Ce pun nutriționiștii în farfurie pentru o viață mai lungă. Lista alimentelor recomandate
Alimentația influențează direct modul în care organismul îmbătrânește. Trei nutriționiști au identificat nouă superalimente pentru longevitate, bogate în antioxidanți și nutrienți esențiali. Superalimentele oferă vitamine, minerale și antioxidanți care mențin energia și starea de bine, conform Real Simple. O nutriționistă explică faptul că majoritatea își câștigă acest statut prin conținutul de antioxidanți și fibre. Aceste beneficii devin tot mai importante odată cu înaintarea în vârstă. Kimchi este bogat în probiotice, care sprijină microbiomul intestinal și reduc inflamația. Curcuma conține curcumină, un compus cu efecte antiinflamatoare și protectoare pentru creier. Afine, avocado și spanac. Cele 9 alimente care susțin o îmbătrânire sănătoasă Afinele au antocianine, asociate cu un risc mai mic de infarct și diabet. Avocado aduce grăsimi mononesaturate, benefice pentru inimă și colesterol. Spanacul conține luteină și zeaxantină, utile pentru sănătatea ochilor. Varza kale furnizează vitaminele A, C și K, importante pentru oase și imunitate. Lintea are fibre și proteine vegetale, care mențin masa musculară. Cele 9 alimente care încetinesc îmbătrânirea, potrivit experților în nutriție Semințele de chia oferă omega-3 și calciu, pentru oase și inimă sănătoase. Tempeh este bogat în proteine și probiotice rezultate din fermentare. Este suficient să mănânci doar superalimente? Nutriționiștii avertizează că obiceiurile alimentare generale contează mai mult decât alimentele izolate. Consumul zilnic de cinci porții de fructe și legume, reducerea zahărului și cerealele integrale rămân recomandările de bază pentru o îmbătrânire sănătoasă.
Cum faci sport în siguranță pe caniculă. Recomandările specialiștilor pentru zilele cu temperaturi extreme
Temperaturile ridicate din timpul verii fac tot mai dificilă desfășurarea activităților fizice în aer liber. Specialiștii avertizează că efectele nu se limitează doar la disconfortul resimțit pe moment, potrivit BBC. Pe termen lung, renunțarea la mișcare din cauza căldurii ar putea avea consecințe serioase asupra sănătății populației. Un exemplu al provocărilor pe care le aduce canicula este și Cupa Mondială din 2026, organizată în Statele Unite, Canada și Mexic. Din cauza temperaturilor ridicate, jucătorii beneficiază de pauze suplimentare de hidratare, introduse la 22 de minute după începerea fiecărei reprize. Să continui să alergi sau să joci fotbal pe o căldură extremă poate fi nu doar inconfortabil, ci și periculos, având în vedere că te expui riscului de insolație. „Mersul pe jos, ciclismul, exercițiile fizice în aer liber și chiar rutinele zilnice, cum ar fi naveta pe jos, devin mai solicitante din punct de vedere fizic și mai puțin confortabile atunci când temperaturile sunt ridicate”, explică Christian García-Witulski, epidemiolog specializat în stilul de viață și mediu la Universitatea Pontificală Catolică din Argentina. Potrivit unui studiu realizat de García-Witulski și colegii săi, reducerea activității fizice pe fondul schimbărilor climatice ar putea contribui la aproximativ 470.000-700.000 de decese premature în fiecare an până în 2050. Fă mișcare mai devreme Specialiștii spun că cea mai simplă soluție este schimbarea momentului în care sunt făcute exercițiile fizice. Dimineața devreme și seara sunt cele mai potrivite perioade ale zilei, când temperaturile sunt mai scăzute. De asemenea, ai putea alege momentele în care zona în care îți place să faci mișcare se află la umbră, spre deosebire de momentele când este expusă direct și puternic la soare. „Această diferență poate fi cu până la 12-15°C mai mare decât temperatura aerului la umbră”, spune Ollie Jay, directorul Centrului de Cercetare a Căldurii și Sănătății de la Universitatea din Sydney. Nu doar temperatura contează, ci și umiditatea Experții atrag atenția că umiditatea joacă și ea un rol la fel de important. Principala modalitate prin care corpul tău pierde căldură este evaporarea transpirației de pe piele, proces care ajută la scăderea temperaturii corporale. Însă, în condiții de umiditate ridicată, acest proces este afectat, fiindcă evaporarea care îți răcește corpul scade. „Există mai multă umiditate în aer și, prin urmare, forța motrice [evaporativă] este atenuată”, explică Ollie Jay. Totodată, și circulația aerului este importantă. De aceea, exercițiile făcute în spații închise, unde ventilația este redusă, pot deveni mai solicitante decât cele desfășurate afară, într-un loc care este bine aerisit. Mai puțin efort și mai multe pauze În zilele foarte călduroase, cercetătorii recomandă reducerea intensității și duratei antrenamentelor. O plimbare mai scurtă sau exercițiile ușoare în interior pot fi variante mai sigure decât respectarea unei rutine obișnuite. „Uneori, o plimbare mai scurtă dimineața sau puțină mișcare ușoară în interior sunt mai sigure și mai realiste decât încercarea de a respecta rigid aceeași rutină. Condițiile mai calde creează o presiune termică mai mare. Oamenii obosesc mai ușor, transpiră mai mult, se pot simți amețiți sau inconfortabili, adesea dorm mai prost, iar mișcarea zilnică devine pur și simplu mai puțin atrăgătoare și, în unele cazuri, mai puțin sigură”, spune García-Witulski. Rebecca Stearns, specialistă în kinesiologie la Institutul Korey Stringer din cadrul Universității din Connecticut, recomandă ca pauzele să fie făcute în locuri răcoroase. „Dacă puteți intra într-un mediu cu aer condiționat sau chiar doar la umbră cu apă rece și un ventilator, acordați-vă timp pentru a începe să vă răcoriți”, spune aceasta. Răcorește-te mai inteligent Pentru a te răcori în moduri mai eficiente, mulți oameni aleg să folosească pungi cu gheață sau comprese reci, însă acestea nu sunt întotdeauna cele mai bune soluții. Rebecca Stearns explică faptul că, deși sunt foarte reci la atingere, acestea răcoresc doar o suprafață mică a corpului. Dar specialiștii recomandă scufundarea mâinilor și antebrațelor în apă rece sau turnarea apei pe corp. „Dacă iei apă și o aplici pe suprafața pielii, iar apoi apa se evaporă, asta face de fapt treaba de a transpira fără a fi nevoie să transpiri”, explică Ollie Jay. Acest proces permite organismului să direcționeze mai mult sânge către mușchi, ceea ce îmbunătățește aportul de oxigen în timpul efortului. O altă metodă recomandată de experți este folosirea unui prosop rece și umed, pe care îl aplici succesiv pe brațe, picioare și trunchi. Răcorește-te în prealabil Și răcirea prealabilă a corpului înainte de a ieși afară este benefică. Studiile arată că scăderea temperaturii corporale înainte de efort oferă o rezervă termică mai mare înainte ca situația să devină periculoasă. „O ușoară scădere a temperaturii corpului înainte de a te expune la căldură îți oferă un răgaz mai mare până când condițiile devin periculoase”, afirmă Stearns. Acest lucru se poate realiza și prin consumul de amestec de gheață și lichid (apă cu gheață), metodă despre care s-a constatat că răcește corpul și îmbunătățește performanța în timpul efortului fizic. Lasă-ți corpul să se adapteze Creșterea graduală a intensității efortului fizic pe vreme caldă îi permite organismului să se adapteze la aceste condiții. Procesul se numește aclimatizare la căldură. În general, explică Stearns, după șapte până la 14 zile de exerciții regulate efectuate pe căldură, temperatura internă a corpului în stare de repaus scade, rata transpirației crește, iar volumul plasmei sanguine se mărește. „Apare o nevoie uriașă de flux sanguin. Iar sângele este, în cele din urmă, elementul care va susține și va asigura funcționarea tuturor acestor procese fiziologice în condiții de căldură”, afirmă ea. Această adaptare ajută organismul să reacționeze mai bine, pentru că ajută atât la îmbunătățirea performanței, cât și la reducerea riscului de stres termic, adaugă ea.
Depresia de vară există și poate fi la fel de gravă ca cea din sezonul rece. Ce spun specialiștii
Depresia sezonieră este asociată, de cele mai multe ori, cu lunile reci de iarnă, însă specialiștii atrag atenția că această afecțiune poate apărea și în timpul verii. Valurile de căldură, nopțile tropicale, dar și temperaturile ridicate pot declanșa simptome care, în unele cazuri, devin la fel de severe ca cele întâlnite în depresia sezonieră din sezonul rece, potrivit Euronews. Dacă ne-am gândi din punct de vedere al sănătății mintale, la nivel mondial, peste un miliard de persoane se confruntă cu probleme din această sferă, iar numărul acestora continuă să crească, în special din cauza anxietății și depresiei. Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este o formă de depresie care apare într-o anumită perioadă a anului și este considerată o afecțiune medicală serioasă, îngrijorătoare. Deși este întâlnită mai ales iarna, când zilele sunt mai scurte iar oamenii petrec mai puțin timp în aer liber, există și cazuri în care simptomele apar vara. Cum se manifestă depresia de vară Un studiu recent arată că depresia sezonieră de vară este un subtip mai rar, care afectează în jur de 0,57% din populația globală, comparativ cu depresia sezonieră de iarnă, care afectează aproximativ 5% dintre oameni. Potrivit cercetătorilor, temperaturile extreme și nopțile foarte călduroase pot favoriza apariția simptomelor supărătoare. Acestea pot varia de la o stare accentuată de tristețe până la manifestări severe, precum insomnie, pierderea poftei de mâncare, anxietate și agitație. Psihologul clinician Adam Borland, de la Cleveland Clinic, recomandă menținerea unei rutine zilnice, evitarea expunerii prelungite la căldură și acordarea unei atenții sporite odihnei. În situațiile în care simptomele devin severe sau persistă, acesta recomandă consultarea unui specialist. În același timp, datele privind sănătatea mintală la nivel mondial sunt tot mai îngrijorătoare. O analiză publicată în revista The Lancet, bazată pe Studiul Global privind Povara Bolilor, arată că aproximativ 1,2 miliarde de persoane, adică aproape 15% din populația lumii, trăiau cu o afecțiune psihică în 2023. Comparativ cu anul 1990, numărul cazurilor a crescut cu 95%, iar tulburările mintale au urcat de pe locul 12 pe locul 5 în clasamentul principalelor cauze de pierdere a sănătății la nivel mondial. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în cazul depresiei majore și al tulburărilor de anxietate, care au crescut cu 131%, respectiv 158%, devenind cele mai răspândite afecțiuni de sănătate mintală.
Există și sindromul inimii fericite. Poate imita un infarct și pune viața în pericol
O femeie de 65 de ani a ajuns la urgențe cu dureri în piept după nunta fiicei sale. Medicii au crezut inițial că suferă un atac de cord, dar cauza reală a fost cu totul alta, conform Science Alert. Timp de trei zile după eveniment, femeia a avut dureri în piept și dificultăți de respirație. Analizele au arătat un flux sanguin redus către inimă, semn tipic pentru un cheag de sânge. Medicii nu au găsit însă niciun cheag. În schimb, ventriculul stâng prezenta o umflătură neobișnuită, care slăbea inima. A crezut că emoțiile de la nuntă vor trece. Trei zile mai târziu a ajuns la Urgențe Afecțiunea se numește cardiomiopatie takotsubo (TTS) și imită îndeaproape un atac de cord. Este declanșată de emoții intense, fie pozitive, precum o nuntă, fie negative, precum o despărțire. Varianta negativă e cunoscută drept „sindromul inimii frânte”, iar cea pozitivă, „sindromul inimii fericite”. Afecțiunea e reversibilă, dar poate pune viața în pericol dacă nu e tratată corect. Aproximativ 1-3% dintre pacienții suspectați de infarct, dar fără cheag de sânge, suferă de fapt de TTS. Doar 4% din cazurile de TTS sunt declanșate de emoții pozitive. Sindromul a fost documentat prima dată în 1983, la Hiroshima, în Japonia. Numele provine de la capcanele japoneze pentru caracatițe, a căror formă seamănă cu ventriculul afectat. Prea multă fericire poate afecta inima. Medicii explică de ce nu este doar o expresie Simptomele sindromului inimii fericite sunt de obicei mai puțin severe decât cele ale sindromului inimii frânte. Din acest motiv, medicii le pot ignora, deși evoluția poate fi periculoasă. Cardiologul John Madias, de la Mount Sinai din New York, avertizează că medicii trebuie să fie mai atenți la acest sindrom. Femeia din studiu și-a revenit complet și duce în continuare o viață sănătoasă.
Melatonina ar putea reduce durerea cronică. Studiul care arată că suplimentul pentru somn are beneficii neașteptate
Concluzia aparține unei echipe de cercetători de la Universitatea din Sydney, Australia, care a analizat rezultatele a 23 de studii clinice publicate anterior. Rezultatele, publicate în revista științifică Pain, sugerează că melatonina poate reduce intensitatea durerii și poate îmbunătăți calitatea somnului la persoanele care suferă de afecțiuni cronice ale mușchilor, oaselor, articulațiilor, tendoanelor și ligamentelor. Specialiștii susțin că acest supliment, deja utilizat pe scară largă pentru tratarea tulburărilor de somn, ar putea deveni un tratament complementar în gestionarea durerii cronice, reducând astfel necesitatea utilizării unor medicamente cu risc mai mare de efecte adverse, titrează Science Alert. Melatonina ar putea reduce durerea cronică la fel de eficient ca unele analgezice Meta-analiza a inclus date provenite de la 2.028 de participanți din mai multe țări, diagnosticați cu afecțiuni precum durerile lombare cronice, osteoartrita sau fibromialgia. Participanții au primit fie melatonină, fie placebo sau alte medicamente utilizate în mod obișnuit pentru controlul durerii. Potrivit cercetătorilor, melatonina a demonstrat o eficiență comparabilă, în anumite cazuri, cu cea a unor analgezice consacrate, inclusiv opioide, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și paracetamol. Analiza arată că persoanele care suferă de dureri musculo-scheletice cronice au raportat o reducere medie de aproximativ nouă puncte pe o scară a durerii de la 0 la 100. În schimb, beneficiile nu au fost semnificative statistic în cazul pacienților care se recuperau după intervenții chirurgicale, ceea ce sugerează că efectul melatoninei este mai pronunțat în cazul durerii cronice decât al celei acute. Efectele sale antiinflamatoare și prin îmbunătățirea somnului Cercetătorii cred că efectele benefice ale melatoninei nu se limitează la reglarea ciclului somn-veghe. Hormonul are și proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, contribuind la reducerea stresului oxidativ și a inflamației din organism. Totodată, un somn mai odihnitor poate favoriza relaxarea musculaturii și recuperarea organismului, ceea ce ar putea explica reducerea intensității durerii la unele persoane. „Melatonina este deja prezentă în multe locuințe, este accesibilă ca preț și știm că este sigură pentru utilizarea pe termen scurt. Ceea ce este cu adevărat promițător este faptul că ar putea contribui și la controlul durerii cronice”, a declarat Kangchao Wu, coordonatorul studiului și cercetător în domeniul durerii musculo-scheletice la Universitatea din Sydney. Medicii recomandă prudență Deși rezultatele sunt încurajatoare, autorii studiului atrag atenția că melatonina nu trebuie să înlocuiască tratamentele prescrise pentru durerea cronică. Suplimentul este considerat sigur pentru utilizare pe termen scurt, de aproximativ una până la două luni, în cazul persoanelor care nu sunt însărcinate sau care nu alăptează. Totuși, datele privind administrarea pe termen lung rămân limitate, iar cercetătorii solicită desfășurarea unor studii mai ample. În plus, în timpul studiilor analizate au fost raportate și unele reacții adverse ușoare, precum greață, dureri de cap și amețeli. Specialiștii recomandă ca administrarea melatoninei pentru controlul durerii să fie făcută doar la recomandarea medicului și ca tratament complementar, nu ca alternativă la terapiile deja validate. Cercetătorii consideră că sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a înțelege mecanismele prin care melatonina influențează percepția durerii și pentru a identifica categoriile de pacienți care ar putea beneficia cel mai mult de acest tratament.
O simplă înțepătură de țânțar poate deveni fatală. Un medic dezvăluie cele 5 semne de alarmă
Într-o postare pe Facebook, Ciuhodaru atrage atenția că înțepăturile de țânțari pot deveni letale. Medicul precizează că specialiștii de la boli infecțioase se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri. Potrivit acestuia, cele trei infecții confirmate au fost deja înregistrate în acest sezon. Un medic avertizează: o simplă înțepătură de țânțar poate avea urmări grave. La ce trebuie să fii atent Ciuhodaru enumeră cinci semne care impun prezentarea de urgență la spital. Printre acestea se numără febra ridicată și durerea de cap intensă. Vărsăturile, starea generală alterată și sensibilitatea la lumină completează lista. Simptomele apar, potrivit medicului, la 2-8 zile după înțepătura de țânțar. Medicul a subliniat că nu există un tratament specific pentru virusul West Nile. Potrivit lui Ciuhodaru, virusul se transmite în principal prin înțepătura țânțarilor. Contactul fizic, precum atingerea sau sărutul, nu poate transmite infecția. Medicul a precizat că transfuziile de sânge pot reprezenta, rar, o sursă de infecție. Aproximativ 90% dintre persoanele infectate nu prezintă simptome, potrivit acestuia. Riscul de boală severă este mai mare la persoanele peste 50 de ani, a mai spus medicul. West Nile face primele victime. Medicul explică ce simptome impun prezentarea imediată la spital Ciuhodaru a recomandat evitarea ieșirilor în aer liber la apus și la răsărit. Hainele cu mâneci și pantaloni lungi oferă, potrivit lui, o protecție suplimentară. Substanțele repelente pot fi aplicate pe piele sau pe haine, a precizat medicul. Plasele de insecte verificate periodic rămân o măsură utilă de protecție. Eliminarea apei stătute din jurul locuințelor reduce, de asemenea, riscul de înmulțire a țânțarilor. Ciuhodaru a legat avertismentul de un proiect de lege pe care l-a depus în Parlament. Inițiativa prevede predarea educației pentru sănătate în toate școlile din România. Proiectul include și noțiuni de prim ajutor pentru elevi. Medicul susține că astfel de cunoștințe ar trebui știute la fel de bine ca alfabetul.
Un simplu vaccin te poate ține departe de Alzheimer și demență / De ce e important
Un vaccin folosit pentru prevenirea zonei zoster ar putea deveni o armă importantă împotriva demenței, relatează The Economist. Tot mai multe studii arată că persoanele vaccinate au un risc cu aproximativ 20% mai mic de a dezvolta boala Alzheimer sau alte forme de demență, o descoperire pe care cercetătorii o consideră una dintre cele mai promițătoare din ultimii ani. Vaccinul împotriva Zonei Zoster, asociat cu un risc mai mic de demență Demența, al cărei principal tip este boala Alzheimer, este una dintre cele mai temute afecțiuni ale vârstei înaintate. Deși estimările actuale indică faptul că numărul persoanelor cu demență ar putea ajunge la 153 de milioane până în 2050, specialiștii spun că riscul individual este, de fapt, în scădere în multe țări dezvoltate, datorită prevenției și tratamentului mai eficient al factorilor de risc. În acest context, vaccinul împotriva virusului varicelo-zosterian, responsabil atât de varicelă, cât și de zona Zoster, atrage o atenție tot mai mare. Analizele publicate în ultimii ani arată că o schemă completă de vaccinare poate reduce cu aproximativ o cincime riscul de apariție a demenței. De ce ar putea funcționa vaccinul? Mecanismul exact nu este încă pe deplin înțeles, însă cercetătorii iau în calcul două explicații principale. Prima ipoteză este că virusul varicelo-zosterian poate provoca inflamații sau leziuni la nivelul sistemului nervos chiar și atunci când rămâne latent în organism, iar vaccinarea limitează aceste efecte. O a doua teorie susține că vaccinul stimulează sistemul imunitar, activând celulele responsabile de apărarea organismului și oferind protecție indirectă împotriva altor infecții care ar putea contribui la dezvoltarea demenței. Un beneficiu major pentru un vaccin deja disponibil Experții subliniază că o reducere de 20% a riscului este remarcabilă pentru o intervenție atât de simplă. În plus, vaccinul previne și zona Zoster, o boală dureroasă care afectează între 20% și 30% dintre persoanele nevaccinate. În prezent, varianta modernă a vaccinului este Shingrix, administrată în două doze. Acesta a înlocuit în mare parte vaccinul mai vechi, realizat din virus viu atenuat, și este considerat mai sigur deoarece nu poate provoca infecția. Unele cercetări sugerează că Shingrix ar putea fi chiar mai eficient în reducerea riscului de demență. Specialiștii cer extinderea vaccinării În ciuda rezultatelor promițătoare, multe sisteme de sănătate oferă vaccinul doar unui număr limitat de persoane. De exemplu, în Uniunea Europeană doar 17 dintre cele 27 de state membre recomandă vaccinarea împotriva zonei zoster, iar în mai multe țări aceasta este destinată exclusiv persoanelor de peste 65 de ani. Autorii analizelor consideră că această abordare ar trebui reconsiderată, deoarece vaccinarea ar putea reduce nu doar cazurile de zona zoster, ci și povara tot mai mare a demenței asupra sistemelor de sănătate. Cercetătorii spun că sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a confirma beneficiile, a stabili vârsta optimă pentru vaccinare și a vedea dacă sunt necesare doze de rapel. Până atunci, însă, dovezile disponibile indică faptul că vaccinul împotriva zonei zoster ar putea deveni una dintre cele mai simple și eficiente metode de reducere a riscului de demență.
Telefonul îți distruge degetele mari. Cum poți preveni acest lucru
Modul în care folosim smartphone-urile ne face rău la mâini. Poate provoca dureri la degetul mare, tunel carpian sau tendinita De Quervain, spun medicii citați de Euronews. Folosirea excesivă a telefonului provoacă o serie de dureri specifice: rigiditate, dureri de articulații și o senzație de blocaj la îndoirea degetului. Netratată, solicitarea repetitivă poate duce la tunel carpian sau la tendinita De Quervain. Chirurgul Eugene Tsai spune că mâinile noastre nu au fost făcute pentru a folosi telefonul toată ziua. Telefoanele moderne sunt mai mari și mai grele decât cele vechi, iar timpul petrecut pe ecran a crescut mult. Cum îți poți schimba postura Menținerea încheieturilor și coatelor în aceeași poziție ore în șir provoacă dureri la baza degetului mare. Telefonul ținut vertical solicită și celelalte degete. Specialista Maureen O’Shaughnessy recomandă adaptarea obiceiurilor, nu renunțarea completă la telefon. Cea mai simplă soluție este limitarea timpului pe ecran sau pauze scurte între sesiuni. Poți schimba mâna cu care ții telefonul sau poți folosi degetul arătător în loc de cel mare. Funcțiile de accesibilitate, precum transformarea vocii în text, reduc efortul de tastare. Accesoriile distribuie mai uniform greutatea telefonului pe mână. Exerciții simple pentru mâini Întinderile zilnice pot ameliora durerea după ore petrecute pe telefon. Flexează încheietura înclinând palma spre tine și în direcție opusă, cu rezistență ușoară din cealaltă mână. Desenează cercuri mici cu degetele mari și flexează fiecare deget în parte. Pentru durerea de la baza degetului mare, așază palma pe o suprafață plană. Trage degetul mare în direcție opusă celorlalte, timp de 30 de secunde. Dacă durerea sau amorțeala persistă, e nevoie de consult medical.
Singurătatea poate fi la fel de periculoasă ca fumatul. Cercetătorii spun de ce medicii nu o pot vindeca singuri
Lipsa legăturilor sociale are un impact asupra sănătății comparabil cu fumatul a 15 țigări pe zi. Este una dintre concluziile citate într-un nou studiu al Universității din Michigan, publicat în revista Social Problems. Izolarea socială și singurătatea cresc riscul de deces prematur cu aproximativ 30 la sută, potrivit cercetărilor citate în studiu, citat de medicalxpress.com. Îngrijirea vârstnicilor afectați de singurătate costă sistemul american Medicare circa 6,7 miliarde de dolari anual. Cercetătoarea Sofia Hiltner a analizat peste zece ani de rapoarte media, reviste medicale și lucrări academice pe această temă. Ce greșeală arată studiul Hiltner spune că transformarea singurătății într-un diagnostic medical a produs un „salt logic” greșit. Oamenii presupun automat că, dacă o problemă afectează sănătatea, sistemul medical trebuie să o rezolve. Medicii pot evalua pacienții și îi pot îndruma către servicii de sprijin. Nu pot însă reconstrui comunități sau reduce programul de lucru al oamenilor, spune ea. Cercetătoarea a descoperit chiar studii clinice care testau o „pastilă împotriva singurătății”. De ce contează cine rezolvă problema Un grup de cercetători a împins subiectul spre sistemul medical, arată Hiltner. Riscul, spune ea, este ca resursele limitate să se ducă spre clinici. Cauzele reale rămân neatinse: comunități slăbite, program de lucru încărcat, lipsă de structură socială pentru vârstnici. Hiltner a pornit cercetarea după ce bunica ei a rămas singură și izolată, fără prieteni sau activități, după moartea soțului. Ce cere cercetătoarea factorilor de decizie Hiltner îndeamnă factorii de decizie să intervină la sursa singurătății, nu doar prin cabinete medicale. „Sistemul de sănătate poate ajuta, dar are limitele sale”, spune ea.
Florin Manole, despre legea salarizării în Sănătate: Trebuie să corelăm și asta presupune calcule
Fostul Ministru al Muncii, Florin Manole, din partea social-democraților, a vorbit despre ce include grila pe Sănătate din noul proiect de lege. „Pe sănătate, în primul rând, ne uităm la cele mai ample categorii de personal. De exemplu, asistentul medical cu postliceală, care este – pentru noi pacienții din România, pentru noi beneficiarii sistemului de sănătate – acea categorie de salariați cu care intrăm cel mai des și cel mai mult în contact. Și acolo am identificat că par a fi niște coeficienții aparent satisfăcători, însă trebuie să corelăm și asta presupune calcule pe care în această seară și mâine dimineață le vom face”, a declarat Florin Manole. Fostul ministru a explicat că acești coeficienți trebuie corelați pentru salariile de bază, sporuri, nivelul sporurilor, afirmând că „procentul este o întreagă paletă de sporuri pe care cei din sistemul medical le primesc”. „Toate aceste corelații trebuie să ne ducă la concluzia ca oamenii aceștia să nu piardă la venituri după această lege, ci dacă este posibil în măsura posibilităților bugetare să și avem niște creșteri acolo unde se poate”, a asigurat Manole. În colaborare cu sindicatele Referitor la coeficienții pentru 2026 din noul proiect de lege privind salarizarea în sistemul bugetar, adică indicatorii numerici pentru ierarhizare folosiți pentru a calcula salariul de bază brut, Florin Manole a precizat că sindicatele au fost mulțumite. „Coeficienții pentru 2026 nivelul la care am lăsat legea păreau a fi mulțumitori după declarațiile unor sindicate, puteți să verificați asta. Nu spun că acum sunt nemulțumitori, spun doar că ei trebuie să fie analizați și Partidul Social Democrat va face asta în corelare cu sindicatele pentru că poziția noastră la sfârșitul tuturor acestor discuții nu va fi una diferită de poziția sindicatelor, ci vom merge împreună pentru că obiectivul nostru este să nu neîdreptățim pe nimeni din sistemul public”, a declarat Manole. Vineri, la Palatul Cotroceni, reprezentanții partidelor pro-occidentale s-au reunit la Cotroceni alături de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru și de oficiali ai Administrației Prezidențiale pentru a discuta proiectul noii legi a salarizării unitare. Urmează ca proiectul să fie analizat de partide.