Ministrul Sănătății: Pentru pacienții cronici din programele naționale, toate investigațiile de înaltă performanță vor fi decontate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri, într-o postare pe Facebook, că va corecta o măsură care a limitat accesul pacienților cronici la investigații esențiale, după ce datele au arătat o scădere a acestora. Rogobete a spus că restricționarea decontării investigațiilor de tip MONITOR la o singură procedură anuală pentru fiecare pacient a fost o decizie cu efecte negative asupra sistemului. „Limitarea decontării investigațiilor de tip MONITOR la o singură investigație anuală per pacient, propusă strict ca o măsură contabilă, dar fără nuanțe specifice sistemului de sănătate, a produs un efect nedorit și imediat: accesul la investigații esențiale a scăzut abrupt pentru pacienții cronici din programele naționale de sănătate”, a transmis Rogobete. Potrivit ministrului, analiza datelor a confirmat impactul măsurii, numărul investigațiilor fiind mult mai mic față de perioada anterioară. „Am analizat cifrele din luna ianuarie. Numărul acestor investigații a fost cu aproximativ 47% mai mic față de media trimestrului IV 2025. Asta înseamnă o limitare directă a accesului la diagnostic”, a explicat Rogobete. „Economiile la buget nu se pot face din limitarea accesului la diagnostic, pentru că viața unui om nu se poate calcula în deficit bugetar. Când reduci investigațiile, nu reduci costuri, doar le amâni și le faci mai mari, atunci când pacientul ajunge mai târziu la tratament, cu forme mult mai grave”, a afirmat acesta. În acest context, ministrul Sănătății a anunțat o schimbare de abordare, astfel încât pacienții cronici să poată beneficia de investigațiile necesare fără limitări arbitrare. „Pentru pacienții cronici din programele naționale, cu boli cardiovasculare, cerebrovasculare, oncologice, neurologice sau afecțiuni rare, toate investigațiile de înaltă performanță și de medicină nucleară necesare monitorizării vor fi decontate, conform nevoilor medicale, fără limite abstracte de una sau două pe an”, a declarat Rogobete. Acesta a criticat ideea uniformizării tratamentului pentru toți pacienții. „De parcă evoluția bolilor este identică pentru toți și poate fi programată într-un Excel”, a adăugat ministrul. Totodată, Rogobete a anunțat că a pus în transparență decizională o ordonanță de urgență care vizează corectarea acestor probleme din sistem. „Astăzi, cu responsabilitate administrativă, cât încă mai sunt ministru al Sănătății, am decis să pun în transparență decizională Ordonanța de Urgență care vine să corecteze aceste anomalii de funcționare a sistemului de sănătate, chiar dacă, la un moment dat, calculele financiare au ieșit bine”, a transmis acesta.
Marea Britanie face un pas istoric: generațiile tinere nu vor mai putea cumpăra niciodată țigări
Marea Britanie a adoptat o lege radicală care va elimina treptat fumatul, interzicând generațiilor viitoare să cumpere țigări. Actul normativ, aprobat de Parlament, urmează să fie promulgat de regele Charles al III-lea, o etapă considerată formală. Conform noii legislații privind tutunul și produsele de vaping, persoanele născute după 31 decembrie 2008 nu vor avea niciodată dreptul legal de a cumpăra țigări. „Prima generație fără țigări” Practic, vârsta minimă de achiziție va crește în fiecare an, ceea ce va duce la dispariția treptată a fumatului din societate. Legea oferă autorităților puteri extinse pentru a reglementa produsele din tutun, nicotină și vaping, inclusiv în ceea ce privește aromele și ambalajele. Secretarul britanic al Sănătății, Wes Streeting, a declarat că măsura va transforma generațiile tinere în „prima generație fără fum de țigară”, protejată de dependență și efectele nocive pe termen lung. Reprezentanții organizațiilor anti-fumat au salutat decizia „Sfârșitul fumatului și daunele devastatoare pe care le provoacă nu mai sunt incerte – sunt inevitabile”, a afirmat Hazel Cheeseman, director executiv al organizației Action on Smoking and Health, după adoptarea legii. În prezent, în Regatul Unit este interzisă vânzarea de țigări și produse similare către persoanele sub 18 ani. Cu toate acestea, aproximativ 6,4 milioane de britanici – adică circa 13% din populație – continuă să fumeze. Fumatul provoacă 80.000 de decese prevenibile anual în Marea Britanie Autoritățile estimează că fumatul provoacă aproximativ 80.000 de decese anual și rămâne principala cauză prevenibilă de moarte, dizabilitate și probleme de sănătate. Noua lege plasează Marea Britanie în avangarda politicilor antifumat la nivel global. O inițiativă similară fusese adoptată în Noua Zeelandă în 2022, dar a fost ulterior abrogată de un guvern ulterior.
Prima zi de concediu medical va fi plătită pentru mai multe categorii de pacienți. Rogobete: Pentru mulți, acea primă zi este o alegere imposibilă: mergi bolnav la muncă sau pierzi bani”
Mai multe categorii de pacienți, printre care cei cronici, persoanele incluse în programele naționale de sănătate, urgențele medico-chirurgicale și pacienții care beneficiază de spitalizare de zi, vor primi prima zi de concediu medical plătită, după ce Parlamentul a aprobat excepțiile propuse de Ministerul Sănătății, potrivit ministrului Alexandru Rogobete. „Am încercat să corectăm inechitatea generată cu prima zi de concediu medical neplatită, rapid, prin ordonanță de urgență în Guvern. Nu a trecut. Nu am renunțat și am susținut proiectul în Parlament. Astăzi s-au votat în Plenul Camerei Deputaților excepțiile propuse de Ministerul Sănătății și care au fost introduse de colegii parlamentari”, a scris Alexandru Rogobete, pe Facebook. Camera Deputaților este for decizional, astfel că măsura va intra în vigoare după promulgarea de către președintele Nicușor Dan. După acest pas, prima zi de concediu medical va fi plătită pentru pacienții cronici, cei din programele naționale de sănătate, pacienții aflați în spitalizare de zi și persoanele cu urgențe medico-chirurgicale. Ministrul Sănătății a explicat și care este impactul social al măsurii. „Pentru mulți români, acea primă zi însemna o alegere imposibilă: mergi bolnav la muncă sau pierzi bani. Nu e o alegere corectă. Și nu este un sistem care își protejează oamenii (…) Concediul medical nu este un beneficiu acordat cu jumătate de măsură. Este o formă de protecție reală – pentru pacient, pentru cei din jur și pentru întregul sistem”, a adăugat Alexandru Rogobete.
Jumătate din răspunsurile chatboților IA despre cancer sunt problematice / Pacienții sunt îndemnați să renunțe la chimioterapie
Aproape jumătate dintre răspunsurile oferite de asistenții virtuali bazați pe inteligență artificială în legătură cu tratamentul cancerului conțin erori sau informații incomplete, potrivit unui studiu recent publicat în revista BMJ Open, o publicație științifică cu acces deschis, editată de grupul British Medical Journal, unul dintre cele mai prestigioase grupuri de presă medicală din lume. Revista publică exclusiv cercetări originale evaluate de experți independenți. Concluzia cercetătorilor este îngrijorătoare: aceste sisteme pot orienta pacienții spre terapii alternative nevalidate, în detrimentul tratamentelor medicale standard. Lundquist Institute for Biomedical Innovation este recunoscut pentru cercetări în oncologie Studiul a fost realizat de cercetători de la Lundquist Institute for Biomedical Innovation, din cadrul Harbor-UCLA Medical Center, și a testat unele dintre cele mai utilizate platforme de inteligență artificială la nivel global: Grok (xAI), ChatGPT (OpenAI), Gemini (Google), Meta AI și DeepSeek. Lundquist Institute for Biomedical Innovation este un centru independent de cercetare medicală afiliat Harbor-UCLA Medical Center din Los Angeles, specializat în studii clinice și translaționale. Institutul colaborează cu Universitatea California și este recunoscut pentru cercetări în oncologie, boli infecțioase și sănătate publică. Răspunsuri „parțial problematice” și „foarte problematice” Răspunsurile generate de aceste sisteme au fost evaluate de specialiști oncologi, care au constatat că 30% dintre ele au fost considerate „parțial problematice” — în mare parte corecte, dar incomplete — iar 19,6% au fost catalogate drept „foarte problematice”, conținând erori semnificative și lăsând loc interpretărilor subiective. Cum au fost testate chatboturile Cercetătorii au formulat întrebări concepute să conducă sistemele spre informații eronate, abordând teme frecvent vehiculate în spațiul public: legătura dintre tehnologia 5G sau utilizarea antiperspirantelor și cancer, siguranța steroizilor anabolizanți sau riscurile vaccinurilor. Rezultatele au relevat un tipar îngrijorător Întrebate despre terapii alternative pretins mai eficiente decât chimioterapia, chatboturile au oferit inițial răspunsuri corecte, avertizând că astfel de opțiuni nu sunt susținute de dovezi științifice. În pasul următor însă, au enumerat aceste terapii — acupunctură, medicină pe bază de plante, diete prezentate ca având efecte anticancer — și, în unele cazuri, au furnizat chiar referințe către clinici care promovează astfel de tratamente și resping chimioterapia. „Echilibrul fals” — capcana algoritmilor Cercetătorii atrag atenția asupra unei tendințe sistematice a acestor platforme de a prezenta un „echilibru fals”: acordarea unei importanțe egale surselor științifice validate și surselor nevalidate, precum bloguri, forumuri sau postări din social media. Această abordare, aparent neutră, poate induce în eroare pacienții și îi poate îndepărta de tratamentele aprobate medical. „Chatboturile evaluate au avut rezultate slabe în domenii medicale unde riscul de dezinformare este ridicat”, concluzionează autorii studiului, adăugând că utilizarea lor fără educație publică și supraveghere adecvată poate amplifica, nu reduce, răspândirea informațiilor eronate. Un sfert dintre americani caută sfaturi medicale la chatboturi Miza acestor constatări este cu atât mai mare cu cât utilizarea inteligenței artificiale pentru informații medicale este în creștere rapidă. Un sondaj Gallup arată că aproximativ unul din patru adulți din Statele Unite apelează la astfel de instrumente pentru sfaturi legate de sănătate, adesea în căutarea unor răspunsuri rapide sau din cauza dificultății de acces la servicii medicale. Nivelul de încredere în răspunsurile IA rămâne, totuși, limitat Nivelul de încredere rămâne însă limitat: doar o treime dintre utilizatori declară că au încredere în răspunsurile primite, în timp ce majoritatea manifestă rezerve. Specialiștii avertizează că informațiile eronate despre terapii alternative și suplimente sunt deja răspândite în mediul online, iar unele dintre aceste produse — neevaluate de autoritățile de reglementare — pot avea efecte adverse grave, inclusiv asupra ficatului sau metabolismului. Mai mult, utilizarea lor poate întârzia accesul la tratamentele standard, cu consecințe potențial fatale. Au fost semnalate și cazuri în care răspunsurile incorecte ale chatboților IA au generat îngrijorare inutilă în rândul pacienților, inclusiv prin estimări eronate privind prognosticul bolii.
Modificare importantă în armata SUA: Vaccinul antigripal nu mai este obligatoriu pentru militari
Pete Hegseth, a declarat că vaccinul antigripal nu va mai fi obligatoriu pentru membrii armatei SUA, potrivit Al Jazeera. Anunțul face parte din strategia Administrației Trump de schimbare a politicii de vaccinare în SUA. Prin intermediul unui videoclip distribuit pe rețelele de socializare marți. Hegseth a transmis că decizia se bazează pe principiile „autonomiei medicale” și ale libertății religioase. „Profităm de acest moment pentru a renunța la orice obligații absurde și exagerate care nu fac decât să slăbească capacitățile noastre de luptă. În acest caz, aceasta include vaccinul antigripal universal și obligația din spatele acestuia. Ideea că un vaccin antigripal trebuie să fie obligatoriu pentru fiecare membru al serviciului militar, peste tot, în orice circumstanță, în orice moment, este pur și simplu prea largă și nerațională”, a spus Hegseth. Administrația Trump a încadrat refuzul vaccinării ca o chestiune personală, anulând unele obligații legale în diferite domenii, inclusiv în ceea ce-i privește pe copii.
Filmările care zguduie Europa: imagini din laboratoare declanșează apeluri fără precedent pentru oprirea testelor pe animale
Până acum, imaginile obținute și care au fost filmate de un angajat ce nu a mai putut răbda să vadă suferința animalelor au devenit cele mai solide argumente pentru cei care susțin încetarea acestei practici. Un avertizor de integritate care a făcut publice imagini terifiante din laboratoare. Imaginile arată câini, primate, iepuri și rozătoare supuse unor proceduri invazive și repetetae, inclusiv inhalare forțată și administrare orală prin tub. Proceduri invazive, prinse pe cameră Materialele surprind animale imobilizate și expuse unor proceduri care le provoacă suferință fizică și psihologică severă: câini beagle forțați să inhaleze substanțe prin măști fixate pe față maimuțe imobilizate, care se zbat în dispozitive de restricție, în timp ce li se introduc tuburi pe gât iepuri fixați în cilindri pentru perfuzii intravenoase porci cu răni deschise pe care sunt aplicate substanțe testate șoareci imobilizați și expuși la inhalare forțată Dovezile au fost colectate de un fost angajat care, potrivit organizațiilor, a decis să vorbească după ce a fost profund afectat de ceea ce a văzut. În doar două zile de la lansarea campaniei, peste 41.000 de persoane au semnat o petiție pentru încetarea acestor practici. „Tortură prezentată drept știință” Reprezentanții organizațiilor implicate susțin că testele sunt realizate sub pretextul siguranței publice, dar în lipsa unei transparențe reale. „Dacă publicul ar fi cunoscut realitatea testării toxicității pe animale, aceasta s-ar fi încheiat cu mult timp în urmă”, a declarat Lyn White, director global Animals International. La rândul său, Iain Green, director Animal Aid, afirmă că „durerea și agonia acestor animale sunt greu de privit”, descriind fenomenul drept „tortură animală prezentată drept știință”. România: peste 11.500 de animale utilizate în laboratoare Practica nu este limitată la alte state. Datele centralizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor arată că, în 2024, în România au fost utilizate 11.503 animale în experimente de laborator. În paralel, Comisia Europeană pregătește o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a testării pe animale în evaluările de siguranță, document așteptat în mai 2026. Inițiativa vine însă după ani de întârzieri și critici privind lipsa unor măsuri concrete. Eficiența științifică a testării pe animale e contestată Criticile nu vizează doar dimensiunea etică, ci și relevanța științifică a testelor. Potrivit datelor invocate de organizații, aproximativ 90% dintre medicamentele care trec testele pe animale eșuează ulterior în studiile clinice pe oameni. Inclusiv oficiali din domeniul reglementării recunosc limitele acestor metode. Comisarul FDA, Marty Makary, a declarat recent că tehnologiile moderne permit depășirea testării pe animale, care „are un istoric slab în predicția siguranței și eficienței la oameni”. Licențe aprobate fără evaluări individuale În Regatul Unit, testele de toxicitate sunt autorizate prin licențe generale emise pe perioade de până la cinci ani, care pot acoperi mii de animale, fără ca autoritățile să analizeze fiecare substanță testată în parte. Date publicate recent arată că doar în 2025 au fost aprobate proiecte care implică zeci de mii de animale, inclusiv mii de câini beagle și primate. Organizațiile acuză o contradicție între declarațiile politice privind reducerea testării și autorizarea continuă a unor programe extinse. Alternativele există și sunt multe, spun specialiștii În paralel, comunitatea științifică dezvoltă metode alternative considerate mai relevante pentru organismul uman: sisteme „organ-on-a-chip” care reproduc funcțiile organelor culturi de celule umane (in vitro) simulări computerizate și modele bazate pe inteligență artificială organoide umane și microdozare pe voluntari Aceste tehnologii sunt deja utilizate și, potrivit specialiștilor, ar putea reduce semnificativ sau elimina necesitatea testelor pe animale, dacă ar beneficia de finanțare și sprijin legislativ adecvat. Presiunea pentru schimbare este din ce în ce mai mare Organizațiile implicate cer suspendarea imediată a noilor teste, revizuirea licențelor existente și stabilirea unui calendar clar pentru eliminarea testării pe animale. „Când un sistem eșuează atât animalele, cât și oamenii, soluția nu este să îl apărăm, ci să îl înlocuim”, a declarat Gabriel Păun, director UE Animals International. Campania deschisă după publicarea imaginilor pune presiune pe autorități într-un moment în care tranziția către metode alternative este deja discutată la nivel european, dar încă departe de implementare.
Blocaj major în radioterapie în sistemul public din București și Ilfov / Doar 10% din necesar e acoperit
Capacitatea reală de radioterapie din centrele medicale publice din regiunea București-Ilfov acoperă doar puțin peste 10% din necesarul de servicii pentru pacienții oncologici, avertizează Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), într-o scrisoare deschisă transmisă Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Documentul, semnat de președintele FABC, Cezar Irimia, atrage atenția asupra unor disfuncționalități grave în accesul pacienților la servicii esențiale, în special în domeniul radioterapiei – o componentă vitală în tratamentul cancerului. Acces limitat la tratament esențial Potrivit federației, între 50% și 60% dintre pacienții oncologici au indicație de radioterapie. Cu toate acestea, sistemul public nu reușește să răspundă acestei nevoi. „Distribuția resurselor de radioterapie este inegală, regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est înregistrând un deficit major de infrastructură, în ciuda concentrării din zona București-Ilfov”, se arată în scrisoarea deschisă. Deși Capitala concentrează cea mai mare parte a infrastructurii, centrele sunt suprasolicitate, deservind pacienți din întreaga jumătate sudică a țării. Presiune uriașă pe București Unitățile medicale din București și Ilfov tratează nu doar pacienți locali, ci și bolnavi din județe fără niciun centru de radioterapie, precum Călărași, Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița. Estimările FABC indică un necesar anual de cel puțin 10.000 de pacienți care au nevoie de radioterapie doar în această regiune extinsă. În primele trei trimestre ale anului 2025, peste 9.000 de pacienți au fost deja tratați în cadrul programului național. Capacitate „pe hârtie” vs. realitate Datele oficiale arată că în București-Ilfov există aproximativ 25 de acceleratoare pentru radioterapie, dintre care 13 în sectorul public. În teorie, acest lucru ar trebui să asigure o acoperire majoritară a serviciilor în sistemul public. În practică însă, situația este radical diferită. „Capacitatea este doar pe hârtie. Centrele publice acoperă în prezent puțin peste 10% din necesarul real, raportat la decontările din programul național”, susține FABC. Mai mult, procentul este în scădere: 15% în 2023 și 12% în 2024. Întrebări fără răspuns Federația ridică semne de întrebare privind funcționarea reală a centrelor publice: De ce capacitatea tehnică nu se reflectă în servicii efective? De ce există activitate raportată, dar tratamentele sunt la un nivel minim? De ce pacienții sunt împinși, indirect, spre sistemul privat? Apel la reformă urgentă În acest context, FABC solicită autorităților: utilizarea tuturor resurselor disponibile, publice și private eliminarea barierelor administrative în accesul la tratament prioritizarea urgentă a pacienților oncologici „Este nevoie de urgentarea accesului la servicii, fără a condiționa acest acces pe criterii pur administrative”, subliniază organizația. Un sistem sub presiune, pacienți în așteptare Situația radioterapiei reflectă o problemă structurală mai amplă a sistemului de sănătate: infrastructură insuficientă, distribuție inegală a resurselor și un decalaj major între capacitatea declarată și cea reală. În timp ce cifrele oficiale sugerează existența unor resurse semnificative, realitatea din spitale arată că mii de pacienți sunt nevoiți să aștepte sau să caute soluții alternative pentru tratament – uneori contra cronometru.
Mihaela Bilic publică lista alimentelor care conțin grăsimi trans și cresc riscul de boli cardiovasculare. Ce produse trebuie evitate cu orice preț
Printre cele mai nocive tipuri de grăsimi din alimentație regăsim grăsimile trans. Pentru că nu sunt benefice în niciun fel, legislația europeană le limitează strict prezența în produse. Mihaela Bilic a publicat lista alimentelor care conțin grăsimi trans. Tocmai pentru că aceste grăsimi cresc riscul de boli cardiovasculare, trebuie evitat consumul lor. „Evitați grăsimile trans!” Într-o postare pe pagina de Facebook, Mihaela Bilic, reputat medic nutriționist, atrage atenția asupra riscurilor asociate consumului acestor grăsimi. „Evitați grăsimile TRANS. Incepând cu anul 2020 în Europa a fost reglementat conținutul de grăsimi trans din alimente. Decizia adoptată de Comisia europeeană spune următoarele: «Conținutul de acizi grași TRANS (alții decât cei prezenți în mod natural în grăsimea de origine animală) din alimentele destinate consumului nu trebuie să depășească 2g la 100g materie grasă». Cu alte cuvinte, nu contează cât e de gras, important e să nu fie TRANS!”, explică Bilic. Mai departe, medicul nutriționist explică motivul pentru care acizii grași trans nu trebuie consumați: „Ce înseamnă acizi grași trans? Răspunsul ni-l dă biochimia – sunt acizi grași nesaturați cu cel puțin o dublă legătură în poziție TRANS, contrar acizilor grași nesaturați din organism, care au dubla legătură în poziția CIS. De unde provin acizii grași TRANS? Avem 3 posibilități. Există acizi grași TRANS naturali, produși de stomacul animalelor rumegătoare(vacă, capră, oaie), prezenți în cantitate mică în carne și produse lactate. Majoritatea acizilor grași TRANS au origine tehnologică și sunt produși prin procedee industriale precum hidrogenarea uleiurilor vegetale. Obiectivul acestei metode este transformarea uleiurilor lichide în grăsimi solide (tip margarină). Tot acizi grași TRANS se pot forma în timpul procesului de prăjire, dacă uleiul este încălzit la temperaturi ridicate, indiferent dacă prăjirea e casnică sau industrială”. Unde găsim acizi grași trans „Cei de origine naturală, care nu intră sub incidența acestui «regulament», există în carne, mezeluri și brânzeturi obținute de la rumegătoare- carnea de porc este exclusă! Cei de origine tehnologică se găsesc în majoritatea produselor alimentare procesate: produse de patiserie și panificație, pizza, popcorn, biscuiți, mâncare semipreparată și congelată, deserturi ambalate, sosuri de orice fel sau ciocolata de proastă calitate. Pe scurt, tot ce conține margarină, grăsimi vegetale hidrogenate sau parțial hidrogenate, are acizi grași TRANS. Care sunt argumentele folosirii lor pe scară industrială? Prețul scăzut- față de unt, faptul că sunt stabili, rezistenți la râncezire și dau o consistență fermă produsului final”, mai spune Mihaela Bilic. Efectele asupra sănătății „Ce efect au acizii grași TRANS asupra sănătății? Nu există un efect negativ direct, dar consumul lor în exces crește riscul de boli cardiovasculare. Impactul principal este asupra colesterolului: scade fracția HDL protectoare și crește fracția LDL, adică colesterolul rău. De reținut: creșterea riscului de boli cardiovasculare nu apare la consumul de acizi grași TRANS naturali din carne și brânză! „Concluzia? Consumați produse mai puțin ambalate/ prelucrate/industrializate și ultraprocesate. Dacă tot mâncăm un croissant, merită să fie cu unt! Citiți eticheta și alegeți calitatea, chiar dacă asta presupune un preț mai mare. Și evitați produsele care au în lista de ingrediente grăsimile vegetale hidrogenate, dacă natura nu le-a inventat, înseamnă că nu ne trebuie!”, a tras concluzia Mihaela Bilic. RECOMANDAREA AUTORULUI: Specialist în nutriție, dezvăluie secretul tinereții veșnice: „Dacă vreți un antioxidant foarte puternic și destul de ieftin, îl aveți chiar aici” Leguma-campioană la conținutul de fibre, potrivit dr. nutriționist Mihaela Bilic. Motivul pentru care mulți români se feresc de ea Leguma preferată de români care scurtează viața cu 5 ani. Medicul Virgiliu Stroescu: „Cea mai mare nenorocire a unui om”
De ce pun oamenii oțet pe înțepăturile de țânțar. Explicația pe care mulți nu o știu
Pui oțet pe înțepăturile de țânțar? Iată ce spune știința despre acest remediu popular. Sezonul cald aduce inevitabil înțepăturile de țânțar. Mâncărimea și umflarea zonei afectate sunt simptome neplăcute, dar care dispar de obicei în câteva zile, potrivit El Economista. Lista remediilor casnice este aproape infinită. Printre cele mai populare se numără oțetul de mere, aplicat direct pe piele pentru a calma mâncărimea. Cum se aplică corect Metoda recomandată este simplă. Înmuiați o cârpă sau un tifon în oțet. Aplicați-l direct pe zona afectată. Evitați aplicarea pe zonele sănătoase din jur. Oțetul poate provoca iritații pe pielea neafectată. Dacă apare orice reacție, întrerupeți imediat tratamentul. Spălați zona cu apă din abundență. Oțetul acționează și ca dezinfectant natural. Este util mai ales dacă au apărut răni din cauza scărpinatului excesiv. Ce spune știința Aici intervine rezerva specialiștilor. Nu există dovezi științifice suficiente care să confirme efectele oțetului asupra înțepăturilor de țânțar. Unele studii atestă proprietățile antimicrobiene ale oțetului. Acestea vizează în special curățarea alimentelor. Alte cercetări confirmă efecte asupra tensiunii arteriale și controlului glicemiei. Niciun studiu nu a demonstrat însă eficiența sa specifică în cazul înțepăturilor de insecte. Remediul rămâne popular, dar neconfirmat științific. Când trebuie să mergi la medic Înțepăturile de țânțar sunt inofensive în majoritatea cazurilor. La unele persoane pot declanșa însă reacții alergice severe. Mayo Clinic recomandă consultarea unui medic dacă înțepătura este însoțită de febră. Durerile intense de cap, durerile corporale generalizate sau semnele de infecție locală sunt alte motive de îngrijorare. Persoanele cu alergii cunoscute trebuie să fie mai atente. O reacție severă poate apărea rapid și necesită intervenție medicală imediată.
Paradox. De ce tocmai fructele și legumele pot crește riscul de cancer pulmonar la nefumători
Concluzia aparține unui studiu al USC Norris Comprehensive Cancer Center, prezentat la reuniunea anuală a Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului. Recomandarea de a consuma cât mai multe fructe, legume și cereale integrale este un pilon al nutriției sănătoase. Un nou studiu american o pune însă sub semnul întrebării, cel puțin pentru un anumit grup de populație, conform news.keckmedicine.org. Cercetătorii de la USC Norris Comprehensive Cancer Center au descoperit că tinerii nefumători sub 50 de ani care mănâncă mai sănătos decât media sunt mai predispuși să dezvolte cancer pulmonar. O descoperire contraintuitivă „Persoanele tinere nefumătoare care consumă mai multe alimente sănătoase sunt mai predispuse să dezvolte cancer pulmonar”, a declarat dr. Jorge Nieva, oncolog și cercetător principal al studiului. Descoperirea a ridicat imediat o întrebare: ce anume din aceste alimente ar putea crește riscul? Răspunsul suspectat de cercetători: pesticidele. Fructele, legumele și cerealele integrale neecologice sunt mai susceptibile să conțină reziduuri de pesticide decât carnea, lactatele sau alimentele procesate. Un argument suplimentar vine din statistici. Lucrătorii agricoli expuși cronic la pesticide au rate mai ridicate de cancer pulmonar. Cine este cel mai afectat Studiul a analizat 187 de pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar înainte de 50 de ani. Majoritatea nu fumaseră niciodată. Cercetătorii au folosit Indicele de Alimentație Sănătoasă pentru a compara dieta pacienților cu media națională americană. Tinerii bolnavi au obținut un scor mediu de 65 din 100, față de media națională de 57. Femeile tinere sunt cel mai afectat grup. Ele au atât scoruri alimentare mai ridicate, cât și o incidență mai mare a cancerului pulmonar față de bărbații de aceeași vârstă. O nouă tendință îngrijorătoare Cancerul pulmonar afectează în mod tradițional persoanele în vârstă, fumătorii și bărbații. Vârsta medie de debut este de 71 de ani. Rata de fumat a scăzut constant din anii 1980. Numărul cazurilor de cancer pulmonar a scăzut și el, cu o singură excepție. Nefumătorii sub 50 de ani, în special femeile, înregistrează o creștere a incidenței. Ce urmează Cercetătorii nu au testat direct pesticidele din alimente. Au estimat expunerea pe baza datelor publice despre nivelurile medii de pesticide pe categorii de produse. Următorul pas este măsurarea directă a pesticidelor în sânge și urină. Scopul este identificarea substanțelor care cresc cel mai mult riscul. „Speranța noastră este ca aceste informații să ghideze recomandările de sănătate publică”, a spus dr. Nieva.