Un lucru simplu ar putea face diferența în apariția simptomelor Alzheimer
Un somn profund suficient ar putea fi una dintre cele mai eficiente metode de protejare a creierului împotriva bolii Alzheimer. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California, Berkeley, Universitatea Stanford și UC Irvine sugerează că somnul profund poate menține memoria chiar și la persoanele care prezintă semne timpurii ale modificărilor cerebrale asociate cu Alzheimer, scrie ScienceAlert. Somnul profund și reziliența creierului Studiul a urmărit 62 de adulți vârstnici sănătoși din punct de vedere cognitiv și a analizat activitatea cerebrală în timpul somnului. Cercetătorii au descoperit că participanții cu niveluri mai ridicate de proteine beta-amiloid au avut performanțe mai bune la testele de memorie atunci când au beneficiat de mai mult somn profund. Acumularea de beta-amiloid este considerată un marker important al bolii Alzheimer. Totuși, persoanele care au dormit profund au părut mai rezistente la efectele acesteia. Cei cu modificări cerebrale similare, dar cu mai puțin somn profund, au obținut rezultate mai slabe la testele de memorie. Oamenii de știință s-au concentrat în mod special pe somnul cu unde lente din faza non-REM, cea mai profundă etapă a somnului. Alte faze ale somnului nu au prezentat același efect protector. Cum poate proteja somnul memoria Experții descriu somnul profund drept o „plasă de siguranță” pentru memorie. În această fază, creierul consolidează informațiile și elimină deșeurile acumulate pe parcursul zilei. Cercetările anterioare sugerează că somnul perturbat poate accelera acumularea de beta-amiloid. Deși somnul insuficient este atât un factor de risc, cât și un simptom al Alzheimerului, rezultatele întăresc ideea că somnul este un factor modificabil. Cercetătorii cred că îmbunătățirea calității somnului ar putea întârzia declinul cognitiv. Sunt necesare studii pe termen lung pentru a confirma dacă creșterea duratei somnului profund, de-a lungul anilor, poate reduce semnificativ riscul de Alzheimer. Modalități practice de a îmbunătăți somnul profund Specialiștii spun că există pași concreți pentru a crește calitatea somnului. Evitarea cafelei în a doua parte a zilei, limitarea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare, exercițiile fizice regulate și un duș cald seara pot ajuta. Studiul sugerează, de asemenea, că somnul natural poate fi mai benefic decât utilizarea pastilelor pentru somn. Unele medicamente favorizează faze mai superficiale ale somnului și pot avea efecte secundare. Boala Alzheimer afectează milioane de oameni la nivel global. Deși nu există un tratament curativ, îmbunătățirea somnului profund ar putea fi un pas simplu pentru protejarea sănătății creierului pe termen lung.
Ce spun psihologii despre oamenii care nu postează pe rețelele sociale
Într-o lume dominată de distribuirea constantă a experiențelor, alegerea de a nu posta pe rețelele sociale poate părea neobișnuită. Totuși, psihologia sugerează că persoanele care își documentează rar viața online nu sunt antisociale. Mai degrabă, ele ar fi descoperit că a trăi pe deplin un moment și a-l pregăti pentru consum public sunt două activități mentale care concurează între ele, scrie GlobalEnglishEditing. A trăi versus a documenta Cercetătorii subliniază tot mai des limitele atenției umane. Atunci când oamenii se gândesc la descrieri, unghiuri sau reacțiile publicului, o parte din atenție se mută de la experiența reală. Creierul nu poate rămâne complet ancorat în prezent atunci când editează mental momentul pentru public. Psihologii descriu acest fenomen ca o tensiune între prezență și performanță. A trăi presupune implicare directă în imagini, sunete și emoții. A documenta presupune distanțare și evaluarea modului în care experiența va fi percepută. Studiile despre atenție și mindfulness sugerează că focalizarea divizată reduce profunzimea emoțională. Atunci când experiențele sunt filtrate prin validare socială, ele pot părea mai puțin autentice. Ce arată cercetările despre cei care nu postează Contrar stereotipurilor, persoanele care postează rar despre ele însele nu sunt neapărat retrase social. Cercetările indică faptul că acestea pot valoriza mai mult intimitatea, autonomia și satisfacția interioară decât feedbackul public. Limitarea utilizării rețelelor sociale a fost asociată cu reducerea anxietății și îmbunătățirea stării de bine. Fără presiunea de a distribui sau reacționa imediat, mulți oameni declară că se simt mai liniștiți și mai centrați. Specialiștii observă că nevoia frecventă de a posta poate ascunde nevoi mai profunde, precum validarea, recunoașterea sau conexiunea, care pot fi împlinite mai bine în viața offline. Puterea tăcerii digitale Alegerea de a nu face publice momentele personale poate consolida relațiile și poate aprofunda experiențele. Realizările private sunt adesea mai semnificative atunci când nu sunt măsurate în aprecieri sau comentarii. Psihologii subliniază că problema nu este tehnologia în sine, ci obiceiul documentării constante, care poate dilua prezența. Pași mici, precum păstrarea unor experiențe doar pentru sine, pot restabili echilibrul. Mulți dintre cei care nu postează spun că au amintiri mai bogate și o conștientizare emoțională mai puternică. Pe măsură ce rețelele sociale continuă să modeleze viața modernă, psihologia evidențiază un adevăr simplu: a trăi autentic și a distribui constant trag atenția în direcții diferite. Cei care postează mai puțin nu sunt deconectați de lume. S-ar putea să fie, pur și simplu, mai conectați la moment.
Greșeala din dormitor care crește riscul de infarct și AVC
Cercetătorii de la Universitatea Griffith din Australia au monitorizat 47 de persoane cu vârsta peste 65 de ani în timpul somnului. Concluzia este că, odată ce temperatura din dormitor depășește 24 de grade Celsius, inima nu se mai poate odihni corespunzător, arată Daily Mail. Ritmul cardiac crește, variabilitatea ritmului cardiac scade. Sistemul nervos rămâne blocat într-o stare de alertă. Noaptea este perioada în care corpul se recuperează. Tensiunea arterială scade și ritmul cardiac încetinește. Într-o cameră caldă, inima pompează mai repede pentru a răci organismul. Astfel, corpul este privat de recuperarea nocturnă. „Când inima lucrează mai intens și mai mult timp, creează stres și limitează capacitatea noastră de a ne recupera”, a explicat dr. Fergus O’Connor, autorul studiului. Cu cât e mai cald, cu atât riscul e mai mare Studiul publicat în BMC Medicine arată că riscurile cresc cu fiecare grad în plus față de pragul de 24 de grade. Temperaturile între 24 și 26 de grade cresc riscul de modificări cardiace legate de stres de 1,4 ori. Între 26 și 28 de grade, riscul se dublează, iar între 28 și 32 de grade ajunge de aproape trei ori mai mare. Autorii studiului avertizează că încălzirea globală va face ca nopțile toride să devină tot mai frecvente. Prognozele climatice sunt îngrijorătoare. Până în 2100, mai multe decese legate de căldură vor fi cauzate de nopțile calde decât de zilele calde. Soluția recomandată este simplă: setați termostatul sau aerul condiționat sub 24 de grade Celsius înainte de culcare.
O bacterie comună din ochi ar putea provoca boala Alzheimer
Cu cât bacteria este mai prezentă, cu atât declinul cognitiv este mai sever. Studiul a fost publicat în revista Nature Communications. Cercetătorii au analizat țesut retinian prelevat de la 104 persoane, de la cele cu funcții cognitive sănătoase până la cele cu boala Alzheimer. Așa au descoperit niveluri semnificativ mai ridicate de Chlamydia pneumoniae în retina pacienților cu Alzheimer. Chlamydia pneumoniae este o bacterie comună, responsabilă de infecții ale sinusurilor și pneumonie. O relație clară: mai multe bacterii, declin cognitiv mai sever Cercetătorii au identificat o relație directă între cantitatea de bacterii și severitatea bolii. O încărcătură bacteriană mai mare la nivelul retinei și creierului corespunde unei patologii Alzheimer mai severe. Descoperirea a fost validată și în laborator, pe neuroni umani și pe un model de șoarece cu Alzheimer. În ambele cazuri, infecția cu Chlamydia pneumoniae a dus la inflamație accentuată, moartea celulelor nervoase și declin cognitiv. Cercetătorii au descoperit că infecția cu această bacterie declanșează producția proteinei amiloid-beta. Aceasta este considerată unul dintre principalele semne ale bolii Alzheimer. Cine este cel mai expus Nivelurile mai ridicate de bacterii au fost găsite mai frecvent la purtătorii variantei genei APOE4. APOE4 este un factor de risc genetic major pentru boala Alzheimer cu debut timpuriu. Cercetătorii cred că această genă poate fi asociată cu o capacitate mai redusă de a elimina bacteria din organism. Obiectivul pe termen lung al echipei de cercetare este dezvoltarea unor metode neinvazive de imagistică retiniană. Acestea ar putea detecta semnele inflamației asociate infecției înainte ca boala să se instaleze. Specialiștii consultați de publicația Medical News Today subliniază că examenele oftalmologice de rutină devin tot mai importante. „Capacitatea de a detecta această acumulare bacteriană ne va oferi o abilitate mai puternică de a detecta semnele timpurii ale bolii Alzheimer”, a declarat David Geffen, director al serviciilor de optometrie la Gordon Schanzlin New Vision din California. Următorul pas va fi dezvoltarea unui test simplu de cabinet pentru detectarea bacteriei, care să poată fi realizat eficient și economic.
Virusul de care nu scapi niciodată. Peste 95% din populația adultă a lumii îl are în organism. Ce arată un studiu
Peste 95% din populația adultă a lumii are în organism virusul Epstein-Barr. Acesta a fost clasificat de IARC – Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului drept un oncovirus de Grupul 1. De cele mai multe ori, sunt declanșate puține simptome, iar virusul este asociat cu boli grave doar în puține cazuri. Virusul Epstein-Barr este recunoscut drept „primul virus demonstrat că poate contribui la dezvoltarea anumitor tipuri de cancer și, prin urmare, este clasificat ca și carcinogen de grupul unu”, scrie The Independent. Potrivit unor date recente, virusul ar contribui la dezvoltarea sclerozei multiple (SM). „Rezultatele noastre sugerează că boala ar putea fi vizată prin blocarea inflamației cerebrale asociate cu infecția cu EBV”, a precizat un oficial. Epstein-Barr, virusul de care nu scapi niciodată A fost efectuat un studiu asupra șoarecilor de laborator care aveau un sistem imunitar similar cu cel al oamenilor. Odată infectați, cercetătorii au constatat că celulele B pătrund în creier și atrag celulele T. „Împreună, aceste celule imunitare au provocat inflamații și leziuni cerebrale timpurii, similare cu ceea ce se crede că se întâmplă în stadiile inițiale ale SM. Când am folosit un medicament frecvent prescris pentru eliminarea celulelor B, numărul de celule T din creier a scăzut semnificativ, iar activarea imunitară a fost mult redusă”, a mai explicat oficialul. Virusul de care nu scapi niciodată. Peste 95% din populația adultă a lumii îl are în organism. Ce arată un studiu Cum se transmite virusul? Datele indică faptul că acest virus este contagios și este transmis în principal prin contactul cu fluidele corporale (îndeosebi salivă). Totodată, virusul Epstein-Barr se poate răspândi și prin intermediul obiectelor personale (căni, sticle, tacâmuri) și mai poate fi transmis prin sânge sau prin lichidul seminal. În principiu, copiii sunt asimptomatici. Simptomele apar mai frecent la adulți și adolescenți. „Boala sărutului” – mononucleoza este cea mai cunoscută boală provocată de virus. Autorul recomandă: La ce boli ai putea fi predispus în funcție de luna nașterii. Mare atenție, cei născuți în ianuarie și februarie Particulele din mochete, un pericol invizibil care provoacă astm, fibroză pulmonară și chiar cancer Cum este afectat creierul după Covid. Ce spun studiile Explozie de psihoze în rândul tinerilor. Persoanele născute după 2000 au risc cu 70% mai mare de schizofrenie Obiceiul zilnic de 7 minute care poate prelungi viața cu un an. Ce spun experții în sănătate Cum debutează răceala și la ce simptom să fii atent Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Postul intermitent poate avea un efect nesemnificativ asupra pierderii în greutate
Cercetătorii afirmă că practica populară de a posti în anumite zile ale săptămânii și de a mânca normal în celelalte „poate avea un efect nesemnificativ sau chiar nul asupra pierderii în greutate și a calității vieții”, scrie BBC. Totuși, ei susțin că postul intermitent ar putea îmbunătăți starea generală de sănătate prin modificări benefice ale anumitor funcții ale organismului, deși sunt necesare mai multe dovezi în acest sens. Exemple de post intermitent includ dieta 5:2 și restricționarea alimentației la un interval scurt de timp – de obicei aproximativ opt ore – în fiecare zi. Echipa de cercetători a analizat rezultatele a 22 de studii anterioare care au implicat aproape 2.000 de adulți pentru a afla dacă postul intermitent pe termen scurt (pe o perioadă de până la 12 luni) era mai eficient în a ajuta adulții să slăbească decât sfaturile dietetice standard sau lipsa totală a sfaturilor. Postul intermitent este o abordare relativ nouă în ceea ce privește pierderea în greutate și a câștigat popularitate în ultimii ani. Diferitele tipuri includ: consumul de alimente numai într-o perioadă stabilită în fiecare zi postul în anumite zile ale săptămânii alternarea între zile în care se mănâncă normal și zile în care se mănâncă foarte puțin În comparație cu sfaturile tradiționale privind dieta, cum ar fi reducerea aportului caloric și alimentația mai sănătoasă, analiza a constatat că postul intermitent nu a avut niciun efect sau a avut un efect nesemnificativ asupra pierderii în greutate sau a calității vieții. De asemenea, nu a avut niciun efect sau a avut un efect nesemnificativ în comparație cu persoanele cărora nu li s-au oferit sfaturi sau care așteptau sfaturi privind pierderea în greutate, deși efectul asupra calității vieții nu a fost clar. Luis Garegnani, autorul principal al studiului de la Universidad Hospital Italiano de Buenos Aires, a declarat că este îngrijorat de entuziasmul online în jurul postului. „Postul intermitent poate fi o opțiune rezonabilă pentru unele persoane, dar dovezile actuale nu justifică entuziasmul pe care îl vedem pe rețelele de socializare”, a spus el. Cu toate acestea, cercetătorii sunt de acord că fiecare persoană este diferită și că unele persoane ar putea beneficia de acest tip de post. „Medicii vor trebui să adopte o abordare individuală atunci când sfătuiesc un adult supraponderal să slăbească”, a declarat Eva Madrid, autoarea principală a studiului. Deși cercetătorii spun că sunt „moderat încrezători” în concluziile lor, ei sunt mai puțin încrezători în ceea ce privește alte elemente ale cercetării. Majoritatea studiilor pe care le-au analizat nu au utilizat cele mai solide metode și au inclus un număr mic de persoane, ceea ce a făcut dificilă determinarea efectelor reale. Revizuirea, publicată în Cochrane Database of Systematic Reviews, afirmă că sunt necesare mai multe cercetări pentru a analiza impactul postului intermitent asupra altor aspecte ale sănătății oamenilor, cum ar fi starea diabetului de tip 2 și a altor afecțiuni medicale subiacente. De asemenea, se menționează că există multe tipuri diferite de post intermitent și că sunt necesare mai multe detalii cu privire la modul în care acestea pot afecta separat bărbații și femeile, pe lângă persoanele cu indici de masă corporală diferiți și din țări diferite. Studiile din această analiză au fost realizate în Europa, America de Nord, China, Australia și America de Sud. „Percepția publică” Dr. Baptiste Leurent, profesor asociat de statistică medicală la University College London, a afirmat că, luate împreună, studiile individuale „oferă o indicație clară că postul intermitent oferă puține beneficii”. „Acesta este încă un exemplu de neconcordanță între percepția publică și dovezile științifice”, a adăugat el. Prof. Keith Frayn, profesor emerit de metabolism uman la Universitatea din Oxford, a afirmat că postul intermitent a fost promovat pe scară largă ca mijloc de slăbire, adesea pe baza afirmațiilor că ar avea „efecte speciale asupra metabolismului”. „Acest studiu arată că astfel de afirmații pot avea o relevanță redusă”, a spus el, adăugând că nu există „soluții rapide” pentru persoanele supraponderale sau obeze, în afară de reducerea aportului caloric. Este larg acceptat faptul că multe persoane consideră postul intermitent o modalitate bună de a evita creșterea în greutate, deși acest aspect nu a fost cercetat în cadrul studiului. De asemenea, postul intermitent a fost asociat cu reducerea colesterolului, a glicemiei și îmbunătățirea sănătății intestinale, ajutând persoanele să mănânce mai puțin. Se estimează că aproximativ 1,6 milioane de adulți din Marea Britanie utilizează injecții precum Wegovy și Mounjaro pentru a slăbi, acestea fiind achiziționate în principal pe bază de rețete private. Un studiu recent a descoperit că persoanele care încetează să mai utilizeze injecțiile pentru slăbit pot să se îngrașe din nou de patru ori mai repede decât cele care renunță la dieta convențională și la exercițiile fizice.
Ministrul Sănătății, despre vaccinare: dezinformarea medicală poate fi combătută doar cu o informare completă, complexă, accelerată
Declarațiile au fost făcute în contextul numărului foarte mare de cazuri de rujeolă raportate în România. „Sunt cifre alarmante din punctul meu de vedere. Eu am atras atenția. Un prim semnal de alarmă a fost anul trecut în vară când am văzut cifrele pe Semestrul 1. Și unde mi-am dat seama că trendul nu este unul crescător. Motivul pentru care am și pornit o campanie de informare vizavi de prevenție, unde este inclusă și vaccinarea”, a declarat Rogobete la Digi 24. Ministrul a spus că mizează pe comunicare pentru a combate scăderea vaccinării. Rogobete a legat scăderea vaccinării de dezinformarea din spațiul public: „Să ne aducem aminte ce am pățit anul trecut, în vară, cu acele pseudo-conferințe de la Brașov, unde se discuta că medicina se face cu apă, aer și energie, fără să fac aluzie la nimeni. Cred că dezinformarea medicală poate fi combătută doar cu o informare completă, complexă, accelerată. Un zgomot din acest punct de vedere pe care îl putem face cu toții, astfel încât oamenii să înțeleagă că aceste vaccinuri despre care discutăm se folosesc de 30-40 de ani, că au salvat milioane și milioane de oameni și că au beneficii”. „Cine răspunde pentru acești copii morți de rujeolă, nevaccinați?” Ministrul a ridicat și problema responsabilității publice în cazul mesajelor care descurajează vaccinarea. „Eu aș pune altfel întrebarea: cine răspunde, de fapt, pentru acești copii morți de rujeolă, nevaccinați?”, a afirmat Rogobete. El a criticat conținutul din mediul online și persoanele care își exprimă opinii fără bază științifică. „Pe rețelele de socializare circulă tot felul de videoclipuri cu tot felul de pseudo-politicieni care își dau cu părerea despre vaccinare, cât e de rea vaccinarea, unde poți să ajungi dacă te vaccinezi și așa mai departe. Și văd că nu sunt trași la răspundere, ceea ce cred că e o problemă și de acolo ar trebui să începem”, a spus ministrul. „Continui să cred că oamenii au dreptul să aleagă dacă se vaccinează sau nu. Deci nu sunt pentru vaccinarea obligatorie. Însă trebuie să aleagă informați corect și corespunzător. Și asta este datoria noastră”, a mai declarat Alexandru Rogobete.
Rogobete, despre spargerea monopolului CNAS: Automat crește standardul de îngrijire
Potrivit ministrului, schimbarea nu ar presupune costuri suplimentare pentru asigurați și nu ar afecta persoanele vulnerabile. „Pentru asigurat ar însemna case de asigurări de sănătate care concurează. Care oferă mai multe servicii. Care oferă mai multe extraopțiuni din care omul poate să aleagă. Nu înseamnă că plătește mai mult. Nu despre asta este vorba. Înseamnă că introducem un sistem concurențial care lipsește cu desăvârșire în acest domeniu și anume cel al asigurărilor. Înseamnă că spitalele vor începe să se adapteze în funcție de politica de asigurări de sănătate”, a afirmat Alexandru Rogobete la Digi 24. Ministrul susține că, într-un astfel de sistem, crește presiunea pentru performanță și calitate: „Automat crește standardul de îngrijire. Automat crește, pe alocuri, performanța și calitatea îngrijirilor pentru că un asigurător care verifică banii pe care îi plătește spitalului va vrea performanță”. Întrebat câți jucători ar putea exista și de când, Rogobete a spus că este prea devreme pentru un răspuns, dar vrea declanșarea procesului în 2026. „Nu știu, este prematur acum să zic câți. Eu îmi doresc anul acesta să începem acest proces de reformă, care este unul greu, complex, fără precedent și care, din punctul meu de vedere, reprezintă cea mai importantă reformă din sistemul de sănătate”, a declarat ministrul Sănătății. El a respins ideea că persoanele vulnerabile ar rămâne fără protecție: „Nu înseamnă că pachetele de bază dispar sau că rămân doar în sarcina CNAS. Nici vorbă. Nu înseamnă că oamenii vulnerabili, care și acum sunt vulnerabili, nu vor fi asigurați de statul român, cum sunt și în ziua de astăzi. Nu înseamnă că oamenii vor trebui să plătească în plus. Nu are nicio legătură”.
Ministrul Sănătății: Extindem Programul de Profilaxie a Morții Subite Cardiace prin includerea a două noi centre
„Extindem Programul de Profilaxie a Morții Subite Cardiace prin includerea a două noi centre: Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova; Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș”, a scris Alexandru Rogobete într-o postare pe Facebook. Potrivit ministrului, cele două spitale intră în rețeaua națională de centre care implementează Acțiunile Prioritare pentru profilaxia morții subite cardiace de cauză aritmică (AP-MSAR), program finanțat de Ministerul Sănătății. „Moartea subită cardiacă, determinată frecvent de aritmii maligne, rămâne una dintre principalele cauze de deces. La pacienții cu risc înalt, implantarea unui defibrilator cardiac intern (ICD) poate preveni decesul prin aritmie malignă. Dispozitivul monitorizează permanent ritmul cardiac și intervine automat atunci când apare o tulburare severă”, a precizat ministrul. Ministrul Sănătății a adăugat că, prin extinderea rețelei, pacienții pot beneficia de procedură în propriile regiuni: „Limităm transferurile inutile și creștem capacitatea de intervenție în centre regionale consolidate, cu echipe specializate”. „Obiectivul meu este să asigur acces real la proceduri de înaltă complexitate, în funcție de indicația medicală și de urgența fiecărui caz.”, a mai scris Alexandru Rogobete.
Ce au în comun copiii crescuți cu televizorul mereu pornit în fundal
Copiii care cresc în case unde televizorul este mereu pornit pot dezvolta obiceiuri unice de atenție. Profesorii spun că aceste tipare devin vizibile încă din primele săptămâni de școală, scrie GlobalEnglishEditing. Experții subliniază că nu este vorba despre a învinovăți părinții sau a demoniza televizorul. Mai degrabă, se evidențiază modul în care zgomotul constant de fundal poate influența concentrarea, învățarea și comportamentul. Cercetările sugerează că expunerea frecventă la televizor în fundal poate influența dezvoltarea atenției. Cadrele didactice raportează mai multe trăsături comune la acești elevi. Multitasking-ul devine o obișnuință Copiii crescuți cu televizorul mereu pornit învață adesea să își împartă atenția. Se obișnuiesc să își facă temele în timp ce emisiunile rulează în fundal. În clasă, acest obicei poate crea dificultăți. Profesorii observă probleme în menținerea concentrării asupra unei singure sarcini pentru perioade mai lungi. Nu este neapărat vorba despre un deficit de atenție. Mai degrabă, reflectă o adaptare la un mediu cu atenție divizată acasă. Durată mai scurtă a concentrării în medii structurate Studiile au asociat expunerea intensă la televizor în fundal cu o scurtare a duratei atenției. Schimbările rapide de imagini pot condiționa creierul să aștepte stimulare constantă. Într-un mediu școlar mai lent, acești copii pot deveni neliniștiți. Prelegerile lungi sau explicațiile detaliate pot părea dificile. Profesorii observă frecvent că atenția lor scade când ritmul lecției este lent. Adaptarea de la media rapidă la predarea constantă poate fi o provocare. Preferință puternică pentru învățarea vizuală Mulți dintre acești elevi reacționează mai bine la materiale vizuale. Creșterea cu povești transmise prin ecran influențează modul în care procesează informațiile. Pot întâmpina dificultăți la explicații exclusiv verbale. Însă diagramele, videoclipurile și materialele vizuale le captează rapid atenția. Profesorii spun că înțelegerea acestui stil de învățare poate crește implicarea. Strategiile vizuale pot îmbunătăți performanța academică. Confort cu zgomotul și stimularea intensă Copiii obișnuiți cu televizorul în fundal lucrează adesea mai bine cu un sunet ambiental. Liniștea poate părea inconfortabilă, nu relaxantă. Profesorii observă și o preferință pentru activități energice și stimulative. Sporturile, artele și sarcinile interactive le mențin atenția mai mult timp. În același timp, mulți demonstrează o adaptabilitate remarcabilă. Își pot schimba rapid atenția și gestionează mai ușor distragerile. Experții notează că viața modernă este rareori liniștită. Aceste adaptări timpurii îi pot pregăti pentru medii aglomerate și dinamice. Înțelegerea acestor obiceiuri de atenție poate ajuta profesorii să ajusteze strategiile. Schimbările mici în clasă pot susține mai bine diferite tipare de concentrare.