Oncologii avertizează: Acest obicei comun poate crește riscul de cancer
Un obicei comun de zi cu zi poate crește riscul de cancer mai mult decât își imaginează majoritatea. Oncologii spun că statul prelungit și lipsa mișcării pot crește în tăcere riscul de cancer, scrie Parade. Experții subliniază că riscul de cancer este influențat de stilul de viață. Cercetările sugerează că 30% până la 40% dintre cancere pot fi prevenite prin schimbări comportamentale. Deși genetica și mediul contează, inactivitatea fizică este un factor de risc modificabil major. Medicii spun că schimbările mici și constante pot reduce semnificativ riscul de cancer pe parcursul vieții. De ce un stil de viață sedentar crește riscul de cancer Oncologii avertizează că sedentarismul favorizează inflamația și dezechilibrele hormonale. Excesul de grăsime corporală poate declanșa inflamație cronică, un factor de risc cunoscut pentru cancer. Inactivitatea fizică este asociată și cu obezitatea și cancerul colorectal. Totuși, medicii spun că greutatea nu spune întreaga poveste. Chiar și fără creștere în greutate, statul excesiv afectează metabolismul și sensibilitatea la insulină. Poate reduce absorbția glucozei în mușchi și slăbi funcția sistemului imunitar. Experții mai arată că lipsa mișcării poate crește nivelul hormonilor sexuali. Acest lucru poate mări riscul de cancere sensibile la hormoni, precum cancerul de sân. Cum protejează exercițiile fizice organismul Activitatea fizică regulată scade nivelul insulinei și markerii inflamatori. De asemenea, îmbunătățește supravegherea imunitară și reglarea hormonală. Exercițiile susțin o compoziție corporală sănătoasă și sănătatea microbiomului intestinal. Împreună, aceste efecte creează un mediu mai puțin favorabil dezvoltării cancerului. Un studiu din 2025 publicat în British Journal of Sports Medicine a arătat rezultate promițătoare. Înlocuirea timpului sedentar cu activitate fizică a redus riscul de cancer cu până la 26%. CDC raportează că exercițiile reduc riscul pentru cel puțin opt tipuri de cancer. Printre acestea se numără cancerul de sân, colon, plămân, vezică, rinichi și stomac. Câtă mișcare este suficientă? American Cancer Society recomandă cinci ore de activitate moderată pe săptămână. Aceasta înseamnă aproximativ 45 de minute pe zi de mers alert sau exerciții similare. Un număr mai mare de pași zilnici este, de asemenea, asociat cu risc mai scăzut de cancer. Intensitatea contează mai puțin decât consecvența mișcării. Totuși, experții avertizează că nu este suficient să faci sport și apoi să stai toată ziua. Date recente arată că statul prelungit poate crește riscul de cancer chiar și la persoanele active. Medicii recomandă pauze scurte de mișcare la fiecare 30–60 de minute. Întâlnirile desfășurate în timpul unei plimbări, în loc de a sta la birou, și utilizarea birourilor reglabile pot reduce semnificativ timpul petrecut pe scaun. Oncologii spun că mișcarea este un instrument puternic de prevenție. Schimbările zilnice mici pot oferi protecție semnificativă în timp.
Oncologii avertizează: Acest obicei comun poate crește riscul de cancer
Un obicei comun de zi cu zi poate crește riscul de cancer mai mult decât își imaginează majoritatea. Oncologii spun că statul prelungit și lipsa mișcării pot crește în tăcere riscul de cancer, scrie Parade. Experții subliniază că riscul de cancer este influențat de stilul de viață. Cercetările sugerează că 30% până la 40% dintre cancere pot fi prevenite prin schimbări comportamentale. Deși genetica și mediul contează, inactivitatea fizică este un factor de risc modificabil major. Medicii spun că schimbările mici și constante pot reduce semnificativ riscul de cancer pe parcursul vieții. De ce un stil de viață sedentar crește riscul de cancer Oncologii avertizează că sedentarismul favorizează inflamația și dezechilibrele hormonale. Excesul de grăsime corporală poate declanșa inflamație cronică, un factor de risc cunoscut pentru cancer. Inactivitatea fizică este asociată și cu obezitatea și cancerul colorectal. Totuși, medicii spun că greutatea nu spune întreaga poveste. Chiar și fără creștere în greutate, statul excesiv afectează metabolismul și sensibilitatea la insulină. Poate reduce absorbția glucozei în mușchi și slăbi funcția sistemului imunitar. Experții mai arată că lipsa mișcării poate crește nivelul hormonilor sexuali. Acest lucru poate mări riscul de cancere sensibile la hormoni, precum cancerul de sân. Cum protejează exercițiile fizice organismul Activitatea fizică regulată scade nivelul insulinei și markerii inflamatori. De asemenea, îmbunătățește supravegherea imunitară și reglarea hormonală. Exercițiile susțin o compoziție corporală sănătoasă și sănătatea microbiomului intestinal. Împreună, aceste efecte creează un mediu mai puțin favorabil dezvoltării cancerului. Un studiu din 2025 publicat în British Journal of Sports Medicine a arătat rezultate promițătoare. Înlocuirea timpului sedentar cu activitate fizică a redus riscul de cancer cu până la 26%. CDC raportează că exercițiile reduc riscul pentru cel puțin opt tipuri de cancer. Printre acestea se numără cancerul de sân, colon, plămân, vezică, rinichi și stomac. Câtă mișcare este suficientă? American Cancer Society recomandă cinci ore de activitate moderată pe săptămână. Aceasta înseamnă aproximativ 45 de minute pe zi de mers alert sau exerciții similare. Un număr mai mare de pași zilnici este, de asemenea, asociat cu risc mai scăzut de cancer. Intensitatea contează mai puțin decât consecvența mișcării. Totuși, experții avertizează că nu este suficient să faci sport și apoi să stai toată ziua. Date recente arată că statul prelungit poate crește riscul de cancer chiar și la persoanele active. Medicii recomandă pauze scurte de mișcare la fiecare 30–60 de minute. Întâlnirile desfășurate în timpul unei plimbări, în loc de a sta la birou, și utilizarea birourilor reglabile pot reduce semnificativ timpul petrecut pe scaun. Oncologii spun că mișcarea este un instrument puternic de prevenție. Schimbările zilnice mici pot oferi protecție semnificativă în timp.
Studiu uriaș: terapia hormonală în menopauză nu este asociată cu risc mare de deces, așa cum se credea până acum
Terapia hormonală folosită pentru ameliorarea simptomelor menopauzei nu este asociată cu un risc mai mare de deces, potrivit unui studiu de mari dimensiuni realizat în Danemarca și publicat în revista The BMJ. Rezultatele susțin recomandările actuale, care indică acest tratament femeilor aflate la începutul menopauzei, cu simptome moderate sau severe și fără contraindicații medicale. Ce este terapia hormonală și de ce este folosită Terapia de substituție hormonală este utilizată pentru a reduce simptome frecvente ale menopauzei, precum bufeurile, tulburările de somn, schimbările de dispoziție, stările depresive. În ultimele două decenii, utilizarea acesteia a scăzut semnificativ, mai ales din cauza îngrijorărilor legate de siguranță. În același timp, datele despre efectele sale asupra mortalității au fost limitate. Cum a fost realizat studiul Cercetătorii au analizat registrele naționale din Danemarca și au urmărit femei născute între 1950 și 1977, începând cu vârsta de 45 de ani. Au fost excluse femeile cu antecedente de tromboză, boli hepatice, cancer de sân, uterin sau ovarian, intervenție de îndepărtare a ambelor ovare, utilizare anterioară a terapiei hormonale. Perioada medie de urmărire a fost de puțin peste 14 ani. În total, au fost analizate 876.805 femei, dintre care 11,9% au utilizat terapie hormonală, iar 5,4% au decedat pe durata studiului. Ce au descoperit cercetătorii După ajustarea factorilor care pot influența riscul de deces (vârstă, venit, boli preexistente etc.), cercetătorii nu au identificat diferențe semnificative între femeile care au folosit terapia hormonală și cele care nu au utilizat-o. De asemenea, nu s-a observat un risc crescut de deces nici în cazul utilizării timp de 10 ani sau mai mult și nici nu au existat diferențe clare privind mortalitatea prin boli cardiovasculare, accident vascular cerebral sau cancer. Un posibil beneficiu important Un rezultat notabil a fost observat la femeile între 45 și 54 de ani care au suferit îndepărtarea ambelor ovare din motive non-oncologice. În acest grup, utilizarea terapiei hormonale a fost asociată cu un risc de deces cu 27–34% mai mic comparativ cu cele care nu au urmat tratamentul. Există diferențe între formele de administrare? Datele sugerează că terapia administrată prin plasturi sau geluri aplicate pe piele (transdermic) ar putea fi asociată cu un risc ușor mai scăzut de deces decât lipsa tratamentului, însă cercetătorii spun că acest rezultat trebuie confirmat în studii viitoare. Ce avem de reținut Studiul este observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație directă de cauză-efect. Totuși, dimensiunea mare a eșantionului și calitatea datelor oferă rezultate solide. Rezultatele studiului arată, deci, că terapia hormonală nu a fost asociată cu un risc mai mare de deces și că nu crește mortalitatea prin boli cardiovasculare sau cancer. Aceasta poate aduce beneficii femeilor care au suferit îndepărtarea ovarelor, iar forma transdermică ar putea fi chiar mai sigură, deși mai sunt necesare confirmări.
Raymond Kurzweil: Prima persoană care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja”
Afirmația lui Kurzweil apare într-un eseu publicat în revista Wired. Textul face parte din viitoarea sa carte, The Singularity is Nearer, conform El Economista. Kurzweil crede că fuziunea dintre biotehnologie și inteligența artificială va schimba totul. Această combinație va permite nanotehnologiei să repare limitările biologice ale corpului uman. Cu alte cuvinte, îmbătrânirea ar putea deveni o boală tratabilă. Iar dacă îmbătrânirea poate fi tratată, moartea poate fi amânată la nesfârșit. Cum ar funcționa concret? Fiecare corp ar putea conține câteva sute de miliarde de nanoboți. Aceștia ar repara celulele deteriorate și ar menține organele în funcțiune. „Odată ce nanoboții vor putea repara sau distruge celule individuale în mod selectiv, vom domina complet biologia noastră”, spune Kurzweil. Kurzweil gândește în etape. Dacă nanotehnologia din 2050 rezolvă problemele de îmbătrânire ale persoanelor de 100 de ani, aceștia vor trăi până la 150. Până în 2100, știința va rezolva problemele care apar la 150 de ani. Și tot așa. Important de știut Kurzweil nu prezintă certitudini. El prezintă scenarii bazate pe ritmul actual al progresului tehnologic. În prezent, nu există nicio tehnologie care să se apropie de ce descrie el. Dar, după cum spune chiar el: „Nu există nimic care să indice că nu se va întâmpla”. Frica de moarte a împins omenirea să avanseze mereu. De la epidemiile medievale la pastila de răceală de azi, drumul a fost lung. Poate că următorul pas e mai aproape decât credem.
Rujeola face ravagii în România: 85% din cazurile europene, la noi. Ministrul acuză dezinformarea
Alexandru Rogobete a indicat două cauze principale: scăderea vaccinării în ultimii ani și dezinformarea medicală de pe rețelele sociale. „Dezinformarea medicală este la cote alarmante”, a spus vineri ministrul. A adăugat că tocmai din acest motiv Ministerul Sănătății a început o campanie de informare publică. Referitor la mesajul campaniei, a spus că aceasta încearcă să le amintească oamenilor că vaccinurile vizate sunt utilizate de peste 30-40 de ani. Riscurile prezentate în spațiul public nu corespund realității medicale. Întrebat dacă rata de vaccinare de 50% reflectă realitatea, ministrul a confirmat că da. A precizat însă că nu se observă încă un trend ascendent. „Din păcate, nu se simte încă o îmbunătățire”, a spus el. Rujeolă: Rolul medicilor de familie La întrebarea despre rolul medicilor de familie în combaterea dezinformării și dacă aceștia primesc suficient sprijin, ministrul a răspuns că medicina de familie reprezintă baza sistemului de sănătate și că acolo trebuie să înceapă informarea corectă. Rogobete a recunoscut că medicii de familie semnalează că sunt copleșiți, dar a precizat că nu consideră lipsa sprijinului drept cauza principală a scăderii ratei de vaccinare. Consecința directă a acestei situații, a subliniat ministrul, este creșterea mortalității în rândul copiilor bolnavi de rujeolă.
Alertă privind o boală tropicală dureroasă care s-ar putea extinde în aproape toată Europa. România are deja un caz de infectare
Potrivit analizei publicate în revista științifică Journal of the Royal Society Interface, virusul chikungunya poate fi transmis la temperaturi cu aproximativ 2,5°C mai scăzute decât se credea anterior. Această descoperire, combinată cu răspândirea țânțarului tigru (Aedes albopictus) în Europa, indică faptul că boala ar putea circula în mod constant între lunile iulie și august în mare parte a continentului și chiar din mai până în noiembrie în regiunile sudice, scrie 20minutos. La sfârșitul lunii ianurie, primul caz de acest fel a fost confirmat în România, potrivit lui Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”. Este vorba de un bărbat de 50 de ani. Virusul este mai adaptabil decât estimau specialiștii Studiul analizează modul în care temperatura influențează perioada de incubație a virusului în interiorul țânțarului, un factor esențial pentru transmiterea bolii. După ce insecta înțeapă o persoană infectată, virusul se dezvoltă în organismul acesteia și ajunge ulterior în saliva țânțarului, de unde poate infecta alte persoane. Pentru ca transmiterea să devină endemică, perioada de incubare trebuie să fie mai scurtă decât durata de viață a țânțarului, iar cercetătorii arată că acest lucru este deja posibil în numeroase regiuni europene. Analiza, realizată de specialiști ai Centrului pentru Ecologie și Hidrologie din Marea Britanie, se bazează pe date din 49 de studii anterioare. Rezultatele arată că virusul poate rămâne viabil chiar și la temperaturi de 13–14°C, mult sub pragul estimat anterior, de 16–18°C. Aceasta înseamnă că riscul de transmitere ar putea dura peste șase luni pe an în țări precum Spania, Portugalia, Italia sau Grecia și între trei și cinci luni în state din Europa Centrală și Occidentală, inclusiv Franța, Germania, Belgia sau Elveția. Încălzirea globală schimbă harta bolilor Până recent, iernile reci europene au limitat răspândirea țânțarului tigru și a bolilor asociate acestuia, acestea fiind caracteristice mai ales zonelor tropicale și subtropicale. Însă încălzirea accelerată a climei europene a permis insectei să se stabilească permanent în tot mai multe regiuni. În ultimii ani au fost deja raportate focare locale de chikungunya în aproximativ zece țări din sudul Europei, iar anul trecut Franța și Italia au înregistrat epidemii cu sute de cazuri. Cercetătorii avertizează că, pe măsură ce temperaturile cresc, „bariera naturală” care a protejat până acum Europa dispare treptat, ceea ce ar putea duce la focare tot mai frecvente în următorii ani. Ce este chikungunya și cât de periculoasă poate fi Boala a fost identificată pentru prima dată în Tanzania, în 1952, și infectează anual milioane de persoane în regiunile tropicale. Chikungunya provoacă febră și dureri articulare intense, care pot deveni invalidante și pot persista luni sau chiar ani. În unele cazuri, mai ales la copii mici și vârstnici, infecția poate avea evoluții severe. Studiile arată că până la 40% dintre pacienți continuă să sufere de artrită sau dureri articulare puternice chiar și la cinci ani după infectare.
La ora 12 se filmează în spitale private”. Rogobete, după greva evitată la limită: Susțin plata pe performanță”
Întrebat, vineri, ce planuri are pentru rezolvarea revendicărilor medicilor, dincolo de tăierea de 10%, ministrul Alexandru Rogobete a anunțat că reforma gărzilor este în curs. Se pregătește un proiect de act normativ cu mai multe modificări. Concret, se discută despre gărzi de 12 ore. Acestea vor fi împărțite în trei componente: gardă la domiciliu, gardă de monitorizare și gardă de urgență. Rogobete: Tensiuni din sistem Referitor la tensiunile din sistem, ministrul a spus că personalul medical ar fi trebuit să aprecieze efortul Guvernului. „Într-o perioadă în care peste tot se taie salarii, medicii au fost exceptați”, a argumentat el. Rogobete a precizat că s-a opus tăierii de 10% pentru medici. A adăugat însă că susține plata pe performanță. Hotărârea de Guvern pentru reorganizarea Ministerului Sănătății A profitat de ocazie pentru a vorbit despre medicii care lucrează la privat în timpul programului. „Sunt declarat împotriva celor care la ora 12 se filmează în spitale private, ei fiind în timpul programului de lucru”, a spus el. Întrebat dacă excepția de la tăierea de 10% se aplică pentru tot sistemul de sănătate, ministrul a clarificat că aceasta vizează toate spitalele publice, IML-urile, INSP și serviciile de ambulanță. Rogobete a anunțat că săptămâna viitoare se va publica Hotărârea de Guvern pentru reorganizarea Ministerului Sănătății.
Rogobete vrea să spargă monopolul CNAS: mai multe case de asigurări
Întrebat, vineri, cum ar funcționa concret noul sistem, Rogobete a spus că analizează modele din mai multe țări europene, dar și din Israel, unde un sistem similar funcționează de peste 20 de ani. „Nu îmi doresc să inventăm apa caldă”, a spus el. Referitor la avantajele pentru pacienți, Rogobete a răspuns că aceștia ar avea mai multe opțiuni și ar putea alege între case de asigurări aflate în competiție. „Acolo unde există concurență, lucrurile funcționează mai bine”, a argumentat el. Întrebat cum vor fi împărțiți oamenii între case, ministrul a recunoscut că este prematur să discute despre detalii. A precizat însă că procesul ar putea începe în cursul acestui an. Spitalul Marie Curie se extinde: 20 de paturi ATI nou-născuți și o sală de operație, gata în mai Despre Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București, ministrul a spus că va avea în curând de 20 de paturi suplimentare de terapie intensivă pentru nou-născuți și o nouă sală de operație. Construcția urmează să fie finalizată la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie. Rogobete a vizitat vineri șantierul și a descris proiectul drept „un exemplu de bună practică pentru spitalele din România”. A subliniat că lucrările au avansat accelerat și se încadrează în termenele impuse de PNRR. Noua clădire include și alte funcțiuni: amfiteatre, zone educaționale și un centru de training prin simulare pentru personalul medical. Finanțarea provine din mai multe surse — PNRR pentru neonatologie, infecții nosocomiale și digitalizare — la care se adaugă fonduri private. Chirurgia robotică, decontată de Minister: ce spitale beneficiază și de când De asemenea, Rogobete a spus că spitalele publice care au un robot chirurgical vor primi fonduri direct de la Ministerul Sănătății pentru intervenții. Programul este finalizat și va fi aprobat odată cu bugetul pe 2026. Ministrul Alexandru Rogobete estimează că finanțarea va începe din luna martie. Întrebat despre stadiul programului, Rogobete a confirmat că acesta este gata. „Spitalele publice vor primi fonduri direct de la Minister pentru intervențiile chirurgicale asistate robotic”, a spus el. Este pentru prima dată când statul român decontează acest tip de intervenții în unitățile sanitare publice.
Vaccinurile împotriva cancerului sunt aproape gata. Un savant spune cum vom trăi mai mult și mai sănătos
Eric Topol, profesor la Scripps Research, cel mai mare institut biomedical non-profit din SUA, spune că inteligența artificială va revoluționa medicina. Aceasta va analiza fișe medicale, scanări, date genetice și biomarkeri pentru a prezice boli precum cancerul cu ani înainte de apariția lor, scrie Il Messaggero. „În curând vom putea prezice anumite boli cu ani înainte ca acestea să se manifeste, mult mai devreme decât putem face acum”, spune Topol. „Mă refer la bolile legate de vârstă, cele trei importante: Alzheimer și bolile neurodegenerative, bolile de inimă și cele mai comune tipuri de cancer”. Oamenii de știință pot verifica deja rata de îmbătrânire a fiecărui organ dintr-o simplă probă de sânge. Inima, creierul, ficatul sau sistemul imunitar – fiecare are propriul ritm de îmbătrânire, vizibil în sânge. Vaccinurile împotriva cancerului sunt deja testate și vin în curând Topol confirmă că vaccinurile specifice împotriva cancerului sunt în faza de testare. Ele vor putea preveni tipul de cancer pentru care o persoană prezintă risc ridicat genetic. „Asistăm acum la capacitatea extraordinară de a oferi oamenilor celule modificate pentru a trata, de exemplu, boli autoimune. Lupusul, scleroza multiplă, artrita reumatoidă și multe altele. Celulele vor juca un rol mai decisiv în tratarea și vindecarea bolilor. Nu este vorba de prevenire. E vorba de un mijloc eficient de a contribui la îmbunătățirea sănătății oamenilor în timp”. Un studiu pe 1.400 de persoane sănătoase de aproape 90 de ani a arătat că genele contribuie puțin la longevitate. Stilul de viață, somnul, dieta și noile terapii contează mult mai mult decât ereditatea.
Tusea convulsivă a explodat: de 62 de ori mai multe cazuri față de anul anterior
Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că acoperirea vaccinală pentru ROR este de doar 47,4%. Pentru vaccinurile de bază din primul an de viață e de 55%. Practic, aproape jumătate dintre copiii eligibili nu sunt protejați împotriva unor boli cu evoluție severă. Consecințele sunt deja vizibile. Între ianuarie 2023 și decembrie 2025 au fost confirmate 35.736 cazuri de rujeolă și 30 de decese. Tusea convulsivă a explodat: incidența a crescut de 62 de ori în 2024 față de anul anterior. În 2025 au fost raportate 519 cazuri și două decese, ambele la sugari nevaccinați. Gripa a ucis 68 de oameni în acest sezon, cu un vârf de 11.174 cazuri într-o singură săptămână, de patru ori mai mult față de aceeași perioadă din 2024. Vaccinurile există și sunt gratuite. Românii nu le fac Paradoxul este că România dispune de vaccinuri gratuite pentru copii prin Programul Național de Vaccinare și compensate pentru persoanele cu boli cronice și vârstnici. „Acoperirea vaccinală atât de scăzută este inacceptabilă. Astăzi avem vaccinuri, sunt compensate, dar nu le facem”, avertizează conf. univ. dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei. Specialiștii acuză dezinformarea și scăderea încrederii în vaccinare drept principalele cauze ale acestei crize. Medicii cer campanii urgente și vaccinare aproape de oameni Forumul Român Pro-Vaccinare face apel la autorități și profesioniștii din sănătate să trateze vaccinarea ca pe o urgență. Printre soluțiile propuse se numără campanii susținute de informare, măsuri administrative care să aducă vaccinarea mai aproape de oameni și reconstrucția încrederii în prevenție.