4 miliarde de femei și copii ar putea pierde patru procente din fierul din alimentație. Ar agrava astfel o afecțiune care poate provoca complicații în sarcină, probleme de dezvoltare și deces.

Care este perioada de incubație a hantavirusului. OMS: Acesta nu este coronavirusul. Este un virus foarte diferit”

Joi, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a ținut o conferință de presă despre situația actuală privind hantavirus, în care a oferit mai multe informații despre răspândire și șansele de a se ajunge la o nouă pandemie globală. Acesta a confirmat că perioada de incubație a hantavirusului poate ajunge „până la șase săptămâni” și că este „posibil” să apară și alte cazuri în perioada următoare, scrie The Guardian. El a precizat că primul caz a fost semnalat la un bărbat care a prezentat simptome pe 6 aprilie și a decedat pe 11 aprilie. La momentul respectiv nu s-au prelevat probe, deoarece nu se suspecta hantavirusul. Soția acestuia a coborât de pe nava Hondius, care a plecat din Argentina spre Antarctica și apoi a traversat Oceanul Atlantic, prezentând și ea simptome, iar starea ei s-a agravat în timpul zborului spre Johannesburg și a decedat pe 26 aprilie. A treia victimă a fost o femeie de pe aceeași navă care a raportat simptome pe 28 aprilie și a decedat pe 2 mai. Un alt caz, un bărbat care s-a prezentat la medicul navei pe 24 aprilie, a fost evacuat în zilele următoare și se află în continuare la terapie intensivă. „OMS are cunoștință de rapoarte privind alte persoane cu simptome care ar fi putut avea contact cu unul dintre pasageri. În fiecare caz, suntem în strânsă legătură cu autoritățile competente. Având în vedere perioada de incubație a virusului Andes, care poate ajunge până la șase săptămâni, este posibil să fie raportate și alte cazuri.”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Nu este vorba de SARS-CoV-2”, asigură o expertă a OMS Maria Van Kerkhove, directoarea interimară a Departamentului pentru amenințări epidemice și pandemice al OMS, a declarat că virusul se răspândește „într-un mod foarte, foarte diferit” față de Covid și gripă și necesită un contact mult mai îndelungat. „Acesta nu este coronavirusul. Este un virus foarte diferit. Cunoaștem acest virus, hantavirusurile există de ceva vreme. Dar vreau să fiu foarte clară: acesta nu este SARS-CoV-2; acesta nu este începutul unei pandemii de Covid.”, a spus ea. Ea a afirmat că este vorba de un focar de mici dimensiuni într-o zonă limitată. „Înțelegem perfect de ce apar aceste întrebări, dar aceasta nu este aceeași situație în care ne aflam acum șase ani. Nu se răspândește în același mod, așa cum o fac coronavirusurile. Este foarte diferit. Este vorba de acel contact strâns, intim, pe care l-am observat. Iar majoritatea hantavirusurilor nu se transmit deloc între oameni.”, a spus ea. Ea subliniază că se iau numeroase măsuri pentru a preveni orice răspândire ulterioară.

Scandal în Spania: Guvernul Sánchez, criticat pentru gestionarea navei infectate cu hantavirus

Guvernul spaniol se confruntă cu critici pentru că a transmis semnale contradictorii cu privire la modul în care intenționează să gestioneze pasagerii unei nave de croazieră afectate de virus, care va acosta în Insulele Canare în acest weekend, relatează Politico. În ultimele 24 de ore, autoritățile din Madrid au emis mesaje contradictorii cu privire la modul în care țara intenționează să-i gestioneze pe cei 147 de pasageri care călătoresc la bordul navei MV Hondius, nava de croazieră pe care un focar de hantavirus a dus deja la moartea a trei călători. Deși există un consens că toți pasagerii asimptomatici care nu sunt originari din țară vor fi repatriați în țările lor de origine, viitorul celor 14 spanioli aflați la bordul navei este incert. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a declarat miercuri că pasagerii spanioli vor fi transferați cu un avion militar la Spitalul Militar Gómez-Ulla din Madrid – un centru medical specializat cu unități de izolare de nivel înalt – unde vor fi supuși observației medicale. Dar, a menționat ea, carantina suplimentară a spaniolilor va fi „voluntară”, deoarece persoanele care nu prezintă simptome nu pot fi forțate să intre în izolare. Într-un interviu acordat joi dimineață postului de radio Cadena Ser din Spania , ministrul Sănătății, Mónica García, a respins acest mesaj, insistând că pasagerii spanioli vor fi plasați în carantină. Ministrul a insistat că guvernul va face apel la „bunul simț și responsabilitatea” spaniolilor. Dacă însă această măsură eșuează, ea a spus că autoritățile au „instrumente juridice suficiente pentru a adopta măsurile necesare pentru a proteja sănătatea publică”. Partidul Popular, opoziție de centru-dreapta din Spania, a profitat de lipsa de claritate privind carantinele pentru a acuza guvernul de incompetență operațională. „Vor lăsa siguranța și sănătatea publică în mâinile bunăvoinței fiecărui individ?”, a scris Carmen Fúnez, secretarul adjunct al partidului pentru sănătate, pe X. „Nu este nimeni la volan.” Între timp, partidul de extremă dreapta Vox a acuzat guvernul că a admis nava într-un port spaniol doar pentru a distrage atenția publicului de la un caz de corupție în curs care implică un fost ministru. „[Prim-ministrul Pedro Sánchez] caută mereu ceva care să ne distragă de la corupția sa și astfel a văzut că exista o navă cu un virus mortal și iată-l acum, îndreptându-se spre Spania, spre Insulele Canare”, a declarat liderul Vox, Santiago Abascal, în timpul unui eveniment de campanie din Andaluzia, miercuri. „Încă ne amintim de epidemia de coronavirus.” Decizia guvernului de a accepta cererea Organizației Mondiale a Sănătății de a permite navei MV Hondius să acosteze în Insulele Canare rămâne o sursă de tensiune cu președintele regional Fernando Clavijo, care s-a plâns miercuri că Madridul nu l-a informat în mod corespunzător despre operațiune. Joi dimineață, nava cu pavilion olandez naviga la est de insula Sal din Capul Verde și se așteaptă să acosteze în Tenerife duminică, conform datelor de urmărire a navei . Organizația Mondială a Sănătății a confirmat că opt călători cu simptome de hantavirus se află încă la bordul navei MV Hondius. Autoritățile din întreaga lume încearcă în prezent să-i găsească pe cei 30 de pasageri care au părăsit nava în Santa Helena, înainte de raportarea focarului. Presa olandeză a relatat că o însoțitoare de bord care a servit unul dintre pasagerii decedați ulterior pe un zbor din Johannesburg a fost spitalizată cu simptome ușoare. O altă pasageră, o femeie germană suspectată de infecție, a fost transportată la Amsterdam și transferată la un spital din Düsseldorf miercuri seară. Un alt pasager infectat este tratat la Zurich . Hantavirusurile sunt de obicei transmise de la rozătoare la oameni, dar experții cred că tulpina implicată în acest focar ar putea fi virusul Andes, care se poate răspândi între oameni. Timpul de incubație variază între una și 8 săptămâni.

Incident bizar. Pielea unei femei s-a albăstrit după ce a luat un medicament

Pielea unei femei și-a schimbat culoarea după ce a început un tratament oral. Potrivit Live Science, femeii în vârstă de 68 de ani, din SUA, i-au apărut numeroase pete în culorile albastru închis și violet asemănătoare unor vânătăi după ce a luat un medicament. Ea le-a spus medicilor că a luat minociclină, un antibiotic administrat pe cale orală. Petele au apărut pe mai multe părți ale corpului la câteva săptămâni de la începerea tratamentului cu antibiotic. Anchetatorii au stabilit că este un caz de hiperpigmentare, în care unele zone de piele devin mai închise la culoare. De altfel, hiperpigmentarea este pe lista cu posibile efecte secundare ale antibioticului deși nu se știe cum se produce reacția. Cazul femei a atras atenția și a fost considerat unic având în vedere rapiditatea apariției petelor. De obicei, hiperpigmentarea se dezvoltă după luni de tratament. La final, medicii au sfătuit pacienta să întrerupă tratamentul cu antibiotic și să evite expunerea la soare, deoarece lumina poate agrava hiperpigmentarea.

Pesticide peste limită în tot mai multe alimente din Uniunea Europeană

Aproximativ 99% dintre probele analizate au respectat limitele stabilite la nivel european, arată raportul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, instituția responsabilă cu evaluarea riscurilor alimentare în UE. Cu toate acestea, diferențele dintre produsele din UE și cele importate continuă să atragă atenția autorităților și alimentează discuțiile despre controalele la frontieră. Mai multe produse de bază depășesc limitele Potrivit Politico, printre alimentele la care apar tot mai des astfel de depășiri se numără ardeii dulci, unde numărul cazurilor aproape s-a dublat față de 2018. Tendința este similară și pentru strugurii de masă și uleiul de măsline extravirgin. În plus, ouăle, care nu înregistrau probleme în urmă cu câțiva ani, încep să apară în statistici cu depășiri ale limitelor admise de pesticide. Importurile, respinse mai des Produsele considerate cu risc ridicat la granițele UE sunt respinse mai frecvent decât cele produse în interiorul blocului comunitar, chiar dacă procentul total rămâne redus. Din peste 39.000 de probe analizate în 2024, 3,6% au fost respinse și nu au ajuns pe piață. Cele mai multe probleme au fost identificate la produse precum chimenul din India, rodiile și roșiile din Turcia, dar și în cazul ceaiului verde din China și Vietnam. Substanțele care creează probleme O parte importantă a depășirilor identificate în produsele cultivate în UE este legată de etefon, un regulator de creștere folosit pentru grăbirea coacerii. Substanța a fost depistată frecvent în ardei dulci și banane, deși nu este autorizată pentru utilizare la aceste culturi, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea regulilor în anumite cazuri. Alte depășiri sunt asociate cu substanțe care sunt, în principiu, permise în Uniunea Europeană, dar doar în limite stricte. Insecticidul flonicamid, utilizat pentru combaterea dăunătorilor, și erbicidul glufosinat, folosit împotriva buruienilor, au fost găsite în concentrații peste pragurile legale. Asta sugerează fie utilizarea unor doze mai mari decât cele autorizate, fie nerespectarea perioadelor de pauză dintre tratamente și recoltare. Raportul indică faptul că astfel de situații nu sunt generalizate, dar apar recurent în anumite culturi și regiuni, ceea ce le transformă într-un punct de atenție pentru autorități. În practică, depășirea limitelor nu înseamnă automat un risc imediat pentru consumatori, însă semnalează probleme de conformare și poate duce la retragerea produselor de pe piață sau la sancțiuni pentru producători. Riscul pentru consumatori Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară subliniază că depășirea limitelor nu înseamnă automat un pericol pentru sănătate. Pragurile sunt stabilite mult sub nivelurile considerate riscante, iar, per ansamblu, riscul pentru consumatori este evaluat ca fiind redus. Raportul a fost publicat într-un moment în care fermierii europeni reclamă concurența importurilor și cer reguli mai stricte, iar Comisia Europeană pregătește măsuri pentru întărirea controalelor la frontieră.

Peste 1 milion de români trăiesc cu astm, dar mulți nu primesc tratamentul corect

Deși tratamentele moderne pot preveni majoritatea crizelor, accesul real la acestea și utilizarea corectă rămân provocări importante. Societatea Română de Pneumologie(SRP) atrage atenția că, în România, peste 1 milion de persoane trăiesc cu astm, iar prevalența este estimată între 4% și 9% din populație. Boala afectează semnificativ copiii – fiind cea mai frecventă afecțiune cronică în rândul acestora, cu o prevalență de peste 10% – iar incidența este în creștere constantă. „Astmul nu este doar o boală a simptomelor, ci o boală inflamatorie cronică ce trebuie tratată constant. În practică, vedem frecvent pacienți care folosesc doar medicația de urgență și ignoră tratamentul de fond. Această abordare crește semnificativ riscul de crize severe și spitalizări. Accesul la terapii inhalatorii moderne și terapiile biologice nou apărute este esențial pentru controlul eficient al bolii. Compensarea, de asemenea, este importantă și ajută mult bolnavii din România”, declară prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, președintele Societății Române de Pneumologie. Boală subdiagnosticată și subtratată În România, astmul este considerat o boală subdiagnosticată și subtratată. Mulți pacienți ajung la medic abia după episoade severe, iar tratamentul este adesea utilizat incorect sau incomplet. Deși bronhodilatatoarele cu acțiune rapidă oferă ameliorare imediată, acestea nu tratează cauza bolii. Controlul real al astmului se realizează prin medicamente antiinflamatorii inhalatorii (corticosteroizi), care reduc inflamația și previn crizele. „Ziua Mondială a Astmului 2026, cu tema Să facem tratamentele antiinflamatoare inhalatorii accesibile pentru toți, readuce în prim-plan o realitate clinică esențială: controlul astmului nu depinde doar de existența terapiei, ci de accesul real, constant și corect la aceasta. Terapiile antiinflamatoare inhalatorii reprezintă fundamentul managementului modern al astmului și o condiție indispensabilă pentru prevenirea exacerbărilor și reducerea poverii bolii. Asigurarea accesibilității lor, fără bariere economice sau sistemice, trebuie să devină o prioritate de sănătate publică.”, subliniază Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog, Directorul Școlii SRP. Astmul afectează semnificativ calitatea vieții: • limitează activitățile zilnice și capacitatea de efort • este o cauză importantă de absenteism școlar și profesional • poate duce la spitalizări repetate • în forme severe, poate deveni amenințător de viață Factorii de risc – alergiile, poluarea, infecțiile respiratorii sau fumatul – contribuie la agravarea bolii, iar lipsa monitorizării regulate crește riscul de complicații. Datele epidemiologice arată o evoluție îngrijorătoare: • prevalența astmului crește cu aproximativ 50% la fiecare 10 ani • astmul alergic afectează până la 1 din 5 copii • incidența este mai mare în mediul urban, unde expunerea la poluare este crescută Aceste cifre confirmă necesitatea unor măsuri susținute de prevenție, diagnostic precoce și educație medicală. Specialiștii SRP transmit câteva recomandări clare: • Astmul poate fi controlat dacă este tratat corect • Nu întrerupeți tratamentul fără recomandarea medicului • Folosiți corect inhalatorul – tehnica este esențială • Mergeți periodic la control, chiar dacă vă simțiți bine Ziua Mondială a Astmului, marcată anual sub coordonarea Global Initiative for Asthma (GINA), aduce în prim-plan importanța accesului la tratamentele esențiale. Tema din 2026 – „Acces la inhalatoare antiinflamatorii pentru toți pacienții cu astm – o nevoie încă urgentă” – subliniază faptul că, deși soluțiile există, ele nu ajung încă la toți pacienții care au nevoie. Astmul poate fi controlat. Provocarea este ca fiecare pacient din România să beneficieze de tratamentul corect, la momentul potrivit.

Cum se tratează modern hernia de disc (P)

Una dintre afecțiunile care pot duce la dureri de spate este hernia de disc. O hernie de disc apare atunci când învelișul fibros al unui disc intervertebral se fisurează sau se rupe, iar conținutul gelatinos din interior poate ieși și poate comprima sau irita rădăcinile nervoase. În funcție de localizare, există hernie de disc lombară, hernie cervicală și hernie de disc toracală. Manifestările clinice pot include, pe lângă durerea de spate, senzații de furnicături și amorțeală la nivelul membrelor, iar în cazul unei hernii lombare mai severe pot să apară, spre exemplu, și slăbiciune musculară la un picior, stenoză lombară sau chiar sindromul de coadă de cal, o urgență medicală care provoacă incontinență urinară și fecală și necesită tratament prompt. În cele mai multe situații, tratamentul pentru hernia de disc este unul conservator, prin medicație, proceduri de recuperare medicală și, în cazuri selectate, infiltrații epidurale cu corticosteroizi, la indicația medicului. În cazuri mai grave, când simptomele sunt severe, dacă au apărut complicații sau manifestările clinice nu cedează la alte metode de tratament, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală. În prezent, operațiile pentru hernie de disc sunt realizate de cele mai multe ori mai puțin invaziv, microchirurgical sau prin chirurgie endoscopică, cu traumatism tisular redus, în funcție de indicația stabilită. Acest abord asigură o recuperare mai rapidă a pacientului, cu mobilizare și reluarea activităților într-un timp mai scurt. În urma evaluării medicale detaliate, medicul neurochirurg stabilește care este cea mai potrivită tehnică chirurgicală pentru fiecare caz în parte. Intervenția realizată clasic, deschis, implică o incizie de dimensiuni mai mari la nivelul pielii comparativ cu alte tehnici, pentru acces la discul intervertebral deteriorat. Operația minim invazivă, care poate fi realizată prin mai multe metode, inclusiv endoscopic sau microchirurgical – cu ajutorul unui microscop operator – necesită o incizie de mici dimensiuni, cu traumatism redus la nivelul țesuturilor. Indiferent de tehnica utilizată, intervenția chirurgicală are ca scop îndepărtarea fragmentului de disc intervertebral herniat, eliminând astfel compresia asupra rădăcinilor nervoase, cu ameliorarea progresivă a simptomatologiei, reluarea activităților obișnuite și prevenirea complicațiilor. Este important ca după tratamentul chirurgical, pacientul să urmeze programul de recuperare medicală recomandat de medic, să revină periodic la control și să respecte indicațiile medicale, pentru a preveni o eventuală recidivă prin suprasolicitarea coloanei. La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de neurochirurgie, realizate de medici experimentați și de investigațiile recomandate pentru stabilirea diagnosticului. În funcție de indicație, la Spitalul Clinic SANADOR, pacienții au acces la programe personalizate de recuperare medicală și la intervenții de chirurgie spinală realizate inclusiv prin abord minim invaziv, într-unul dintre cele mai bine dotate blocuri operatorii din România, cu echipamente de ultimă generație, precum două microscoape operatorii Zeiss Kinevo 900, pentru obținerea celor mai bune rezultate pe termen lung.