O bacterie periculoasă ar putea deveni o nouă armă împotriva cancerului
Oamenii de știință au creat o tulpină slăbită de Listeria monocytogenes care ar putea deveni un tratament inovator împotriva cancerului. Cercetătorii de la Universitatea California, Berkeley spun că bacteria modificată activează mecanisme puternice ale sistemului imunitar, scrie ScienceBlog. Tulpina, denumită QUAIL, a fost concepută pentru a stimula imunitatea fără a provoca infecții. Descoperirile ar putea deschide un nou capitol în imunoterapia oncologică, axat pe imunitatea înnăscută, nu pe cea adaptativă. De la agent patogen periculos la instrument terapeutic Listeria monocytogenes este o bacterie transmisă prin alimente, cunoscută pentru infecțiile grave pe care le poate provoca. Ea invadează celulele, evită apărarea imună și se răspândește între țesuturi. Profesorul Daniel Portnoy și echipa sa au creat o versiune cu patru mutații genetice. Tulpina modificată, QUAIL, nu mai conține patru gene esențiale pentru progresia bolii. Spre deosebire de versiunile anterioare, QUAIL nu poate supraviețui în sânge, intestin sau vezica biliară. Totuși, poate crește temporar în interiorul celulelor, suficient pentru a declanșa o reacție imună puternică. Cercetătorii cred că această activare țintită ar putea mobiliza în siguranță sistemul imunitar împotriva cancerului. Activarea celulelor T gamma delta Încercările anterioare de a folosi Listeria în terapia cancerului au avut rezultate mixte. Studiile clinice nu au generat răspunsul citotoxic T anticipat. În schimb, cercetătorii au observat activarea celulelor T gamma delta. Acestea fac parte din imunitatea înnăscută. Ele atacă celulele aflate în suferință fără a recunoaște markeri tumorali specifici. Portnoy explică faptul că tumorile creează un mediu imun supresiv. Bacteria modificată ar putea depăși această inhibare. Fiind percepută ca un element străin, Listeria declanșează o activare imună amplă. Această reacție ar putea ajuta organismul să identifice și să elimine celulele canceroase. Siguranță îmbunătățită prin inginerie genetică Problemele de siguranță au oprit terapiile anterioare bazate pe Listeria. Chiar și tulpinile slăbite provocau uneori infecții sistemice. QUAIL rezolvă această problemă prin eliminarea genelor ribC și ribF. Fără ele, bacteria nu poate produce molecule esențiale derivate din vitamina B2 în afara celulelor. În testele de laborator, QUAIL a fost eliminată rapid din sânge și ficat la șoareci. În același timp, a menținut o stimulare imună puternică. Echipa a modificat suplimentar bacteria pentru a activa celulele MAIT. Acestea ar putea consolida și mai mult răspunsul anti-tumoral. Posibile studii clinice la copii cu leucemie Compania Laguna Biotherapeutics intenționează să solicite aprobarea FDA pentru studii clinice. Primul studiu clinic ar putea include copii care au primit transplant de măduvă osoasă. Cercetătorii speră ca QUAIL să stimuleze imunitatea și să prevină recidiva. Dacă rezultatele vor fi pozitive, testările ar putea continua în limfoame, mielom și tumori solide. Deocamdată, terapia a fost testată doar pe șoareci. Specialiștii avertizează că eficiența reală va fi stabilită abia în studiile pe oameni. Totuși, oamenii de știință consideră că reactivarea sistemului natural de alarmă al organismului ar putea redefini tratamentul cancerului.
Analizele de sânge arată în ce măsură diabetul afectează rinichii
Noi cercetări arată că analizele de rutină ale sângelui pot indica modul în care diabetul afectează rinichii cu mult înainte de apariția insuficienței renale, conform ScienceBlog. Oamenii de știință au analizat probe de sânge de la 200 de participanți împărțiți în patru grupuri: pacienți cu afectare renală diabetică, persoane cu diabet fără afectare renală, pacienți cu boală renală non-diabetică și persoane sănătoase. Rezultatele evidențiază tipare biochimice distincte care pot ajuta medicii să înțeleagă mai bine evoluția bolii. Nivelurile de glucoză spun doar o parte din poveste Așa cum era de așteptat, glicemia à jeun (pe nemâncate) a fost crescută la pacienții cu afectare renală diabetică, cu o medie de 179 mg/dL. Hemoglobina glicată a ajuns la 8,1%, indicând luni de control glicemic deficitar. Surprinzător, grupul cu diabet fără afectare renală a înregistrat valori și mai mari ale glicemiei aleatorii, cu o medie de 280 mg/dL. Aceste rezultate sugerează că vârfurile extreme ale glicemiei nu explică singure deteriorarea rinichilor. Deși zahărul din sânge rămâne un factor central, alte dezechilibre metabolice par să influențeze evoluția bolii. Markerii funcției renale indică leziuni clare Cele mai evidente diferențe au apărut la nivelul markerilor de filtrare renală. Creatinina la pacienții cu nefropatie diabetică a avut o medie de 5,67 mg/dL, mult peste valoarea normală, sub 1,2 mg/dL. Azotul ureic din sânge a atins 72 mg/dL, de aproape șase ori peste limitele obișnuite. Acumularea acestor produși reziduali indică o afectare severă a funcției renale. Valorile reflectă deteriorarea glomerulilor (mici „filtre” ale rinichilor) cauzată de stres metabolic prelungit. În schimb, pacienții cu diabet, dar cu rinichi sănătoși, au prezentat markeri de filtrare mult mai stabili. Tipare neașteptate privind lipidele și inflamația Contrar așteptărilor, pacienții cu afectare renală diabetică nu au avut cele mai grave profiluri lipidice. Grupul cu diabet fără afectare renală a prezentat cele mai mari niveluri de colesterol LDL, trigliceride și colesterol total. Pacienții cu afectare renală au avut, în mod surprinzător, concentrații lipidice mai scăzute. Markerii inflamatori au adăugat un plus de complexitate. Proteina C reactivă a fost crescută în ambele grupuri cu boală renală, semnalând inflamație sistemică. În același timp, lactat dehidrogenaza (LDH) a atins cele mai ridicate valori la pacienții cu boală renală non-diabetică, sugerând mecanisme diferite de afectare a țesuturilor. Cercetătorii subliniază că, deși studiul a avut un număr limitat de participanți, tiparele biochimice oferă informații valoroase. Înțelegerea acestor modificări ar putea ajuta la identificarea mai timpurie a pacienților cu risc crescut. Specialiștii recomandă persoanelor cu diabet să efectueze periodic analize de sânge și să consulte medicul. Evaluarea medicală timpurie este esențială pentru prevenirea leziunilor renale ireversibile.
Cercetătorii dezvăluie cele două vârste la care corpul îmbătrânește brusc
Un studiu realizat în 2024 de Universitatea Stanford a urmărit schimbările celulare timp de șapte ani. Cercetătorii au monitorizat persoane cu vârste între 25 și 75 de ani. Rezultatele au arătat două vârfuri clare în procesul de îmbătrânire, scrie Daily Mail. Profesorul Michael Snyder, expert în genetică, avertizează că trebuie să avem grijă de noi la aceste vârste critice. O alimentație sănătoasă și exercițiile fizice pot reduce impactul îmbătrânirii. Ce se întâmplă în corp la 44 de ani La 40 de ani, organismul începe să proceseze diferit grăsimile și zahărul. Metabolismul lipidic se schimbă, iar nivelul de colesterol crește. Acest lucru poate duce la boli cardiovasculare. În același timp, densitatea oaselor scade. Oasele devin mai fragile și riscul de fracturi crește. Cercetările arată că sănătatea oaselor atinge apogeul la 30 de ani, apoi intră în declin. Până la 40% dintre persoanele peste 50 de ani pot dezvolta osteopenie. Aceasta este forma inițială a subțierii oaselor. Fără măsuri preventive, poate evolua către osteoporoză. Royal Osteoporosis Society atrage atenția că una din două femei și unul din cinci bărbați peste 50 de ani vor suferi fracturi. Este o criză de sănătate publică în creștere. Semne de alarmă la 60 de ani După 60 de ani, organismul procesează diferit carbohidrații. Riscul de diabet de tip 2 crește semnificativ. În prezent, 4,4 milioane de britanici au diabet, iar 1,2 milioane nu știu că suferă de această boală. Douglas Twenefour de la Diabetes UK spune că rezistența la insulină crește odată cu vârsta. Stilul sedentar și pierderea masei musculare agravează situația. Glucoza din sânge nu mai este absorbită eficient de celule. Rinichii încep să funcționeze mai greu. Pierdem aproximativ 1% din funcția renală în fiecare an după 60 de ani. Diabetul este principala cauză a problemelor renale, iar hipertensiunea arterială crește riscurile. Inima devine mai vulnerabilă. Arterele se înțepenesc și se îngustate din cauza acumulării de placă. Riscul de accident vascular cerebral crește considerabil. Ce măsuri poți lua pentru a încetini îmbătrânirea Experții recomandă exerciții de forță cel puțin două zile pe săptămână. Acestea ajută la menținerea masei musculare și la controlul glicemiei. O alimentație bogată în calciu din produse lactate protejează oasele. Suplimentele de vitamina D sunt esențiale. Exercițiile de încărcare, cum ar fi săriturile, stimulează creșterea oaselor. Reduceți carnea roșie și cea procesată la maximum 70 de grame pe zi. Faceți 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână. Renunțați la fumat și limitați alcoolul la maximum 14 unități săptămânal. Controalele medicale regulate în aceste perioade critice pot preveni problemele grave de sănătate.
Postul intermitent este sau nu mai eficient decât dietele? Ce arată datele unui nou studiu
Postul intermitent nu este mai eficient decât dietele convenționale pentru a scădea în greutate, potrivit unei analize ample a dovezilor științifice. La baza acestei noi constatări s-au aflat 22 de studii din întreaga lume, incluzând 1.995 de participanți din America de Nord, Europa, China, Australia și America de Sud. Studiile au examinat mai multe forme de post intermitent, inclusiv postul în zile alternate, postul periodic și alimentația cu restricții de timp. Majoritatea studiilor au urmărit participanții timp de până la 12 luni, notează Medical Xpress. Datele analizate arată că persoanele supraponderale sau obeze au slăbit la fel de mult urmând sfaturile alimentare tradiționale, ca și atunci când au încercat postul intermitent. „Postul intermitent nu este o soluție miraculoasă, dar poate fi una dintre mai multe opțiuni pentru controlul greutății. Postul intermitent produce probabil rezultate similare cu abordările dietetice tradiționale pentru pierderea în greutate. Nu pare clar mai bun, dar nici mai rău”, a declarat dr. Luis Garegnani, autorul principal, potrivit The Guardian. Obezitatea, una dintre cauzele principale de deces în țările cu venituri ridicate De asemenea, exceptând beneficiile minime pentru pierderea în greutate, cercetătorii nu au găsit alte dovezi solide referitor la faptul că postul intermitent îmbunătățește calitatea vieții oamenilor mai mult decât alte diete. Rezultatele studiului pot oferi anumite indicii, însă cercetătorii subliniază că acestea nu pot extrapolate la întreaga populație, întruât pot varia în funcție de sex, vârstă, origine etnică sau stare de sănătate. Obezitatea a devenit una dintre principalele cauze de deces în țările cu venituri ridicate. În 2022, 2,5 miliarde de adulți erau supraponderali. Dintre aceștia, 890 de milioane sufereau de obezitate.
Numărul cazurilor de cancer, în creștere în UE. Care sunt cele mai întâlnite tipuri de cancer la femei și la bărbați
Cancerul rămâne a doua cauză de deces în Uniunea Europeană, cu impact social şi economic tot mai mare. Țările membre alocă sume tot mai mari pentru prevenţia, diagnosticarea cancerului și tratament. Un nou raport al OCDE arată că în 2024 au existat 2,7 milioane de cazuri noi de cancer în toate țările membre UE. Potrivit Euronews, din 2000 și până în prezent, numărul de cazuri noi de cancer a crescut cu aproximativ 30% atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Estimările, în aceste condiții, sunt îngrijorătoare: până în 2040, sunt preconizate 500.000 de cazuri noi. La femei, jumătate din cazurile de cancer au fost reprezentate de trei tipuri de malignitate: cancerul de sân (30%), cancerul colorectal (12%) și cancerul pulmonar (9%). Pe de altă parte, la bărbați, cele mai frecvente au fost cancerul de prostată (22%), cancerul pulmonar (14%) și cancerul colorectal (13%). Raportul mai arată că rata cazurilor noi de cancer în raport cu populația a crescut cu 16% în ultimele două decenii. Creșterea se explică prin detectarea crescută a cancerului tiroidian, dar și pentru schimbarea tiparelor reproductive pentru cancerul de sân. În cazul femeilor cu vârste între 15 şi 49 de ani, evoluţia numărului de cazuri a reprezentat aproape un sfert din diferenţa totală a incidenţei observată după anul 2000. Cea mai mare incidență a cancerului tiroidian la femeile tinere a fost înregistrată în Cipru, Croația și Italia. Pe de altă parte, în cazul bărbaților, incidența cancerului testicular și a melanomului cutanat cu debut precoce a crescut cu +3,7 la 100.000 și, respectiv, +2,8 la 100.000 între 2000 și 2022. Cele mai mari creşteri ale cancerului testicular au fost observate în Croaţia, Olanda şi Polonia. Cheltuielile pentru oncologie au crescut Potrivit Euronews, un raport din 2025 al Institutului Suedez pentru Economie în Sănătate a estimat că, în 2023, Danemarca, Finlanda, Islanda și Norvegia alocau în jur de 4% pentru cancer din cheltuielile pentru sănătate. La polul opus, Franța, Germania, Bulgaria, Lituania, Polonia și România au alocat aproximativ 8% pentru cancer din cheltuielile destinate sectorului sănătății. La nivelul UE, cheltuielile pentru cancer s-au dublat din 1995 şi au ajuns la 6,9% din totalul cheltuielilor de sănătate în 2023. Creșteri mai rapide s-au înregistrat în Europa Centrală și de Est.
Un nutriționist dezvăluie care sunt cele mai mari greșeli pe care oamenii le fac când vor să slăbească
Luke Hanna, un nutriționist care este urmărit de peste 90.000 de persoane pe rețelele sociale, spune, pentru The Independent, că „există multe informații eronate despre nutriție”. Acesta a numit și cele mai mari greșeli pe care oamenii le fac în privința dorinței de a slăbi. Setarea unor obiective nerealiste Hanna a subliniat că multe persoane care decid să acționeze pentru a scădea în greutate își stabilesc obiective nerealiste. „Dacă ne stabilim obiective imposibil de atins, poate fi descurajant când nu le atingem. Este important să ne amintim că și îmbunătățirile mici, treptate, sunt foarte benefice în timp”, a spus nutriționistul pentru sursa citată. Acesta recomandă consumul de pește, creșterea aportului de fibre, consumul în plus de proteine, creșterea numărului zilnic de pași, dar și două antrenamente de forță pe săptămână. Dietele restrictive De-a lungul anilor, diverse diete restrictive au fost pe rând în centrul atenției. Actualul vinovat este dieta carnivoră, care cuprinde în principal produse de origine animală, iar în acest caz, Hanna recomandă prudență. „Dieta carnivoră este o rețetă pentru dezastru pe termen lung. Poate avea un impact grav asupra sănătății oamenilor”, a spus Hanna pentru The Independent. Nutriționistul a subliniat că „zeci de ani de studii” au asociat dietele bogate în produse de origine animală cu mai multe efecte negative asupra sănătății. El a dat drept exemplu dozele mari de grăsimi saturate pe care le furnizează dieta carnivoră, care pot contribui la depozitarea preferențială a grăsimii viscerale, precum și la creșterea riscului de boli cardiace. Hanna recomandă diete echilibrate, care conțin în principal ingrediente sănătoase, integrale, în cantități moderate – nici prea mult, nici prea puțin. Ignorarea sfaturilor bune pentru că sunt plictisitoare Nutriționistul se referă, în acest sens, la acele recomandări privind consumul de fructe, legume, cereale, fibre și surse de proteine cu un conținut redus de grăsimi saturate, un consum redus de alcool și zaharuri rafinate. Pentru a contracara acest lucru, Hanna subliniază că este esențială conștientizarea. „De obicei, le cer clienților să țină un jurnal alimentar sincer și precis timp de o săptămână. (…) De exemplu, dacă ai probleme cu gustările sau cu mâncatul din cauza stresului, poți identifica momentele din zi în care se întâmplă acest lucru. Odată ce ai aflat acest lucru, poți veni cu câteva strategii pentru a contracara problema”, a spus Hanna. Considerarea alimentelor ca fiind „bune” și „rele” Multe persoane care încearcă să slăbească se simt vinovate atunci când ies la o cină copioasă în oraș, consumă ciocolată sau o înghețată. Hanna subliniază că modul în care mănânci în mod constant este cel mai important pentru sănătatea ta pe termen lung și nu „micile scăpări”. „Nu este benefic pentru oameni să se simtă vinovați pentru că se bucură de mâncare. Dacă e să fie ceva, etichetarea mâncării ca fiind „bună” și „rea” sau „curată” și „murdară” nu face decât să înrăutățească relația ta cu ea și să creeze cicluri de restricții și excese”, afirmă nutriționistul pentru sursa citată. Potrivit acestuia, este mult mai bine să adopți o mentalitate care îți permite să te bucuri de toate alimentele cu moderație. Prioritizarea pierderii de grăsime în detrimentul condiției fizice „Excesul de grăsime corporală poate crește riscul de boli cronice pe termen lung. Asta nu înseamnă că greutatea ta este singurul lucru care contează pentru sănătatea ta”, subliniază Hanna. Acesta aduce în discuție o meta-analiză din British Journal of Sports Medicine, în care se menționează că un nivel mai ridicat de condiție fizică poate reduce riscurile asociate cu supraponderalitatea și obezitatea. „Oamenii trebuie să știe că exercițiile fizice sunt o opțiune fantastică, indiferent dacă vă ajută să slăbiți sau nu. Este unul dintre cele mai importante pârghii pe care le puteți acționa pentru a vă îmbunătăți sănătatea”, a completat nutriționistul. Considerarea tuturor alimentelor procesate ca fiind dăunătoare pentru sănătate Este cunoscut faptul că alimentele procesate au un impact negativ asupra sănătății dacă sunt consumate într-o cantitate mare. Totuși, aici există o nuanță. Hanna face referire la o analiză din 2024 publicată în revista medicală The Lancet, care sugerează că anumite subgrupuri de alimente ultraprocesate sunt mai dăunătoare pentru sănătate decât altele. „Nu este de mirare că produsele precum băuturile îndulcite cu zahăr și carnea procesată sunt asociate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare. Alte alimente care sunt considerate tehnic procesate, cum ar fi anumite tipuri de iaurturi, pâine integrală, cereale și chiar gustări sărate, conțin și factori benefici, cum ar fi proteine, fibre, minerale, acid fenolic și alți micronutrienți”, a conchis Hanna.
Alexandru Rogobete a vizitat o unitate pentru recuperare medicală din Timiș
Sâmbătă, ministrul Sănătății a fost la Lovrin, în județul Timiș, unde este în construcție o secție externă a Spitalului Clinic Județean de Urgențǎ din Timișoara pentru recuperare medicală, ortopedie și traumatologie, cu servicii de balneofiziokinetoterapie. „Investiția va aduce servicii de recuperare medicală mai aproape de pacienții din vestul țării și va completa traseul medical după intervenții ortopedice sau traumatisme. Obiectivul este de a îmbunătăți serviciile de recuperare în județele Timiș și Csongrád-Csanád și de a armoniza practicile medicale prin protocoale comune și schimb de expertiză. Proiectul este realizat printr-un parteneriat între Consiliul Județean Timiș, Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara, Universitatea din Szeged și Centrul ambulatoriu Móra-Vitál Mórahalom, în cadrul programului Resilience4Health”, a explicat Alexandru Rogobete, pe Facebook. Rogobete anunță că ministerul va susține dotarea cu echipamente medicale Finanțarea investiției este susținută din Fondul European de Dezvoltare Regională, cu suma de 7 milioane de euro, și din bugetul local al Consiliului Județean Timiș, cu peste 16,6 milioane de lei. Finalizarea realizării proiectului este estimată pentru anul 2027. „După o operație sau un accident grav, lupta nu se încheie la externare. Urmează etapa în care trebuie să poți merge din nou fără durere, să îți reiei activitatea și să îți recapeți ritmul vieții de dinainte. Aceasta este, în mod real, miza recuperării medicale (…) Cred cu tărie că recuperarea medicală nu este un serviciu auxiliar, ci o etapă esențială a actului medical, cea care face diferența între tratament și reintegrare. De aceea, susțin dezvoltarea acestor capacități și urmăresc direct stadiul implementării, pentru ca investiția să fie finalizată la termen și să devină funcțională”, a adăugat ministrul Sănătății. Ministerul Sănătății va susține dotarea cu echipamente medicale pentru noul centru de recuperare.
Alexandru Rogobete: Institutul Regional de Oncologie din Timișoara va fi gata până la sfârșitul anului 2028. Finanțarea trece de la PNRR la Programul Operațional Sănătate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat la Timișoara că finanțarea pentru Institutul Regional de Oncologie din oraș nu va mai veni din PNRR, ci din Programul Operațional Sănătate. Odată cu această schimbare, termenul de finalizare a spitalului se prelungește din 2026 până la sfârșitul anului 2028, mai anunță Rogobete, sâmbătă. Potrivit ministrului, în aceste zile se stabilesc ultimele aspecte tehnice necesare pentru transferul finanțării. „Astăzi au avut loc ultimele detalii tehnice pentru mutarea efectivă a finanţării Institutului Regional de Oncologie din Timişoara (IROT) din PNRR în noul program de finanţare, programul operaţional Sănătate, tot fonduri europene nereambursabile, acordul de parteneriat prin care Ministerul Sănăţăţii împreună cu Consiliul Judeţean şi unitatea de implementare reprezentată de Compania Naţională de Investiţii vor continua faza a doi a proiectului”, a declarat Alexandru Rogobete, într-o conferinţă de presă la Timişoara. Ministrul a explicat că, prin fondurile din PNRR, autoritățile au demolat clădirea existentă de pe terenul destinat noului spital și au realizat proiectul tehnic. Următoarea etapă, care include ridicarea clădirii și dotarea acesteia, va primi bani prin Programul Operațional Sănătate, adaugă ministurl. „Acest proiect a beneficiat de două surse de finanţare. Prin PNRR s-a finanţat demolarea şi proiectarea, iar prin Programul Operaţional Sănătate, faza a doua, se va finanţa construcţia efectivă şi dotarea cu echipamente medicale. Un alt avantaj al transferului către o altă sursă de finanţare este că termenul de implementare se mută din anul 2026 către anul 2028. Practic până la finalul anului 2028, Institutul Regional de Oncologie din Timişoara, singurul institut de oncologie din această regiune, va trebui dat în folosinţă”, a declarat Rogobete. Noul Institut Regional de Oncologie din Timișoara va deservi vestul țării și va avea 250 de paturi pentru spitalizare de zi. În structură vor intra ambulatoriu, servicii de diagnostic, analize de laborator, imagistică, endoscopie și explorări funcționale. Proiectul include bloc operator, secție de terapie intensivă, laborator de radioterapie, laborator de medicină nucleară, centru pentru transplant medular și afereză de celule stem. Spitalul va avea și un centru dedicat urgențelor oncologice și spații pentru studiu și cercetare, precum sală multifuncțională, săli pentru cursuri și prezentări practice, precum și birouri destinate activităților academice.
Concluzie surprinzătoare a experților în sănătate: Exercițiile fizice pot susține capacitatea de învățare
Știm cu toții deja că un stil de viață activ este foarte important pentru o stare bună de sănătate, iar exercițiile fizice pot avea și un efect pozitiv asupra longevității, dar sportul poate fi benefic chiar și pentru inteligență. Mai exact, exercițiile fizice pot chiar să îmbunătățească capacitatea de învățare. Aceasta este concluzia surprinzătoare rezultată după o amplă analiză științifică, care a evaluat nu mai puțin de 22 de studii anterioare. Dar, potrivit experților în sănătate, citați de Click, exercițiile fizice nu ar îmbunătăți învățarea în timpul activității în sine, ci ulterior, iar undeva între 15 și 30 de minute de exerciții fizice sunt foarte importante pentru capacitatea de învățare. Practic, cei care au un stil de viață activ nu învață, în mod neapărat, mai repede, ci mai eficient pe termen lung. De asemenea, specialiștii mai spun că ar trebui să facem exerciții fizice fie chiar înainte de învățare sau la cel mult patru ore după aceasta. Sursă Foto – caracter ilustrativ: Facebook Acestea ar putea crește performanța la învățare chiar și cu 30%, iar efectul pozitiv a fost măsurat chiar și la șapte zile distanță. Cu toate acestea, însă, aceste beneficii nu au fost înregistrate, efectiv, în timpul exercițiilor, ci mai târziu. Practic, creierul a putut alege mai eficient informațiile pe care avea să le stocheze pe termen lung, datorită exercițiilor fizice. Autorul mai recomandă: Sala de fitness din fața casei: cercetătorii de la Harvard dezvăluie câte calorii arzi la lopată Ce spun specialiștii despre băile în ape înghețate. Practica a devenit tot mai populară printre oameni Ce să faci ca să nu te îngrași, fără dietă sau înfometare. Cele 12 obiceiuri pe care le poți urma O mică schimbare a rutinei de somn te-ar putea ajuta să trăiești mai mult, spune un studiu Mersul pe jos adaugă ani în plus la viață. Un nou studiu a arătat că poate reduce riscul de deces cu 10%
Speranță în prevenirea demenței. Care sunt cele trei activități simple care pot reduce riscul de demență cu aproape 40%
Scrisul, cititul sau învățarea unei limbi străine poate reduce riscul de demență cu 40%. Asta arată rezultatele unui nou studiu publicat de Academia Americană de Neurologie. Cercetătorii americani au descoperit că declinul capacității de gândire și al memoriei poate fi prevenit prin cititul și scrisul regulat, dar și prin învățarea unei limbi străine. Studiul a inclus datele a 1.939 de persoane, care au fost monitorizate pe parcursul a 8 ani, care nu sufereau de demență la începutul studiului. Cercetătorii au analizat copilăria participanților, luând în considerare factori precum accesul la enciclopedii, globuri, atlase și cărți, dacă li se citea sau dacă învățau o limbă străină, scrie HuffPost. Ce arată rezultatele Datele analizate evidențiază că 551 de participanți au dezvoltat boala Alzheimer, iar 719 au dezvoltat tulburări cognitive ușoare (MCI) în timpul studiului. Cercetătorii au comparat primele 10% dintre persoanele cu cel mai înalt nivel de îmbogățire cognitivă, cu ultimele 10% dintre persoanele care aveau cel mai scăzut nivel. Dintre cei cu cel mai înalt nivel, 21% au dezvoltat Alzheimer. În rândul celor cu cel mai scăzut nivel, cifra a fost de 34%. După ajustarea factorilor precum vârsta, sexul și educația, cercetătorii au descoperit că scorurile mai mari privind obiceiul de a citi sau a scrie erau asociate cu un risc cu 38% mai mic de a dezvolta boala Alzheimer și cu un risc cu 36% mai mic de a dezvolta MCI. Studiul nu a demonstrat că aceste activități reduc riscul de demență, ci doar a arătat o asociere. „Concluziile noastre sunt încurajatoare, sugerând că implicarea constantă în diverse activități stimulante din punct de vedere mental pe tot parcursul vieții poate face diferența în ceea ce privește cogniția”, a spus Andrea Zammit, de la Rush University Medical Center din Chicago, autoarea studiului, potrivit The Guardian. Totuși, rezultatele acestui studiu trebuie interpretate cu prudență. O limitare a cercetării a fost faptul că participanții au raportat detalii despre experiențele lor din tinerețe și din perioada de mijloc a vieții mai târziu în viață, astfel încât este posibil să nu-și fi amintit totul cu exactitate. Demența este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății la nivel mondial. Se estimează că numărul persoanelor care suferă de această afecțiune va depăși 150 de milioane la nivel global până în 2050.