Ministrul Sănătății: Spitalele aflate în construcție cu finanțare PNRR vor fi finalizate la timp
Minstrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat în interviul de la G4Media că România are în prezent 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, ceea ce este o situație fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. „România tranzitează o perioadă importantă acum și vă spun că indiferent, cu bune, cu rele, cu șapcă fără șapcă cum suntem, pentru că oricum ar fi, niciodată nu este suficient de bine, ceea ce este absolut corect. Nu suntem perfecți și întotdeauna este loc de mai bine, dar așa imperfecți cum suntem, astăzi România are 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. Nouă dintre ele au fost mutate în Programul Operațional Sănătate, tot fonduri europene nerambursabile și aici gradul mediu de execuție este undeva la 40%, deci ele au practic și acestea nouă vor fi finalizate, dar au un termen mai lung, 2028, fiind un alt exercițiu financiar. Cele două centre de arși grav, primele într-un final apoteotic, foarte târziu este adevărat, sunt finalizate”, a declarat Alexandru Rogobete. Fără a preciza o dată certă, ministrul Sănătății a spus că din vară spitalele din Timișoara și Târgu Mureș vor putea primi pacienți. „O să fie greu să zic o dată anume, dar pot să vă zic că în această vară și Timișoara și Târgu Mureșul vor putea primi pacienți. Construcțiile sunt finalizate, acum se instalează echipamente, circuite, mă rog, ultimele detalii de acest gen, dar gândiți-vă că șantierul efectiv la Timișoara. Îmi aduc aminte ziua ca și cum ar fi fost ieri. Prima sapă a fost dată în 4 iunie 2023, deci iată că la 3 ani distanță vorbim de un spital făcut de la zero. Asta după ce timp de 10 ani, unii și-au dat cu părerea cum ar trebui sau nu să fie făcute. Vorbesc cu pasiune despre aceste proiecte pentru că le știu de când erau pe hârtie. Eram la începutul meu în Ministerul Sănătății și mai îmi aduc aminte ceva care voi spune. Acest lucru îl voi spune întotdeauna: erau niște proiecte pe hârtie, nimeni nu avea încredere în noi și 99% din oameni îmi spuneau cu nonșalanță în față că nu vom reuși și că nu se vor face niciodată”, a mai spus ministrul Alexandru Rogobete.
A discutat Ministrul Sănătății cu premierul Ilie Bolojan despre procesul cu compania Pfizer? Rogobete: Încercăm să vedem toate scenariile posibile”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat joi, la Digi24, că autoritățile analizează mai multe scenarii după ce statul român a pierdut procesul cu Pfizer și trebuie să achite aproximativ 3.395.000 de lei pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023. Ministrul Sănătății a declarat că a avut o discuție cu premierul Ilie Bolojan despre bugetul existent pentru această situație și posibilitățile de rezolvare. „A fost o discuție. Sigur că discuția cea mai concretă va fi după întâlnirea pe care o voi avea astăzi cu Ministrul Finanțelor, în care încercăm să vedem toate scenariile posibile și cum vom înainta de acum înainte”, a declarat Alexandru Rogobete. Rogobete a precizat că în urma discuțiilor cu premierul, nu s-a luat o decizie privind sursa banilor sau modul în care va fi făcută plata. El a adăugat că toate aceste aspecte depind de clarificările care vor veni din partea instanței din Bruxelles. „Nu, asta vom decide împreună cu Ministerul Finanțelor după ce ne lămurim care sunt scenariile și după ce primim de la Tribunalul din Bruxelles toate datele vis-a-vis de termene de plată, modalitate și așa mai departe”, a explicat ministrul Sănătății.
Document: România avea 5 zile să refuze contractul pentru vaccinuri Pfizer de 750 milioane euro / Ministra Sănătății, Ioana Mihăilă, a susținut participarea României la contract
România a avut la dispoziție doar cinci zile lucrătoare pentru a refuza participarea la contractul european de achiziție a vaccinurilor Pfizer pentru anii 2022–2023, în valoare de aproape 750 de milioane de euro, însă ministra Sănătății de la acea vreme, Ioana Mihăilă, a susținut explicit necesitatea intrării în acest acord, reiese din Memorandumul din 13.05.2021, semnat de Ioana Mihăilă și Vice Prim-ministrul Dan Barna și înaintat spre aprobare premierului Cîțu. Memorandumul guvernamental arată că România a fost inclusă într-un mecanism european de achiziție centralizată a vaccinurilor anti-COVID produse de BioNTech-Pfizer, contract negociat de Comisia Europeană pentru toate statele membre. Documentul prevede achiziția, la nivelul Uniunii Europene, a 950 de milioane de doze de vaccin, cu opțiunea suplimentării cu încă 900 de milioane. Prețul negociat a fost de 19,5 euro pe doză. Pentru România, angajamentul financiar estimat era de aproximativ 373,8 milioane de euro anual, respectiv un total de peste 747 de milioane de euro pentru întreaga perioadă contractuală. Termen-limită suficient pentru ca România să redacteze un refuz Potrivit documentului, contractul a fost transmis statelor membre pe 10 mai 2021, iar guvernele aveau la dispoziție cinci zile lucrătoare pentru a notifica oficial refuzul de participare. „Statele membre care nu doresc participarea la acest nou contract vor trebui să comunice oficial CE refuzul de a lua parte în interval de 5 zile lucrătoare (sublinierea nu ne aparține, n. red.), după data transmiterii contractului, până Luni, 17/05/2021 (sublinierea nu ne aparține, n. red.) la sfârșitul zilei. Contractul devine obligatoriu pentru toate statele membre care nu transmit un refuz explicit până la această dată”, se arată în Memorandum. Această prevedere însemna, practic, că lipsa unei reacții echivala cu acceptarea automată și onorarea obligatorie a contractului. În același Memorandum, ministrul Sănătății de la acea dată, Ioana Mihăilă (USR), a argumentat în mod explicit necesitatea participării României la noul contract. „Considerăm necesară aprobarea participării României la acest nou contract de achiziție a vaccinului COMIRNATY produs de compania BioN Tech-Pfizer pentru anii 2022 – 2023, în scopul comunicării deciziei către CE în termenul solicitat și în acest sens vă rugăm să dispuneți”, se arată în documentul transmis spre aprobare premierului Cîțu. Solicitarea venea în contextul în care decizia trebuia comunicată rapid Comisiei Europene. Motivația ministrei Ioana Mihăilă a fost legată de incertitudini și nevoia de vaccinuri Autorii Memorandumului invocă incertitudinile legate de evoluția pandemiei, apariția variantelor noi și posibilitatea necesității unor doze suplimentare sau adaptate, după cum reiese de aici: „Ținând cont de termenele de valabilitate scurte ale vaccinurilor curente și de incertitudinea ineficienței acestora în fața unor variante virale ce ar putea apărea pe viitor, nu este fezabilă stocarea unui număr mare de doze de vaccin livrate în 2021 pentru a putea fi utilizate în 2022, în cazul în care este necesară revaccinarea, iar dozele de exces ar trebui mai degrabă redistribuite prin mecanismele de donare / revânzare prevăzute în Contractele de Achiziție în Avans (APA)”. Decizia de participare a României la un nou contract cu Pfizer nu a fost, așadar, una pur formală. România avea libertatea de a opta să nu participe, ba chiar a avut o fereastră de cinci zile lucrătoare în care să-și exprime decizia, mai ales că evoluția pandemiei însăși era marcată de incertitudini.
Ministrul Sănătății a explicat de ce a eșuat campania de vaccinare anti-COVID din România: Politicienii au luat locul medicilor
Alexandru Rogobete a explicat că principalul motiv al eșecului campaniei de vaccinare din România a fost faptul că mesajele publice despre imunizare au fost asumate de politicieni, nu profesioniști din sănătate. „Politicienii s-au gândit să promoveze ei vaccinarea în locul profesioniștilor din sănătate. Dacă vedeam în spațiul public medici, doctori, oameni care aveau argumente medicale și încrederea necesară pentru a promova vaccinarea, probabil că România era altundeva”, a declarat Rogobete. Potrivit acestuia, apariția în spațiul public a unor clipuri cu politicieni aflați la guvernare în acel moment a alimentat reacția opoziției și a contribuit la apariția unui curent antivaccinare puternic. „În momentul în care politicienii s-au apucat, vă aduceți aminte, erau acele clipuri scurte cu tot felul de politicieni de la vremea respectivă, membri ai guvernului care promovau vaccinarea. În imediata perioadă a apărut efectul care era, din punct de vedere politic, evident, și anume opoziția a speculat mesajele politicienilor din momentul acela și așa s-a născut curentul de antivaccinare în România, care a atins conte alarmante și pe care încă nu reușim să îl scădem suficient de mult”, a mai spus ministrul Sănătății.
Serviciul Național de Sănătate din Anglia va oferi medicamente pentru slăbit la peste 1 milion de persoane
Medicamentul Semaglutida (Wegovy) este deja disponibil în sistemul de sănătate pentru unele persoane care trăiesc cu obezitate și este oferită și sub denumirea comercială Ozempic pentru tratarea diabetului de tip 2, potrivit The Guardian. Acum, persoanele care nu sunt obeze, dar sunt supraponderale și prezintă risc de evenimente cardiovasculare grave vor fi, de asemenea, eligibile pentru injecțiile săptămânale, după ce un organism de supraveghere a dat undă verde. Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire (Nice) a declarat că persoanelor cu un indice de masă corporală (IMC) de 27 sau mai mare care au suferit un atac de cord, un accident vascular cerebral sau o problemă gravă de circulație la nivelul picioarelor ar trebui să li se administreze semaglutidă pentru a preveni evenimentele cardiovasculare care le pun viața în pericol. Serviciul Național de Sănătate din Anglia a declarat că aproximativ 1,2 milioane de persoane ar putea beneficia. Medicamentul reduce riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces cardiovascular Semaglutida este cel mai bine cunoscută ca medicament pentru pierderea în greutate. Dar recomandarea de la Nisa se referă în mod specific la prevenirea atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale. Injecțiile săptămânale vor fi un tratament suplimentar, oferit pe lângă medicamentele pe care oamenii le iau deja, cum ar fi statinele, și alături de o dietă hipocalorică și o activitate fizică sporită pentru cei cu risc crescut de a suferi un alt eveniment grav. Studiile clinice au arătat că semaglutida reduce riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces cardiovascular.
Un paradox fiscal omoară încet industria farmaceutică românească: taxa clawback a fost menită să salveze producția de medicamente, dar, de fapt, o bagă în mormânt
O măsură fiscală concepută inițial pentru a acoperi costurile sistemului de sănătate, taxa clawback, riscă să producă efectul invers, descurajând producția locală de medicamente și investițiile în sector, avertizează reprezentanții industriei farmaceutice. Directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, Dan Zaharescu, susține că taxa clawback a avut un impact „devastator” asupra dezvoltării capacităților de producție a medicamentelor din România. Taxă în creștere, investiții în scădere Potrivit acestuia, taxa clawback – aplicată asupra valorii medicamentelor decontate de stat – a crescut semnificativ în ultimii ani. Dacă în perioada 2011–2013 nivelul acesteia varia între 5% și 11%, în 2019 ajunsese la aproximativ 32%. „Un producător de medicamente ajunge să plătească, pe lângă toate celelalte taxe, încă 32% din valoarea medicamentelor rambursate de Casa de Asigurări de Sănătate”, a explicat Zaharescu, în cadrul unei conferințe pe teme de concurență. El a subliniat că prețurile medicamentelor din România sunt stabilite la nivelul minim european, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra producătorilor. „Semnal negativ” pentru investitori Reprezentantul industriei afirmă că acest cadru fiscal a transmis un mesaj descurajator pentru investitori. În consecință, dezvoltarea producției locale a stagnat. Datele prezentate indică faptul că, în ultimii 20 de ani, investițiile totale în capacități de producție farmaceutică din România nu au depășit 200 de milioane de euro, în condițiile în care piața medicamentelor a ajuns în prezent la peste 7 miliarde de euro anual. „Un asemenea cadru de reglementare a descurajat complet orice fel de investiție în dezvoltarea de capacități de producție pentru medicamente în România”, a mai afirmat Zaharescu. Ce este taxa clawback și cum a apărut în România Taxa clawback este un mecanism fiscal prin care producătorii de medicamente contribuie la acoperirea diferenței dintre bugetul alocat de stat pentru medicamente compensate și gratuite și consumul real al acestora. Cu alte cuvinte, atunci când cheltuielile statului pentru medicamente depășesc bugetul stabilit, diferența este recuperată de la producători, proporțional cu vânzările lor. În România, taxa clawback a fost introdusă la începutul anilor 2010, în contextul presiunilor bugetare din sistemul de sănătate și al acordurilor cu instituții financiare internaționale, ca măsură de control al cheltuielilor publice. De-a lungul timpului, mecanismul a fost modificat de mai multe ori, iar nivelul taxei a crescut semnificativ, ajungând să fie considerat de industrie unul dintre cele mai ridicate din Europa. Criticii susțin că, deși scopul inițial a fost stabilizarea bugetului, efectele pe termen lung includ retragerea unor medicamente de pe piață și reducerea investițiilor în producția locală.
Concursurile pentru personalul medical din spitale ar putea fi supravegheate independent. Proiectul, contestat de sindicatele din sănătate
Proiectul, care modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, păstrează organizarea concursurilor la nivelul spitalelor și repartizarea pe posturi în atribuția managerului, dar introduce observatori independenți din societatea civilă pentru supravegherea procedurilor de angajare. „Prezenta iniţiativă legislativă propune instituirea unor garanţii suplimentare de transparenţă şi integritate în concursurile pentru ocuparea posturilor vacante ale personalului medical”, argumentează inițiatorii, care spun că astfel s-ar rezolva probleme semnalate frecvent în sistem. Favoritisme în concursurile din spitale Participarea observatorilor ar trebui să asigure că procedurile „se derulează corect, fără privilegii sau favoritisme”. Parlamentarii semnalează suspiciunile constante legate de modul în care sunt organizate concursurile în spitale. „Necesitatea reglementării survine ca urmare a vulnerabilităţilor intens prezentate în spaţiul public care descriu suspiciuni de favorizare şi tratament inegal în procedurile de concurs”, spun aceștia, avertizând că lipsa de transparență afectează direct sistemul sanitar, de la motivația candidaților până la încrederea pacienților. Observatorii, „câini de pază” Observatorii ar urma să fie desemnați din afara spitalelor, din organizații neguvernamentale acreditate de Ministerul Sănătății, și nu vor interveni în evaluarea profesională a candidaților. Rolul lor este limitat la supravegherea respectării regulilor, consemnarea eventualelor nereguli și întocmirea unor rapoarte de observare. Inițiatorii compară mecanismul cu cel al observatorilor electorali, susținând că ar putea funcționa ca un „câine de pază” împotriva corupţiei, abuzurilor şi tratamentelor inegale. Patronatele, susținere cu rezerve Consiliul Economic și Social, instituție consultativă a Parlamentului și Guvernului, a analizat proiectul și a emis un aviz împărțit. Reprezentanții patronatelor și ai organizațiilor neguvernamentale au susținut inițiativa, votând pentru avizarea favorabilă a acesteia, dar au cerut stabilirea clară a criteriilor de selecție a observatorilor, nu doar o trimitere generală la „societatea civilă”. Sindicatele nu vor observatori externi În schimb, sindicatele s-au opus proiectului, avertizând că introduce actori din afara sistemului în concursuri și că noul mecanism le-ar diminua sau chiar elimina rolul. „Se creează dezechilibru în relațiile de muncă din sistemul sanitar, modificarea propusă eliminând dialogul social dintre angajator și organizația sindicală, introducând în procesul de selecție persoane care nu au calitatea de partener social”, au transmis reprezentanții sindicali. Angajatorii, alături de sindicate Reprezentanții angajatorilor au susținut poziția sindicatelor de menținere a actualului cadru, în care concursurile rămân în interiorul sistemului. „Este mult mai utilă folosirea unor instituții reglementate și statuate în cadrul dialogului social, cum ar fi organizațiile sindicale reprezentative la nivelul unităților”, au transmis aceștia. Propunerea, aplicabilă întregului sistem medical Dacă propunerea USR va fi adoptată, Ministerul Sănătății va trebui să modifice metodologia de organizare a concursurilor în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Inițiativa vizează toate categoriile de personal medical, de la medici și farmaciști până la funcții de conducere din unitățile sanitare.
Rogobete: Spitalele din Prahova vor fi reorganizate în consorții. Noi investiții majore la Spitalul Județean din Ploiești
Rogobete a declarat în cadrul unei conferințe de presă că modelul actual, în care spitalele funcționează independent, nu mai este sustenabil, nici financiar, nici din perspectiva resurselor umane. „Spitalele nu mai pot fi sustenabile decât dacă oferă servicii adaptate nevoilor reale ale pacienților. Nu mai putem avea unități apropiate care dublează aceleași servicii”, a explicat ministrul. Consorții de spitale / Reorganizarea serviciilor Rogobete a subliniat că județul Prahova este primul care aplică noul model de organizare bazat pe consorții administrative, concept introdus recent în legislația sănătății. Reorganizarea va presupune coordonarea serviciilor medicale între spitale, dezvoltarea ambulatoriilor și a spitalizării de zi, precum și reducerea suprapunerilor între unități. Potrivit ministrului, efectele nu vor fi imediate, dar pe termen mediu pacienții vor avea acces mai facil la servicii medicale integrate și coerente. Transferuri de spitale și crearea unui „pol medical” Un alt anunț important vizează transferul spitalului CFR din subordinea Ministerului Transporturilor către Consiliul Județean Prahova, parte a unui proces mai amplu de reorganizare la nivel național. „România era singura țară europeană în care Ministerul Transporturilor mai avea spitale”, a explicat Rogobete. Ministrul a dat asigurări că transferul nu va afecta personalul sau structura unității, ci doar finanțarea, care va trece în responsabilitatea autorităților locale. Totodată, integrarea Spitalului de Pediatrie în cadrul Spitalului Județean va contribui la crearea unui „pol medical” la nivelul județului, care va concentra resursele umane și financiare.
Covid 2026. Noua tulpină Cicada” pune la încercare vaccinurile – și are simptome pe care mulți le ignoră
Tulpina BA.3.2, numită „Cicada”, a fost detectată pentru prima dată în Africa, în noiembrie 2024. Primul caz din SUA a apărut în iunie 2025, conform Express. De atunci, varianta a fost identificată la pacienți și în sistemele de monitorizare a apelor uzate din 29 de state americane. De ce îngrijorează experții Față de tulpinile predominante ale virusului SARS-CoV-2, Cicada prezintă între 70 și 75 de modificări genetice. Acestea afectează exact porțiunea virusului pe care o vizează vaccinurile pentru a stimula răspunsul imunitar. Consecința directă: sistemul imunitar recunoaște mai greu virusul, ceea ce îi permite să se răspândească mai larg în populație. Experții subliniază însă că nu există dovezi că Cicada provoacă o boală mai gravă decât tulpinile anterioare. Simptome adesea trecute cu vederea Simptomele Cicada seamănă cu cele ale altor forme de Covid-19, dar pot trece ușor neobservate. NHS listează următoarele semne posibile: febră sau frisoane, tuse nouă și persistentă, dureri în gât, nas înfundat sau curgător, dificultăți de respirație, oboseală, dureri de cap, dureri de corp, pierderea mirosului sau a gustului, pierderea poftei de mâncare, diaree, greață sau vărsături. Simptomele se pot ameliora cu odihnă, lichide și medicamente fără prescripție medicală. Risc de transmitere fără simptome Tulpina poate provoca și infecții asimptomatice. Persoanele infectate care nu se simt rău pot răspândi totuși virusul în comunitate. Virusurile acumulează mutații la fiecare reproducere. Majoritatea dispar, dar unele conferă virusului un avantaj față de alte variante. Acesta este mecanismul prin care a apărut și Cicada.
Legătura dintre alimentație și depresie la adolescenți, confirmată de un nou studiu. Concluzia surprinzătoare a cercetătorilor
Analiza, publicată în revista Nutrients, a examinat șase studii clinice și alte 13 studii. Concluzia generală: obiceiurile alimentare mai sănătoase sunt frecvent asociate cu mai puține simptome de depresie la adolescenți. Invers, alimentația de calitate inferioară a fost legată mai des de niveluri ridicate de suferință psihologică. Dieta completă bate suplimentele Cercetătorii au găsit dovezi mixte în privința suplimentelor nutriționale individuale. Vitamina D, de exemplu, a arătat rezultate inconsistente în reducerea simptomelor depresive. În schimb, abordarea dietei în ansamblu – calitate și echilibru general – a dat tendințe mai clare și mai consistente. Contează ce mănânci în mod obișnuit, nu ce iei izolat dintr-o pastilă. „Strategiile clinice ar trebui să acorde prioritate abordărilor bazate pe dieta completă în detrimentul suplimentării izolate”, a declarat profesoara Hayley Young de la Universitatea Swansea. De ce adolescența este o fereastră critică Autorii subliniază că adolescența este o etapă-cheie pentru dezvoltarea creierului și sănătatea emoțională. Tocmai de aceea, această perioadă oferă oportunități importante de prevenție și intervenție timpurie. Dieta are un avantaj față de alți factori de risc: poate fi modificată și adaptată la nivel de populație, pentru că face parte din viața de zi cu zi. Ce nu știm încă Cercetătorii atrag atenția că dovezile actuale nu sunt pe deplin consistente. Factori precum statutul socioeconomic și sexul pot influența relația dintre alimentație și sănătatea mintală. O altă limită importantă: majoritatea studiilor s-au concentrat pe depresie. Anxietatea, stresul, stima de sine și agresivitatea au primit mult mai puțină atenție în literatura de specialitate. Echipa propune o foaie de parcurs pentru cercetări viitoare, care să includă markeri biologici, o standardizare mai riguroasă între studii și o gamă mai largă de rezultate măsurate.