Etichetă: Sănătate

Inimile noastre nu mai pot aștepta. Pacienții cu o boală cardiacă rară cer compensarea singurului tratament din lume care-i poate ajuta

Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății, Cseke Attila, asociația CardioGen – care reunește pacienți cu boli cardiovasculare genetice și familiile acestora – solicită includerea mavacamtenului (Camzyos) pe lista medicamentelor compensate. Organizația descrie dificultățile cu care se confruntă persoanele diagnosticate cu această boală cardiacă și avertizează că întârzierea deciziei privind compensarea tratamentului poate avea consecințe grave. Singurul tratament care acționează asupra bolii „Solicităm de urgență includerea necondiționată a MAVACAMTEN pe lista de medicamente compensate”, se arată în scrisoarea deschisă. Tratamentul, comercializat sub numele Camzyos, este destinat pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, fiind „primul și singurul tratament din lume care acționează direct pe cauza bolii”. „Vă scriem în numele a sute de români care trăiesc zilnic cu o boală care le fură respirația, puterea și speranța: cardiomiopatia hipertrofică obstructivă”, au ransmis reprezentanții asociației. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă este o afecțiune genetică în care mușchiul inimii se îngroașă anormal, îngreunând circulația sângelui și provocând simptome precum dificultăți de respirație, oboseală accentuată, amețeli sau dureri în piept. Fără acces la un tratament compensat Potrivit asociației, pacienții din România nu au acces în prezent la un tratament compensat care să acționeze direct asupra cauzei bolii. „În România anului 2026, acești pacienți nu au la dispoziție niciun medicament compensat care să trateze cauza bolii. Iar tratamentele vechi funcționează doar parțial”, susțin reprezentanții CardioGen. Alternativă la intervenția pe cord deschis Organizația i-a explicat ministrului că pentru o parte dintre pacienți, singura opțiune rămasă este intervenția chirurgicală pe cord deschis, o procedură complexă care nu este accesibilă tuturor celor care au nevoie de ea. Reprezentanții pacienților susțin că tratamentul a redus semnificativ necesitatea intervențiilor chirurgicale și a îmbunătățit calitatea vieții persoanelor care îl primesc: „Pentru 8 din 10 pacienți, nevoia de operație pe cord dispare complet și aproape jumătate dintre pacienți devin complet asimptomatici și revin la o viață normală”. Disponibil în prezent doar prin donații Prin intermediul unui program temporar de donații, peste 205 pacienți români primesc deja acest tratament din aprilie 2025, însă acesta se apropie de final. „Există o speranță, dar este blocată în sertare”, afirmă autorii scrisorii, care avertizează că încetarea programului ar putea lăsa fără tratament sute de persoane. „Ce se va întâmpla cu ei atunci? Ce se întâmplă cu ceilalți pacienți care nu au prins un loc? O donație nu poate înlocui dreptul la viață”, mai transmite organizația. CardioGen: „Aveți viețile noastre în mâini” CardioGen a anunțat că a transmis miercuri o solicitare oficială Ministerului Sănătății și Agenției Naționale a Medicamentului pentru includerea necondiționată a mavacamtenului pe lista medicamentelor compensate. „Fiecare lună de întârziere nu este o simplă procedură administrativă. Fiecare lună înseamnă inimi care se deteriorează ireversibil”, se arată în apelul adresat autorităților. „Domnule Ministru Cseke Attila, aveți datele, aveți ghidurile medicale, aveți viețile noastre în mâini. Tot ce lipsește este decizia dumneavoastră”, i-au transmis ministrului Sănătății reprezentanții asociației.

Pontaj electronic pentru personalul medical din spitalele publice. Ce prevede noul proiect de lege

Proiectul prevede instalarea unor sisteme de pontaj electronic care să înregistreze ora de începere și de finalizare a programului, timpul efectiv lucrat și să permită verificarea prezenței personalului. Toate spitalele publice vor trebui să implementeze aceste sisteme, iar managerii unităților vor răspunde de funcționarea și mentenanța lor. Proiectul definește sistemul electronic de evidență a prezenței ca fiind „un ansamblu de echipamente și aplicații informatice care permit identificarea unică a persoanei și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire”. Datele vor putea fi consultate de autoritățile de control și de organismele de audit. De ce ar fi necesare măsurile Politicienii susțin că măsura este necesară deoarece au fost semnalate în repetate rânduri situații în care angajații din sistemul public de sănătate nu respectă integral programul de lucru pentru care sunt remunerați. „În spațiul public au fost semnalate, în mod repetat, situații în care personal medical angajat în unități sanitare publice nu respectă programul de lucru stabilit prin contractul individual de muncă, desfășurând concomitent activități în unități sanitare private”, spun parlamentarii. Potrivit acestora, astfel de comportamente afectează accesul pacienților la serviciile medicale. „Aceste practici generează consecințe negative semnificative: afectarea accesului pacienților la servicii medicale în cadrul sistemului public, diminuarea calității actului medical, utilizarea ineficientă a fondurilor publice alocate pentru salarizare și imposibilitatea autorităților de a verifica în mod obiectiv respectarea obligațiilor de serviciu”, au transmis inițiatorii. Cum ar trebui să funcționeze sistemul Sistemele electronice de care vorbește proiectul ar trebui să permită identificarea unică a fiecărui angajat și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire. Spitalele trebuie să păstreze jurnalele de acces timp de cel puțin 12 luni. În plus, proiectul stabilește că evidența electronică a prezenței va fi verificată anual printr-un audit tehnic și funcțional, iar rezultatele vor fi transmise Ministerului Sănătății. Inițiatorii susțin că, în lipsa unui mecanism standardizat de monitorizare, verificarea respectării programului de lucru este aproape imposibilă. „În prezent, legislația nu prevede un mecanism standardizat și obligatoriu de monitorizare electronică a prezenței personalului medico-sanitar. În lipsa unui astfel de sistem, verificarea respectării programului de lucru este dificilă, iar capacitatea managerială și de control a autorităților este limitată”, au explicat parlamentarii. Amenzi pentru spitale și manageri Dacă vor fi aprobate, noile reguli privind evidența electronică a prezenței vor aduce amenzi consistente pentru unitățile medicale și managerii care nu le respectă. Spitalele publice care nu instalează ori nu pun în funcțiune sistemele de evidență riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 60.000 de lei. În același timp, managerii pot fi sancționați cu amenzi între 20.000 și 40.000 de lei pentru neutilizarea sau utilizarea formală a sistemului și cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei pentru refuzul furnizării datelor solicitate de autorități. În cazul în care obligațiile nu sunt îndeplinite nici după acordarea unui termen de remediere, amenzile suplimentare pot ajunge la 100.000 de lei pentru spitale.

Europa îl folosește de mii de ani, dar UE s-a trezit să-l interzică | Ofensivă fără precedent împotriva alimentelor și a florilor de canabis nepsihoactiv

Piața europeană a produselor pe bază de canabidiol (CBD) – de la fursecuri și ciocolată până la ceaiuri și uleiuri alimentare – se confruntă cu un nou val de restricții, după ce mai multe state membre UE au început să înăsprească regulile privind comercializarea acestora, relatează Euractiv. Deși planta Cannabis sativa este cultivată legal în Uniunea Europeană și este apreciată pentru utilizările sale industriale, componenta derivată din flori, CBD-ul, continuă să provoace controverse politice și sanitare. Nu e considerat drog, dar trece la categoria „alimente noi”, după ce Europa l-a folosit timp de mii de ani Considerat nepsihoactiv, deoarece conține doar urme de THC – tetrahidrocanabidol – substanța responsabilă pentru efectele halucinogene ale canabisului – CBD-ul a devenit extrem de popular în ultimii ani. Produsele care îl conțin sunt promovate pentru efectele relaxante și presupusele beneficii terapeutice și sunt vândute atât online, cât și în magazine specializate din marile capitale europene. Totuși, autoritățile europene și naționale tratează în continuare sectorul cu prudență, comentează Euractiv. Deși Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în 2020 că CBD-ul nu trebuie considerat drog narcotic, produsele alimentare care îl conțin intră sub incidența regulamentelor privind „alimentele noi” – o categorie care presupune proceduri lungi și costisitoare de autorizare. Franța a anunțat o interdicție strictă asupra produselor pe bază de CBD În practică însă, multe state au tolerat ani de zile existența unei piețe gri pentru produsele comestibile cu CBD. Situația s-a schimbat radical luna trecută, când Franța a anunțat o interdicție strictă asupra produselor alimentare cu CBD și a transmis că autoritățile vor începe controale și sancțiuni începând cu 15 mai. „Consumatorii sunt sfătuiți să nu cumpere sau să consume acest tip de produs, indiferent de sursă”, au transmis autoritățile franceze într-un comunicat oficial. Grecia interzice până și florile La scurt timp după decizia Parisului, Grecia a mers și mai departe și a interzis vânzarea florilor crude de canabis cu CBD, produse aflate de ani buni într-o zonă juridică ambiguă în Uniunea Europeană. Florile erau utilizate frecvent pentru preparate casnice precum ceaiurile sau produsele de patiserie. Italia introdusese restricții similare încă de anul trecut. Noile măsuri au creat panică în rândul cultivatorilor de cânepă și al comercianților din industrie, mai ales că Bruxelles-ul părea să meargă în direcția opusă. Cultivatorii de cânepă au aflat de restricții după ce au investit masiv Comisia Europeană a propus recent reguli mai flexibile pentru cultivarea cânepei în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune după 2027. Jason Etcheverry, cultivator de cânepă (un canabis nepsihoactiv, n. red.) din sud-vestul Franței, spune că tocmai investise masiv într-o gamă de uleiuri alimentare cu CBD înainte de anunțarea restricțiilor. „Am făcut investiții majore în acest domeniu”, a declarat el pentru Euractiv. „Eram oarecum optimiști că autorizațiile pentru alimentele noi vor fi aprobate înaintea oricăror interdicții.” Fermierul a retras deja de pe piață uleiurile sale cu mușețel și roiniță și încearcă acum să transforme întreaga producție în produse cosmetice, pentru a evita pierderi estimate la aproximativ 180.000 de euro. Cânepa e consumată de mii de ani în Europa, dar UE se trezește s-o interzică Industria franceză a CBD-ului pregătește deja o ofensivă juridică împotriva deciziei guvernului de la Paris. Organizația Uniunea Profesioniștilor CBD acuză autoritățile că folosesc legislația europeană drept „armă politică”. Președintele organizației, Paul Maclean, contestă inclusiv clasificarea CBD-ului drept „aliment nou”. „Cânepa este consumată ca aliment în Europa de mii de ani”, a declarat acesta pentru Euractiv, invocând inclusiv existența unor rețete istorice pe bază de cânepă. În timp ce Bruxelles-ul încurajează cultivarea cânepei pentru utilizări industriale și agricole, statele membre par tot mai hotărâte să limiteze produsele destinate consumului uman. Rezultatul este o industrie prinsă între liberalizarea agricolă și restricțiile sanitare, într-o piață europeană unde regulile devin din ce în ce mai neclare.

Primul vaccin proiectat cu AI a fost testat pe oameni. Rezultatele premierei medicale

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au dezvoltat primul vaccin proiectat de Inteligența Artificială. Compomenta cheie a vaccinului a fost proiectat în întregime de AI și a fost testat cu succes pe oameni. Rezultatele sunt promițătoare.  Obiectivul este unul ambițios: un vaccin care să ofere imunitate nu doar împotriva variantelor COVID, ci împotriva tuturor virusurilor provenite de la lilieci ce se pot transmite la oameni. Problema vaccinurilor tradiționale Potrivit Science Alert , vacinurile tradiționale antrenează sistemul imunitar pentru a recunoaște numai un singur virus specific. Problema e că virusul poate suferi mutații ulterior. În 2021, oamenii de știință au fost nevoiți să creeze noi vaccinuri pentru a face față la noi tulpini de coronavirus. Cu ajutorul AI, medicina modernă ar putea combate nu doar variantele cunoscute ale virusului SARS-CoV-2, ci toate coronavirusurile similare care pot provoca pandemii în viitor. Vaccinurile cu algoritmi ADN Vaccinurile proiectate cu algoritmi AI ar putea fi soluția, fiindcă pot analiza datele genetice de la toate variantele de virusuri. Ar trebui să funcționeze împotriva întregii familii, nu doar împotriva tulpinii, scrie publicația. Echipa de cercetători de la Cambridge au folosit AI pentru a scana toate virusurile porvenite din familia sarbecovirusurilor Avantajele vaccinului ADN: gata cu acul! . Un avantaj al vaccinului este că nu va mai fi necesar un ac pentru a fi administrat în corp, ci dosr prin intermediul unui jet de lichid de mare presiune care pătrunde prin piele. În plus, AI poate dezvolta vaccinuri cu ADN, care sunt mai stabile spre deosebire de vaccinurile pe bază de ARN mesager, precum Pfizer. Vaccinurile ADN sunt mai ușor de transportat și de depozitat în regiunile cu infrastructură medicală limitată.  În urma testelor pe oameni, serul a produs anticorpi care să recunoască mai multe tipuri de sarbecovirusuri. Participanții l-au tolerat cu ușurință, neavând efecte adverse. Vaccinul este considerat sigur. Specialiștii susțin că noua tehnologie realizată cu ajutoru AI ar putea accelera dezvoltarea de vaccinuri universale împotriva gripei, Ebola și altor virusuri care pot provoca epidemii în viitor. Însă, până la realizarea unui vaccin universal mai sunt câțiva ani, iar în tot acest timp, inteligența artificială ar putea deveni un instrument de mare importanță în combaterea amenințărilor sanitare globale. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: CEO-ul Pfizer: „Am salvat lumea de la COVID. Acum, vom salva lumea de cancer”

Noi studii arată că persoanele cu demență pot rămâne active și independente

Pacienții reclamă prejudecăți persistente și lipsa unor servicii adecvate de sprijin după diagnostic, relatează The Guardian. Critici la adresa stereotipurilor Mai mulți activiști care trăiesc cu demență afirmă că reacțiile celor din jur sunt adesea mai greu de gestionat decât boala în sine. Ei spun că multe persoane, inclusiv unii profesioniști din sănătate, consideră în mod greșit că diagnosticul marchează începutul unui declin rapid și inevitabil. Potrivit acestora, numeroși pacienți primesc puține recomandări privind menținerea unei vieți active și independente. „Oamenii încetează să te mai vadă ca persoană și văd doar demența”, a declarat Maxine Linnell, fost psihoterapeut din Marea Britanie, diagnosticată în urmă cu patru ani. Mai mult sprijin după diagnostic Activiștii cer acces mai bun la servicii medicale și sociale, inclusiv consiliere, terapie și programe de reabilitare cognitivă. Ei susțin că persoanele cu demență beneficiază rar de astfel de servicii, deși există dovezi că acestea pot ajuta la menținerea autonomiei și a calității vieții. Printre solicitări se numără și instruirea personalului medical cu implicarea pacienților, precum și crearea unor programe naționale dedicate persoanelor diagnosticate. Kate Swaffer, activistă din Australia și cercetătoare în domeniu, consideră că demența ar trebui abordată și ca o formă de dizabilitate dobândită, care necesită sprijin specializat. Viață activă după diagnostic Mai multe organizații de pacienți încearcă să combată ideea că persoanele cu demență nu mai pot învăța, lucra sau participa la activități comunitare. Unii dintre activiști continuă să fie implicați în cercetare, educație și campanii publice de informare. Ei susțin că menținerea activității intelectuale și sociale poate avea efecte benefice asupra stării generale și a capacității de adaptare. „Cum îi ajutăm pe oameni să trăiască cât mai bine, cât mai mult timp, cu cât mai multă autonomie și independență?”, a afirmat Swaffer. O boală asociată cu teamă și stigmatizare Demența este una dintre afecțiunile care provoacă cele mai mari temeri în rândul populației. Activiștii spun însă că imaginea publică a bolii este dominată aproape exclusiv de cazurile aflate în stadii avansate. Ei cer o prezentare mai echilibrată a realității, care să includă și experiențele persoanelor aflate în fazele incipiente ale bolii. Mesajul lor este că demența aduce provocări majore, dar nu înseamnă automat pierderea identității, a independenței sau a posibilității de a avea o viață activă și semnificativă.

FIV, între decizie medicală și acces responsabil la tratament (P)

Din fericire, în prezent, există soluții moderne de tratament pentru infertilitate. Important este ca partenerii să se adreseze din timp unui centru specializat, unde să aibă acces la consult, la investigațiile necesare stabilirii diagnosticului și a cauzei care provoacă infertilitate, dar și la toate metodele de tratament existente, precum și la o echipă medicală cu experiență. Tratamentul pentru infertilitate trebuie recomandat individualizat, în funcție de particularitățile fiecărui cuplu în parte, și numai după un stabilirea diagnosticului exact. Dacă în unele cazuri, stimularea ovariană sau inseminarea artificială sunt suficiente pentru obținerea sarcinii, în alte cazuri singura opțiune rămâne fertilizarea in vitro (FIV). Procedura de fertilizare in vitro este una complexă și implică recoltarea ovocitelor și fertilizarea lor în laborator, în vederea obținerii embrionilor. Ulterior, embrionii sunt implantați direct în uterul pacientei. Indicațiile pentru FIV sunt foarte bine stabilite. Primul pas îl constituie stabilirea cu exactitate a diagnosticului de infertilitate. Dacă sarcina nu apare în mod natural după un an de contact sexual neprotejat sau după șase luni, dacă partenera are peste 35 de ani, atunci este necesară o consultație de specialitate pentru evaluarea cuplului. Deoarece infertilitatea este o problemă de cuplu, este indicat ca ambii parteneri să fie evaluați medical. Cauzele infertilității pot fi atât de natură feminină, cât și masculină. În unele situații, infertilitatea poate fi și de cauză necunoscută, situație în care este recomandat inclusiv un consult genetic. Medicul specializat în reproducere umană asistată medical va recomanda o serie completă de analize pentru FIV, inclusiv testare AMH, și alte investigații specifice, în funcție de fiecare caz în parte. Rezultatele vor ghida medicul în stabilirea soluției optime de tratament. Fertilizarea in vitro este recomandată atunci când alte metode de tratament pentru infertilitate nu au dat rezultate. De precizat că rata de succes a fertilizării in vitro depinde foarte mult de vârsta pacientei, rezerva ovariană și factorii genetici. Accesul la centre specializate integrate, în care cuplurile să poată beneficia de toate serviciile medicale necesare, este esențial pentru un parcurs mult mai facil, fără a fi nevoie ca partenerii să se deplaseze în diferite unități. Pentru multe cupluri, accesul la FIV nu ține doar de indicația medicală, ci și de costurile investigațiilor, tratamentului și procedurilor necesare. Programele de sprijin financiar pot deveni un reper foarte important pentru persoanele care au primit diagnosticul de infertilitate. Programele FIV vin ca o încurajare și susțin demersul partenerilor în a obține o sarcină. În România, Programul Național FIV 2026–2030 oferă acces la un sprijin financiar nerambursabil pentru 10.000 de beneficiari anual, prin vouchere pentru proceduri FIV. Banii pot fi utilizați atât pentru realizarea procedurii FIV, cât și pentru achiziționarea unor medicamente specifice. În București, proiectul FIV 3 – „O șansă pentru cuplurile infertile” se desfășoară în perioada iunie 2025 – decembrie 2026 și prevede sprijin financiar de maximum 15.000 lei pentru cupluri sau femei singure infertile din Municipiul București, care au indicație medicală pentru fertilizare in vitro. Astfel, beneficiarii pot utiliza maximum 5.000 lei pentru medicație și maximum 10.000 lei pentru proceduri. De asemenea, în funcție de localitate, pot exista și programe locale, cu perioade de înscriere, criterii și bugete proprii. Acestea trebuie verificate pe platformele oficiale înainte de depunerea dosarului, pentru a avea toate informațiile necesare. Nu trebuie uitat însă că aceste programe vin ca un sprijin financiar și nu înlocuiesc evaluarea medicală. Cuplurile infertile au nevoie de diagnostic corect, pe baza căruia se stabilește indicația pentru FIV și de documente medicale. La fel de important este ca efectuarea procedurii să se realizeze  în centre specializate eligibile/ partenere, conform criteriilor stabilite de Programul Național. Pentru programul FIV 3, persoanele interesate se pot adresa Centrului FIV SANADOR, unde au acces la consultații de reproducere umană asistată, evaluarea cuplului, andrologie, analize, investigații și proceduri FIV într-un parcurs coordonat. Prin urmare, primul pas pe care cuplurile infertile trebuie să îl facă este consultația de specialitate, ulterior dosarul administrativ pentru FIV. La Centrul FIV SANADOR, pacienții au acces la o echipă medicală specializată și cu experiență în reproducere umană asistată medical, dar și la recomandări medicale individualizate, investigații specifice pentru stabilirea diagnosticului corect și proceduri FIV, atunci când sunt indicate. De asemenea, pot discuta cu medicul opțiunile de tratament și posibilitatea accesării programelor de sprijin financiar disponibile.

Avertismentul unui nutriționist: Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă

Avertismentul a fost lansat de Mihaela Bilic. „Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă. De multe ori nu conștientizăm felul în care mâncarea intră în contact cu corpul nostru. Mestecam alimentele, le îndesăm în stomac și apoi ne culcăm pe-o ureche, are el grijă intestinul să le fragmenteze și ficatul să le proceseze! Lucrurile sunt mai simple…sau mai complicate de atât”, a scris Bilic pe Facebook. Ea a explicat ce efecte produc zahărul și proteinele asupra corpului uman. „Pentru amidon/zahăr ruta e rapidă: în intestin sunt desfăcute în fragmente mici de glucoză (cu efort minim și fără intervenția enzimelor de digestie) care trec direct în sânge și de aici direct la toate celulele din corp; în ficat ajunge doar excesul de glucoză, care va fi transformat în grăsime de rezervă! Cu proteinele e mai complicat: e nevoie de prezența enzimelor din ficat și pancreas care să desfacă proteinele în aminoacizi pe care ficatul îi va metaboliza și din care se construiesc celule noi”, a transmis Mihaela Bilic. Ce spune Bilic despre grăsimi Grăsimile nu pot fi asimilate în sânge, a avertizat Bilic. „Grăsimile au un statut aparte: nu pot fi asimilate în sânge pentru că nu se dizolvă în apă! Grăsimile sunt colectate în vasele limfatice din intestin și transportate în ductul limfatic central care se varsă direct în inimă! Că e vorba de ulei de măsline sau prăjeli, tot ce înghițim ajunge rapid în inimă și abia apoi trece prin ficat, unde poate fi eventual neutralizat/detoxificat Dacă vă imaginați acest parcurs special al grăsimilor alimentare prin sistemul limfatic, poate o să vă gândiți de două ori înainte să mâncați produse ultraprocesate, grăsimi vegetale saturate, fast-food și prăjeli”, a adăugat Bilic. Sfatul lui Bilic Concluzia aparține nutriționistului. „Grăsimea e mai degrabă un condiment decât un aliment, deci merită să cheltuim mai mult pentru puțin și bun…vă recomand, din inimă!”, a precizat Mihaela Bilic. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces atât la nivel mondial, cât și în România.

Un nou medicament pentru slăbit sperie investitorii din cauza multiplelor efecte adverse

Compania farmaceutică daneză Zealand Pharma a anunțat că un medicament experimental pentru slăbit pe care îl dezvoltă împreună cu grupul german Boehringer Ingelheim și-a atins obiectivele principale într-un studiu clinic de fază avansată. Cu toate acestea, 19% dintre pacienți au întrerupt tratamentul din cauza unor reacții adverse gastrointestinale, comparativ cu 2,9% în grupul placebo. Medicamentul, denumit generic „survodutide”, a fost testat timp de 76 de săptămâni pe adulți cu obezitate sau supraponderali, fără diabet de tip 2. Rată ridicată de reacții adverse Potrivit CNBC, peste 40% dintre participanții la studiu au raportat episoade de vărsături, alimentând temerile că medicamentul va avea dificultăți în a se impune pe piață ca tratament pentru obezitate și boala ficatului gras. „Per ansamblu, considerăm că profilul de siguranță și tolerabilitate este dezamăgitor pentru Zealand, în ciuda unor date care confirmă efecte interesante asupra compoziției corporale și ficatului”, au transmis analiștii grupului britanic de investiții Barclays într-o notă adresată investitorilor. Viabilitatea comercială, sub semnul întrebării Aceștia au avertizat că rata ridicată de abandon al tratamentului ar putea limita șansele medicamentului de a concura cu terapiile deja existente pe piață. Și analiștii Citi, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Statele Unite, au exprimat rezerve. „O rată de întrerupere a tratamentului de 19% din cauza reacțiilor adverse nu este un detaliu minor, iar frecvența grețurilor, a vărsăturilor, a diareei și constipației depășește nivelurile pe care le considerăm viabile din punct de vedere comercial, în raport cu medicamentele concurente”, au scris aceștia. Al doilea eșec clinic Datele complete privind noul medicament de slăbit au fost publicate la aproximativ trei luni după ce un alt medicament experimental al Zealand Pharma, „petrelintide”, a dezamăgit investitorii prin rezultate sub așteptări privind pierderea în greutate. „Nu contează doar cât slăbești, ci cum” Piața medicamentelor pentru slăbit este dominată în prezent de tratamente precum Wegovy și Ozempic, produse de compania farmaceutică daneză Novo Nordisk, respectiv Zepbound și Mounjaro, dezvoltate de grupul american Eli Lilly. Pe măsură ce concurența se intensifică, producătorii încearcă să demonstreze nu doar că medicamentele lor ajută la pierderea în greutate, ci și că sunt mai ușor de tolerat de către pacienți. Directorul executiv al Zealand Pharma, Adam Steensberg, declara în martie că industria se va îndepărta treptat de competiția bazată exclusiv pe procentele de pierdere în greutate și se va concentra mai mult pe capacitatea pacienților de a tolera tratamentul. Potrivit acestuia, „foarte curând, oamenii vor începe să realizeze că nu contează doar câtă greutate pierzi, ci și modul în care obții această pierdere în greutate”.

Primele semne ale cancerului la Joe Biden

După dezbaterile televizate eșuate împotriva lui Donald Trump din iunie 2024, fosta primă doamnă s-a temut că soțul ei „a suferit un atac cerebral”. Biden părea confuz și slab, pierzând de mai multe ori firul discuției în direct, în fața a milioane de americani. Soția lui Jill „nu l-a mai văzut niciodată pe Biden în această stare. Niciodată”. Ea a vorbit cu Wall Street Journal (WSJ) despre zilele dramatice de după dezbateri, care au reprezentat un moment decisiv în campania electorală. În public, Jill Biden a încercat să-și susțină soțul. Cu toate acestea, în privat, ea împărtășea propria lui evaluare — el „a dat totul peste cap”. În același timp, a început să-și pună la îndoială propria percepție. „Nu a devenit el prea bătrân pentru această funcție — și eu nu am observat asta?”, scrie ea. Descrierile vieții de zi cu zi a lui Biden la Casa Albă sunt destul de elocvente în memoriile sale. În ultimul an al președinției sale, el se trezea adesea noaptea pentru a merge la toaletă. O dată sau chiar de șapte ori pe noapte. Pentru că Joe preferă să vorbească despre problemele urologice mai degrabă cu medicii săi decât cu soția sa, ea a adus acest lucru la cunoștința medicului. Câteva luni mai târziu, Biden a fost diagnosticat cu cancer de prostată. Avea și metastază la oase. Jill Biden a dezvăluit, de asemenea, că l-ar fi susținut pe soțul ei să facă un test cognitiv – o examinare a memoriei, atenției, orientării și a altor abilități mentale ale acestuia. Nu din îngrijorare cu privire la rezultate, ci pentru că era convinsă că el va trece. Când Biden, în iulie 2024, a început, în sfârșit, să se gândească să-și retragă candidatura din alegeri, ea l-a întrebat: „Ce părere ai, Jill?”. Răspunsul ei: „Nu, Joe, nu-ți voi spune părerea mea. Această decizie trebuie să o iei tu însuți”. Câteva ore mai târziu, el și-a retras candidatura, iar stafeta a fost preluată de Kamala Harris. Dar, în cele din urmă, Trump a câștigat.

Nutriționiștii au ales: care este cel mai sănătos tip de iaurt din supermarket

Iaurtul grecesc se obține printr-un proces de filtrare repetată, prin care zerul în exces este eliminat. Rezultatul este un produs mai dens, mai cremos și mai bogat în proteine. La 100 g, conține aproximativ 7–10 g de proteine și în jur de 150 de calorii. Iaurtul obișnuit ajunge rareori la 5 g de proteine, dar are doar circa 70 de calorii. Iaurtul grecesc conține și mai puțin zahăr natural – 3–4 g la 100 g, față de 4–6 g în varianta clasică. În schimb, are mai puțin calciu, deoarece această substanță se găsește în principal în zer, care este îndepărtat prin filtrare, scrie Bild. Un detaliu important: doar iaurtul produs în Grecia poate purta denumirea „iaurt grecesc”. Produsele din alte țări sunt etichetate „în stil grecesc” și conțin adesea mai puțină proteine, între 2,5 și 4 g la 100 g. De ce ar trebui să eviți iaurtul cu fructe gata preparat Nutriționista britanică dr. Kristin Struble recomandă cumpărarea iaurtului natural și adăugarea separată a fructelor. Variantele aromatizate conțin de obicei cantități mari de zahăr adăugat. Nici produsele „fără zahăr” nu sunt o alternativă ideală. Acestea conțin frecvent îndulcitori artificiali pe care specialista îi consideră problematici. Probioticele și proteinele suplimentare – marketing sau necesitate? Iaurtul grecesc natural conține deja culturi active vii, care susțin digestia și flora intestinală. Produsele cu „probiotice suplimentare” nu aduc neapărat un beneficiu în plus. La fel și în cazul variantelor îmbogățite cu proteine din zer sau cazeină praf: unele conțin agenți de îngroșare sau coloranți artificiali. Agenții de îngroșare sunt asociați cu slăbirea barierei intestinale și cu inflamații. Iaurtul înghețat nu este automat mai sănătos decât înghețata Iaurtul înghețat are de regulă mai puțină grăsime decât înghețata clasică, dar multe sortimente conțin cantități similare de zahăr. Dr. Struble atrage atenția că înghețata cu un conținut mai ridicat de grăsime poate provoca o creștere mai mică a glicemiei decât iaurtul înghețat degresat, deoarece grăsimea încetinește digestia.