În SUA, a fost creat un vaccin personalizat împotriva cancerului cerebral, anunță Universitatea Washington

in-sua,-a-fost-creat-un-vaccin-personalizat-impotriva-cancerului-cerebral,-anunta-universitatea-washington

Un vaccin personalizat pentru tratarea glioblastomului, un cancer cerebral cu creștere rapidă și incurabil care afectează patru din 100.000 de persoane din SUA, este sigur și provoacă răspunsuri imune robuste și ample care par să crească supraviețuirea fără recurență la un subset de pacienți după intervenția chirurgicală, potrivit unui studiu clinic aflat în stadiu incipient, condus în comun de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis. La pacienții cu o formă deosebit de agresivă de glioblastom, vaccinul nu a cauzat efecte secundare grave și a prelungit supraviețuirea generală a pacienților în comparație cu rezultatele anterioare după intervenția chirurgicală standard și chimio-radioterapie. Un supraviețuitor pe termen lung rămâne fără recurențe aproape cinci ani mai târziu. Rezultatele studiului clinic de fază 1, efectuat la Centrul de Cancer Siteman au fost publicate pe 12 mai în Nature Cancer. Studiul a fost condus în comun de Mass General Brigham și Geneos Therapeutics, o companie de biotehnologie cu sediul în Philadelphia. „Suntem extrem de încurajați de aceste rezultate”, a declarat Tanner M. Johanns, MD, PhD , autorul principal al studiului și profesor asistent în cadrul Diviziei de Oncologie din cadrul Departamentului de Medicină John T. Milliken de la WashU Medicine. „Acest tip de vaccin este o premieră pentru glioblastom și este interesant să ne gândim cum putem valorifica această platformă individualizată de vaccinuri terapeutice ADN împotriva cancerului pentru a avea un impact pozitiv asupra vieții pacienților care luptă împotriva acestei boli. În plus, terapiile combinate care valorifică această platformă personalizată sunt în prezent investigate la WashU pentru a testa dacă rezultatele pot fi îmbunătățite în continuare.” Noul tratament utilizează molecule de ADN modificate genetic, concepute pentru a stimula sistemul imunitar al pacientului împotriva cancerului. Fiecare tumoare a pacientului are proteine ​​unice, specifice acelei tumori, iar acest vaccin activează sistemul imunitar al pacientului pentru a recunoaște aceste proteine ​​și a elimina celulele tumorale. Johanns a spus că, deși unele imunoterapii care vizează glioblastomul s-au dovedit promițătoare în studiile anterioare, acestea sunt în cele din urmă ineficiente în întârzierea sau prevenirea semnificativă a recurenței. Acest lucru se datorează probabil faptului că glioblastomul poate evolua și poate scăpa de atacul imun, dar vaccinul lui Johanns a fost conceput pentru a ajuta sistemul imunitar să recunoască multe ținte diferite de pe celulele canceroase. Așadar, chiar dacă tumora pierde mai multe dintre aceste ținte, vaccinul este încă capabil să genereze răspunsuri la multe altele. În plus, glioblastomul este denumit o tumoare „rece”, ceea ce înseamnă că mediul tumoral este capabil să se ascundă de sistemul imunitar. Vaccinul împotriva cancerului utilizat în acest studiu, dezvoltat de Geneos Therapeutics, transformă tumorile reci în tumori „fierbinți”, care sunt apoi susceptibile la eradicarea mediată imun. Astfel, vaccinul este capabil să îmbunătățească răspunsul imun al pacientului prin țintirea proteinelor de pe celula canceroasă și prin făcând mediul din interiorul tumorii mai favorabil activării imune. „Am ales o platformă bazată pe ADN deoarece ne-ar oferi oportunitatea de a viza mai multe proteine ​​canceroase decât orice vaccin vizase până acum”, a spus Johanns, care tratează pacienți la Siteman și este membru cercetător acolo. „Ne-am gândit că, dacă am putea genera o gamă mai largă de răspunsuri imune împotriva acelor proteine, atunci acest lucru ar putea duce la un vaccin mai puternic în comparație cu alte platforme de vaccinare cu ținte proteice mai limitate.” Această platformă de vaccinuri bazată pe ADN a fost capabilă să activeze sistemul imunitar al fiecărui pacient pentru a căuta până la 40 de proteine ​​canceroase specifice tumorii fiecărui pacient – de două ori mai multe decât cele vizate de orice terapie vaccinală împotriva cancerului până în prezent. Cercetătorii redau și povestea lui Kim Garland, asistenta medicală care a participat la studiul clinic și care a reușit să rămână în viață fără recidivă la aproape cinci ani de la diagnosticul inițial.

OMS avertizează asupra posibilei apariții a noi cazuri de hantavirus după focarul de pe nava MV Hondius

oms-avertizeaza-asupra-posibilei-aparitii-a-noi-cazuri-de-hantavirus-dupa-focarul-de-pe-nava-mv-hondius

Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a lansat marți un apel către autoritățile din întreaga lume să se pregătească pentru posibila apariție a unor noi cazuri de hantavirus, după focarul izbucnit la bordul navei de croazieră MV Hondius, unde trei pasageri și-au pierdut viața, potrivit The Guardian. În cadrul unei conferințe de presă susținute la Madrid, șeful OMS a precizat că, deși în acest moment nu există indicii privind debutul unei epidemii de amploare, perioada lungă de incubație a virusului – estimată la șase până la opt săptămâni – face probabilă identificarea unor noi infectări în perioada următoare. „În acest moment nu există semne că ne aflăm la începutul unui focar extins, însă situația se poate schimba și este posibil să vedem mai multe cazuri în următoarele săptămâni”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus. Nouă cazuri confirmate și un nou pacient pozitiv în Spania Potrivit OMS, până în prezent au fost confirmate nouă cazuri de infectare cu varianta Andes a hantavirusului, una dintre puținele tulpini care se pot transmite, în situații rare, de la om la om prin contact apropiat. Ministerul Sănătății din Spania a anunțat marți confirmarea unui nou caz în rândul celor 14 cetățeni spanioli evacuați de pe navă și plasați în carantină într-un spital militar din Madrid. Pacientul prezintă simptome ușoare – febră și afectare respiratorie minoră – însă starea sa este stabilă. Focarul de la bordul navei MV Hondius a atras atenția comunității internaționale după ce trei pasageri – un cuplu din Țările de Jos și un cetățean german – au murit în urma infectării. OMS recomandă carantină de 42 de zile Tedros Adhanom Ghebreyesus a îndemnat toate statele implicate să respecte protocoalele OMS, care includ: carantină timp de 42 de zile pentru persoanele expuse monitorizarea atentă a contactelor cu risc ridicat identificarea rapidă a eventualelor simptome izolarea imediată a cazurilor suspecte Șeful OMS a explicat că interacțiunea intensă dintre pasageri înainte de confirmarea primului caz, la începutul lunii mai, crește riscul apariției unor noi infectări. Spania, lăudată pentru gestionarea operațiunii Directorul OMS a elogiat autoritățile spaniole pentru modul în care au gestionat criza, după ce autoritățile din Capul Verde au refuzat accesul navei în port. Peste 120 de pasageri și membri ai echipajului au fost evacuați în Tenerife, într-o operațiune desfășurată pe parcursul a două zile. Tedros i-a mulțumit public premierului Pedro Sánchez pentru „leadershipul, compasiunea și solidaritatea” demonstrate în timpul intervenției. La rândul său, Pedro Sánchez a declarat că actuala criză sanitară demonstrează că „lumea nu are nevoie de mai mult egoism sau mai multă teamă, ci de solidaritate și cooperare”. Între timp, nava MV Hondius, realimentată în Tenerife, se îndreaptă acum către Rotterdam, având la bord un echipaj redus, alături de personal medical care monitorizează situația sanitară de la bord.

Să nu mai fii singur pe holuri reci / Promisiunea făcută la semnarea contractului pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj

sa-nu-mai-fii-singur-pe-holuri-reci-/-promisiunea-facuta-la-semnarea-contractului-pentru-spitalul-regional-de-urgenta-cluj

Guvernul a semnat marți, la Palatul Victoria, contractul pentru lucrările de execuție ale Spitalului Regional de Urgență Cluj, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură medicală din România din ultimele decenii. La ceremonie au participat premierul interimar Ilie Bolojan, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, primarul Emil Boc și președinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, Iuliana Feclistov, care au prezentat atât semnificația proiectului, cât și detaliile tehnice ale investiției. Ilie Bolojan a descris momentul drept unul cu o puternică încărcătură personală și instituțională, subliniind importanța proiectului pentru întreaga regiune de nord-vest. „Pentru mine este o dublă bucurie. Pe de-o parte pentru că se poate semna acest contract și putem începe practic lucrările, în așa fel încât în anii următori să avem încă un spital regional important finalizat în România”, a declarat Bolojan. Bolojan a făcut referire și la tradiția medicinei clujene, afirmând că noua investiție trebuie să ofere specialiștilor infrastructura pe care o merită. „Mă bucur că, pe lângă profesionalismul pe care l-a probat de-a lungul zecilor de ani, echipa de medici clujeni va trebui să beneficieze în anii următori și de condiții de lucru, de aparatură, la nivelul performanțelor pe care le-au dovedit în acești ani, în serviciul pacienților și în salvarea vieților”, a spus Bolojan. Premierul interimar a mulțumit tuturor instituțiilor implicate în derularea proiectului și a transmis constructorilor un mesaj direct: „Nu-mi rămâne decât să le urez spor la treabă constructorilor, în așa fel încât să avem o lucrare de bună calitate în serviciul pacienților din regiunea de nord-vest.” Cseke Attila: „De astăzi cuvintele se opresc și încep faptele” În intervenția sa, ministrul Cseke Attila a încadrat proiectul într-o perspectivă istorică, vorbind despre un moment definitoriu pentru comunitate. „Sunt momente în viața unei comunități care definesc nu doar prezentul, ci și generațiile care vin. Astăzi vorbim de unul dintre aceste momente”, a afirmat ministrul. El a descris Spitalul Regional de Urgență Cluj drept „cel mai important demers de infrastructură medicală din inima Transilvaniei în ultimele decenii” și a recunoscut dificultățile traversate până la semnarea contractului. „Drumul de până aici a fost lung, a fost plin de provocări, de bariere birocratice și uneori de neîncredere. Dar astăzi am ajuns în punctul în care cuvintele se opresc și încep faptele. De astăzi lucrurile chiar se întâmplă la Spitalul Regional de Urgență Cluj.” Ministrul a insistat asupra dimensiunii umane a proiectului. „Această investiție este o investiție în siguranță, este o investiție în performanță. În acest spital facem o promisiune fiecărui cetățean că în momentele cele mai grele nu mai este singur pe holuri reci, în clădiri obosite de trecerea timpului.” În final, Cseke Attila a transmis că proiectul reprezintă mai mult decât o construcție. „Proiectul de la Cluj este mai mult decât un spital. Este speranța că în România se poate trăi frumos, se poate trăi demn și mai ales se poate trăi sănătos.” Emil Boc: „Dacă vrem ca românii să rămână acasă, trebuie să creăm condiții aici” Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a reamintit că ideea proiectului a pornit în urmă cu mai bine de un deceniu, chiar din Palatul Victoria. „Mă bucur că tot din acest Palat al Victoriei, în 2011, pornea ideea Spitalului Regional de Urgență, alocând șapte hectare de teren pentru a începe să gândim acest proiect. După care fiecare și-a făcut datoria și acum suntem la faza în care putem intra în teren să realizăm acest proiect.” Edilul a prezentat și investițiile de infrastructură care vor susține funcționarea viitorului spital, de la benzi dedicate pentru ambulanțe la conexiuni cu metroul clujean. „Ceea ce astăzi este o problemă în Cluj, și anume faptul că străzile înguste țin salvările și ambulanțele în trafic și se pierd vieți, vom avea coridoare dedicate.” Într-un mesaj cu accent european, Boc a legat proiectul de conceptul „Right to Stay”. „Dacă vrem ca românii să se întoarcă sau cei care sunt să nu mai plece, este să creăm condiții de educație, de sănătate, de calitate a vieții, aici, la noi, acasă. Acest spital exact asta face.” El a subliniat și impactul asupra corpului medical. „Medicii noștri vor avea unde să rămână acasă, pacienții care vor veni la spital din întreaga regiune vor avea un act medical de calitate și atunci poți să spui: da, merită să rămână acasă.” Iuliana Feclistov: 849 de paturi, 22 de săli de operație, heliport și parc fotovoltaic Președinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, Iuliana Feclistov, a prezentat datele tehnice ale proiectului, descriindu-l drept un model nou pentru medicina din România. „Spitalul acesta va avea 849 de paturi. 106 vor fi pentru ATI, inclusiv pediatrie, neonatologie și unitate pentru arși. 12 paturi sunt pentru arși, 34 pentru spitalizarea de zi, 71 de cabinete ambulatorii organizate pe 11 clinici.” Blocul operator va cuprinde „22 de săli de chirurgie, dintre care două săli hibride”, iar întregul complex va depăși 184.000 de metri pătrați, incluzând clădiri tehnice și amenajări exterioare. Feclistov a subliniat că noua unitate va schimba inclusiv filosofia actului medical. „Acest spital va schimba modalitatea prin care se practică medicina în România. Nu va fi organizat așa cum știm noi spitalele din România, pe secții, ci pe șase centre multidisciplinare, care vor trata cazurile într-un mod complex și organizat.” Contractul semnat marți vizează execuția clădirii principale, a infrastructurii suport, realizarea heliportului, a unui parc fotovoltaic și instalarea echipamentelor medicale grele. „Valoarea acestui contract este de aproximativ 2 miliarde 200 de milioane cu TVA, iar valoarea investiției totale este de aproximativ 3 miliarde 400 de milioane”, a precizat șefa ANDIS. Potrivit contractului, termenul de execuție este de 40 de luni, după care Spitalul Regional de Urgență Cluj ar urma să devină principalul centru medical de urgență pentru întreaga regiune de nord-vest a României.

Ministerul Sănătății anunță investiții de peste 14 milioane de euro pentru noul pavilion de politraumă de la Craiova

ministerul-sanatatii-anunta-investitii-de-peste-14-milioane-de-euro-pentru-noul-pavilion-de-politrauma-de-la-craiova

Ministerul Sănătății a anunțat marți că lucrările la noul pavilion de medicină operațională – politraumă din cadrul Spitalul Clinic de Urgenţă Militar „Dr. Ştefan Odobleja” din Craiova sunt aproape de finalizare. Proiectul ministerului este considerat unul dintre cele mai importante din regiunea Olteniei. Potrivit instituției, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a vizitat marți obiectivul de investiții de la Craiova, realizat prin finanțare din PNRR. Ministerul Sănătății a declarat că sunt foarte importante investițiile în sistemul medical și că impactul acestora asupra pacienților și personalului medical este crescut. „Investițiile în sănătate înseamnă spitale moderne, intervenții mai rapide și mai multe vieți salvate”, a transmis Ministerul Sănătății pe Facebook. Noua structură medicală are o valoare de peste 14,6 milioane de euro și este realizată cu fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit autorităților, proiectul va aduce la Craiova condiții moderne pentru tratarea pacienților aflați în stare critică. Ministerul Sănătății a prezentat și principalele dotări și beneficii ale noului pavilion. „Cu o investiție de peste 14,6 milioane de euro, finanțată prin PNRR, noua structură medicală va aduce la Craiova standarde europene de intervenție pentru pacienții aflați în stare critică”, au precizat reprezentanții instituției. Conform datelor oficiale, noul pavilion va include 70 de paturi moderne, un bloc operator, spații integrate pentru politraumă, echipamente medicale de ultimă generație și infrastructură modernă pentru urgență, diagnostic și tratament. Stadiul lucrărilor a ajuns la 98,5%. Ministerul Sănătății a explicat că proiectul este extrem de important pentru un spital construit în sistem pavilionar, unde distanțele dintre clădiri pot îngreuna intervențiile rapide în cazurile grave. „Într-un spital construit în sistem pavilionar, unde distanțele dintre clădiri îngreunează intervențiile rapide, acest nou pavilion înseamnă timp câștigat pentru salvarea de vieți”, a transmis instituția. Oficialii au spus că investiția va contribui la creșterea capacității de răspuns în caz de urgențe majore și, totodată, va îmbunătăți condițiile pentru pacienți și cadrele medicale. „Această investiție înseamnă servicii medicale la standarde europene, creșterea capacității de răspuns în urgențe majore, condiții moderne pentru pacienți și personal medical și siguranță medicală sporită pentru întreaga regiune”, a mai transmis Ministerul Sănătății.

Lista fructelor și legumelor cu cele mai multe pesticide

lista-fructelor-si-legumelor-cu-cele-mai-multe-pesticide

Factorii care determină cantitatea de reziduuri dintr-un aliment sunt coaja subțire, textura poroasă și metodele agricole. Merele, de exemplu, sunt stropite cu substanțe chimice după recoltare. Piersicile rețin pesticide prin coaja lor delicată și pufoasă. Cartofii le absorb direct din sol, conform realsimple.com. Scopul listei nu este să descurajeze consumul acestor alimente. Fructele și legumele oferă în continuare mult mai multe beneficii decât riscuri. Scopul este conștientizarea. Spanacul Spanacul crud conține mai multe reziduuri de pesticide pe unitate de greutate decât orice alt aliment testat. Varianta congelată este o alternativă accesibilă, cu expunere mai redusă și valoare nutritivă egală. Dacă cumperi spanac convențional, clătește-l bine. Excepție: spanacul pre-spălat nu trebuie spălat din nou, pentru a evita introducerea de bacterii. Kale, varza crețată și frunzele de muștar Peste 50% din probele de kale testate conțineau un pesticid posibil cancerigen. Varza crețată și frunzele de muștar se află în același grup de risc. Îndepărtează frunzele exterioare și spală-le bine. O alternativă eficientă este rotația cu legume din lista „Clean Fifteen”, precum varza albă. Căpșunile Americanul mediu consumă aproximativ opt livre de căpșuni proaspete pe an, crescând astfel expunerea la diverse pesticide. Varianta ecologică congelată este mai ieftină și la fel de nutritivă. Spală fructele de pădure proaspete chiar înainte de utilizare și alternează-le cu fructe cu reziduuri mai mici, precum bananele sau kiwi. Strugurii Coaja subțire și ciorchinii fac strugurii greu de curățat temeinic. Clătește-i bine și alternează-i cu fructe cu reziduuri mai mici. Produsele organice de marcă proprie de la retailerii economici sunt adesea o alegere bună. Nectarinele și piersicile Ambele fructe cu sâmburi rețin pesticide prin coaja delicată. Clătirea temeinică este minimul recomandat. Înmuierea în apă cu bicarbonat de sodiu sau oțet poate fi mai eficientă decât simpla clătire, deși nicio metodă nu elimină 100% din reziduuri. Cireșele Fierberea, opărirea și prăjirea rapidă pot reduce pesticidele, dar reduc și o parte din nutrienți. Dacă le folosești oricum la gătit, transformă-le într-un compot. Dacă le consumi proaspete, clătește-le bine sub jet de apă. Merele Merele sunt stropite cu substanțe chimice după recoltare. Curățarea cojii reduce semnificativ conținutul de pesticide, dar elimină și fibre, vitamine și antioxidanți. În cazul în care consumi mărul cu coajă, înmoaie-l în bicarbonat de sodiu sau oțet și freacă-l ușor. Murele Murele sunt poroase și rețin constant reziduuri multiple de pesticide. O înmuiere rapidă în bicarbonat de sodiu și apă, aproximativ o linguriță la o cană de apă, descompune o parte din reziduurile de la suprafață mai eficient decât apa singură. Perele Reziduurile de pesticide se concentrează pe coaja perelor. Curățarea este cea mai simplă metodă de reducere a expunerii, mai ales când le folosești pentru coacere sau sosuri. Pentru consumul crud, clătirea cu bicarbonat de sodiu sau o perie pentru fructe este mai eficientă decât simpla clătire. Cartofii Cartofii absorb pesticide atât din sol, cât și din tratamentele post-recoltare. Dacă îi prepari fără coajă, înmoaie-i mai întâi în bicarbonat de sodiu, apoi decojește-i. Expunerea la suprafață se reduce semnificativ. Afinele Stratul ceros natural al afinelor poate reține reziduurile de la suprafață. Un raport recent a identificat 17 pesticide PFAS diferite în 40 de tipuri de produse din California, inclusiv fructe de pădure. Afinele sălbatice congelate ecologice sunt o alternativă mai rentabilă față de cele proaspete și permit consumul eșalonat fără risipă.

Mortalitatea infantilă, crește din nou, România între țările cu cei mai puțini bani pentru sănătate

mortalitatea-infantila,-creste-din-nou,-romania-intre-tarile-cu-cei-mai-putini-bani-pentru-sanatate

Viața nou-născuților prematur sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare a maternității cu aparatură medicală performantă, de distanța până la maternitate și de accesul gravidelor și mamelor la servicii medicale, dar și de investiția statului în sistemul de sănătate. Astfel, în anul 2024, România a alocat 5,2% din PIB pentru sănătate, în vreme de Austria, de pildă, a alocat în același an 9,5% din PIB, Cehia și Croația, 9%, iar Franța 8,9%. La coada clasamentului, cu cel mai mic procent din PIB alocat cheltuielilor pentru sănătate se află Ungaria (4,7%), Malta (5%) și România (5,2%). Investiția în sistemul de sănătate se convertește direct în șansă la viață: astfel, rata mortalității infantile în Austria, pentru 2024, este de 3,1 la mia de copii născuți vii, în vreme ce în România valoarea este dublă. În Cehia, pentru același an, rata mortalității infantile a fost de 2,3 la mie. În cifre absolute, 952 de copii au murit înainte de a împlini un an în România. Organizația Salvați Copiii România câștigă timp pentru nou-născuții prematur, prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit. De ce ne mor bebelușii? România continuă astfel să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE, cu 6,6 decese la 1.000 de nașteri vii, comparativ cu media UE de 3,5 decese la 1.000 de nașteri vii. O problemă suplimentară e dată de cauzele mortalității: dintre cele 952 de decese, 220 au fost cauzate de boli ale aparatului respirator, 208 de anomalii cromozomiale și malformații congenitale și alte 33 de boli infecțioase și parazitare, cauze care ar putea fi în multe cazuri prevenite, dacă accesul la servicii medicale pentru gravidă și nou-născut ar fi prompt. Sprijin pentru viață, prin dotarea maternităților Organizația Salvați Copiii România a primit, prin intermediul mecanismului pus la dispoziția maternităților și spitalelor de pediatrie, solicitări de sprijin de la 35 de unități medicale, care au nevoie urgentă de aparatură medicală performantă în 2026, precum și de lucrări de modernizare și renovare. Astfel, medicii solicită dotarea unităților medicale cu mese de resuscitare și reanimare, incubatoare, pulsoximetre, lămpi fototerapie, ventilatoare de suport respirator. Costurile totale se ridică la peste 3.000.000 euro. „Programul de combatere a mortalității infantile demarat de Salvați Copiii România acum 16 ani a devenit un mecanism esențial de sprijin pentru maternități, secții de terapie intensivă neonatală și secții de pediatrie din întreaga țară. În urma priorităților definite de medici, echipa Salvați Copiii mobilizează resurse, pentru a identifica cele mai rapide modalități de a dota unitățile medicale care au nevoie urgentă, vitală, de aparatură medicală”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Organizația Salvați Copiii. Pentru că viața unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiția pe care o facem în maternități, Salvați Copiii România lansează un apel pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente medicale a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România. Județele cu cea mai mică rată a deceselor la copiii sub un an sunt: • Municipiul București – 3.30 la mia de copii născuți vii; • Olt – 3.40 • Ilfov – 4.00 • Tulcea – 4.20 • Teleorman – 4.60 La polul opus, județele cu cea mai mare rată a mortalității infantile sunt: • Mureș – 13.00 • Ialomița – 12.70 • Suceava – 10.70 • Satu Mare – 9.90 • Botoșani – 9.80.

Ce infecții apar primăvara și cum ne protejăm de căpușe și viroze

ce-infectii-apar-primavara-si-cum-ne-protejam-de-capuse-si-viroze

Într-un interviu publicat de Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, prof. dr. Victoria Bîrluțiu, medic șef al Secției de Boli Infecțioase,vorbește despre cele mai comune infecții ce apar primăvara și cum să ne protejăm de căpușe și viroze. Infecțiile întâlnite primăvara Primăvara, pot persista infecțiile respiratorii, precum sinuzite, rinite, faringite, laringite, traheobronșite sau pneumonii, mai ales legate de schimbările climaterice extreme: cald-rece, umiditate. Sunt posibile mai multe episoade diareice, la copii mai ales produse de virusuri precum rotavirus, adenovirus, enterovirusuri, sau toxiinfecții alimentare, fiind recomandată evitarea consumului de maioneză din ouă nepreparate termic, brânză din lapte nepasteurizat, alimente incorect depozitate. Pot apărea, de asemenea, cazuri de boli eruptive, varicelă de exemplu, infecții streptococice precum scarlatină sau la adult erizipel, conjunctivite virale sau bacteriene. Nu lipsesc nici infecțiile severe (sepsis), infecțiile urinare, meningitele virale sau bacteriene, hepatitele. Nu toate căpușele transmit bacterii Referitor la căpușe, nu transmit toate bacterii, virusuri, sau paraziți, responsabile de îmbolnăviri la om. Maxim 5% dintre acestea au un bagaj infecțios, dar din păcate nu în toate cazurile, persoanele expuse accidental la mușcături de căpușă, identifică mușcătura: căpușa se poate desprinde înainte de a fi descoperită de persoana înțepată accidental. Cea mai frecventă afecțiune asociată mușcăturii de căpușă, este boala Lyme, produsă de mai multe specii de Borrellia, dar căpușele transmit și alte tipuri de agență infecțioși precum virusul encefalitei de căpușă, Anaplasma, Erlichia, Babesia, Rickettsia, virusul Powassan etc. Ce să faci dacă te-a mușcat o căpușă Dacă ai fost mușcat de o căpușă, se recomandă prezentarea la medic: la medicul de familie sau la Serviciul de Urgență, pentru extragerea corectă, completă a căpușei. Medicul va decide profilaxia, care înseamnă o doză de antibiotic adecvat vârstei, comorbidităților pacientului, gravidității etc., cu un antibiotic eficient pentru Borrellia. Recomandarea este de a observa zona, pentru următoarele 30 zile, boala Lyme apărând după minim 2-3 zile, ca o zonă roșie, rotundă, în jurul mușcăturii, cu un diametru de aproximativ 3 cm și cu tendința la creștere în dimensiuni (așa-numitul eritem migrator). Foarte rar, unele persoane pot avea febră, dureri musculare, cefalee ca manifestări ale borreliozei, pentru care este nevoie de un tratament antibiotic mai prelungit. Boala Lyme, tratată corect, este vindecată, rămâne limitată la aceste manifestări, nu evoluează spre paralizii, afectare cardiacă sau a sistemului nervos, lucrurile de care se sperie populația cel mai frecvent. Afecțiunile respiratorii frecvente primăvara Despre virozele respiratorii, în perioada aceasta nu mai sunt în circulație virusurile gripale în Emisfera Nordică, afecțiunile respiratorii fiind date de rhinovirusuri, virusul sincițial respirator, adenovirusuri, dar și de bacterii precum pneumococul, un streptococ cu afinitate pentru tractul respirator, responsabil mai ales de pneumonii, alți streptococi, stafilococi, hemofili sau de alte tipuri de bacterii atipice, precum Mycoplasma, Chlamydia, Legionella etc. Persoanele cu afecțiuni cronice respiratorii, au un risc mai mare de a prezenta agravarea afecțiunilor preexistente, de aceea este nevoie de o atentă supraveghere medicală a acestora. Pentru că riscurile pot fi legate și de călătorii, recomand persoanelor care vor pleca în concedii să se informeze din timp asupra riscurilor din zona turistică spre care se îndreaptă și să opteze pentru măsurile de prevenție specifice, recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.

Hantavirusul deschide calea pentru o a doua pandemie? Toate zvonurile și interpretările, explicate

hantavirusul-deschide-calea-pentru-o-a-doua-pandemie?-toate-zvonurile-si-interpretarile,-explicate

De când a devenit cunoscut cazul croazierei cu infectați de hantavirus, în prima săptămână a lunii mai 2026, circulă numeroase falsuri și dezinformări despre acest focar al virusului Andes. Nava de croazieră MV Hondius, afectată de un focar de hantavirus cu mai multe cazuri pozitive, suspecte și decese, a plecat din Argentina la 1 aprilie 2026. La bord se aflau aproximativ 150 de persoane, între pasageri și membri ai echipajului, scrie 20minutos. De când cazul a apărut în mass-media, în prima săptămână din mai 2026, au început să circule falsuri și informații înșelătoare despre acest focar al virusului Andes, tulpina care a provocat răspândirea, și despre amploarea acestuia. Acestea sunt cele pe care le-am adunat pe Maldita.es. Pfizer nu a prezentat un vaccin împotriva hantavirusului La data de 8 mai 2026, Pfizer nu a prezentat un vaccin eficient pentru prevenirea sau reducerea riscului de infecții cu hantavirus și nici nu a afirmat că vreunul dintre medicamentele sale ar fi arătat „rezultate promițătoare” împotriva acestuia. Reprezentanții Pfizer Europa au declarat că că aceste afirmații „sunt incorecte” și trimit la un instrument online al companiei, unde poate fi consultat portofoliul de medicamente și vaccinuri aflate în dezvoltare. În categoria „vaccinuri”, niciunul dintre cele zece programe aflate în curs nu este legat de acest virus și nici nu are ca scop imunizarea împotriva lui. Nu, compania CureVac nu deține brevetul unui vaccin Compania farmaceutică CureVac nu a achiziționat brevetul pentru un vaccin împotriva hantavirusului. Nu există niciun vaccin aprobat împotriva acestei boli nici în Europa, nici în Statele Unite. Atât Organizația Mondială a Sănătății, cât și Ministerul Sănătății din Spania au publicat în mai 2026 rapoarte în care se precizează că „nu există tratamente specifice și nici vaccinuri împotriva infecțiilor cu hantavirus”. În plus, compania CureVac nu mai există sub acest nume: a fost achiziționată de BioNTech în decembrie 2025. Nu, Macron nu a anunțat închiderea școlilor Președintele Franței, Emmanuel Macron, nu a anunțat închiderea școlilor „din cauza răspândirii hantavirusului”. Postările de pe rețelele sociale care răspândesc această afirmație folosesc un videoclip vechi: imaginile provin dintr-un discurs susținut de Macron pe 12 martie 2020, în contextul pandemiei de COVID-19. Nu, „The Simpsons” nu au prezis focarul de hantavirus În episodul din serialul The Simpsons în care personajele se află pe o navă de croazieră nu se vorbește și nu se prezice hantavirusul. Videoclipul distribuit face parte din episodul „A Totally Fun Thing That Bart Will Never Do Again” (sezonul 23), în care Bart, încercând să împiedice sfârșitul vacanței, difuzează pentru pasagerii navei o scenă dintr-un film. În acea scenă apare generalul William Sullivan, care anunță o „pandemie mortală a virusului Pandora” ce „se răspândește rapid”, motiv pentru care este necesară o „carantină globală”.

Cine este pacientul zero al focarului de hantavirus care a lovit nava de croazieră

cine-este-pacientul-zero-al-focarului-de-hantavirus-care-a-lovit-nava-de-croaziera

Decesul cuplului olandez a fost anunțat pe 4 mai, când un purtător de cuvânt al Ministerului olandez de Externe a confirmat decesul celor doi soți la bordul navei de croazieră MV Hondius, operată de compania de transport maritim Oceanwide Expeditions, potrivit Le Figaro. Compania a invocat o „situație medicală gravă” la bordul navei, care naviga din Ushuaia, Argentina, spre Capul Verde. Nava a fost afectată de un val de infecții cu hantavirus, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, un virus transmis adesea de rozătoare. Miercuri, 6 mai, ministrul sud-african al Sănătății a specificat că tulpina virusului detectată la unul dintre pasagerii croazierei evacuați în Africa de Sud era tulpina andină, transmisibilă între oameni. Se întorceau dintr-o călătorie în Argentina Leo și Mirjam Schilperoord erau ornitologi care se întorceau dintr-o călătorie în Argentina, unde observaseră fauna locală. Potrivit AFP, bărbatul în vârstă de 70 de ani a fost primul care a murit. Acum a fost identificat ca fiind presupusul pacient zero al focarului de hantavirus care a lovit nava de croazieră. S-a îmbolnăvit la bord și a prezentat simptome compatibile cu infecția – probleme respiratorii, febră, dureri de cap, dureri abdominale și diaree – înainte de a muri pe 11 aprilie. Corpul său a fost debarcat de urgență în Saint Helena, un teritoriu britanic din Atlanticul de Sud. Soția sa, în vârstă de 69 de ani și inițial cu o sănătate bună, îl însoțise în călătorie. Dar la întoarcere, și ea a dezvoltat simptome, suferind de dureri și vărsături. Evacuată în Africa de Sud, a murit două săptămâni mai târziu într-un spital din Johannesburg.

13 schimbări simple care pot îmbunătăți instantaneu calitatea aerului din casa ta

13-schimbari-simple-care-pot-imbunatati-instantaneu-calitatea-aerului-din-casa-ta

Calitatea aerului din interior poate afecta sănătatea mai mult decât îți dai seama. Dureri de cap, iritații și amețeli sunt doar câteva dintre simptome. Experții recomandă o abordare simplă în trei pași: filtrarea aerului, introducerea aerului proaspăt și gestionarea umidității, conform Real Simple. Potrivit datelor Agenției pentru Protecția Mediului, oamenii petrec aproximativ 90% din timp în interior. Calitatea aerului respirat în această perioadă are un impact direct asupra sănătății generale, spune dr. Steven Haywood, medic de urgență și fost terapeut respirator. Primul pas: elimină sursele de poluare „Primul pas este eliminarea din locuință a oricărui element care degradează calitatea aerului”, spune Peter Mann, fondatorul unei companii de purificare a aerului. Produsele de curățenie, vopselele și substanțele chimice pot fi mutate în garaj. Când este posibil, alege vopsele fără compuși organici volatili (COV). Lumânările parfumate, odorizantele și difuzoarele conțin adesea COV precum formaldehidă, benzen și toluen. Expunerea prelungită la aceste substanțe poate provoca dureri de cap și iritații. Aerisirea și circulația aerului Deschiderea ferestrelor rămâne cea mai simplă metodă de îmbunătățire a calității aerului. Un termostat poate ventila casa și atunci când nu funcționează încălzirea sau aerul condiționat. Ventilatoarele de evacuare din baie sau bucătărie, lăsate pornite 20 de minute după un duș, contribuie la eliminarea aerului umed. Gestionarea umidității Umiditatea ideală în interior este între 30 și 50%. Un dezumidificator este util în sezonul cald și umed, iar un umidificator devine necesar iarna, când aerul uscat afectează căile respiratorii, recomandă specialistul HVAC Joseph Wood. Alte măsuri utile Filtrele de aer trebuie schimbate la 30 de zile sau la șase luni, în funcție de capacitate. Conductele de aer necesită curățare periodică de către un profesionist. Covoarele și preșurile acumulează păr, praf și polen și trebuie aspirate regulat. Proiectele de bricolaj –  șlefuire, vopsire, gătit intens – este recomandat să fie realizate în aer liber ori de câte ori este posibil.