Dieta copiilor centenarilor. Ce mănâncă familiile cu longevitate ridicată, potrivit unui nou studiu
Cercetarea oferă o perspectivă asupra legăturii dintre alimentație și longevitate, analizând ce consumă membrii familiilor cu speranță de viață ridicată, scrie Euronews. Studiul a inclus 457 de adulți înscriși în cadrul New England Centenarian Study, una dintre cele mai ample cercetări dedicate familiilor cu membri centenari. Majoritatea participanților erau copii ai persoanelor care au depășit vârsta de 100 de ani. Participanții aveau vârste cuprinse între 40 și peste 90 de ani, media fiind în jurul vârstei de 70 de ani la momentul completării chestionarelor alimentare, în anul 2005. Dieta copiilor centenarilor include mai multe fructe și legume Rezultatele arată că dieta copiilor centenarilor are o calitate moderată spre bună, depășind scorurile obținute de alte grupuri similare de vârstnici din Statele Unite. Cercetătorii au evaluat alimentația prin patru indici nutriționali recunoscuți, asociați cu prevenirea bolilor cronice, sănătatea creierului și sustenabilitatea alimentară. Printre cele mai bine punctate categorii alimentare s-au numărat fructele, legumele, verdețurile, fasolea și fructele de mare. De asemenea, participanții au avut scoruri bune în ceea ce privește reducerea consumului de sare, zahăr adăugat și cereale rafinate. Specialiștii consideră că aceste obiceiuri alimentare pot contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare, afecțiuni care apar mai rar în rândul copiilor centenarilor comparativ cu populația generală. Dieta copiilor centenarilor rămâne deficitară la anumite categorii alimentare Chiar dacă dieta copiilor centenarilor este considerată mai sănătoasă decât media, cercetătorii au identificat și lipsuri importante. Participanții nu au atins nivelurile recomandate pentru consumul de cereale integrale, leguminoase, produse pe bază de soia și nuci. Aceste alimente sunt recomandate de organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății, deoarece contribuie la reducerea riscului de boli cronice și susțin sănătatea metabolică. Potrivit autorilor studiului, aceste rezultate sugerează că inclusiv persoanele provenite din familii longevive pot beneficia de îmbunătățiri în alimentație. Dieta copiilor centenarilor nu explică singură longevitatea Cercetătorii atrag atenția că studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între alimentație și longevitate. Analiza este una observațională și se bazează pe răspunsuri oferite într-un singur moment în timp. În plus, majoritatea participanților aveau un nivel ridicat de educație și proveneau dintr-un grup demografic relativ omogen, ceea ce limitează aplicabilitatea concluziilor la nivel general. Totuși, nivelul educațional s-a dovedit a fi unul dintre factorii cei mai importanți în ceea ce privește calitatea alimentației. Persoanele cu studii superioare au obținut scoruri mai bune la toate categoriile analizate. Specialiștii susțin că rezultatele evidențiază nevoia unor programe mai eficiente de educație nutrițională pentru persoanele în vârstă. Acestea ar trebui să includă informații despre citirea etichetelor alimentare, gătitul sănătos și alegerea produselor nutritive. În același timp, cercetătorii recomandă autorităților să sprijine accesul la alimente sănătoase, precum cerealele integrale și leguminoasele, prin măsuri care să le facă mai accesibile ca preț și disponibilitate. În Europa, speranța de viață medie a ajuns la 81,7 ani, conform datelor din 2024. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Italia și Suedia, cu 84,1 ani, urmate de Spania, cu 84 de ani. La polul opus, Bulgaria, România și Letonia se află printre țările cu cea mai redusă speranță de viață din Uniunea Europeană.
Doctoriță ginecolog, anchetată de Colegiul Medicilor după ce a afirmat că bebelușii concepuți în post nu ajung să se nască sau mor în pătuț
Doctorița ginecolog Cristina Buzgar a postat pe rețelele de socializare un fel „avertisment” dur pentru viitorii părinți, invocând experiența sa de 15 ani cu gravidele. „Copiii concepuți în perioada postului Crăciunului, respectiv postul Paștelui, deci în posturile mari mai ales, am observat că, și ca incidență, sunt mult mai multe sarcini oprite în evoluție sau mult mai multe sarcini care, pe parcurs, dezvoltă fie anomalii, fie după ce se naște copilul pățește ceva suspect, fie moare în pătuț acasă, fie capătă o boală din asta destul de urâtă, invalidantă sau ceva se întâmplă cu el! Pot să afirm lucrurile astea, pur și simplu să-mi pun numele în joc. Sigur că nu pot să zic eu acum… «Vai, nu mai faceți copii în post» sau, nu știu, «Planificați-vă sarcinile în afara postului!» Creștinește… așa ar fi. Însă, am observat și la mine, și la colegii mei, sunt mult mai multe sarcini oprite sau cu probleme, bolnavi, cu teste rele, cu malformații”, a spus ea. „Sunt aberații fără bază medicală și le pot induce gravidelor o stare de panică”, au ripostat imediat reprezentanții Societății Române de Obstetrică. Membrii Colegiului Medicilor, consternați de afirmațiile acesteia, au deschis o anchetă și îi cer medicului să vină cu probe pentru afirmațiile sale. „Sunt lucruri care nu sunt conforme nici cu codul deontologic, nici cu practica medicală și am luat decizia de a ne autosesiza. Nu este afectat numai prestigiul profesiei medicale, ci este afectată încrederea”, a declarat medicul Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor Iași: „E șocant… evident că nu se întâmplă așa ceva. Sunt foarte nocive astfel de idei. – Doamna doctor citează experiența sa profesională de 15 ani, dar spune că dă un sfat prietenesc, ca femeie. Poate să existe astfel de scuză, n-ai cum să dai sfat… ești medic și te folosești de această calitate și de experiența de medic ca să dai niște sfaturi aberante” – precizează dr. Radu Vlădreanu, medic ginecolog. Medicul Cristina Buzgar a explicat, pentru Știrile Pro TV, că a vrut doar să le comunice părinților o realitate tristă, dar admite că a pus în practică neinspirat această intenție. Mai mult, ea insistă asupra faptului că informația transmisă nu poate fi asociată cu activitatea sa medicală și că rămâne un medic dedicat profesiei. Cu toate acestea, inclusiv teologii neagă categoric orice presupusă legătură între concepția în post și avortul spontan sau decesul copilului. „A pune pe seama neținerii postului din perspectivă sexuală anumite deficiențe ale unui copil este nu doar o eroare, ci o caricatură a ce înseamnă religios” – preot Radu Preda, teolog. Potrivit sursei citate, Codul deontologic al medicilor reglementează și modul în care aceștia pot comunica public, numai despre medicina bazată pe dovezi, iar doctorii nu pot disocia statutul profesional de impresiile personale, care pot influența deciziile și starea de bine a pacienților. Autorul mai recomandă: Rezultatele necropsiei arată de ce a murit, la Târgu Jiu, bebelușul de numai o lună/Ce au descoperit LEGIȘTII DRAMELE copiilor care devin părinți. Cum oprim calvarul mamelor-minore? Activist pentru drepturile femeilor: „Totul începe de la educație” Povestea femeii care creează mărțișoare pentru bebeluși. „Un mărțișor se ia în mână cam de 30 de ori până ajunge la varianta finală”
Chirurgul general nominalizat de Donald Trump a lăudat și criticat deopotrivă administrația sa
Dr. Nicole Saphier este cea mai recentă nominalizare a președintelui Donald Trump pentru funcția vacantă de chirurg general al SUA, potrivit AP News. Radiolog și fost colaborator la Fox News Channel, ea a promovat mai multe aspecte ale agendei „Make America Healthy Again” a secretarului Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., inclusiv eliminarea aditivilor alimentari, renunțarea la alimentele ultraprocesate din diete și încurajarea exercițiilor fizice. Însă, ea a fost o susținătoare mai vocală a vaccinării decât Kennedy și, uneori, a criticat modul în care administrația Trump a gestionat problemele de sănătate, numindu-l „jenant”. Noua candidată a lui Trump pentru funcția de chirurg general este directoarea departamentului de imagistică mamară de la Memorial Sloan Kettering Monmouth, conform profilului ei de pe site-ul instituției. Ea are o diplomă în medicină de la Facultatea de Medicină a Universității Ross din Barbados, precum și burse de cercetare la Clinica Mayo, se arată în profil. „O susținătoare neobosită a sănătății femeilor” Ea a câștigat aprobarea unor instituții, inclusiv a Colegiului American de Radiologie, al cărui președinte, Dr. Dana Smetherman, a numit-o, joi, „o susținătoare neobosită a sănătății femeilor”. Kennedy a declarat într-o postare pe rețelele de socializare că experiența sa cu pacientele cu cancer la sân și detectarea precoce vor ajuta administrația republicană să abordeze epidemia de boli cronice, potrivit aceleiași surse. Saphier a fost, de asemenea, o colaboratoare de lungă durată a Fox News Channel până în această săptămână, fiind una dintre personalitățile canalului pe care Trump le-a adus în administrația sa. Susține imunizarea, dar critică cerințele de vaccinare din timpul pandemiei Saphier a pus sub semnul întrebării unele aspecte ale calendarului de vaccinare a copiilor din SUA și s-a aliniat disprețului lui Kennedy față de cerințele de vaccinare împotriva COVID-19 în școli. Totuși, Saphier spune că susține imunizarea, argumentând în același timp că pacienții ar trebui să fie liberi să ia propriile decizii medicale.
Spitalul Universitar de Urgență București: Screening gratuit pentru boli hepatice pentru persoane vulnerabile
Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) a demarat activitățile de formare pentru implementarea unui program de screening al bolilor hepatice cronice destinat persoanelor vulnerabile din București și Ilfov, în cadrul proiectului LIVE(RO)4 B-IF, derulat în colaborare cu Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), se arată într-o comunicare a instituției. Programul își propune să aducă serviciile medicale direct în comunitate, aproape de pacienții care au cel mai mare nevoie de ele — persoane din comunități marginalizate, cu risc crescut de infectare cu hepatite virale sau alte afecțiuni hepatice. Primul workshop, cu medici de familie și specialiști Primul pas concret a fost organizarea unui workshop medical care a reunit medici de familie afiliați proiectului, cadre medicale ale SUUB și specialiști din cadrul ARAS. Evenimentul a pus bazele colaborării interdisciplinare necesare implementării programului pe teren. „Este important să facem echipă pentru a implementa programul de screening gratuit pentru bolile hepatice direct în comunitate, până la oamenii care au cea mai mare nevoie”, au transmis reprezentanții proiectului. Modelul de intervenție plasează medicul de familie în centrul procesului: acesta identifică persoanele vulnerabile din comunitate, le oferă acces la testare gratuită — pentru hepatite virale, ficat gras și alte afecțiuni hepatice —, le explică rezultatele și îi îndrumă către investigații și tratament. „Medicul de familie identifică persoanele vulnerabile din comunitate, le oferă acces la testare gratuită, le explică rezultatele și îi îndrumă mai departe, pas cu pas”, au precizat organizatorii. Un al doilea workshop este programat pentru luna mai, activitățile de formare urmând să continue pe parcursul proiectului. Proiect finanțat prin fonduri europene, până în 2029 LIVE(RO)4 București-Ilfov — Program regional de prevenire, screening și diagnostic al pacienților cu boli hepatice cronice este finanțat prin Programul Sănătate, din Fondul Social European Plus (FSE+), și se desfășoară pe o perioadă de 42 de luni, între 30 septembrie 2025 și 29 martie 2029. Bugetul total al proiectului este de peste 19,5 milioane de lei, din care cofinanțarea europeană se ridică la aproximativ 7,8 milioane de lei. Obiectivul declarat al inițiativei este creșterea accesului echitabil și fără discriminare al persoanelor vulnerabile din regiunea București-Ilfov la servicii integrate de prevenție, screening, diagnostic și îndrumare către tratament, în vederea reducerii impactului bolilor hepatice cronice asupra sănătății populației și a mortalității asociate.
Imunitate scăzută? Cauze ascunse pe care le ignori zilnic și cum să le gestionezi (P)
Sistemul imunitar nu este un organ izolat, ci o rețea complexă de celule, țesuturi și organe care ne protejează de factori agresivi externi, precum virusurile, bacteriile sau toxinele. În contextul vieții moderne, marcat de poluare, stres cronic și o dietă bogată în alimente procesate, acest „scut” este supus unei presiuni constante. Una dintre cauzele ascunse ale fragilității noastre biologice este legată de mediul în care trăim. De exemplu, deficitul de vitamina D3 a devenit o problemă de sănătate publică în România, afectând nu doar scheletul, așa cum se credea în trecut, ci și capacitatea celulelor T de a identifica și distruge agenții patogeni. Fără această vitamină, care este sintetizată de piele prin expunerea la soare, sistemul imunitar rămâne, practic, în stare de latență, lăsând organismul vulnerabil în fața infecțiilor respiratorii și a inflamațiilor sistemice. Inflamația silențioasă și rolul acizilor grași O cauză adesea trecută cu vederea este inflamația de grad scăzut, alimentată de un dezechilibru între grăsimile pe care le consumăm. Dieta modernă este extrem de bogată în acizi grași Omega-6, proveniți din uleiuri vegetale rafinate și alimente procesate, care au un rol pro-inflamator. Pentru a contracara acest efect și a menține membranele celulare flexibile și capabile să reziste atacurilor virale, avem nevoie de un aport optim de acizi grași Omega-3. Acești acizi grași esențiali pot contracara focarele de inflamație, care, dacă nu sunt gestionate, epuizează celulele imunitare. Un organism care luptă constant cu inflamația provocată de o dietă necorespunzătoare nu va mai putea combate eficient o banală gripă sau o infecție bacteriană. Inamicul invizibil: stresul cronic și cortizolul Poate cea mai ignorată cauză a imunității scăzute este stresul psihologic. Din punct de vedere evolutiv, reacția de stres are rolul de a asigura supraviețuirea imediată – “luptă sau fugi”. În situațiile percepute ca fiind periculoase, corpul secretă cortizol, un hormon care, pe termen scurt, suprimă funcțiile neesențiale pentru a conserva energia. Problema apare atunci când stresul devine cronic. Un nivel ridicat de cortizol menținut săptămâni la rând „anesteziază” răspunsul imun. Celulele albe nu mai comunică eficient între ele, iar producția de anticorpi scade drastic. Dacă te simți mereu la limita epuizării și răcești la fiecare schimbare de temperatură, este foarte probabil ca sistemul tău nervos să fie blocat într-o stare de alertă care îți epuizează resursele imunitare. Somnul: elementul necesar reparării imunității Mulți dintre noi considerăm somnul un lux sau o pierdere de timp, însă, pentru imunitate, noaptea este momentul de aur. În timpul somnului profund, sistemul imunitar eliberează proteine numite citokine, care ajută la combaterea infecțiilor și a inflamației. Privarea de somn, chiar și pentru câteva nopți, reduce numărul de celule „natural killer”, cele responsabile cu detectarea celulelor canceroase sau infectate viral. Mai mult, lipsa odihnei scade eficacitatea vaccinurilor și încetinește procesul de vindecare, transformând o simplă viroză într-o problemă care persistă săptămâni întregi. Microbiomul: 80% din imunitate se află în intestin Cercetările recente au demonstrat o legătură indisolubilă între sănătatea digestivă și rezistența la boli. Aproximativ 80% din celulele sistemului imunitar sunt localizate în mucoasa intestinală. Aici trăiesc bacteriile care formează microbiomul, un ecosistem care antrenează celulele imunitare să identifice agenții patogeni. Consumul excesiv de zahăr, antibioticele luate fără discernământ și lipsa fibrelor din dietă distrug acest echilibru. Atunci când bacteriile „rele” preiau controlul, integritatea barierei intestinale este compromisă (sindromul intestinului permeabil), permițând toxinelor să intre în fluxul sangvin. Rezultatul? Un sistem imunitar suprasolicitat, care începe să atace propriile țesuturi, ducând la apariția alergiilor și a bolilor autoimune. Sedentarismul vs suprasolicitarea fizică Activitatea fizică este un pilon al sănătății, dar echilibrul este cheia. Exercițiile moderate îmbunătățesc circulația sângelui și a limfei, permițând celulelor imunitare să circule mai rapid prin corp. Totuși, sportul dus la extrem – maratoanele sau antrenamentele de intensitate foarte mare fără recuperare adecvată – creează o fereastră de vulnerabilitate imediat după efort, în care imunitatea scade temporar sub nivelul normal. Pentru o persoană obișnuită, 30 de minute de mers pe jos zilnic sunt mult mai benefice pentru imunitate decât o sesiune epuizantă de sală o dată pe săptămână. Factorii de mediu și „poluarea albastră” Trăim înconjurați de substanțe chimice, de la detergenți la microplastice, iar ficatul nostru lucrează non-stop pentru a le neutraliza. Atunci când capacitatea de detoxifiere este depășită, sistemul imunitar intervine pentru a gestiona daunele celulare. În plus, expunerea prelungită la lumina albastră a ecranelor înainte de culcare inhibă secreția de melatonină, hormonul care nu doar reglează somnul, ci funcționează și ca un antioxidant puternic, protejând celulele de stresul oxidativ. Imunitatea se construiește zi de zi, prin decizii informate. Nu este suficient să luăm un supliment alimentar în timp ce ne neglijăm somnul sau trăim într-un stres permanent. Pentru a-ți stimula imunitatea, începe cu pași mici, dar fundamentali: Monitorizează-ți carențele nutriționale: verifică nivelul de vitamina D3 prin analize de sânge, mai ales în sezonul rece, și asigură-te că dieta ta include surse bogate de grăsimi sănătoase pentru a echilibra balanța Omega-3. Redu zgomotul mintal: practică tehnici de gestionare a stresului. Chiar și 10 minute de respirație conștientă pot reduce nivelul de cortizol. Respectă bioritmul: încearcă să dormi cel puțin 7-8 ore pe noapte și să ai un program de masă regulat, bogat în alimente integrale și fermentate pentru sănătatea microbiomului. Hidratează-te și ieși la aer curat: apa facilitează producția de limfă, iar oxigenarea corectă este vitală pentru metabolismul celular. Într-o lume în care amenințările la adresa sănătății se diversifică, singura strategie câștigătoare pe termen lung este transformarea prevenției într-un stil de viață, nu într-o reacție de panică la primul strănut. Sănătatea ta nu înseamnă doar absența bolii, ci vitalitatea unui organism care știe să se apere singur.
Pandemia nevăzută a românilor / 1 român din 2 are glicemia peste limitele normale și nici măcar nu știe asta
O campanie națională de prevenție derulată de Crucea Roșie Română la începutul lunii aprilie a scos la iveală o problemă îngrijorătoare de sănătate publică: mai mult de jumătate dintre cele peste 5.000 de persoane testate gratuit au prezentat valori glicemice modificate, iar aproape jumătate dintre cei cu valori foarte ridicate nu urmau niciun tratament pentru diabet. Datele au fost strânse în cadrul campaniei „Maratonul Sănătății – Prevenția salvează vieți”, organizată simultan în toate județele țării cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, în 75 de puncte de testare amplasate în spații publice, școli și instituții partenere, cu implicarea a 115 angajați și 534 de voluntari. Cifrele dezastrului Rezultatele campaniei: Aproape 2 din 3 participanți aveau exces ponderal sau diferite grade de obezitate Peste jumătate dintre persoanele testate au avut valori glicemice modificate Aproape jumătate dintre cei cu glicemia peste 200 mg/dl nu urmau niciun tratament pentru diabet la momentul testării 80% dintre participanții cu valori foarte ridicate ale glicemiei erau supraponderali sau obezi Toate persoanele cu valori modificate au fost îndrumate să efectueze investigații medicale suplimentare și au primit informații despre prevenție — alimentație sănătoasă, activitate fizică și scădere ponderală. „Prea mulți oameni au valori modificate” Adrian Halpert, directorul general al Crucii Roșii Române, a comentat rezultatele cu îngrijorare: „Diabetul este una dintre pandemiile tăcute ale lumii de azi. Nu face zgomot, nu apare peste noapte, dar schimbă vieți și afectează familii.” El a subliniat rolul pe care organizația și-l asumă în acest context: „Crucea Roșie Română nu înlocuiește medicul, dar are un rol esențial în comunitate: să ducă prevenția mai aproape de oameni, să informeze, să încurajeze testarea și să îndrume persoanele aflate la risc către specialiști.” „Prin datele pe care le-am strâns în urma Maratonului Sănătății, tragem un semnal de alarmă: prea mulți oameni au valori modificate ale glicemiei, iar excesul ponderal și obezitatea apar, din păcate, foarte des în același tablou de risc”, a adăugat Halpert. 150 de ani de Cruce Roșie Campania s-a înscris în calendarul de evenimente dedicate aniversării a 150 de ani de existență a Crucii Roșii Române, organizație umanitară fondată în 1876, abilitată prin lege să acorde asistență în situații de dezastru și să sprijine persoanele vulnerabile.
Tratament minim invaziv pentru o boală severă, deseori asimptomatică în stadii incipiente (P)
În prezent, procedurile moderne minim invazive permit tratarea unui anevrism aortic înainte de apariția complicațiilor, cum ar fi o ruptură sau o disecție de aortă. În acest context, pentru a descoperi din timp anevrismul, care este de obicei asimptomatic în stadiile incipiente, este indicat un screening la persoanele din grupele de risc. Un anevrism de aortă abdominală este o dilatare asemănătoare unui săculeț sau balon, apărută la nivelul segmentului abdominal al arterei aorte. Acesta poate fi identificat printr-o ecografie abdominală, înainte de a evolua și a produce semne și simptome. Această investigație este rapidă, complet neinvazivă și este indicată pentru screening persoanelor care au risc crescut de a dezvolta un anevrism aortic. Din această grupă de risc fac parte bărbații de peste 65 de ani, persoanele care fumează, au un istoric familial de anevrism și factori aterosclerotici, respectiv un nivel crescut de colesterol în sânge și hipertensiune arterială. Dacă în urma ecografiei abdominale, medicul descoperă un anevrism de aortă abdominală, va stabili care sunt pașii următori necesari, în funcție de dimensiunea dilatării și de alți factori specifici. În unele situații, specialistul poate recomanda doar monitorizare periodică, prin examinări imagistice repetate. Alteori, medicul poate indica efectuarea unui tratament minim invaziv, printr-o procedură intervențională – EVAR sau repararea endovasculară a anevrismului de aortă. Procedura EVAR implică abord arterial la nivelul ambelor artere femurale, pentru a introduce cateterele și a monta o endoproteză specială, respectiv un stent graft, la nivelul anevrismului. Această proteză vasculară izolează segmentul de aortă dilatat, nu mai permite pătrunderea sângelui în sacul anevrismal, reducând astfel riscul de extindere și de rupere a zonei afectate. Pentru obținerea unor rezultate bune, este important ca acest tratament să fie realizat de o echipă medicală experimentată, formată dintr-un chirurg cardiovascular și un specialist în cardiologie intervențională, cu echipamente performante și cu suport ATI. EVAR este un tratament minim invaziv, cu avantaje semnificative comparativ cu o intervenție chirurgicală clasică la nivelul aortei. După intervenție, pacientul este monitorizat atent, pentru identificarea și gestionarea promptă a eventualelor complicații. La SANADOR, pacienții au acces la consultații de specialitate, la investigații imagistice avansate necesare în screening, diagnostic și monitorizarea anevrismului aortic, dar și la metode moderne de tratament, în funcție de indicația stabilită pentru fiecare în parte. Procedura EVAR este realizată în Laboratorul de Cateterism de la Spitalul Clinic SANADOR, dotat cu două angiografe performante Philips Azurion 7. În funcție de caz, pacienții beneficiază și de alte proceduri intervenționale, precum TEVAR – repararea endovasculară a anevrismului de aortă toracică. Succesul terapeutic este obținut cu sprijinul specialiștilor Secției de Terapie Intensivă Cardiovasculară de categoria I, complet digitalizată, cu nivel de competență extinsă.
Chiar și consumul redus de alcool poate afecta sănătatea creierului și fluxul sanguin cerebral
Potrivit cercetării publicate în revista științifică Alcohol, chiar și persoanele care consumă alcool în cantități considerate până acum „cu risc scăzut” pot prezenta modificări la nivel cerebral, scrie Science Alert. Analiza a evidențiat o legătură între consumul redus de alcool și reducerea fluxului sanguin la nivelul creierului, precum și subțierea cortexului cerebral. Cortexul este zona responsabilă pentru procese complexe precum gândirea, memoria, luarea deciziilor și funcțiile cognitive superioare. Cercetarea a inclus 45 de adulți sănătoși, cu vârste între 22 și 70 de ani, care nu aveau antecedente de tulburări legate de consumul de alcool sau episoade recente de consum excesiv. Participanții au completat chestionare privind obiceiurile lor de consum de alcool pe termen scurt și lung. Conform datelor analizate, participanții consumau în medie 21 de băuturi alcoolice pe lună de-a lungul vieții. În cadrul studiului, o băutură standard a fost definită ca având aproximativ 14 grame de alcool pur, echivalentul unei beri, al unui pahar mic de vin sau al unei porții de băuturi spirtoase. Rezultatele au fost comparate cu imagini obținute prin rezonanță magnetică (RMN), care au evaluat grosimea cortexului și nivelul de perfuzie cerebrală, adică fluxul sanguin din creier. Cercetătorii au observat că participanții care consumau mai mult alcool prezentau un flux sanguin cerebral mai redus. Subțierea cortexului cerebral Pe lângă reducerea perfuziei cerebrale, studiul a indicat și o asociere între consumul redus de alcool și subțierea cortexului cerebral. Specialiștii susțin că această modificare poate fi relevantă în contextul îmbătrânirii, deoarece efectele alcoolului par să se accentueze odată cu vârsta. Autorii studiului atrag atenția că inclusiv cantități moderate sau ocazionale de alcool ar putea avea efecte cumulative în timp. Cu alte cuvinte, chiar și un consum considerat „responsabil” ar putea contribui, pe termen lung, la schimbări structurale în creier. Cercetătorii au observat că asocierea dintre consumul redus de alcool și perfuzia cerebrală a fost mai puternică decât legătura dintre alcool și grosimea cortexului. Acest aspect sugerează că alcoolul poate influența în primul rând circulația sângelui în creier, ceea ce poate duce în timp la afectarea țesutului cerebral. Limitele considerate sigure Studiul nu demonstrează o relație directă de tip cauză-efect, deoarece datele au fost colectate într-un singur moment. În plus, informațiile despre consumul de alcool au fost raportate chiar de participanți, ceea ce poate introduce erori de estimare. De asemenea, cercetarea nu a luat în calcul factori precum alimentația, activitatea fizică sau stilul general de viață. Cu toate acestea, rezultatele se alătură unui număr tot mai mare de studii care contestă ideea existenței unui nivel complet sigur de consum de alcool. Cele mai recente recomandări alimentare oficiale din Statele Unite nu mai stabilesc o limită clară de băuturi pe zi, ci recomandă reducerea consumului de alcool pentru o stare generală de sănătate mai bună. Specialiștii consideră că stresul oxidativ (n.r. proces biologic asociat cu degradarea celulară) ar putea reprezenta unul dintre mecanismele prin care alcoolul afectează creierul. Concluzia cercetării este că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care consumul redus de alcool influențează sănătatea creierului și funcțiile cognitive pe termen lung.
Riscurile psihosociale la locul de muncă ucid în tăcere. Peste 840.000 de decese anual și efecte grave asupra sănătății
Un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), agenție a Organizației Națiunilor Unite (ONU), arată că factori precum programul de lucru prelungit, insecuritatea locului de muncă, stresul profesional și hărțuirea contribuie anual la peste 840.000 de decese, scrie Euronews. Specialiștii atrag atenția că efectele negative nu se limitează doar la sănătatea mintală, ci se extind și asupra bolilor cardiovasculare, considerate printre principalele cauze ale mortalității asociate mediului profesional. Conform raportului, mediul psihosocial de muncă influențează în mod direct calitatea vieții angajaților. Atunci când volumul de muncă este excesiv, rolurile profesionale sunt neclare sau există percepția de nedreptate, apar efecte negative care afectează echilibrul emoțional și starea fizică. Riscurile psihosociale la locul de muncă duc la pierderi economice uriașe Raportul OIM evidențiază faptul că riscurile psihosociale la locul de muncă provoacă anual pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). În plus, impactul economic este semnificativ, fiind estimat la aproximativ 1,37% din PIB-ul global. În Europa, efectele sunt de asemenea alarmante. Datele arată că peste 112.000 de persoane își pierd viața anual din cauza riscurilor psihosociale la locul de muncă, iar milioane de ani de viață sănătoasă sunt afectați. Costurile economice sunt estimate la peste 1,4% din PIB-ul regiunii, ceea ce demonstrează că problema nu mai poate fi ignorată. Experții spun că stresul profesional și presiunea constantă generează o scădere a productivității, creșterea absenteismului și o deteriorare a performanței organizaționale. Riscurile psihosociale la locul de muncă favorizează bolile cardiovasculare Programul de lucru prelungit este identificat drept unul dintre cei mai importanți factori de risc. Potrivit datelor analizate, aproximativ 35% dintre angajații din întreaga lume lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că persoanele care lucrează peste 55 de ore pe săptămână prezintă un risc cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și un risc cu 17% mai mare de deces din cauza bolilor cardiace ischemice. Medicii avertizează că stresul constant afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac și poate favoriza dezvoltarea hipertensiunii, obezității și a altor afecțiuni cronice. În multe cazuri, angajații adoptă comportamente nesănătoase, precum fumatul, consumul excesiv de alcool sau alimentația dezechilibrată, ceea ce agravează problemele medicale. Riscurile psihosociale la locul de muncă sunt amplificate de hărțuire și intimidare Hărțuirea psihologică și intimidarea sunt alte elemente importante care contribuie la degradarea sănătății angajaților. Raportul arată că aproximativ 23% dintre lucrătorii din întreaga lume au experimentat cel puțin o formă de violență sau hărțuire în mediul profesional. Violența psihologică este cea mai frecventă, fiind raportată de aproximativ 18% dintre angajați. Aceste experiențe pot conduce la depresie, anxietate, tulburări de somn și sindrom de epuizare profesională, cunoscut drept burnout. Specialiștii atrag atenția că lipsa sprijinului organizațional și teama de stigmatizare îi determină pe mulți angajați să evite solicitarea ajutorului, ceea ce agravează impactul asupra sănătății. Se cer măsuri urgente de prevenție Experții OIM susțin că organizațiile trebuie să implementeze măsuri concrete pentru reducerea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Acestea includ gestionarea volumului de muncă, clarificarea responsabilităților, creșterea numărului de angajați acolo unde este necesar și asigurarea unui program echilibrat. Digitalizarea, munca la distanță și utilizarea inteligenței artificiale schimbă modul în care angajații interacționează cu mediul profesional, ceea ce impune adaptarea politicilor de sănătate ocupațională. Atunci când prevenția nu este suficientă, experții recomandă servicii de sprijin psihologic, ajustări temporare ale sarcinilor și procese echitabile de revenire la muncă. Obiectivul este reducerea impactului pe termen lung asupra sănătății și menținerea unui mediu profesional sigur și echilibrat.
Alina Feder, practician Theta Healing, la Altceva: Nu pot să creez realitatea altei persoane, dar îi pot trimite iubire necondiționată
Podcastul „Altceva” al lui Adrian Artene propune o temă profundă, spirituală, de foarte mare interes într-o societate care caută activ să iasă din matricea tot mai apăsătoare a societății: manifestarea, vindecarea, rugăciunea, meditația, ajutorul pentru celălalt. Un dialog în care practicianul de theta healing Alina Feder a explicat limitele și posibilitățile intervenției energetice asupra altor persoane. O discuție despre libertatea personală, iubire necondiționată, relația dintre practicile spirituale asociate epocii „New Age” și tradiția creștină. Întrebată dacă putem „manifesta” vindecarea pentru cineva apropiat – un părinte sau un copil aflat în suferință – Alina Feder a subliniat o limită esențială a acestui tip de practică: „Manifestarea ca proces înseamnă să-mi creez o altă realitate în care trăiesc. Deci eu nu pot să creez realitatea altei persoane. Doar persoana respectivă își poate manifesta propria viață, își poate manifesta propria realitate.” Această idee introduce o perspectivă clară asupra responsabilității individuale: fiecare persoană este autorul propriei realități, iar intervențiile exterioare nu pot substitui voința sau procesul interior al celuilalt. Iubirea necondiționată, singura intervenție fără limite Cu toate acestea, există o formă de sprijin care nu încalcă libertatea celuilalt: „Ce pot să fac eu e să-i trimit mereu și mereu iubire necondiționată. În momentul acela, ceva se va schimba la el. Cu cât îi trimit mai multă iubire necondiționată, cu atât apare schimbarea.” Potrivit Alinei Feder, iubirea necondiționată nu forțează o realitate, ci creează un context favorabil transformării. Este, în această viziune, o energie care susține fără să controleze. Condiția esențială: acordul În ceea ce privește intervențiile directe – precum rugăciunea sau trimiterea de „energie vindecătoare” – Feder insistă asupra unui principiu fundamental: „Să-i cerem acord. De exemplu, avem un tată bolnav. Tată, pot să mă rog pentru vindecarea ta? Da. Și în acel moment îi trimitem energia vindecătoare. Fără acord, nu se poate.” Această poziție introduce o etică a practicilor spirituale: orice intervenție trebuie să respecte consimțământul persoanei vizate. Ea a oferit și exemplul unui grup de vindecare „Am un grup de vindecare energetică cu abonament (…) în care ne strângem în grup, facem vindecare cu tot grupul și încet toate acele persoane care ne dau acord de vindecare, grupul trimite vindecarea și spre ei. Persoanelor pentru care nu avem acord (…) le trimitem iubire necondiționată.” Meditația și Sfântul Maslu Adrian Artene a adus în discuție o apropiere interesantă de tradiția creștină, menționând Sfântul Maslu – ritualul prin care credincioșii se roagă pentru sănătatea altora. Ideea unei rugăciuni pentru ceilalți, bazată pe iubire și intenție, pare să creeze un punct comun între spiritualitatea contemporană și cea tradițională. Există o „oră perfectă” pentru meditație? Un alt subiect abordat a fost momentul optim pentru meditație sau rugăciune, într-un context în care pe rețelele sociale circulă ideea că anumite ore – precum 3 dimineața – ar avea o semnificație specială. Răspunsul Alinei Feder a fost ferm: „Există vreun moment specific în care să ne conectăm cu Divinitatea? (…) Eu zic că nu există niciun moment.” Ea a continuat, punând accent pe continuitatea conexiunii spirituale: „Conexiunea e în mine și intenția mea e să fiu conectată cu Divinitatea (…) în fiecare clipă a vieții mele, dincolo de barierele mentale, dincolo de influența mediului în care trăiesc.” În această viziune, spiritualitatea nu este legată de un program sau de un ritual strict, ci de o stare interioară constantă. Dincolo de tehnici: responsabilitate și conștiință Dialogul scoate la iveală o idee centrală: indiferent de metoda spirituală – fie că vorbim despre theta healing sau rugăciune – există două principii care nu pot fi ocolite: libertatea individuală și responsabilitatea personală. Vindecarea altora nu poate fi impusă, dar poate fi susținută prin iubire, intenție și, mai ales, respect pentru voința celui vizat.