Ora la care iei cina poate decide dacă slăbești sau te îngrași
Ora cinei poate influența sănătatea mai mult decât credem, spun nutriționiștii. Intervalul ideal este între 17:00 și 19:00, potrivit dr. Dana Cohen, medic integrativ. Cu cât timp înainte de culcare ar trebui să mănânci Ora exactă depinde de ora la care te culci, spune dieteticiana Michelle Routhenstein. Ea recomandă cina cu două-trei ore înainte de somn, pentru o digestie mai bună, conform Prevention. Noaptea, organismul gestionează mai greu zahărul, iar mesele târzii pot crește glicemia. Tractul digestiv încetinește seara, ca parte a ritmului circadian, spune Gretchen Zimmermann. Mâncatul chiar înainte de culcare poate provoca balonare și arsuri la stomac. Totuși, nici cina prea devreme nu e ideală: mersul la culcare flămând afectează somnul, atenționează Mayo Clinic. Nu mai lua cina târziu. Specialiștii spun că îți afectează metabolismul și somnul Persoanele care au mâncat la 17:00 au ars cu 60 de calorii mai mult pe zi decât restul. Este concluzia unui studiu publicat în Cell Metabolism. Un studiu al NYU Langone leagă mesele mai devreme de o sănătate metabolică mai bună. Un alt studiu arată însă că mesele târzii pot favoriza creșterea în greutate, potrivit The American Journal of Clinical Nutrition. Ce beneficii mai are cina devreme O masă mai devreme poate aduce un somn mai bun și mai puține arsuri la stomac. Persoanele cu reflux gastroesofagian ar trebui să aștepte cel puțin trei ore înainte de culcare. Glicemia rămâne mai stabilă peste noapte dacă ultima masă e servită devreme. Ce să mănânci la cină și ce gustări să alegi Dr. Cohen recomandă mese echilibrate, în stil mediteranean: legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline. Dacă ți se face foame seara, alege gustări ușoare precum budincă de chia, kiwi sau iaurt cu fructe de pădure. Cireșele și fisticul stimulează melatonina, hormonul somnului, spune Routhenstein. Evită chipsurile, dulciurile grase și alcoolul seara, care îngreunează digestia și pot perturba somnul.
Operație spectaculoasă la Sibiu: O tumoră cât găleata a fost extirpată cu succes
O intervenție chirurgicală de mare complexitate a fost realizată în cadrul Secției Clinice Chirurgie I a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, unde medicii au reușit să îndepărteze o tumoră retroperitoneală uriașă, cu un diametru de aproximativ 25 de centimetri și o greutate estimată între 9 și 10 kilograme. Tumoră de „dimensiunea unei găleți” Potrivit reprezentanților spitalului, formațiunea tumorală avea dimensiuni comparabile cu cele ale unei găleți și reprezenta „un risc major pentru viața pacientei, atât prin dimensiuni, cât și prin localizarea profundă”. Intervenția a fost coordonată de profesorul Ciprian Tănăsescu, împreună cu medicii Spiridon Eremeev, Mihai Faur, Ana Maria Neaga și Paul Șiancu, medic oncolog. Managementul anestezic a fost asigurat de conferențiarul Alina Bereanu. Pacienta, externată la cinci zile după intervenție Operația s-a desfășurat fără complicații, iar evoluția postoperatorie a fost favorabilă. Pacienta a fost externată la cinci zile după intervenție, fără evenimente adverse. „Acest caz evidențiază capacitatea Secției Clinice Chirurgie I din cadrul SCJU Sibiu de a gestiona cazuri chirurgicale complexe, cu rezultate excelente pentru pacienți”, au transmis reprezentanții unității medicale. Conducerea spitalului a felicitat întreaga echipă implicată în intervenție și a subliniat că astfel de reușite „confirmă angajamentul constant al spitalului pentru excelență în actul medical și pentru oferirea celor mai bune șanse pacienților”.
Experții au clasificat 400 de profesii după riscul de demență. Rezultatul i-a uimit chiar și pe cercetători
Un job aparent obișnuit ar putea reduce riscul de demență, arată un studiu amplu realizat la Harvard. Cercetătorii au comparat aproape 400 de profesii. Au descoperit că șoferii de taxi și de ambulanță au cea mai mică rată de deces cauzat de Alzheimer. Explicația ține de exercițiul constant de orientare în spațiu, o abilitate care pare să protejeze creierul. Șoferii de autobuz, care circulă pe trasee fixe, nu beneficiază de același avantaj. Ce spun cercetătorii despre legătura dintre orientare și sănătatea creierului? Studiul a fost publicat în British Medical Journal. Autorii au scris că sarcinile frecvente de orientare și procesare în spațiu ar putea proteja împotriva bolii Alzheimer. Un studiu mai vechi de la University College London a arătat altceva. Pregătirea pentru testul „The Knowledge”, obligatoriu pentru șoferii de taxi din Londra, le mărește hipocampul. Această regiune a creierului este responsabilă de navigare și memorie. Ea este și prima afectată de Alzheimer. Hugo Spiers, profesor de neuroștiințe cognitive la UCL, a explicat că orientarea se deteriorează printre primele. Potrivit lui, o rezervă cognitivă mai mare pare să aibă un efect protector. Aceasta se construiește prin educație și prin joburi solicitante mintal. De ce rezultatele trebuie privite cu prudență Cercetătorii au observat că șoferii de taxi și de ambulanță mor, în medie, la vârste mai tinere. Asta ar putea explica parțial rata lor mică de Alzheimer, boală care apare mai ales la vârste înaintate. Cu alte cuvinte, unii dintre ei ar putea muri înainte să apuce să dezvolte boala. Spiers a precizat însă că analiza a fost refăcută, ajustată în funcție de vârstă. Efectul de protecție împotriva Alzheimer s-a menținut și după această corecție, ceea ce sugerează că legătura este reală. Studiul s-a bazat pe date istorice, dintr-o perioadă în care GPS-ul nu era folosit pe scară largă. Spiers a spus că rezultatele s-ar putea schimba. Tot mai mulți șoferi se bazează astăzi pe navigația electronică. Ce recomandă specialiștii pentru un creier sănătos Spiers a recomandat plimbările sau alergările în natură, fără ajutorul aplicațiilor de hărți. Acesta este, spune el, un exercițiu simplu pentru orientarea spațială. El a adăugat că activitatea fizică și timpul petrecut în natură ajută creierul. La fel și legăturile sociale, care contribuie la o îmbătrânire sănătoasă.
Boala poate fi o șansă la o viață mai bună? Cercetătorii spun că da
Boala poate deveni un punct de cotitură, nu doar o suferință, arată un nou proiect italian. „Boala ca oportunitate” reunește psihologi și medici oncologi din Milano. Ce arată psihologia pozitivă despre boală Nu este nevoie să fii sănătos pentru a avea o stare de bine, arată studiile recente. Un eveniment precum boala poate fi perceput ca amenințare sau ca provocare de dezvoltare. Psihologul Antonella Delle Fave spune că boala poate scoate la iveală reziliență și resurse pozitive. Medicul pediatru Giuseppe Masera o descrie drept „o monedă cu două fețe”. Prima fază, a diagnosticului, este dureroasă. A doua poate aduce o nouă perspectivă asupra vieții. Proiectul invită pacienții să povestească Cotidianul italian Corriere a deschis un blog dedicat proiectului. Cititorii sunt invitați să trimită propriile experiențe cu boala, prin e-mail. Accentul cade pe schimbarea pe care boala o produce în viața oamenilor. Organizatorii spun că boala transformă definitiv persoanele afectate. Familiile pot fi și ele afectate pozitiv Oncologul Alberto Scanni atrage atenția că, în spatele fiecărui bolnav, există o familie care suferă. Boala unei persoane dragi poate consolida legăturile de familie, spune el. Poate aduce și noi roluri sau valori redescoperite, adaugă medicul. Nu este însă mereu așa, recunoaște Scanni. Relația medic-pacient, în centrul proiectului Proiectul vrea să mute atenția medicilor de la boală la pacient. Modelul propus ia în calcul nevoile psihologice și sociale ale bolnavului. Medicul trebuie să devină „un promotor al speranței”, spune Masera. Speranța nu înseamnă optimism naiv, ci convingerea că problema poate fi gestionată. La proiect au aderat cercetători și medici din mai multe spitale italiane.
88% dintre părinți se tem de același lucru în vacanță. Soluția durează cinci minute
Antrenorul de fitness Joe Wicks îi îndeamnă pe părinți să facă mișcare împreună cu copiii lor în această vară. Un nou sondaj arată că majoritatea părinților este îngrijorată de inactivitatea copiilor. Wicks promovează o serie gratuită de exerciții de doar cinci minute, numită „Activate”, conform The Independent. Ce arată sondajul despre inactivitatea din vacanță Sondajul a fost realizat de Censuswide, în prima săptămână a lunii iulie, pe 2.000 de părinți din Anglia. Copiii lor au vârste între 4 și 11 ani. 88% dintre părinți își fac griji că cei mici vor petrece prea mult timp sedentar în vacanța de vară. Mai puțin de unul din cinci părinți, adică 18%, cred că micuții vor face o oră de mișcare zilnic, în fiecare zi a săptămânii. Wicks a explicat că scopul programului său este să creeze resurse care să îi facă pe copii activi. Potrivit lui, mulți părinți se străduiesc să-și țină copiii activi în vacanța de vară. Antrenorul își dorește ca mai multe familii să facă mișcare împreună. De ce contează chiar și cinci minute Wicks a vizitat o școală primară din nordul Londrei, alături de secretarul pentru sănătate James Murray. El a explicat că una dintre cele mai mari bariere pentru oameni este percepția că mișcarea necesită mult timp sau echipamente speciale. Pentru exercițiile din „Activate” este nevoie doar de greutatea propriului corp. Wicks a subliniat: „Cinci minute sunt mai bune decât niciun minut”. Chiar și sesiuni scurte au un impact important asupra energiei, sănătății fizice și mentale a copiilor. Ce spune secretarul pentru sănătate James Murray a declarat că perioadele scurte de exercițiu fizic contează pentru sănătatea oamenilor. El a subliniat că aceste doze se adună în timp și fac o diferență reală. Potrivit lui Murray, în timpul școlii copiii au activități fizice structurate, dar vara programul dispare.
3 carbohidrați care te ajută să slăbești și 4 pe care ar trebui să-i eviți
Un studiu de la Universitatea Harvard arată care carbohidrați ajută la controlul greutății. Cercetătorii au urmărit peste 136.000 de oameni, timp de până la 28 de ani. Rezultatele arată clar care alimente ajută și care îngrașă. Carbohidrații buni 1. Legume fără amidon Exemple: broccoli, spanac, ardei, roșii, conopidă, castraveți. Au puține calorii și sunt bogate în vitamine și minerale. Un consum de 100 de grame pe zi poate reduce creșterea în greutate în timp. 2. Alimente bogate în fibre Exemple: linte, fasole, năut, semințe de chia, mere cu coajă. Un plus de 10 grame de fibre pe zi poate reduce creșterea în greutate. Fibrele te fac să te simți sătul mai mult timp. 3. Cereale integrale Exemple: ovăz, quinoa, orez brun, pâine integrală, hrișcă. Au mai multe fibre și nutrienți decât cerealele rafinate. Ajută la controlul greutății pe termen lung. Un caz special Legume cu amidon Exemple: cartofi, porumb, mazăre, dovleac. Pot fi sănătoase, dar contează modul în care sunt gătite. Fierte sau coapte sunt mai bune decât prăjite. Carbohidrații de evitat 1. Cereale rafinate Exemple: pâine albă, orez alb, paste albe, produse de patiserie. Nu au fibrele din cerealele integrale și cresc glicemia mai repede. 2. Zaharuri adăugate Exemple: dulciuri, prăjituri, cereale îndulcite pentru micul dejun, sosuri gata preparate. Nu au beneficii nutriționale, dar adaugă calorii în plus. 3. Alimente procesate Exemple: chipsuri, mezeluri, mâncare fast-food, produse congelate gata preparate. Cresc glicemia rapid și pot duce la creștere în greutate. 4. Băuturi îndulcite cu zahăr Exemple: sucuri carbogazoase, băuturi energizante, ceaiuri îndulcite la pet. Au calorii, dar puțini nutrienți. Cresc semnificativ riscul de îngrășare. Concluzia studiului Cheia stă în echilibru, nu în restricții dure. O dietă variată, cu alimente bogate în nutrienți, ajută pe termen lung. Tipul de carbohidrați contează la fel de mult ca și cantitatea.
Nutriționiștii dezvăluie cele trei reguli alimentare pe care le respectă zilnic și cele trei greșeli pe care le evită
Nutriționiștii spun că formula unei farfurii sănătoase este esențială pentru mese gustoase și hrănitoare. Sasha Watkins și Jesse Kempner au explicat pentru The Independent principiile de bază. Regula 1: formula farfuriei sănătoase Aroma contează în primul rând, deoarece un gust neplăcut reduce șansele ca oamenii să mănânce sănătos. Mesele ar trebui să conțină cel puțin 20 de grame de proteine, potrivit lui Watkins. Fibrele provin din cereale integrale, fasole, leguminoase și legume, arată specialista citată. Majoritatea oamenilor consumă mult sub doza zilnică recomandată de 30 de grame de fibre. Jumătate din farfurie ar trebui umplută cu verdețuri, potrivit ghidului vizual recomandat de experți. Un sfert din farfurie trebuie să conțină proteine, iar celălalt sfert cereale integrale sau carbohidrați cu fibre. Diversitatea alimentelor colorate oferă vitamine, minerale și polifenoli diferiți, explică Watkins. Regula 2: adaugă A doua regulă recomandă concentrarea pe alimentele adăugate în dietă, nu doar pe cele eliminate. Restricțiile alimentare stricte duc adesea la abandonarea rapidă a programului de alimentație sănătoasă. Adăugarea de alimente nutritive poate înlocui treptat alimentele mai puțin sănătoase din dietă, arată specialiștii. Ben Carpenter a redus pofta de dulciuri mâncând zilnic un măr după cină. Watkins recomandă înlocuirea gustărilor obișnuite cu iaurt grecesc, fructe de pădure sau nuci amestecate. Regula 3: apa, băutura principală A treia regulă este ca apa să devină băutura principală pe parcursul zilei. Băuturile îndulcite și cele energizante adaugă multe calorii, cu o valoare nutrițională redusă, spune Watkins. Renunțarea la câteva băuturi dulci pe zi poate elibera sute de calorii, potrivit specialistei. Greșeala 1: prea multă atenție pe calorii Prima greșeală de evitat este concentrarea exclusivă pe calorii, în detrimentul nutrienților. Consumul unei varietăți de alimente integrale asigură majoritatea vitaminelor și mineralelor necesare organismului. Două mese cu același număr de calorii pot avea cantități diferite de proteine și fibre, explică Watkins. Greșeala 2: neglijarea micului dejun și a prânzului A doua greșeală este neglijarea micului dejun și a prânzului, în favoarea cinei. Subestimarea proteinelor și legumelor la prânz poate duce la gustări suplimentare mai târziu, avertizează specialista. Neuroscientistul David Cox recomandă un mic dejun consistent și o cină servită mai devreme. Un studiu francez a arătat că lipsa micului dejun crește riscul bolilor de inimă. O cină copioasă seara poate reduce eficiența răspunsului la insulină, potrivit lui Cox. Acest lucru poate favoriza acumularea de grăsime viscerală în timp, arată cercetarea citată. Greșeala 3: perfecționismul la fiecare masă A treia greșeală este să crezi că o singură masă îți poate strica întreaga dietă. Watkins recomandă concentrarea pe tiparul alimentar general, nu pe perfecțiunea fiecărei mese în parte. Planificarea din timp facilitează pregătirea unor mese echilibrate, chiar și atunci când timpul este limitat. Alimentele de bază, precum legumele congelate sau ouăle, ajută la mese rapide și sănătoase. O singură masă nesănătoasă nu afectează sănătatea generală, la fel cum una hrănitoare nu o transformă. Cheia este să mănânci suficient de bine, cât mai des posibil, conform recomandărilor specialiștilor.
Neurochirurg: Creierul reacționează la fel la ciocolată, sex și artă
Neurochirurgul Marco Locatelli a vorbit, într-un interviu pentru Corriere, despre creier, plăceri și impactul tehnologiei asupra minții. Locatelli, în vârstă de 55 de ani, este profesor de neurochirurgie la Universitatea din Milano. Acesta conduce Unitatea Complexă de Neurochirurgie de la Policlinicul din Milano. De-a lungul carierei, medicul a făcut peste patru mii de intervenții chirurgicale, alături de echipa sa. Chiar în dimineața interviului, Locatelli și-a operat propriul tată, pentru o problemă care nu era gravă. Medicul a povestit că, la prima operație pe creier, avea doar 26 de ani. Cum funcționează creierul Creierul uman conține 86 de miliarde de neuroni, conectați într-o rețea complexă. Potrivit medicului, creierul nu este un mecanism rigid, ci o structură capabilă să se reorganizeze constant. Frica resimțită de pacienți înaintea unei operații este, de fapt, un semn bun, a explicat neurochirurgul. Aceasta arată o reacție naturală a organismului. Locatelli a respins ideea că folosim doar 10% din creier, numind-o o legendă fără bază științifică. Creierul funcționează integral, chiar dacă nu toate zonele lucrează simultan, a precizat el. Deși reprezintă doar 2% din greutatea corpului, creierul consumă aproximativ 20% din energia în repaus. Relațiile sociale, „remediu” pentru minte Cultivarea relațiilor sociale este, potrivit medicului, unul dintre cele mai eficiente remedii pentru minte. Interacțiunile sociale eliberează dopamină și oxitocină, substanțe legate de plăcere și siguranță emoțională, a explicat el. Locatelli a povestit cazul unui polițist implicat într-un accident grav de motocicletă. Leziunea la lobii temporali i-a schimbat treptat întreaga personalitate, devenind agitat și insațiabil. Medicul a menționat și cazul unei academiciene care și-a pierdut interesul pentru cariera anterioară după operație. Potrivit lui Locatelli, pacienții ies adesea schimbați din intervențiile pe creier, uneori profund. Întrebat dacă persoanele ieșite din comă redevin identice cu ele însele, medicul a răspuns negativ. „Doar în filme”, a spus el, referindu-se la revenirea completă la personalitatea anterioară. Ciocolata, sexul și arta activează aceleași zone Plăcerile diferite, de la gustul ciocolatei la satisfacția sexuală, activează aceleași zone ale creierului, a explicat medicul. Acest mecanism poartă numele de sistem de recompensă, pornind de la senzații elementare, potrivit lui Locatelli. Plăcerile superioare, precum cele oferite de artă sau muzică, trebuie cultivate prin antrenarea creierului. Medicul a spus că nu respinge tehnologia, considerând orice inovație un pas important pentru progres. Smartphone-urile și rețelele sociale schimbă atenția, somnul și modul în care ne amintim lucrurile, a precizat el. Potrivit lui Locatelli, aceste dispozitive amplifică trăsăturile deja existente ale fiecărei persoane, fie ele pozitive sau negative. Întrebat ce a schimbat cel mai mult neurochirurgia, medicul a menționat patru elemente simple. Casca, airbagul, centurile de siguranță și sistemele de asistență la condus au redus semnificativ leziunile cerebrale grave. Cofeina și suplimentele pentru creier Cofeina nu îmbunătățește memoria sau învățarea, ci doar percepția asupra propriei eficiențe, a explicat Locatelli. Suplimentele destinate creierului urmăresc mai degrabă cantitatea decât calitatea, a avertizat medicul. Somnul de calitate și pauzele potrivite funcționează, potrivit lui, mult mai bine decât aceste produse. Medicul consideră exercițiul fizic un adevărat medicament pentru creier, deși preferă spa-urile sălilor de sport.
Paradoxul cremei de protecție solară. De ce unii ajung să se expună unui risc mai mare
Persoanele care folosesc cremă de protecție solară ar putea avea un risc mai mare de cancer de piele. Riscul este mai mult decât dublu, arată un studiu american. Cercetarea s-a bazat pe date din Canada și Marea Britanie. Explicația ține de un fenomen pe care specialiștii îl numesc „paradoxul cremei de protecție solară”. Utilizarea filtrelor de protecție oferă un fals sentiment de siguranță, explică Paolo Ascierto. El conduce Unitatea de Oncologie a Melanomului de la Institutul Pascale din Napoli. Acest lucru îi determină pe oameni să se expună la soare într-un mod mai riscant, potrivit medicului citat de Corriere. Crema solară rămâne esențială, dar nu protejează ore întregi la soare. Majoritatea oamenilor nu aplică o cantitate suficientă și nu o reaplică pe parcursul zilei, a explicat Ascierto. Îmbrăcămintea contează la fel de mult precum crema Ascierto a subliniat importanța hainelor purtate de persoanele cu risc mai mare de arsuri solare. Cămășile cu mâneci lungi, din in sau bumbac subțire, sunt recomandate pentru plimbările lungi la soare. Culorile închise și vii oferă o protecție mai bună decât cele deschise, potrivit medicului. Ochelarii de soare trebuie să aibă lentile conforme normelor și rame care înconjoară fața. O pălărie cu bor larg protejează zonele adesea uitate, precum urechile și scalpul. Piergiorgio Malagoli, șeful secției de Dermatologie de la Policlinico San Donato din Milano, a explicat conceptul de fotoprotecție personalizată. Acesta presupune strategii diferite, în funcție de vârstă, fototip și alte caracteristici individuale. Copiii au un risc mai mare de arsuri solare, la fel ca persoanele care iau medicamente fotosensibilizante. Bolnavii de lupus, artrită reumatoidă sau boala Crohn se numără printre categoriile expuse unui risc suplimentar, potrivit medicului. Razele UV rămân periculoase și în zilele înnorate În Italia, razele UV pot afecta pielea din martie până în octombrie. Acest lucru e valabil chiar și pe vreme înnorată sau răcoroasă, arată explicațiile medicilor. Majoritatea oamenilor subestimează riscurile expunerii rapide și sporadice, cum sunt cele din weekenduri. Vacanțele în afara sezonului, în destinații exotice, sunt un alt moment de risc, a precizat Malagoli. Pielea nu este pregătită pentru o expunere intensă și bruscă la soare, în astfel de situații.
CNAS schimbă abordarea și vrea mai puțină spitalizare și mai mult ambulatoriu
Autoritățile sanitare pregătesc o schimbare de abordare în sistemul medical românesc, care să pună accent pe consultațiile în policlinici, medicina de familie și serviciile acordate fără internare în demersul de a reduce costurile și de a folosi mai eficient resursele din sănătate. Președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Valeria Herdea, a declarat că sistemul trebuie să se concentreze mai mult pe serviciile medicale acordate în ambulatoriu, iar internarea ar trebui să rămână soluția pentru cazurile care au într-adevăr nevoie de tratament în spital. Mutare către medicii de familie și ambulatoriile de specialitate Potrivit acesteia, obiectivul este creșterea accesului la consultații și investigații înainte ca afecțiunile să se agraveze. Schimbarea face parte din reforma sistemului de sănătate, care urmărește mutarea unei părți importante din activitatea medicală din spitale către cabinetele medicilor de familie și ambulatoriile de specialitate. Autoritățile susțin că multe internări pot fi evitate dacă pacienții beneficiază la timp de consultații, investigații și tratament în afara spitalului. Plata medicilor de familie va depinde mai puțin de numărul pacienților înscriși și mai mult de servicii medicale oferite Reforma prevede și modificarea modului în care sunt finanțați medicii de familie. Plata va depinde într-o măsură mai mare de serviciile medicale efectuate și mai puțin de numărul pacienților înscriși pe liste. Astfel, cabinetele vor fi încurajate să ofere mai multe consultații, investigații și activități de prevenție. În același timp, ambulatoriile de specialitate vor beneficia de o finanțare mai consistentă, iar pacienții cu afecțiuni grave vor avea acces mai ușor la analize și investigații decontate. Pachetul de măsuri urmărește și extinderea accesului la tratamente inovatoare și reducerea timpului de așteptare pentru unele servicii medicale. Reforma urmează să fie implementată etapizat Autoritățile spun că noul model este deja utilizat în multe state europene, unde accentul cade pe prevenție și tratamentul în ambulatoriu, iar spitalele sunt rezervate cazurilor complexe sau urgențelor. „Această orientare către asistenţa pre-spitalicească îşi propune nu o imediată debalansare a serviciilor către sectorul pre-spitalicesc şi o tranziţie într-o prima etapă de cinci-zece ani spre prevenţie şi depistarea stadiului precoce al bolilor. Începând cu 1 ianuarie 2026, structura fondului destinat asistenţei medicale primare a fost balansată mai mult chiar decât anul 2023 către servicii”, a spus directorul general Direcţia Reglementări şi Norme de Contractare CNAS, dr. Elisabeth Brumă la rra. În opinia reprezentanților CNAS, această abordare poate reduce aglomerarea din unitățile sanitare și poate folosi mai eficient fondurile disponibile pentru sănătate. Reforma urmează să fie implementată etapizat, iar modificările vor viza atât modul de finanțare a furnizorilor de servicii medicale, cât și organizarea activității în medicina de familie, ambulatoriu și spitale.