OMS, CE și UNICEF: Europa marchează 20 de ani de vaccinare, dar cifrele recente ridică semne de întrebare
Declarația a fost semnată de comisarul pentru comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, de directorul regional pentru Europa al OMS, dr. Hans Henri P. Kluge, și de directorul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF, Regina De Dominicis. Pe măsură ce începe cea de-a 20-a Săptămână Europeană a Imunizării, semnatarii subliniază progresele realizate în protejarea sănătății publice prin vaccinare în ultimele două decenii și solicită o conducere îndrăzneață și un angajament sporit pentru menținerea acestor rezultate în anii următori. În 2007, Săptămâna europeană a imunizării a fost lansată în 53 de țări din Europa și Asia Centrală, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind necesitatea și dreptul fiecărui copil de a fi protejat împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. De atunci, inițiativa anuală a contribuit la informarea și protejarea populației din regiunea europeană a OMS, în timp ce programele naționale de imunizare au îmbunătățit sănătatea publică. La nivel global, vaccinarea a salvat aproximativ 154 de milioane de vieți din 1974. În regiunea europeană, acoperirea vaccinală ridicată a redus semnificativ povara bolilor prevenibile. Regiunea a rămas fără poliomielită endemică din 2002, este aproape de eliminarea rujeolei și rubeolei și a înregistrat scăderi importante ale altor boli. Între 2000 și 2024, cazurile de rubeolă au scăzut cu peste 99 %, cele de difterie cu 90 %, iar cele de oreion cu 95 %. Ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări Multe țări au extins programele de imunizare pentru a proteja copiii împotriva unor boli grave, precum meningita, pneumonia și infecțiile cu rotavirus. Aproape toate statele din regiune includ vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV) în programele lor, pentru prevenirea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. În același timp, femeile însărcinate pot fi protejate împotriva unor boli precum tusea convulsivă, gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator (VSR), contribuind la protejarea lor și a nou-născuților. Cu toate acestea, documentul atrage atenția că ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări, iar numărul statelor afectate de focare de boli prevenibile este în creștere. În 2024, în regiunea europeană a OMS au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată. În același an, cazurile de rujeolă au depășit 127 000, cel mai ridicat nivel din ultimii 27 de ani. Autorii arată că aceste evoluții pot fi legate de lipsa de conștientizare, dezinformare și neîncredere în vaccinuri sau în autoritățile sanitare. În același timp, focarele indică o acoperire inegală a imunizării și deficiențe ale programelor naționale și ale sistemelor de asistență medicală primară. Investițiile în programele de imunizare sunt considerate esențiale pentru menținerea progreselor obținute. Semnatarii subliniază că Europa nu își poate permite să regreseze și că este necesară consolidarea programelor naționale și regionale de imunizare, precum și accelerarea acțiunilor coordonate la nivel global. Comisia Europeană a alocat deja resurse pentru sprijinirea eforturilor de imunizare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel internațional. UNICEF, OMS și Comisia Europeană anunță că vor continua colaborarea cu partenerii pentru a depăși provocările actuale și pentru a sprijini comunitățile marginalizate care nu au acces echitabil la vaccinuri. „Mesajul nostru este simplu și clar: vaccinurile funcționează, salvează vieți și ne protejează comunitățile”, se arată în comunicat.
Relaxarea pe telefon, o iluzie confirmată de neurologie. Ce face telefonul cu creierul tău
Telefonul a devenit „partenerul” constant al majorității oamenilor. Este primul lucru atins dimineața și ultimul seara. Mulți îl folosesc deliberat ca metodă de relaxare după o zi epuizantă. Problema este că această relaxare este o iluzie, potrivit dr. Priyanka Sehrawat, neurolog. Ce se întâmplă în creier când derulezi pe telefon Derularea conținutului expune creierul la o cantitate uriașă de informații într-un interval foarte scurt. Tipul de informații se schimbă la fiecare câteva secunde. Creierul procesează continuu, fără pauză. „Dacă îți folosești telefonul mobil pentru a te relaxa mental, faci exact opusul pentru creierul tău”, a explicat dr. Sehrawat pe Instagram. „Cum pot atât de multe tipuri diferite de informații să relaxeze creierul? De fapt, ajunge să te epuizeze mental”. Dopamina eliberată în timpul derulării maschează acest efect. Senzația de plăcere acoperă temporar oboseala reală. Creierul pare satisfăcut, dar este de fapt tot mai epuizat. Efectele asupra sănătății Timpul crescut petrecut în fața ecranului, mai ales seara, are consecințe vizibile. Dr. Sehrawat enumeră tulburările asociate: anxietate, depresie, migrene, dureri de cap și un somn de calitate slabă. Lumina ecranului perturbă producția de melatonină. Somnul devine superficial. Ziua următoare începe cu un deficit de odihnă acumulat. Ce poți face în schimb Renunțarea la telefon pare imposibilă pentru mulți. Dr. Sehrawat nu cere asta. Recomandă înlocuirea treptată cu activități care permit creierului să se odihnească cu adevărat. Lista propusă de neurolog include exerciții de respirație profundă și ținerea unui jurnal. Notarea gândurilor înainte de culcare descarcă mintea. Cititul – indiferent de gen – este o alternativă validă. Alte opțiuni: o conversație cu cineva apropiat, o plimbare scurtă sau ascultarea muzicii. Toate acestea implică creierul într-un mod diferit. Stimularea este mai lentă, mai ordonată, mai odihnitoare. Dependența de ecran Telefonul a devenit o dependență reală. Gestionarea ei este dificilă, recunoaște dr. Sehrawat. Dar nu imposibilă. Cheia este conștientizarea. Știind ce face ecranul cu creierul tău, decizia de a pune telefonul jos devine mai ușoară. Nu este vorba de disciplină extremă. Este vorba de a înțelege că relaxarea reală arată altfel.
Când este recomandată imagistica cerebrală avansată (P)
Pe lângă imaginile anatomice obținute în urma unui RMN de cap standard, imagistica cerebrală avansată implică secvențe RMN dedicate și tehnici de postprocesare, care contribuie la o evaluare mai detaliată, esențială pentru un diagnostic diferențial și pentru monitorizarea evoluției unei afecțiuni. Tehnicile de imagistică cerebrală avansată sunt utile în special atunci când există o suspiciune la care un RMN obișnuit nu poate oferi suficiente informații. Astfel, printre situațiile în care poate fi recomandat un RMN cerebral cu protocol avansat se numără afecțiuni neurodegenerative precum boala Alzheimer, dar și epilepsia, scleroza multiplă sau unele tumori cerebrale, care necesită o evaluare mai detaliată. Există mai multe tehnici de imagistică cerebrală avansată, recomandate în funcție de caz și de suspiciunea clinică. Volumetria cerebrală RMN măsoară volumul unor structuri, ajutând la cuantificarea atrofiei cerebrale din anumite regiuni ale creierului. Morfometria cerebrală RMN analizează și forma, grosimea corticală sau alte caracteristici structurale ale creierului, pentru o monitorizare pe termen lung a modificărilor cerebrale. Spectroscopia RMN oferă informații despre profilul metabolic al unei regiuni cerebrale, iar un RMN funcțional măsoară modificările în fluxul de sânge și în oxigenarea de la nivelul creierului în timpul unor sarcini sau stimulări specifice, indicând ce zone sunt active. Toate aceste tehnici avansate asigură echipei medicale date foarte importante pentru o evaluare mai detaliată în neurologie și oncologie, dar și pentru planificarea unei intervenții neurochirurgicale sau pentru monitorizarea pe termen lung a unor afecțiuni. Este important de reținut însă că imagistica cerebrală avansată nu este recomandată în orice situație, iar rezultatele trebuie interpretate de medic în context clinic. De multe ori, modificările imagistice nu sunt specifice pentru o singură boală, astfel încât imagistica trebuie să fie precedată mereu de consultul neurologic pentru a se obține un diagnostic diferențial. La Spitalul Clinic SANADOR și în Clinica SANADOR Floreasca, pacienții beneficiază de imagistică cerebrală avansată, realizată cu echipamente de ultimă generație, precum RMN 3 Tesla, care furnizează imagini de înaltă rezoluție. Rezultatele sunt interpretate de medici radiologi experimentați, în funcție de caz, pentru o evaluare corectă și completă. De asemenea, la recomandarea medicului, la SANADOR, pacienții au acces la investigații suplimentare. Pentru obținerea celor mai bune rezultate, abordarea este integrată, multidisciplinară și adaptată nevoilor fiecărui caz în parte.
Smoothie-uri, sucuri sau fructe întregi? Care este cea mai sănătoasă modalitate de a consuma fructe?
În contextul creșterii alarmante a bolilor netransmisibile și a ratelor de obezitate la nivel global, specialiștii atrag atenția asupra obiceiurilor alimentare zilnice, scrie Euronews. Recomandările internaționale indică un consum de cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi pentru persoanele de peste 10 ani, însă nu toate formele de consum oferă aceleași beneficii. Ce arată studiul Un studiu recent publicat în Frontiers in Nutrition a analizat legătura dintre consumul de fructe și diferite rezultate asupra sănătății. Cercetarea a inclus peste 400 de participanți, împărțiți în patru categorii: consumatori reduși de fructe, consumatori de sucuri de fructe, consumatori de smoothie-uri și consumatori de fructe întregi. Rezultatele indică faptul că persoanele care consumă puține fructe au cele mai slabe rezultate în ceea ce privește sănătatea generală, fiind urmate de consumatorii de sucuri. Aceștia au prezentat o prevalență mai mare a hipertensiunii, bolilor cardiovasculare, diabetului și colesterolului crescut. De asemenea, indicele de masă corporală a fost mai ridicat în rândul celor care preferă sucurile sau consumă rar fructe, comparativ cu cei care aleg fructele întregi sau smoothie-urile. Impact asupra stării mintale Diferențele nu s-au limitat doar la sănătatea fizică. Participanții care consumau puține fructe sau preferau sucurile au raportat mai frecvent probleme de sănătate mintală, niveluri scăzute de energie și o calitate mai slabă a somnului. Cercetătorii explică aceste rezultate prin faptul că sucurile oferă sațietate redusă și un aport energetic mai mic, comparativ cu fructele întregi sau smoothie-urile. Diferența majoră dintre smoothie-uri și sucuri constă în conținutul de fibre. Procesul de stoarcere elimină mare parte din fibrele fructelor, în timp ce blenduirea le păstrează. Fibrele sunt esențiale pentru digestie, controlul glicemiei și senzația de sațietate. Smoothie-urile pot crește și biodisponibilitatea unor nutrienți importanți, precum vitamina C și folatul. Specialiștii subliniază că moderația este esențială. Recomandările actuale indică limitarea consumului de sucuri și smoothie-uri la maximum 150 ml pe zi. Beneficiile pot varia și în funcție de tipul de fruct utilizat, unele fiind mai bogate în antioxidanți, vitamine sau compuși benefici pentru sănătate.
Ministrul Sănătății a discutat în SUA despre parteneriate cu reprezentantul unuia dintre liderii mondiali în tehnologie medicală și inovație
Ministrul Sănătății a transmis pe Facebook, vineri că a avut o întâlnire foarte bună la Washington DC cu Cherine Yassien, responsabil global pentru relația cu guvernele în cadrul Medtronic – unul dintre liderii mondiali în tehnologie medicală și inovație. „Am discutat deschis despre cum putem construi mai mult: un parteneriat real, orientat spre rezultate pentru pacienți. România are nevoie de acces mai rapid la inovație, de servicii medicale mai eficiente și de investiții care să se vadă concret în spitale și în viața oamenilor”, a transmis ministrul Alexandru Rogobete. El a mai precizat că discuțiile s-au concentrat pe trei direcții clare: dezvoltarea de proiecte de cercetare-dezvoltare prin parteneriate public–private, investiții în educația medicală și formarea continuă a personalului și parteneriate strategice pentru creșterea calității serviciilor medicale, în special în domenii esențiale precum cardiologia, chirurgia și diabetul. „Cred că un sistem de sănătate modern nu poate evolua în izolare. Companiile care investesc în tehnologie, în educație și în oameni trebuie să fie parte din soluție. Este responsabilitatea noastră, la nivel guvernamental, să creăm cadrul în care aceste colaborări să devină funcționale și să producă rezultate. Parteneriatul cu Statele Unite, atât în zona publică, cât și în cea privată, este esențial pentru accelerarea acestei transformări. Nu reinventăm soluții, ci le adaptăm și le implementăm acolo unde funcționează deja”, a mai spus ministrul Sănătății.
Riscul din paharul cu apă, egal cu cel al sedentarismului
Apa de la robinet ar putea fi un factor de risc cardiovascular subestimat: un studiu realizat pe peste 74.000 de persoane din întreaga lume arată că expunerea la apă potabilă cu salinitate ridicată crește riscul de hipertensiune arterială cu 26%, un nivel comparabil cu cel asociat sedentarismului, potrivit The Independent. Cercetătorii de la Universitatea Internațională din Florida, conduși de profesorul Rajiv Chowdhury, au analizat 27 de studii bazate pe populație din Europa, SUA, Australia, Israel, Bangladesh, Vietnam și Kenya. Concluzia este îngrijorătoare: apa potabilă mai sărată este asociată cu valori semnificativ mai ridicate ale tensiunii arteriale. De unde vine sarea din apa de băut Principala cauză este creșterea nivelului global al mării. Pe măsură ce oceanele avansează, apa de mare pătrunde în acviferele de apă dulce din zonele de coastă. Rezultatul: apa freatică devine din ce în ce mai sărată. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în zone costiere sau în apropierea coastelor. Mulți dintre ei, în special din țări cu venituri mici și medii, depind de apa freatică ca principală sursă potabilă. Cifrele din spatele riscului Persoanele expuse la apă cu salinitate ridicată aveau o tensiune arterială sistolică mai mare cu aproximativ 3,22 mmHg. Tensiunea diastolică era mai mare cu aproximativ 2,82 mmHg. Riscul de hipertensiune era cu 26% mai ridicat față de persoanele care beau apă cu salinitate normală. Acest risc este comparabil cu cel al activității fizice reduse, care crește hipertensiunea cu 15–25%. Un miliard de oameni, deja afectați de hipertensiune Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de persoane la nivel global. Este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și ale accidentelor vasculare cerebrale. Eforturile de prevenție se concentrează, de regulă, pe sarea din alimentație. Pâinea, cerealele, sosurile și mâncărurile semipreparate rămân principalele surse de sodiu. Apa potabilă nu a fost, până acum, considerată un factor major. Problema se va agrava odată cu schimbările climatice Dr. Chowdhury avertizează că situația se va înrăutăți pe măsură ce schimbările climatice se accelerează. Creșterea nivelului mării va contamina și mai mult sursele de apă dulce din zonele costiere. Populațiile vulnerabile – cele care nu pot detecta gustul sărat al apei și nu au acces la surse alternative – sunt cele mai expuse. Ele pot ingera cantități mari de sodiu fără să știe, doar prin consumul zilnic de apă. Limita de sare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de maxim 5 grame pe zi.
Diana Buzoianu reclamă panourile despre cezariană la ANPC și la primăriile din București
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, deputata USR și ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că a depus o sesizare la ANPC și la primăriile din Capitală pe tema panourilor cu informații despre cezariană, pe care le califică drept „fake news”. Demersul trimiterii sesizărilor a fost unul comun cu senatoarea USR Cynthia Păun, cea care a semnalat pe Facebook existenţa acestor panouri în Capitală. Buzoianu a menționat că în acest caz „este încălcată legislaţia în domeniul publicităţii şi în domeniul sănătăţii”. „Tocmai am trimis, împreună cu Cynthia Păun, o sesizare către ANPC, Primăria Municipiului București și primăriile de sector pentru această campanie de fake news care se dorește campanie medicală. Panourile nu au cum să rămână cu aceste mesaje în spațiul public și există și prevederi clare cu amenzi care se pot aplica. Pe scurt, este încălcată legislația în domeniul publicității și în domeniul sănătății”, a scris Diana Buzoianu pe Facebook, joi seara. Deputata USR a mai subliniat faptul că atunci când legea este încălcată, trebuie să existe și consecințe. „Femeile nu au nevoie de pseudo-ştiinţă vândută pe panouri publicitare. Au nevoie servicii publice decente, de sfaturi ale unor profesionişti reali, de autorităţi care le protejează drepturile. În anul 2026 trebuie să se înţeleagă clar: legea e lege pentru toţi şi când o încalci trebuie să urmeze şi consecinţe. Aici legea e clar încălcată”, afirmă Diana Buzoianu. Cum a reacționat Colegiul Medicilor Marți, Colegiul Medicilor din România (CMR) a reacționat la subiectul privind panourile cu informații despre cezariană, subliniind că mesajele sunt „lipsite de fundament științific” și că informația medicală difuzată public trebuie să fie corectă, completă și validată științific. „Afirmațiile afișate pe panourile publicitare apărute recent în București sunt lipsite de fundament științific. Nașterea prin operație cezariană reprezintă, în numeroase situații, o intervenție medicală salvatoare de viață, atât pentru mamă, cât și pentru făt, fiind indicată în baza unor criterii medicale clare. Este adevărat că în România se înregistrează un număr crescut de operații cezariene, însă acest fenomen se înscrie în trendul general european și global, determinat de multiple cauze medicale, sociale și sistemice”, se arată în comunicatul CMR.
Alexandru Rogobete: România va încerca, în discuțiile cu Pfizer, să convertească datoria de 600 de milioane de euro în medicamente inovative
Într-o intervenție la Digi24, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat că discuțiile de joi cu oficialii Pfizer vor constitui prima rundă de negocieri pe acest subiect. Pe masa propunerilor se va afla și varianta de a converti această sumă în medicamente inovative pe care compania Pfizer le are în portofoliu, dar care nu sunt incluse în lista de medicamente compensate în România. „Discuțiile vor fi purtate de mine și de ministrul finanțelor, domnul Nazare, noi doi fiind mandatați de guvernul României pentru a purta aceste discuții. Sigur că vom pune pe masa propunerilor lucrurile pe care le-am mai spus în spațul public și anume încercarea de a converti această sumă în medicamente inovative pe care compania Pfizer le are în portofoliu, dar care nu sunt incluse în lista de medicamente compensate în România. Aici vorbesc în special de molecule inovative sau de molecule biologice pentru pacienții oncologici sau pentru pacienții cu boli rare autoimune și așa mai departe”, a explicat Rogobete la Digi24. Ministrul Sănătății a subliniat că acest proces nu se va încheia rapid. „Cu siguranță nu se va termina totul la o singură întâlnire. Mâine va fi deschisă discuția și negocierea. Sperăm doar că această negociere nu va dura foarte mult și că vom veni cu soluții cât mai repede pentru a putea converti această datorie de aproape 600 de milioane de euro în medicamente de care România are nevoie”, a mai spus Rogobete. Rogobete: „Indiferent că ne place sau nu, suma de 600 de milioane de euro va trebui plătită” Ministrul a mai punctat faptul că România va trebui să se conformeze deciziei europene, „indiferent că ne place sau nu”. „Suma oricum va trebui plătită și indiferent că ne place sau nu, indiferent de câte discuții în mediul politic există, suma de 600 de milioane de euro va trebui plătită. Acum ce încercăm să facem este ca în contul acestei sume să putem, așa cum am mai spus, aduce medicamente de care sistemul de sănătate din România are nevoie”, a explicat Rogobete. În acest context, ministrul a afirmat că Guvernul încearcă să limiteze impactul bugetar printr-o eventuală eșalonare a plăților. „Evident că încercăm să găsim o sursă de finanțare, dar targetul nostru în negociere este ca suma să fie eșalonată în funcție de consumul și de eventualele medicamente noi pe care încercăm să le introducem în listă pe mai mulți ani de zile, astfel încât să nu plătim toată suma o dată și anume în perioada imediat următoare”, a spus ministrul Sănătății. Întâlnirea de joi cu reprezentanții Pfizer are loc în contextul în care recent, tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023.
Sursa neașteptată de sare care ar putea crește tensiunea arterială a milioane de oameni
Cercetările recente arată că un factor de mediu mai puțin discutat ar putea contribui semnificativ la creșterea tensiunii arteriale în rândul populației globale, în special în zonele de coastă afectate de schimbările climatice, scrie Science Alert. Pe măsură ce nivelul mărilor crește, apa sărată pătrunde tot mai mult în sursele de apă dulce, contaminând acviferele subterane utilizate pentru consumul uman. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în regiuni de coastă sau apropiate de coastă, multe dintre acestea situate în țări cu venituri mici și medii, unde apa subterană reprezintă principala sursă de băut. În aceste comunități, apa sărată și hipertensiunea arterială pot deveni o problemă majoră de sănătate publică, deoarece sodiul din apă este dificil de detectat gustativ. O echipă internațională de cercetători, coordonată de Rajiv Chowdhury, profesor de sănătate globală la Florida International University, a realizat o analiză sistematică și o meta-analiză care a inclus 27 de studii populaționale din mai multe țări, însumând peste 74.000 de participanți. Rezultatele arată că persoanele expuse la apă sărată au, în medie, o creștere de 3,22 mmHg a tensiunii sistolice și de 2,82 mmHg a tensiunii diastolice. Mai mult, riscul de a dezvolta hipertensiune este cu 26% mai mare, efectele fiind cele mai pronunțate în comunitățile de coastă. Apa sărată, comparabilă cu sedentarismul Deși creșterile de tensiune pot părea modeste la nivel individual, la scară largă acestea pot duce la un număr semnificativ de cazuri suplimentare de boli cardiovasculare. Cercetătorii subliniază că riscul asociat cu apa sărată este comparabil cu cel al sedentarismului, un factor de risc bine cunoscut. În prezent, Organizația Mondială a Sănătății nu stabilește un prag de siguranță pentru sodiul din apa potabilă.
O femeie s-a dus la medic susținând că aude voci care îi spun că are o tumoare cerebrală. Chiar avea
O femeie de 40 de ani din Marea Britanie a început să audă voci care îi spuneau să nu se sperie, dar că trebuie să primească tratament pentru a elimina o tumoare cerebrală, potrivit Live Science. Cazul este cu atât mai ciudat cu cât vocile au încercat să o convingă pe femeie cu argumente. Înainte de a face scanări, pacienta a mers la un psihiatru care a diagnosticat-o cu o formă de psihoză. În ciuda tratamentului prescris, vocile au revenit și au îndrumat-o pe femeie la o unitate cu scanare CT. Pacienta a acceptat sfatul, dar inițial cererea i-a fost respinsă având în vedere costul ridicat al procedurii, dar și opinia medicului potrivit căreia femeia exagerează sau minte. În final, procedura a fost aprobată și a arătat că femeia chiar avea o tumoare. Vocile nu au părăsit-o și i-au transmis femeii că aprobă recomandarea medicilor privitoare la o intervenție chirurgicală. Chirurgii au îndepărtat excrescența, care măsura 6,4 centimetri lungime și 3,8 centimetri lățime, iar femeia a povestit că atunci a auzit vocile pentru ultima dată: „Ne bucurăm că v-am ajutat, la revedere.” Cazul incredibil a fost prezentat la un congres medical. Cazul este unic deoarece femeia nu doar că a aflat un diagnostic precis, dar a primit și îndrumări precise privind pașii de urmat. Specialiștii cred că femeia a acționat în mod subconștient simțind că are o problemă medicală gravă.