Etichetă: Sănătate

Ce spune testosteronul despre sănătatea ta. Legătura neașteptată cu riscul de cancer

Cercetarea, care a inclus 11 studii desfășurate pe perioade de minimum cinci ani, sugerează că testosteronul scăzut și riscul de cancer ar putea fi strâns legate, fără a indica însă o relație directă de cauzalitate. Autorii subliniază că rezultatele nu înseamnă că testosteronul scăzut provoacă cancer și nu reprezintă un motiv pentru administrarea suplimentelor hormonale. În schimb, nivelurile scăzute ar putea funcționa ca un indicator important al stării generale de sănătate, scrie Science Alert. Praguri critice identificate Pentru studiu, nivelurile de testosteron au fost măsurate în nanomoli pe litru (nmol/L). În mod normal, bărbații tineri și sănătoși au valori cuprinse între 10 și 30 nmol/L. Analiza arată că riscul de deces prin cancer începe să crească atunci când testosteronul scade sub 8,6 nmol/L, iar riscul de diagnostic oncologic crește sub pragul de 7,3 nmol/L. „Am observat că bărbații cu niveluri de testosteron în cea mai joasă cincime aveau un risc mai mare de a muri de cancer, chiar și după ajustarea pentru vârstă și alți factori de sănătate”, a declarat endocrinologul Bu Yeap de la University of Western Australia. O excepție notabilă O descoperire surprinzătoare a studiului este faptul că această asociere nu a fost observată în cazul cancerului de prostată. Deși prostata este extrem de sensibilă la testosteron, cercetătorii nu au identificat o legătură între nivelul hormonului și riscul acestui tip de cancer. Totuși, niveluri mai scăzute ale altor hormoni, precum SHBG și hormonul luteinizant, au fost asociate cu un risc crescut de diagnostic de cancer de prostată, ceea ce indică necesitatea unor cercetări suplimentare. Ce recomandă specialiștii Cercetătorii avertizează că studiul nu demonstrează o relație de tip cauză-efect și descurajează utilizarea testosteronului ca metodă preventivă. În schimb, bărbații cu niveluri scăzute sunt sfătuiți să consulte medicul pentru investigații complete. „Testosteronul scăzut poate fi un semnal de alarmă pentru alte probleme de sănătate care trebuie abordate din timp”, explică Yeap.

Cum integrezi un spf pentru față în rutina de beauty (P)

Mai jos găsești cum îl alegi, unde îl aplici și ce obiceiuri contează pentru ca protecția solară să fie eficientă pentru tine. Cum alegi corect un SPF față pentru uz zilnic Primul criteriu nu este doar nivelul de protecție, ci cât de ușor poți integra produsul în rutină. Un spf față bun este cel pe care îl aplici cu plăcere, fără să simți pielea încărcată sau machiajul compromis. Ten mixt sau gras: Formulele fluide și lejere sunt de obicei mai confortabile. Ten uscat: O textură mai cremoasă oferă confort pe parcursul zilei. Ten sensibil: Este important să alegi formule blânde, care nu creează disconfort. De ce SPF-ul este pasul care completează rutina de îngrijire Un produs de protecție solară nu este doar pentru vacanță. Pielea este expusă zilnic, fie că mergi la birou, conduci sau stai lângă geam. Această expunere constantă se adună în timp și poate influența aspectul general al tenului. De aceea, un SPF față completează orice rutină de îngrijire și susține rezultatele celorlalte produse. Fără protecție, pielea rămâne vulnerabilă la factori externi care pot afecta uniformitatea și luminozitatea. Când se aplică SPF-ul în rutina de dimineață Într-o rutină clasică, SPF-ul se aplică la finalul pașilor de skincare, înainte de machiaj. Acesta vine după curățare, după ser și după crema hidratantă, având rolul de a crea un strat protector la suprafața pielii. Un produs bine formulat poate completa rutina fără să încarce și contribuie la un aspect mai uniform al tenului. Cum integrezi SPF-ul fără să simți tenul încărcat Una dintre temerile frecvente este senzația de produs greu. În realitate, alegerea texturii potrivite face diferența. Există formule moderne, cu finisaj lejer, care se absorb rapid și nu afectează machiajul. Un SPF potrivit poate chiar ajuta produsele de make-up să se așeze mai bine. Când îl tratezi ca pe un pas fix, nu ca pe unul opțional, integrarea devine naturală. Expunerea zilnică vs. expunerea prelungită la soare Nu toate zilele implică același nivel de expunere. O zi obișnuită în oraș este diferită de una în care petreci multe ore afară. Pentru rutina zilnică, aplicarea corectă dimineața este baza. Pentru expunerea prelungită, este important să menții protecția pe parcursul zilei. Protecția solară trebuie adaptată contextului, nu tratată ca un gest simbolic. De ce contează protecția împotriva razelor UVA și UVB Un produs cu SPF nu înseamnă doar un număr, ci protecție împotriva diferitelor tipuri de radiații. Acest lucru contează atât pentru confortul imediat, cât și pentru felul în care pielea arată în timp. Un SPF față este parte dintr-o ritual de îngrijire pe termen lung, nu doar din rutina de vară. Cum alegi protecția solară pentru față în funcție de stilul de viață Alegerea nu ține doar de tipul de ten, ci și de rutina zilnică. Dacă ai dimineți aglomerate, ai nevoie de un produs simplu și rapid. Dacă petreci mult timp afară, confortul pe parcursul zilei devine esențial. Un SPF bun pentru față este cel care se integrează firesc în viața ta și poate fi folosit constant. Ce greșeli reduc eficiența unui produs cu SPF Chiar și un produs bun poate deveni ineficient dacă nu este folosit corect. Cele mai frecvente greșeli sunt: Aplicarea unei cantități prea mici. Omiterea unor zone ale feței. Folosirea doar ocazională a produsului. Confuzia că machiajul cu SPF înlocuiește protecția dedicată. Când și de ce este important să reaplici SPF-ul Reaplicarea devine importantă atunci când petreci mai mult timp afară. Transpirația, umiditatea sau ștergerea feței pot reduce eficiența protecției inițiale. În zilele obișnuite, aplicarea de dimineață este suficientă, însă în zilele cu expunere mai mare, menținerea protecției devine esențială. De ce e important SPF-ul ca un produs anti-ageing Multe dintre afecțiunile pielii apar în timp din cauza expunerii repetate fără protecție. Un SPF pentru față ajută la menținerea unui aspect uniform, luminos și îngrijit. Într-o rutină modernă, este baza care susține toate celelalte produse. Întrebări frecvente despre SPF SPF-ul se aplică înainte sau după cremă? Se aplică după produsele de îngrijire, cum sunt serul și crema hidratantă, și înainte de machiaj. Este ultimul pas din rutina de dimineață. Am nevoie de SPF și dacă nu merg la plajă? Da, deoarece pielea este expusă la soare și în zilele obișnuite, nu doar în vacanță. Dacă mergi la birou, stai în trafic, te plimbi prin oraș sau petreci timp lângă ferestre, SPF-ul rămâne un pas important în rutina zilnică. Dacă este înnorat, mai are sens să folosesc SPF-ul? Da, pielea rămâne expusă radiațiilor chiar și când soarele nu pare puternic. Este suficient machiajul cu SPF? De obicei, nu. Acesta poate fi un plus, dar nu înlocuiește un produs dedicat de protecție solară. Pentru o rutină mai sigură, este bine ca SPF-ul să fie un pas separat, aplicat înainte de produsele de make-up. Când trebuie reaplicat SPF-ul? Atunci când petreci timp afară, transpiri sau te ștergi pe față. Concluzie Un SPF față bine ales nu este un pas opțional, ci baza necesară a unei rutine de beauty. Aplicat corect și constant, devine unul dintre cele mai importante obiceiuri pentru un ten protejat și uniform.

Anxietatea de vară există și este mai frecventă decât crezi. Semnele pe care nu trebuie să le ignori

Vara este percepută, în general, ca un anotimp lipsit de griji, cu zile însorite și vacanțe. Realitatea poate fi diferită, pentru că vara poate genera la fel de multă anxietate precum alte perioade ale anului. Meredith Hettler, directoarea unui program de anxietate, explică faptul că anxietatea apărută într-un anotimp asociat cultural cu fericirea poate fi interpretată greșit de oamenii care o trăiesc. Aceștia pot crede că ceva nu este în regulă cu ei, pentru că cei din jur par relaxați și fericiți. Acest contrast poate face ca discuțiile despre stres să fie mai dificile vara, conform Real Simple. Persoanele afectate se pot simți izolate, ca și cum ar fi singurele care trec prin asemenea probleme. Cum influențează căldura nivelul de stres Temperaturile ridicate pot crește efectiv nivelul de cortizol din organism, ceea ce duce la iritabilitate și stres. Studiile au asociat schimbările fizice provocate de căldură cu o cerere mai mare de îngrijiri de urgență legate de sănătatea mintală. Orice perturbare a vieții de zi cu zi poate afecta sănătatea mintală, iar vara aduce, de regulă, astfel de schimbări. Zilele mai lungi, programul liber sau vacanțele copiilor pot modifica rutina obișnuită. Întrebată despre acest aspect, Hettler a explicat că schimbările legate de somn, de structura zilnică sau de responsabilitățile profesionale pot face oamenii să se simtă mai puțin ancorați. Ea a adăugat că tranzițiile sezoniere, chiar și cele pozitive, pot genera stres în procesul de adaptare. De ce contribuie rețelele sociale la anxietate Timpul petrecut pe rețelele sociale poate amplifica sentimentul de FOMO, teama de a rata experiențe. Vacanțele sau ieșirile postate de alții pot crea impresia că toți ceilalți se distrează mai mult. Referitor la acest fenomen, Hettler a spus că expunerea constantă la momentele de vârf din viața altora poate crea presiunea de a profita la maxim de fiecare moment al verii. Ea a precizat că această presiune apare chiar și atunci când așteptările nu sunt realiste. Cum poți să-ți protejezi starea de spirit Stabilirea unor așteptări realiste pentru vară poate reduce presiunea simțită în acest anotimp. Hettler a explicat că vara nu trebuie să fie plină de activități constante pentru a fi una plăcută și că odihna poate avea aceeași prioritate ca experiențele memorabile. Menținerea unei rutine cât mai constante, în ceea ce privește somnul, mesele și mișcarea, ajută la reglarea emoțională, potrivit specialistei. Reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale poate, de asemenea, limita comparațiile care alimentează FOMO-ul. Hettler a subliniat că schimbarea perspectivei și a comportamentelor poate influența direct modul în care ne simțim într-o anumită situație. Concentrarea asupra cauzei reale a stresului poate ajuta la depășirea acestuia pe tot parcursul verii.

Unt sau margarină? Specialiștii spun care este alegerea mai sănătoasă

Untul și margarina se găsesc în aproape orice bucătărie, dar sunt fabricate complet diferit. Nutriționiști explică diferențele nutriționale și care produs ar trebui ales. Untul și margarina se găsesc des unul lângă altul în magazine, dar au origini diferite. Untul este un produs lactat, obținut prin baterea smântânii până când grăsimea se separă de partea lichidă, formând în final unt solid. Întrucât provine din grăsime animală, untul conține în mod natural colesterol și are, în general, un conținut mai ridicat de grăsimi saturate, conform USA Today. Margarina a fost dezvoltată inițial ca o alternativă mai ieftină la unt. Spre diferență de unt, margarina este fabricată din uleiuri vegetale solidificate prin procesare, precum cele de soia, rapiță, floarea-soarelui, palmier sau măsline. Producătorii amestecă aceste uleiuri cu apă și alte ingrediente, pentru a obține o textură similară untului. Datorită acestor ingrediente, margarina are, în general, un conținut mai ridicat de grăsimi nesaturate. Care sunt dezavantajele fiecărui produs Untul tradițional conține o cantitate substanțială de grăsimi saturate, care pot crește nivelul colesterolului LDL atunci când sunt consumate în exces. Grăsimile saturate au fost asociate și cu un risc cardiovascular crescut și cu acumularea de plăci arteriale. Multe margarine moderne conțin, în schimb, mai multe grăsimi nesaturate, asociate cu o sănătate cardiacă mai bună. Din acest motiv, organizații de specialitate recomandă, în general, înlocuirea alimentelor bogate în grăsimi saturate cu altele care conțin mai multe grăsimi nesaturate. Margarina poate ridica, totuși, alte îngrijorări, legate de nivelul de procesare și de aditivii folosiți pentru a obține textura și stabilitatea la depozitare. Atât untul, cât și margarina au aproximativ 100 de calorii pe lingură, motiv pentru care ambele pot contribui la o creștere în greutate, dacă sunt consumate în exces. Ce nutrienți conține fiecare aliment Untul conține în mod natural vitamina A, care susține sănătatea vederii, a pielii și a sistemului imunitar. Conține și vitamina D, importantă pentru sănătatea oaselor, precum și riboflavină, care ajută organismul să transforme alimentele în energie. Untul mai are și cantități mici de vitamina E și vitamina K, importante pentru protecția antioxidantă și pentru coagularea normală a sângelui. Conține, de asemenea, butirat, o substanță studiată pentru posibilele beneficii asupra sănătății intestinale. Margarina conține în mod natural acizi grași esențiali, importanți pentru funcționarea celulelor. Unele variante de margarină sunt îmbogățite și cu vitaminele A și D, utile pentru sănătatea oaselor și a sistemului imunitar. Care ar trebui să fie alegerea ta Dacă margarina este mai sănătoasă decât untul depinde, în mare măsură, de produsul ales și de obiectivele de sănătate ale fiecărei persoane. Nu există un răspuns universal valabil la această întrebare, potrivit specialiștilor. Pentru persoanele preocupate de sănătatea inimii, o margarină moale, preparată din uleiuri vegetale nesaturate, poate fi o opțiune mai bună decât untul. Pentru cei care preferă alimentele minim procesate, cantități moderate de unt se pot integra fără probleme într-o dietă echilibrată. Alegerea tipului potrivit de produs și folosirea lui în cantități rezonabile contează, în final, mai mult decât etichetarea untului sau a margarinei ca fiind „mai bune”.

Un copil poate muri în doar 20 de minute. Pediatrii explică pericolul ignorat de mulți părinți

Valul de căldură intens reprezintă un pericol serios pentru copiii mici. Pediatrii spun ce simptome trebuie urmărite și cum poate fi prevenită insolația în zilele toride. Organismul uman menține, în mod normal, o temperatură constantă între 35°C și 37,5°C, eliminând căldura prin transpirație. Potrivit unui pediatru, acest sistem natural de răcire poate intra în criză atunci când căldura extremă se combină cu umiditatea ridicată sau ventilația insuficientă. Copiii, mai ales în primii ani de viață, au o capacitate redusă de termoreglare în comparație cu adulții, scrie Il Messaggero. Riscul de deshidratare este mult mai mare la copii, iar aceștia nu pot întotdeauna comunica primele semne de stare de rău. Pericolul real al habitaclului unei mașini Insolația apare atunci când organismul nu mai poate controla temperatura internă, care poate crește la peste 41°C. Fără intervenție rapidă, afecțiunea poate provoca leziuni cerebrale ireversibile sau deces. Unul dintre cele mai periculoase contexte este habitaclul unei mașini. Nu este necesar ca vehiculul să fie parcat la soare direct: la o temperatură exterioară de 34°C, spațiul închis al unei mașini poate ajunge la 52°C în doar 20 de minute. Simptomele insolației pe care părinții trebuie să le recunoască Insolația se manifestă prin durere de cap puternică, slăbiciune, amețeli, greață și confuzie mentală. Pot apărea o accelerare a respirației și a bătăilor inimii, iar în cazurile grave, convulsii sau pierderea cunoștinței. Un semn specific este pielea înroșită, foarte fierbinte la atingere și complet uscată, din cauza absenței transpirației. Acest semn apare în paralel cu o temperatură internă care depășește 40°C. Ce trebuie făcut în caz de suspiciune de insolație În cazul unei suspiciuni puternice de insolație, primul pas este să se sune imediat la numărul de urgență. Până la sosirea echipajului medical, copilul trebuie mutat de urgență într-un loc răcoros, aerisit sau cel puțin la umbră. Copilul trebuie întins pe jos, cu picioarele ridicate, pentru a favoriza circulația sângelui către organele vitale. Hainele trebuie scoase, iar pielea udată delicat cu apă călduță. Dacă este pe deplin conștient, copilul poate fi scufundat într-o cadă cu apă călduță și i se pot oferi înghițituri mici de lichide reci și limpezi. Dacă apar vărsături, copilul trebuie întors imediat pe o parte, pentru a preveni sufocarea, iar lichidele nu trebuie administrate dacă prezintă somnolență sau stare de conștiență alterată. Regulile pediatrilor pentru prevenirea căldurii extreme Specialiștii recomandă limitarea ieșirilor cu copiii în orele centrale ale zilei, între 11:00 și 17:00. Traseele la umbră și zonele bine aerisite sunt de preferat în această perioadă. Hidratarea constantă este esențială, întrucât copiii mici nu simt senzația de sete la fel de des ca adulții. Apa trebuie oferită din belșug, evitându-se băuturile carbogazoase sau prea dulci, iar la nou-născuți alăptarea poate fi intensificată în zilele de caniculă. Alimentația de vară trebuie să fie ușoară și proaspătă, cu mese pe bază de fructe și legume de sezon. Aerul condiționat, folosit acasă sau în mașină, este acceptat de pediatri, cu condiția ca temperatura să rămână în jur de 24-25°C, cu funcția de dezumidificare activă. Îmbrăcămintea trebuie să fie confortabilă, din fibre naturale și în nuanțe deschise. O pălărie cu găuri este recomandată pentru joaca pe plajă, pentru a evita supraîncălzirea capului. Crampele și epuizarea cauzată de căldură Crampele de căldură sunt dureri musculare intense, apărute de obicei după efort fizic în condiții toride, cauzate de pierderea de apă și săruri minerale. Copilul trebuie mutat într-un loc răcoros, iar efortul fizic trebuie întrerupt imediat. Epuizarea cauzată de căldură este o afecțiune mai gravă, care apare în medii sufocante și fără hidratare suficientă. Se manifestă prin sete intensă, oboseală extremă, amețeli și vărsături, cu o temperatură corporală care rămâne sub 40°C. În acest caz, copilul trebuie dus într-o zonă răcoroasă, eliberat de hainele în exces și răcorit cu un prosop umed. Dacă simptomele nu se ameliorează rapid, este necesar să se contacteze serviciul de urgență.

Greșeala pe care o fac mulți pe caniculă. În loc să te răcorească, îți încălzește și mai mult corpul

Un grup de experți în protecția consumatorilor a explicat că setarea dușului la cea mai rece temperatură posibilă nu este o idee bună, când e caniculă. Corpul expus la frig extrem va încerca să-și regleze temperatura internă prin reținerea căldurii. Acest mecanism crește fluxul de sânge către piele pentru a o încălzi, ceea ce duce la o senzație și mai accentuată de căldură. Un duș rece poate aduce o ameliorare temporară, dar nu este soluția optimă pe termen mediu, scrie Mirror. Recomandarea specialiștilor este să folosești apă călduță și să te usuci la aer, în loc să te ștergi cu prosopul. Evaporarea apei de pe piele creează un efect de răcorire la suprafața acesteia. Greșeala obișnuită din timpul nopții Specialiștii au evidențiat și un obicei de seară care poate face mai mult rău decât bine pe vreme caldă. Mulți oameni preferă să doarmă dezbrăcați, crezând că astfel se vor răcori mai eficient. De fapt, cea mai bună variantă este să porți haine subțiri, largi și din bumbac. Acestea absorb transpirația, cresc suprafața de evaporare și ajută la o răcorire reală a corpului. Pentru persoanele care simt în continuare disconfort termic noaptea, o saltea cu proprietăți răcoritoare poate fi o investiție utilă. Semnele epuizării cauzate de căldură Epuizarea cauzată de căldură se manifestă prin oboseală, amețeli și dureri de cap. Pot apărea și stare de rău, vărsături sau transpirație excesivă, cu pielea care devine palidă și umedă. La persoanele cu ten închis, schimbarea de culoare a pielii poate fi mai greu de observat. Printre alte simptome se numără crampele la brațe, picioare și abdomen, febra, setea intensă și starea de iritabilitate. Simptomele sunt, în general, similare la adulți și la copii. Persoana afectată trebuie răcorită rapid și trebuie să i se administreze lichide. Semnele insolației, o urgență medicală Insolația se manifestă prin febră foarte mare și piele fierbinte, fără transpirație. Pot apărea respirație rapidă, bătăi accelerate ale inimii, confuzie și agitație. În cazuri grave, insolația poate provoca convulsii sau pierderea cunoștinței. Specialiștii subliniază că insolația este o urgență medicală și necesită asistență medicală imediată.

Sute de mame și bebeluși au murit sau au avut probleme medicale provocate de proaste tratamente în două spitale

Sute de mame și bebeluși sunt victimele descoperite în timpul anchetei. Potrivit Clash Report, 444 de femei și 76 de nou-născuți s-au confruntat cu rezultate adverse din cauza unor tratamente și proceduri sub standard. Ancheta a vizat Centrul Medical Queen’s și Spitalul orașului Nottingham care aparțin aceluiași trust. Anchetatorii independenți au stabilit că managementul clinic deficitar a provocat 94 de decese de bebeluși la naștere, 62 de decese ale bebelușilor după naștere și șase decese ale mamelor. Probleme incredibile descoperite la cele două unități Printre problemele grave evidențiate de anchetă sunt refuzul de a monitoriza sugarii în timpul travaliului, interpretarea greșită a datelor despre sănătatea fetală și întârzierile în transmiterea cazurilor urgente către medici. Într-un caz revoltător, personalul de laborator a eliminat din greșeală un sugar decedat ca deșeu clinic în urma unei autopsii. Unei mame aflate în travaliu i s-a spus că personalul spitalului nu efectuează cezariană ceea ce a dus la moartea sugarului. Raportul mai vorbește despre o tradiție privind intimidarea și negarea instituțională în rândul personalului. Acesta a descurajat femei aflate în travaliu să se interneze în spital, ignorând riscurile grave pentru sănătatea mamei și copilului. De asemenea, au fost ignorate cu bună știință avertismente privind lipsa de personal și securitatea. Mii de oameni au depus mărturie Peste 850 de angajați actuali sau foști ai trustului din Nottingham și aproximativ 2.500 de familii au depus mărturie în timpul anchetei. După publicarea rezultatelor, Guvernul a intervenit și a stabilit o listă de proceduri pentru maternitățile britanice.

Studiu surprinzător: femeile care au mers mai încet au slăbit de aproape trei ori mai mult

Un studiu arată că mersul pe jos într-un ritm lent a stimulat „în mod semnificativ” pierderea în greutate la femeile de peste 50 de ani. Cercetătorii au descoperit că femeile care se deplasau mai lent ardeau mai multă grăsime decât cele care mergeau mai repede. Multă lume presupune că antrenamentele de intensitate ridicată sunt singura cale spre pierderea în greutate. Nu este deloc așa când vine vorba de mersul pe jos la femeile de peste 50 de ani, scrie Women’s Health. Studiul, publicat în revista Nutrients, a urmărit 25 de femei aflate în postmenopauză. Acestora li s-a cerut să urmeze un program de mers pe jos timp de 15 săptămâni. Nouă dintre ele au încheiat studiul la acel moment. Celelalte 16 au continuat programul încă 15 săptămâni. Toate participantele au mers pe jos aproximativ 4,8 km, timp de patru zile pe săptămână. Grupul cu ritmul cel mai rapid a mers cu o viteză de 6,6 km/h, aproximativ 45 de minute pe zi. Femeile din grupul mai lent au mers cu 5 km pe oră. Ele s-au antrenat aproximativ 54 de minute pe zi. Dintre cele 16 femei care au urmat programul timp de 30 de săptămâni, rezultatele au fost clare. Cele care au mers într-un ritm mai lent au pierdut de 2,73 ori mai multă grăsime decât cele rapide. Cele care au mers rapid nu au pierdut grăsime până la finalul celor 30 de săptămâni. În schimb, cele care au mers mai încet au pierdut grăsime în mod constant pe toată durata studiului. De ce mersul lent stimulează pierderea în greutate? Nu este pe deplin clar. Cercetătorii au constatat pur și simplu că persoanele din grupul mai lent au slăbit mai mult, fără să stabilească exact de ce s-a întâmplat acest lucru. Oamenii de știință au emis ipoteza că mersul la viteze mai mari te-ar putea lăsa fără suflare. Asta face ca organismul să fie mai predispus să folosească glicemia, sau glucoza, ca sursă de energie. La viteze mai mici, este mai probabil să arzi grăsime în schimb.  Alte cercetări au arătat că mersul pe distanțe mai lungi, dar mai lent, îți îmbunătățește rezistența. Plimbările rapide, în schimb, îți antrenează inima. Cât de încet ar trebui să merg? Studiul a constatat că participanții au avut cele mai bune rezultate la o viteză de aprocimativ 5 km pe oră. A fost însă un studiu de mică amploare, iar rezultatele nu se aplică neapărat tuturor. Cercetătorii au subliniat că mersul rapid ar putea fi mai benefic pentru unele persoane. „Datele din alte studii indică faptul că perioadele mai lungi de efort pot favoriza o pierdere mai mare de grăsime”, au afirmat aceștia. Acest lucru se aplică atât la viteze mici, cât și la viteze mari de exercițiu. Pentru a merge mai mult pe jos, cel mai bine este să-ți creezi o rutină. Așa spune Albert Matheny, specialist în nutriție. Asta poate însemna o plimbare înainte de a merge la serviciu. Sau o tură sau două în timpul unei pauze din cursul zilei. Pașii tăi se adună pe parcursul zilei, subliniază el. „Fă doar ce poți, când poți”, spune Matheny.

Tratament minim invaziv pentru o boală gravă a inimii (P)

În urma unei consultații de cardiologie, urmată de o ecografie cardiacă, medicul a stabilit diagnosticul de insuficiență mitrală. Boala era deja într-un stadiu avansat, insuficiența mitrală fiind severă și provocată de o anomalie structurală a valvei, cu indicație de tratament chirurgical. Insuficiența sau regurgitarea mitrală apare atunci când valva mitrală nu se mai închide corespunzător, iar o parte din sânge se întoarce din ventriculul stâng în atriul stâng în timpul contracției inimii. În lipsa tratamentului adecvat, în timp, afecțiunea suprasolicită inima, scade toleranța la efort și poate duce la insuficiență cardiacă. În cazul lui Daniel, boala a apărut prin prolaps de foiță posterioară, o anomalie structurală valvulară, despre care bărbatul nu știa până la momentul diagnosticului. La recomandarea medicului, Daniel s-a programat pentru operație la Prof. Dr. Victor Costache, medic primar chirurgie cardiovasculară, șeful Secției de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul Clinic SANADOR. În urma consultației și a investigațiilor efectuate, Prof. Dr. Victor Costache a confirmat diagnosticul și necesitatea tratamentului chirurgical. Intervenția recomandată în cazul lui Daniel a fost una minim invazivă – plastie de valvă mitrală, realizată prin minitoracotomie, fără secționarea sternului. În insuficiența mitrală degenerativă, plastia este metoda predilectă de tratament chirurgical, atunci când există această opțiune. Spre deosebire de înlocuirea valvei mitrale, plastia permite păstrarea valvei proprii, cu o funcție cardiacă mai bună, risc mai mic de complicații și, de regulă, tratament anticoagulant pe termen mai scurt. Protezarea valvulară este folosită atunci când valva afectată este prea deteriorată și nu mai poate fi reparată sau când plastia nu ar asigura un rezultat funcțional durabil. Pentru obținerea unor rezultate bune, plastia de valvă mitrală, care este o intervenție cardiovasculară complexă, trebuie realizată într-un centru cu experiență în chirurgia valvulară, de o echipă specializată. În cazul lui Daniel, plastia a fost efectuată de Prof. Dr. Victor Costache, prin minitoracotomie dreaptă videoasistată. Operația s-a încheiat cu succes, pacientul s-a recuperat fără probleme și a urmat apoi un program de recuperare cardiovasculară. Pe parcursul recuperării, a observat o îmbunătățire semnificativă a toleranței la efort, fiind foarte mulțumit de rezultatele obținute în urma tratamentului. La Centrul de Excelență și de Training în Chirurgia Cardiovasculară Minim Invazivă de la Spitalul Clinic SANADOR, pacienții cu valvulopatie severă sau cu alte afecțiuni cardiovasculare grave au acces la diferite metode moderne de tratament, inclusiv prin intervenții minim invazive, atunci când anatomia leziunii, starea pacientului și indicația medicală permit acest abord. Pentru bolile valvulare, pacienții beneficiază de plastie sau de protezare valvulară, tratamentul adecvat fiind stabilit în funcție de specificul fiecărui caz în parte. Cazurile complexe sunt gestionate printr-o abordare multidisciplinară, iar tratamentul poate fi realizat prin proceduri chirurgicale, endovasculare sau hibride, conform recomandării stabilite. Intervențiile cardiovasculare au loc la Spitalul Clinic SANADOR, într-un bloc operator complet digitalizat, cu sprijinul specialiștilor din Secția de Terapie Intensivă Cardiovasculară de categoria I, nivel maxim de competență.

Greșeala pe care aproape toți o fac vara cu aerul condiționat. Medicii avertizează: poate deveni periculos

Principala problemă legată de aerul condiționat este diferența prea mare de temperatură între interior și exterior, potrivit Blic. Trecerea bruscă de la aproximativ 20 de grade în interior la 35–40 de grade afară poate provoca un stres semnificativ pentru organism. În unele cazuri, acest „șoc termic” se poate manifesta prin slăbiciune, amețeli sau chiar leșin, iar persoanele cu afecțiuni cardiace sunt cele mai vulnerabile. Pe lângă disconfortul general, schimbările repetate între aerul cald și mediile foarte răcoroase pot afecta și sistemul respirator. Mucoasele devin mai sensibile, crescând riscul de răceală, dureri în gât sau bronșită. Deși aceste probleme sunt adesea asociate sezonului rece, ele pot apărea și vara, în condiții de climatizare excesivă. Alte greșeli legate de aerul condiționat Experții avertizează că oameni fac și alte greșeli privitoare la utilizarea aerului condiționat. Probleme grave pot să apară ca urmare a întreținerii necorespunzătoare a aparatelor de aer condiționat. În lipsa curățării regulate, acestea pot deveni un mediu favorabil dezvoltării bacteriilor. Recomandările specialiștilor vizează modul de utilizare a aparatelor. Diferența optimă dintre temperatura exterioară și cea interioară nu ar trebui să depășească 5–7 grade. Astfel, dacă afară sunt 35 de grade, temperatura din interior ar trebui menținută în jur de 28 de grade, pentru a reduce stresul asupra organismului. De asemenea, este indicat să se evite expunerea îndelungată în încăperi foarte reci înainte de ieșirea afară, iar tranziția între medii să fie realizată treptat. Hainele pot ajuta organismul să se adapteze mai ușor la schimbările de temperatură. Se poate și fără aer condiționat Pentru cei care nu au aer condiționat, există și alternative de răcorire. Printre acestea se numără menținerea ferestrelor și a jaluzelelor închise în timpul zilei pentru a bloca intrarea căldurii și aerisirea locuinței seara. De asemenea, un ventilator amplasat strategic, de exemplu lângă o fereastră, poate îmbunătăți circulația aerului.