Ceramide și acid hialuronic: de ce pielea uscată de pe corp are nevoie de ambele în rutina zilnică (P)
Pielea uscată de pe corp are nevoie de mai mult decât o senzație de confort imediat după aplicarea unui produs. Pentru a susține pielea uscată, formula aleasă ar trebui să vizeze două aspecte importante: hidratarea și bariera cutanată. Din acest motiv, ceramidele și acidul hialuronic sunt frecvent asociate în formulele destinate pielii uscate. Când pielea uscată nu ține doar de lipsa unei creme mai bogate În cazul pielii uscate, alegerea unei creme mai dense nu este întotdeauna suficientă. Pielea poate avea nevoie nu doar de confort la suprafață, ci și de ingrediente care să ajute la menținerea hidratării. Atunci când pielea rămâne aspră, se descuamează ușor sau își pierde rapid suplețea chiar și după aplicarea regulată a unei creme de corp, contează nu doar textura produsului, ci și compoziția formulei. Ce rol au ceramidele în îngrijirea pielii uscate Ceramidele sunt lipide care se găsesc în mod natural în piele și fac parte din structura barierei cutanate. Ele ajută la limitarea pierderii de apă și la susținerea stratului protector al pielii. Atunci când bariera cutanată este afectată, pielea poate deveni mai vulnerabilă la factori externi precum frigul, aerul uscat, dușurile fierbinți sau produsele de curățare mai agresive. În timp, pielea poate deveni mai aspră, mai puțin suplă și mai predispusă la descuamare. De aceea, ceramidele sunt frecvent incluse în formulele pentru pielea uscată, mai ales atunci când obiectivul este susținerea barierei cutanate și menținerea confortului pielii de la o aplicare la alta. Ce rol are acidul hialuronic într-o cremă de corp Acidul hialuronic este cunoscut pentru capacitatea sa de a atrage și menține apa la nivelul pielii. Face parte din categoria ingredientelor umectante și este frecvent inclus în formulele orientate spre hidratarea pielii. Într-o cremă hidratantă de corp, acidul hialuronic poate fi util atunci când pielea pare deshidratată, lipsită de suplețe sau mai puțin netedă. El contribuie la hidratarea pielii și poate susține senzația de confort după aplicare. Atunci când pielea pierde ușor apa, acidul hialuronic este adesea asociat cu ingrediente care susțin și bariera cutanată. De ce sunt asociate frecvent în formulele pentru pielea uscată Ceramidele și acidul hialuronic au roluri diferite, dar complementare. Acidul hialuronic contribuie la hidratarea pielii. Ceramidele ajută la susținerea barierei cutanate și la menținerea acestei hidratări. Din acest motiv, cele două ingrediente se regăsesc frecvent împreună în formulele destinate pielii uscate. Pentru pielea uscată de pe corp, această asociere poate răspunde mai bine nevoilor pielii decât o formulă care se bazează doar pe o textură bogată sau pe un singur tip de ingredient. Când poate fi utilă o formulă care combină ceramide și acid hialuronic Semnele pielii uscate pot include textura aspră, lipsa de suplețe și pierderea rapidă a confortului după aplicarea unei creme. Aceste manifestări pot apărea frecvent la nivelul brațelor, coatelor, genunchilor, gambelor sau gleznelor. Atunci când pielea continuă să pară uscată la scurt timp după aplicare, poate fi utilă o formulă care combină ingrediente orientate atât spre hidratare, cât și spre susținerea barierei cutanate. În acest context, o cremă de corp care conține ceramide și acid hialuronic poate fi potrivită pentru îngrijirea pielii uscate. Cum alegi o cremă de corp pentru pielea uscată Atunci când alegi o cremă de corp pentru pielea uscată, textura este importantă, dar nu este singurul criteriu. O formulă potrivită poate include ingrediente umectante, precum acidul hialuronic sau glicerina, ingrediente care susțin bariera cutanată, precum ceramidele, și ingrediente emoliente, care contribuie la netezirea aspectului pielii. O cremă foarte bogată poate oferi confort imediat după aplicare, însă eficiența unei formule depinde și de ingredientele pe care le conține. Pentru pielea uscată de pe corp, contează nu doar textura produsului, ci și modul în care formula susține hidratarea și bariera cutanată. Concluzie Pentru pielea uscată de pe corp, hidratarea și susținerea barierei cutanate sunt două aspecte adesea strâns legate între ele. Atunci când pielea își pierde suplețea, devine aspră sau se descuamează ușor, o formulă care combină ceramide și acid hialuronic poate fi potrivită în rutina de îngrijire. Acidul hialuronic contribuie la hidratarea pielii, iar ceramidele ajută la menținerea acestei hidratări prin susținerea barierei cutanate. De aceea, cele două ingrediente sunt frecvent asociate în formulele destinate pielii uscate.
Cuplurile care locuiesc împreună împart până la 30% din bacteriile intestinale
Microbiomul uman este „comunitatea” de bacterii, viruși și ciuperci care trăiesc în și pe corpul nostru, inclusiv bacteriile intestinale. El se formează încă de la naștere. Interacțiunile sociale cu cei din jur îl modelează continuu pe parcursul vieții, scrie El Economista. Persoanele cu care locuim influențează direct compoziția microbiotei noastre. Cuplurile care trăiesc împreună prezintă o diversitate microbiană mai mare față de cele care locuiesc separat. Aceasta este o veste bună pentru sănătate. De ce diversitatea bacteriană contează O microbiotă intestinală diversă reduce riscul de sindrom al intestinului iritabil. Scade și probabilitatea bolilor cardiovasculare și a nivelurilor ridicate de zahăr în sânge. Bacteriile din familia Ruminococcus sunt printre cele mai benefice identificate de cercetători. Ce se întâmplă la un sărut Microbiomul oral este cel mai vizibil afectat de viața în cuplu. Partenerii își schimbă saliva în mod regulat. Un sărut de doar zece secunde poate transfera până la 80 de milioane de bacterii. Un microbiom oral sănătos protejează împotriva cariilor dentare și are proprietăți antiinflamatorii. Există însă și un risc: bacteriile din genul Neisseria pot fi dăunătoare și pot provoca meningită. Bacteriile de pe piele, o amprentă de cuplu Efectul conviețuirii asupra microbiomului pielii este atât de puternic încât cercetătorii au putut identifica, pe baza probelor bacteriene individuale, 86% dintre cuplurile care locuiesc împreună. Modelele computerizate au realizat această predicție exclusiv pe baza bacteriilor prezente pe piele. Concluzia cercetătorilor este liniștitoare: deși poate părea alarmant, în majoritatea cazurilor nu există motive de îngrijorare. Schimbul de microorganisme între parteneri este un proces natural, cu efecte preponderent pozitive asupra sănătății ambilor.
Ce să pui în farfurie ca să nu faci Alzheimer. Răspunsul vine dintr-un studiu pe aproape 93.000 de oameni
Persoanele care au eliminat alimentele nesănătoase din dietă pe parcursul unui deceniu au avut un risc cu 11% mai mic de a face Alzheimer, notează CNN. Cele care au consumat din ce în ce mai multe alimente vegetale de slabă calitate au avut o probabilitate cu 25% mai mare de a face demență. Cercetătorii de la Universitatea din Hawaii au urmărit timp de zece ani aproape 93.000 de persoane. Vârsta medie a participanților a fost de 59 de ani. „Nu este niciodată prea târziu să începeți să mâncați sănătos pentru a reduce riscul de Alzheimer”, a declarat autorul principal al studiului, Unhee Lim. Nu orice dietă vegetală protejează creierul Cercetătorii atrag atenția asupra unei confuzii frecvente. O dietă pe bază de plante nu înseamnă automat o dietă sănătoasă. Cerealele rafinate, sucurile de fructe, cartofii prăjiți și alimentele cu zahăr adăugat sunt tehnic „vegetale”, dar dăunează creierului. Sucurile de fructe „inundă” sângele cu fructoză. Cartofii au un conținut ridicat de amidon, care provoacă vârfuri de glicemie. Prăjirea sau adăugarea de unt le transformă în surse de grăsimi nesănătoase și sodiu în exces. Ce alimente oferă cea mai bună protecție Categoria de vârf identificată de cercetători include cereale integrale, fructe întregi, legume, uleiuri vegetale, nuci, leguminoase, ceai și cafea. Persoanele care au consumat cel mai mult din această categorie și-au redus riscul de demență cu 7%. Față de cele care au consumat cel mai puțin. În schimb, cei din grupul cu cele mai multe alimente vegetale nesănătoase au avut un risc cu 6% mai mare de a dezvolta demență. Beneficii dincolo de creier Cercetările anterioare arată că o dietă sănătoasă pe bază de plante reduce riscul de diabet de tip 2 cu 24%. Riscul de boli cardiovasculare scade semnificativ prin limitarea cărnii roșii și creșterea consumului de cereale integrale și leguminoase. Un raport din 2023 al Comisiei EAT-Lancet, realizat de oameni de știință din 16 țări, a constatat că o dietă compusă preponderent din plante reduce riscul de deces prematur cu aproape o treime. Aceeași dietă reduce dramatic emisiile de gaze cu efect de seră. „Pentru fiecare cauză majoră de deces analizată, riscul era mai mic la persoanele care respectau dieta pentru sănătatea planetei”, a declarat dr. Walter Willett, profesor de epidemiologie la Harvard.
Alfie Kohn despre recompensele pentru copii: Zahărul este la fel de mult o metodă de control ca și biciul. Tot manipulare, tot lipsă de respect este
Alfie Kohn e autor și speaker pe teme de educație și parenting, cercetător independent și comentator al studiilor psihologice. El sintetizează lucrări de psihologie a motivației și le traduce într-un limbaj accesibil pentru publicul larg. Este una dintre vocile foarte importante din zona educației progresiste, cu o poziție destul de incomodă pentru sistemele tradiționale. Este autorul a peste 10 cărți despre educație și parenting, structural, jurnalist, cu o abordare cetrată pe copil, nu pe control. „Recompensa este o formă de control” Cea mai cunoscută lucrare a sa este „Pedepsit prin recompense”, unde înaintează ideea că recompensele (note, premii, stele) sunt tot a formă de control al copilului, care nu fac altceva decât să reducă motivația intrinsecă – copiii ajung să facă lucruri pentru recompense, nu pentru că le pasă sau pentru că înțeleg. Iată doar una dintre ideile ce contravin sistemului „tradițional” de educație, cu care Kohn este foarte critic. Kohn desființează, de asemenea, sistemul de note, testele standardizate, competițiile între elevi, despre care consideră că distrug cooperarea, iar accentul pe rezultate elimină procesul de învățare reală. „Dragostea înseamnă acceptare și ghidare” Dragostea, pentru Kohn, nu este condiționată de comportament, ci înseamnă acceptare și ghidare. Alfie Kohn propune implicarea copiilor în decizii, dialog în loc de autoritate rigidă, stimularea curiozității. Au existat voci care l-au așezat pe Kohn în categoria idealiștilor și l-au criticat pentru că, spun ele, minimizează rolul disciplinei. Mulți au spus că ideile sale nu pot fi aplicate în școala clasică, rigidă prin excelență. Pe 10 mai 2026 are loc la Sala Palatului, probabil, cel mai important eveniment de parenting al anului în România. Publicul are ocazia să asiste la conferința lui Alfie Kohn, alături de Dr. Shefali Tsabary, Neale Donald Walsch și de binecunoscutulu prof. univ. Dr. Dumitru Constantin Dulcan. Mai mult decât parenting Conferința se numește „Părinte conștient, copil împlinit” și e construită în jurul întrebărilor fundamentale: „Ce fel de adulți lăsăm lumii de mâine?”, „Ce fel de adulți alegem noi, astăzi, să fim?”. Nu este doar un eveniment de parenting, este o experiență în care orice părinte/educator/formator/profesor are șansa reală de a acumula informații esențiale pentru creșterea unui copil echilibrat. Am vorbit cu Alfie Kohn pe teme esențiale pentru societatea de astăzi: competiția, curiozitatea, motivația intrinsecă, relația dintre părinte și copil și nevoia de a regândi profund felul în care înțelegem educația. Prezentăm un scurt interviu, în avanpremiera conferinței „Părinte conștient, copil împlinit”. Mediafax: Un părinte poate citi lucrările dvs și poate spune: „Este diferit și vreau să aplic”, dar el însuși a fost crescut diferit. Are nevoie să-și „reconfigureze” propriul creier pentru a deveni un părinte mai bun pentru copilul său? Alfie Kohn: Da, dacă folosim „reconfigurare” într-un sens figurat și foarte larg. Înseamnă o regândire profundă. Și nu doar a tacticilor, ci și a obiectivelor, precum și a modului în care le corelăm. Înseamnă să înțelegem că „zahărul” este la fel de mult o metodă de control ca și biciul. Asta include și formele aparent dulci de control verbal, cum ar fi lauda: „Bravo, îmi place foarte mult cum faci.” În esență, tot manipulare este. Tot lipsă de respect este. Iar cercetările arată că nu doar că este ineficientă, ci chiar contraproductivă. Când voi veni la București, la Sala Palatului, pe 10 mai 2026 — și se va întâmpla — voi vorbi și despre faptul că, ori de câte ori vorbesc cu părinți sau profesori, îmi place să încep prin a întreba: „Care sunt obiectivele dumneavoastră pe termen lung pentru copilul sau copiii dumneavoastră?” Adresez aceeași întrebare profesorilor, referitor la elevii lor: „Cum ați dori să arate, peste ani, rezultatul formării lor?” Îi rog pe oameni să formuleze un cuvânt sau o expresie care să surprindă tipul de adult pe care și-l doresc să devină copiii lor. Și, oriunde în lume mă aflu, aud aproximativ aceeași listă de calități — aceleași descrieri ale obiectivelor pe termen lung. Rolul meu este să le spun părinților: „Spuneți că vă doriți aceste lucruri. Atunci de ce continuați să faceți opusul?” Pentru că există cercetări care arată că strategiile tradiționale pe care le folosiți — precum mita și amenințările — nu doar că nu vă ajută să atingeți propriile obiective pe termen lung pentru copiii dumneavoastră, dar nici măcar pe ale mele, care, de altfel, nici nu sunt relevante aici. „Multe școli nu te învață să înveți, ba chiar descurajează asta” Mediafax: Este adevărat. Și, din păcate, învățăm acest lucru din copilărie, din școală. Când pregăteam acest interviu, m-am gândit foarte mult la sistemul în care am fost educați noi, adulții de azi. Există două lucruri care au lipsit complet și aș vrea să-mi spuneți dacă sunteți de acord sau dacă este doar o problemă specific românească: Nimeni nu mi-a explicat vreodată cum să învăț. Și nimeni nu mi-a explicat de ce este important să înveți, în general, în viață. Curiozitatea nu a fost niciodată discutată. Nimeni nu m-a învățat ce este curiozitatea. Alfie Kohn: Da. De fapt, majoritatea oamenilor spun că dorința de a cunoaște este ceva dezirabil. Însă realitatea este că multe școli nu doar că nu o cultivă, ci par să o descurajeze în mod activ. Dacă aș vrea să îi fac pe copii să-și piardă curiozitatea — dacă aș vrea să îi determin să renunțe la dorința lor naturală de a explora, de a înțelege, de a descoperi de ce un lucru nu a funcționat așa cum se așteptau — aș crea un sistem exact ca cel pe care îl avem adesea. Toți oamenii pornesc cu dorința de a da sens lumii, de a-și urma curiozitatea. Dar dacă aș vrea să distrug această dorință, aș organiza o clasă în care copiii — și poate chiar și profesorul — nu ar avea nicio autonomie, nicio posibilitate de a-și concepe propriile lecții. Întrebările copiilor despre lume nu ar conta, pentru că ar exista un curriculum fix, impus tuturor. Clasele ar fi supraaglomerate, ritmul ar fi grăbit, iar școala nu ar fi despre înțelegerea ideilor, ci despre memorarea unor informații pentru examen. Așa aș
Mai multe operații pe zi și gărzi reorganizate: modificare legislativă pusă în transparență de ministrul Sănătății
Potrivit noului ordin, blocul operator poate fi organizat în ture succesive între orele 8:00 și 20:00. A doua tură nu înlocuiește garda, ci prelungește activitatea programată. Medicii din tura a doua pot începe programul la ora 14:00. „Fiecare oră în plus în blocul operator înseamnă o intervenție în plus pentru un pacient”, a scris Rogobete pe pagina sa de socializare. Aceeași logică se aplică și în ambulatoriu și în spitalizarea de zi. O nouă categorie de gardă: garda intervențională Ordinul clarifică și reorganizează tipurile de gardă din spitale. Alături de garda de urgență, garda de monitorizare și garda la domiciliu, este introdusă o a patra categorie: garda intervențională. Aceasta vizează specialitățile cu specific intervențional: cardiologie intervențională, neurologie intervențională și radiologie intervențională. Gărzi de 12, 18 sau 24 de ore, în funcție de specificul spitalului Spitalele vor putea organiza gărzile în regim de 12, 18 sau 24 de ore. Decizia va fi luată în funcție de specificul spitalului și al secției, de disponibilitatea resursei umane și de adresabilitate. Modificarea vine ca răspuns la solicitările corpului medical și ale sindicatelor reprezentative. Organizarea programului în ture revine medicului șef de secție, cu aprobarea conducerii medicale. Programul va fi corelat cu gradul de ocupare și cu nevoia reală de servicii. Ministrul Rogobete a precizat că modificările țin cont de evoluția tehnologiei, a industriei farmaceutice și de nevoile pacienților în 2026.
Avertismentul OMS de Ziua Mondială a Sănătății: Pandemia tăcută ucide 10 milioane de oameni pe an
7 aprilie 2026. Comunitatea internațională marchează Ziua Mondială a Sănătății, la 78 de ani de la înființarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sub o temă cu miză majoră: „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.” Mesajul din acest an vine într-un context global tensionat, marcat de crize sanitare, schimbări climatice și o creștere alarmantă a dezinformării. OMS propune o schimbare de paradigmă: știința colaborativă și transparența datelor devin pilonii centrali ai viitorului sistemelor de sănătate. „One Health” – conceptul care redefinește sănătatea globală În centrul agendei se află abordarea „One Health”, care leagă direct sănătatea oamenilor de cea a animalelor, plantelor și ecosistemelor. Datele prezentate sunt îngrijorătoare: peste 75% dintre bolile infecțioase emergente au origine zoonotică, ceea ce transformă relația dintre om și mediu într-o chestiune critică de sănătate publică. Ziua de 7 aprilie marchează și două evenimente majore: Summitul Internațional „One Health”, organizat de OMS și Guvernul Franței și Forumul Global al Centrelor de Colaborare OMS, care reunește aproximativ 800 de instituții științifice din peste 80 de țări. Scopul este transformarea angajamentelor politice în măsuri concrete privind prevenția, rezistența antimicrobiană și sustenabilitatea sistemelor alimentare. „Pandemia tăcută” – asasinul din umbră Rezistența antimicrobiană (AMR) este descrisă drept una dintre cele mai mari provocări ale deceniului. Fără acțiuni coordonate, până în 2050 ar putea provoca 10 milioane de decese anual. OMS atrage atenția că soluția nu poate fi izolată: dezvoltarea de antibiotice și tratamente trebuie să devină un efort global, iar accesul la inovație nu trebuie să depindă de nivelul de dezvoltare al unei țări. Inteligență artificială, dar cu reguli etice Un alt punct central este rolul tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale în medicină. OMS susține că integrarea IA poate crește eficiența intervențiilor medicale cu până la 30%, dar avertizează asupra riscurilor: fără reguli clare, tehnologia poate accentua inegalitățile existente. De aceea, inițiativa promovează conceptul de „IA etică”, care să fie accesibilă și echitabilă. Schimbările climatice sunt o realitate care întreține criza de sănătate Pentru prima dată, impactul mediului este tratat explicit ca o urgență științifică. Cercetările arată că bolile transmise prin vectori, precum malaria sau dengue, se extind în regiuni noi. Sistemele de sănătate contribuie la rândul lor la criză, generând aproximativ 4,4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. OMS cere o transformare către o „știință verde”, capabilă să protejeze simultan sănătatea umană și mediul. Lupta cu „infodemia” – noul front al sănătății publice În paralel cu virusurile și bolile, OMS atrage atenția asupra unui alt pericol: dezinformarea. Așa-numita „infodemie” afectează atât ratele de vaccinare, încrederea în medici, cât și respectarea tratamentelor. Răspunsul propus: investiții nu doar în cercetare, ci și în comunicare științifică clară și empatică. Un apel global: sănătate fără solidaritate nu se poate! Ziua Mondială a Sănătății 2026 transmite un mesaj ferm: progresul medical nu este garantat și nu poate fi susținut fără cooperare internațională, acces echitabil și încredere în știință. Inițiativa lansată de OMS pune accent pe partajarea cunoștințelor, transferul de tehnologie către țările vulnerabile și pe accesul deschis la date și resurse. Într-o lume în care crizele sanitare devin tot mai complexe, știința rămâne singurul limbaj comun capabil să protejeze sănătatea globală.
Peste 1,3 mil. de teste pentru determinarea colesterolului într-un an, în rețeaua MedLife. Analizele pentru riscul cardiovascular, în top, pe fondul unei realități alarmante: bolile cardiovasculare provoacă peste jumătate dintre decesele din România (P)
În contextul în care bolile cardiovasculare provoacă peste jumătate dintre decesele din România, românii apelează tot mai frecvent la analize de laborator pentru monitorizarea factorilor de risc. Datele interne ale Grupului MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și, totodată, companie de tehnologie medicală, arată că în 2025 pacienții au realizat peste 1,3 mil. analize pentru determinarea colesterolului, ceea ce se traduce într-o creștere de aprox. 15% față de anul precedent, respectiv aproape 500.000 de teste pentru trigliceride (creștere de peste 10% comparativ cu anul 2024), analize esențiale pentru depistarea timpurie a afecțiunilor cardiovasculare. Tendința vine în contextul în care raportul european State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025 arată că bolile cardiovasculare și cancerul rămân principalele cauze de mortalitate în România. Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, marcată anual pe 7 aprilie, MedLife atrage atenția asupra rolului prevenției și al analizelor medicale în menținerea sănătății pe termen lung. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în România Conform raportului State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025, bolile cardiovasculare – inclusiv cardiopatia ischemică și accidentul vascular cerebral – au reprezentat 56% din totalul deceselor înregistrate în România în 2022, fiind de departe principala cauză de mortalitate. Cancerul ocupă locul al doilea, fiind responsabil pentru 17% dintre decese, în timp ce bolile respiratorii (8%) și bolile digestive (6%) completează principalele cauze de mortalitate. Impactul acestor afecțiuni este major și din perspectiva morbidității. Estimările arată că aproape 2,4 milioane de români trăiau cu o boală cardiovasculară în 2021, iar peste 275.000 de cazuri noi au fost diagnosticate în acel an. Bolile cardiovasculare rămân astfel nu doar principalele cauze de deces, ci și unele dintre cele mai importante cauze de dizabilitate și scădere a calității vieții. În același timp, speranța de viață în România a ajuns la 76,6 ani în 2024, după o scădere semnificativă în perioada pandemiei. Cu toate acestea, nivelul rămâne cu 5,1 ani sub media Uniunii Europene, iar diferența dintre femei și bărbați este una dintre cele mai mari din UE – bărbații trăind, în medie, cu 7,6 ani mai puțin decât femeile. Raportul mai arată că România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană, ceea ce indică importanța prevenției și a depistării precoce a bolilor. Analizele pentru monitorizarea riscului cardiovascular, printre cele mai accesate în rețeaua MedLife Datele interne ale MedLife arată că românii apelează în principal la analize de laborator care pot semnala din timp dezechilibre metabolice sau factori de risc pentru boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice. În 2025, printre cele mai accesate servicii de laborator din rețeaua MedLife au fost analizele direct asociate cu monitorizarea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare și metabolice – precum nivelul colesterolului, trigliceridelor sau glicemiei – dar și cu evaluarea funcției hepatice, renale sau hormonale. Frecvența ridicată a acestor teste reflectă interesul tot mai mare al pacienților pentru evaluări preventive și monitorizarea periodică a stării de sănătate. În 2025 pacienții MedLife au realizat peste 1,3 mil. analize de colesterol, dintre care peste 500.000 colesterol total, peste 440.000 LDL-colesterol, respectiv aprox. 380.000 HDL-colesterol. Totodată, datele interne arată și un număr de aproape 500.000 de teste pentru trigliceride, analiză esențială în evaluarea riscului cardiovascular. Prevenția și testarea avansată, pași esențiali pentru o viață mai lungă În contextul în care bolile cardiovasculare și cancerul sunt responsabile pentru aproape trei sferturi dintre decesele din România, prevenția și monitorizarea constantă a stării de sănătate devin esențiale. În acest sens, MedLife oferă și soluții avansate de evaluare a sănătății pe termen lung, precum testul Longevity 100+, un serviciu de prevenție care combină testarea genetică avansată cu consultația unui medic genetician, oferind un plan personalizat, bazat pe ADN-ul fiecărei persoane. Testul genetic identifică predispoziții pentru aproximativ 75 de afecțiuni – de la cancer și boli cardiovasculare, la afecțiuni metabolice, neurologice, autoimune sau oftalmologice – oferind, totodată, informații despre stilul de viață, activitatea fizică, odihnă și sănătatea mintală. Într-un context în care România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană, investiția în prevenție, screening și monitorizare periodică rămâne una dintre cele mai eficiente modalități de a trăi mai sănătos pe termen lung. Astfel, MedLife facilitează accesul la testare genetică, care oferă românilor o imagine detaliată asupra stării de sănătate și poate contribui la prevenirea sau depistarea timpurie a unor afecțiuni cronice. Sursă raport: OECD/European Observatory on Health Systems and Policies (2025), Country Health Profile 2025: Romania. State of Health in the EU, OECD Publishing, Paris/ European Observatory on Health Systems and Policies, Brussels.
Ministrul Proiectelor Europene la inaugurarea Centrului de Mari Arși din Timișoara: Da, se poate
Dragoș Pîslaru s-a referit la tragedia de la Colectiv. „Se poate. Putem, la o distanța mare în timp de la Colectiv, să vedem că se construiesc Centrele de Mari Arși”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Ministrul Fondurilor Europene s-a referit și la planul privind domeniul sănătății. „Fondurile europene modernizează România, fiecare român poate să o simtă, să o vadă”, a spus ministrul Pîslaru adăugând că țara are nevoie de un plan coerent pentru a stabili ce investiții mai sunt necesare în sistemul de sănătate. La evenimentul de la Timișoara a participat și președintele României, Nicușor Dan. Centrul de Mari Arși din Timișoara a fost construit de la zero, cu finanțare din partea Băncii Mondiale. Noua unitate medicală are mai multe facilități esențiale, inclusiv o secție UPU-SMURD, un Centru de Arși și un bloc operator, cu heliport pentru transferuri de urgență. Centrul de la Timișoara este primul de acest tip inaugurat în România după 1989.
Noua obsesie pentru sănătatea intestinului are o capcană, avertizează experții
Conceptul de „fiber maxxing” câștigă teren rapid pe platformele sociale, la fel cum a făcut „protein maxxing” în anii anteriori. Influenceri din domeniul wellness flutură boluri cu semințe de chia și ovăz, promițând un tranzit intestinal mai bun și o senzație de sațietate prelungită. Marile companii au sesizat trendul: PepsiCo, Nestlé și firme mai noi precum Olipop evidențiază deja conținutul de fibre din produsele lor, notează Science Alert. Cât de răspândită este moda Un sondaj arată că aproape jumătate dintre consumatorii americani încearcă să mănânce mai multe proteine. Tendința este condusă în principal de generațiile Z și Millennial, potrivit aceluiași studiu. În ceea ce privește fibrele, 40% dintre tinerii din Generația Z și 45% dintre cei din generația Millennial au declarat că vor să-și îmbunătățească sănătatea intestinală, conform GlobalData Londra. Ce spun nutriționiștii Experții recunosc că există un sâmbure de adevăr în această modă. Samantha Snashall, dieteticiană la Universitatea de Stat din Ohio, spune că fibrele au fost „destul de subestimate” până acum. Andrea Glenn, profesor de nutriție la Universitatea din New York, numește mișcarea una „destul de blândă față de alte tendințe existente”. Însă ambele avertizează că excesul devine rapid o problemă. Arch Mainous, profesor la Universitatea din Florida, rezumă riscul simplu: „Dacă spui că una e bună, cinci sunt mai bune? Nu sunt chiar de acord cu asta”. Riscul schimbărilor bruște Dacă nu consumi în mod obișnuit multe fibre și treci brusc la cantități mari, „sistemul tău gastrointestinal va avea o reacție puternică”, avertizează Snashall. Recomandarea ei este clară: creștere graduală, nu radicală. Glenn indică și că pudrele și suplimentele nu pot înlocui alimentele integrale. Fasolea, fructele, legumele, nucile și cerealele integrale rămân cele mai bune surse. Obiectivul zilnic recomandat este de 25–38 de grame de fibre, în funcție de vârstă și sex. Niciun nutrient nu este o soluție miraculoasă Experții sunt unanim de acord pe acest punct: niciun aliment sau nutrient nu rezolvă totul. Acele chipsuri „bogate în fibre” nu îți vor schimba viața. Mainous atrage atenția și asupra unui risc mai larg: influențatorii rareori sunt oameni de știință cu pregătire, iar mulți au contracte de promovare sau produse proprii de vândut. Primul pas rămâne același, indiferent de tendința anului: discutați cu medicul dumneavoastră.
Spitalul unde este internat Lucescu: Nu sunt elemente noi în evoluția stării de sănătate
Reprezentanții spitalului au transmis luni un comunicat de presă. „Nu sunt elemente noi în evoluția stării de sănătate a dlui Mircea Lucescu și că vom reveni cu informații în curând, sau dacă va fi necesar. La acest moment se desfășoară o întâlnire complexă a personalului medical, pentru a decide conduită terapeutică imediată a acestui caz. SUUB a comunicat pas cu pas asupra acestui subiect de interes public”, au transmis reprezentanții spitalului. Totodată, cei de la spital au cerut ca publicul să respecte intimitatea tuturor pacienților. „În Spitalul Universitar de Urgență București sunt internați în acest moment aproape 800 de pacienți. Fiecare cu viață lui, problemele lui de sănătate, povestea lui, familia lui. Interesul public manifestat față de un pacient trebuie să respecte intimitatea, dreptul la confidențialitate, demnitate, liniște. Facem un apel la presă să respecte aceste principii și să nu mai preia informații incorecte sau inexacte. Comunicatele oficiale ale SUUB conțin datele corecte și exacte”, au precizat reprezentanții spitalului bucureștean.