Speranță în prevenirea demenței. Care sunt cele trei activități simple care pot reduce riscul de demență cu aproape 40%
Scrisul, cititul sau învățarea unei limbi străine poate reduce riscul de demență cu 40%. Asta arată rezultatele unui nou studiu publicat de Academia Americană de Neurologie. Cercetătorii americani au descoperit că declinul capacității de gândire și al memoriei poate fi prevenit prin cititul și scrisul regulat, dar și prin învățarea unei limbi străine. Studiul a inclus datele a 1.939 de persoane, care au fost monitorizate pe parcursul a 8 ani, care nu sufereau de demență la începutul studiului. Cercetătorii au analizat copilăria participanților, luând în considerare factori precum accesul la enciclopedii, globuri, atlase și cărți, dacă li se citea sau dacă învățau o limbă străină, scrie HuffPost. Ce arată rezultatele Datele analizate evidențiază că 551 de participanți au dezvoltat boala Alzheimer, iar 719 au dezvoltat tulburări cognitive ușoare (MCI) în timpul studiului. Cercetătorii au comparat primele 10% dintre persoanele cu cel mai înalt nivel de îmbogățire cognitivă, cu ultimele 10% dintre persoanele care aveau cel mai scăzut nivel. Dintre cei cu cel mai înalt nivel, 21% au dezvoltat Alzheimer. În rândul celor cu cel mai scăzut nivel, cifra a fost de 34%. După ajustarea factorilor precum vârsta, sexul și educația, cercetătorii au descoperit că scorurile mai mari privind obiceiul de a citi sau a scrie erau asociate cu un risc cu 38% mai mic de a dezvolta boala Alzheimer și cu un risc cu 36% mai mic de a dezvolta MCI. Studiul nu a demonstrat că aceste activități reduc riscul de demență, ci doar a arătat o asociere. „Concluziile noastre sunt încurajatoare, sugerând că implicarea constantă în diverse activități stimulante din punct de vedere mental pe tot parcursul vieții poate face diferența în ceea ce privește cogniția”, a spus Andrea Zammit, de la Rush University Medical Center din Chicago, autoarea studiului, potrivit The Guardian. Totuși, rezultatele acestui studiu trebuie interpretate cu prudență. O limitare a cercetării a fost faptul că participanții au raportat detalii despre experiențele lor din tinerețe și din perioada de mijloc a vieții mai târziu în viață, astfel încât este posibil să nu-și fi amintit totul cu exactitate. Demența este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății la nivel mondial. Se estimează că numărul persoanelor care suferă de această afecțiune va depăși 150 de milioane la nivel global până în 2050.
Alexandru Rogobete refuză reducerea fondurilor din sănătate: Eu nu voi aviza Ordonanţa de Urgenţă decât dacă sistemul de sănătate este exceptat de la tăiere cu 10%
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat vineri la Timișoara că nu acceptă o diminuare cu 10% a cheltuielilor din sistemul sanitar. Rogobete și-a argumentat decizia spunând că o astfel de măsură ar afecta grav funcționarea spitalelor și activitatea personalului medical. „Nu este o declaraţie nouă, spun încă de câteva săptămâni că scăderea cu 10%, scădarea pauşală în sistemul de sănătate, cu 10% a veniturilor sistemului de sănătate, ar crea şi ar genera o criză fără precedent în sistem. Pentru că sistemul de sănătate, în primul rând, are anumite particularităţi, este un sistem de urgenţă, este un sistem critic, pe de o parte. Pe de altă parte, deficitul de personal din sistemul de sănătate este unul arhiconoscut, atât în componenta de medici, dar şi asistente, îngrijitoare, chimici, biochimici, mă rog, întreg personalul medical are o problemă din acest punct de vedere. Gărzile, şi ştiţi bine, pentru că am avut astfel de situaţii în ultima perioadă în multe unităţi sanitare, gărzile nu pot fi acoperite pentru că resursa umană este insuficientă, pe de-o parte, iar pe de-altă parte, noi plătim, sau tariful de gardă pe care îl plătim în anul 2026 este de fapt calculat la anul 2017”, a declarat, vineri, Alexandru Rogobete. Ministrul a spus că sistemul medical are un rol foarte important pentru siguranța națională și nu poate suporta o tăiere generală a veniturilor. El a transmis că nu va susține un act normativ care include această reducere. „Ţinând cont de toate aceste particularităţi şi de importanţa strategică şi de siguranţa naţională a sistemului de sănătate, eu nu am cum să fiu de acord cu această reducere pauşală şi cu tăierea veniturilor personalului medical cu 10%. Am spus public asta de fiecare dată şi o spun în continuare. Ceva sigur este că eu nu voi aviza ordonanţa de urgenţă decât dacă sistemul de sănătate este exceptat de la tăiere cu 10%”, a declarat Rogobete. În acest context, Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică un proiect de lege care prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală și scăderea numărului de posturi din administrațiile locale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat joi că reforma ar putea fi adoptată prin ordonanță de urgență, pentru a intra rapid în vigoare și pentru a susține bugetul de anul viitor. O ședință a coaliției pe acest subiect ar putea avea loc săptămâna viitoare.
Pasiunea pentru excelență în medicina privată din România. SANADOR aniversează 25 de ani de la înființare – COMUNICAT
Pentru SANADOR, un sfert de secol de excelență nu este o colecție de cifre sau statistici, oricât de impresionante ar fi acestea. Milioane de pacienți, milioane de consultații, tehnologii în premieră și intervenții de avangardă sunt reperele vizibile ale unei construcții solide. Dar sensul profund nu este dat de ani sau de volume, ci de fiecare clipă în care medicina a însemnat o șansă reală la viață. „SANADOR a fost construit cu răbdare, cu muncă și cu respect profund pentru pacient. Am crezut încă de la început că medicina la standarde internaționale este posibilă și în România și am ales să investim constant pentru ca pacienții să aibă acces la diagnostic și tratament de vârf, aici, acasă. Acești 25 de ani vorbesc despre continuitate, despre oameni și despre responsabilitatea de a merge mai departe fără a face compromisuri”, a declarat Dr. Doris Andronescu, director general și unic proprietar SANADOR. 25 de ani de creștere organică Evoluția SANADOR a fost construită pas cu pas, organic, fără a pierde niciodată din vedere direcția inițială. De la începuturile sale, într-o clinică cu nouă cabinete medicale la Piața Alba Iulia, SANADOR a crescut prin decizii asumate și investiții chibzuite. Fiecare etapă a fost fundamentată pe nevoile reale ale pacienților și pe capacitatea organizației de a susține, la standarde înalte, servicii medicale tot mai complexe. Un moment definitoriu a fost deschiderea Clinicii SANADOR Victoriei, prima mare clinică privată multidisciplinară din România, care a schimbat paradigma serviciilor medicale ambulatorii prin integrarea investigațiilor avansate și a consultațiilor de specialitate sub același acoperiș. Acest model integrat a stat ulterior și la baza dezvoltării Spitalului Clinic SANADOR, primul spital privat multidisciplinar de mari dimensiuni din România, cu peste 400 de paturi, conceput încă de la început pentru a gestiona cazuri medicale de înaltă complexitate. Un alt pas strategic a fost crearea primului centru oncologic integrat din sistemul privat românesc, într-un moment în care pacienții oncologici erau nevoiți să navigheze singuri între specialități, investigații și etape de tratament. Tot în logica unui traseu complet al pacientului, SANADOR a deschis primul Compartiment de Primiri Urgențe din sistemul privat, oferind acces rapid la evaluare și tratament în situații critice. Toate aceste decizii au reflectat aceeași filozofie: dezvoltare atent calibrată, care să păstreze controlul calității și să consolideze încrederea pacienților. 25 de ani de performanță medicală În acești 25 de ani, SANADOR s-a remarcat ca un spațiu al medicinei de excelență, în care au fost realizate intervenții medicale de mare complexitate, multe dintre ele în premieră pentru România. Programul de transplant hepatic de la donator viu a marcat un moment definitoriu, demonstrând că proceduri extrem de dificile pot fi realizate în deplină siguranță și cu rezultate excelente în sistemul privat. În chirurgia cardiovasculară, SANADOR este recunoscut prin centrul de excelență acreditat internațional pentru chirurgia cardiovasculară minim invazivă, unde se realizează intervenții complexe pe cord și vase mari, cu tehnici moderne ce reduc trauma chirurgicală și accelerează recuperarea pacienților. În chirurgia oncologică și urologică, inclusiv robotică, sunt tratate cazuri avansate, cu abordări personalizate, adaptate fiecărui pacient. Numeroase intervenții chirurgicale sunt realizate în echipe multidisciplinare, oferind pacienților soluții moderne pentru afecțiuni grave. Neurochirurgia gestionează patologie cerebrală și spinală de mare dificultate, cardiologia intervențională tratează urgențe și afecțiuni cardiovasculare severe, iar chirurgia generală, chirurgia toracică, ortopedia, chirurgia endocrină și nu numai completează un spectru operator de înaltă complexitate. Maternitatea SANADOR, cu secție de terapie intensivă neonatală performantă, permite îngrijirea nou-născuților cu patologii grave, încă din primele minute de viață. Toate aceste performanțe sunt susținute de singura secție de Anestezie și Terapie Intensivă de categoria I din sistemul medical privat din România, cu competențe extinse, un element esențial pentru succesul intervențiilor majore și pentru siguranța pacienților aflați în situații critice. 25 de ani de investiții în tehnologii avansate Curajul de a investi în tehnologii care păreau imposibile a fost prezent la SANADOR încă de la începuturi. De la primul ecograf 3D din România, utilizat într-o perioadă în care astfel de investigații erau considerate excepționale, până la primul bloc operator complet digitalizat și prima sală hibridă mobilă, SANADOR a adus constant în România soluții de vârf pentru diagnostic și tratament. Sisteme robotice avansate pentru chirurgie, echipamente de înaltă performanță pentru imagistică, radioterapie și diagnostic molecular, investigații inovatoare care permit tratamente personalizate, toate definesc un model de dezvoltare bazat pe anticiparea nevoilor medicinei moderne și pe investiții responsabile, orientate spre pacient. Continuitate și responsabilitate pentru viitor Privind spre viitor, SANADOR își continuă dezvoltarea prin extinderea infrastructurii medicale, investiții constante în echipamente de ultimă generație, optimizarea fluxurilor medicale și digitalizarea inteligentă a proceselor, pentru consolidarea unui model medical centrat pe pacient. Acum un sfert de secol, multe lucruri păreau imposibile în medicina din România. Astăzi, le numim normale. Este normal să ai acces la medici de elită. Este normal să beneficiezi de tehnologie de înaltă performanță. Este normal să te poți trata în România. SANADOR rămâne, și după 25 de ani, preocupat de grijă, empatie și responsabilitatea de a oferi pacienților din România tratamente la standarde internaționale, acasă. Despre SANADOR Înființat în 2001, SANADOR a cunoscut o continuă dezvoltare organică, în prezent deținând cel mai mare spital clinic multidisciplinar privat din țară, un centru oncologic complex, clinici, laboratoare de analize medicale și puncte de recoltare, radiologie și imagistică medicală de înaltă performanță, situate în București. Spitalul Clinic SANADOR este singurul spital privat din România care asigură o gamă complexă de servicii medicale, inclusiv chirurgie majoră, cu sprijinul Secției ATI de nivelul I, chirurgie cardiovasculară minim invazivă în primul bloc operator complet digitalizat din România și în Laboratorul de Cateterism, dotat cu două angiografe de înaltă performanță, dar și urgențe medicale și chirurgicale prin Compartimentul de Primiri Urgențe adulți și copii, primul din sistemul medical privat, cu imagistică nonstop, 26 de linii de gardă și flotă proprie de ambulanțe.
Care sunt cele mai sănătoase nuci și beneficiile lor unice, potrivit nutriționiștilor
Nucile sunt recunoscute drept alimente bogate în nutrienți, asociate cu sănătatea inimii și longevitatea. Consumul regulat de nuci este legat de un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și de mortalitate prematură, potrivit EuroNews. Ele furnizează grăsimi nesaturate, proteine vegetale, fibre, antioxidanți și micronutrienți esențiali. În ciuda conținutului caloric ridicat, nucile pot susține controlul greutății dacă sunt consumate cu moderație. Totuși, fiecare tip de nucă oferă beneficii specifice și are porții recomandate diferite. Nuci pecan Nucile pecan sunt bogate în polifenoli, antioxidanți puternici care reduc stresul oxidativ. Cercetările sugerează că pot îmbunătăți profilul lipidic și markerii cardiovasculari. Ele sprijină sănătatea inimii prin reducerea oxidării lipidelor din sânge. O mână moderată zilnic poate contribui la echilibrarea colesterolului. Nucile sunt singurele cu o mențiune aprobată de FDA privind reducerea riscului de boli de inimă. Sunt bogate în acid alfa-linolenic, un omega 3 de origine vegetală. Studiile clinice arată că pot reduce colesterolul LDL („rău”). O porție zilnică de peste 30 de grame susține sănătatea inimii și a creierului. Cercetările le asociază și cu o memorie și performanță cognitivă mai bune. Migdale Migdalele se numără printre nucile cu cel mai ridicat conținut de fibre. Fibrele susțin digestia, controlul glicemiei și sănătatea microbiomului intestinal. Sunt bogate în vitamina E, un antioxidant esențial pentru protecția celulară. Studiile indică faptul că 42-50 de grame pe zi pot aduce beneficii metabolice optime. Fistic Fisticul furnizează antioxidanți, vitamina B și B9 pentru procesele celulare. Este bogat în valină, un aminoacid esențial pentru refacerea musculară. Raportul proteine-calorii îl transformă într-o gustare sățioasă. Nuci braziliene Nucile braziliene sunt una dintre cele mai bogate surse alimentare de seleniu. Seleniul susține imunitatea și sistemele antioxidante ale organismului. Din cauza conținutului ridicat de seleniu, se recomandă una sau două pe zi. Astfel, un consum echilibrat de nuci poate susține sănătatea inimii, metabolismul și longevitatea.
Rectorii de la Medicină susțin măsura propusă de Bolojan pentru a ține medicii în România
Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș (UMFST Târgu Mureș), Leonard Azamfirei, spune că discuția trebuie purtată în logica unei reciprocități între stat și absolvenți, în condițiile în care formarea medicală este finanțată din bani publici. Soluția nu poate fi însă una rigidă, care să limiteze drepturile fundamentale. „Trebuie să discutăm despre un mecanism de reciprocitate, atunci când formarea medicală este finanțată din bani publici”, a declarat acesta pentru Edupedu.ro. În opinia sa, problema sistemului nu ține doar de numărul de absolvenți, ci mai ales de distribuția lor în teritoriu și de atractivitatea sistemului pentru tineri medici. Prea puțini medici acolo unde e cea mai mare nevoie România formează mulți absolvenți de Medicină, însă o parte dintre aceștia sunt studenți internaționali care nu rămân în țară. În același timp, există dezechilibre majore în interiorul sistemului: medicina de familie reprezintă o cincime din totalul medicilor, iar peste 90% dintre medici lucrează în mediul urban. „Avem o discrepanță majoră care necesită o soluție pe termen lung, care este în primul rând politică și abia după aceea administrativă”, a explicat rectorul. Cum ar putea fi aplicată măsura Azamfirei consideră că propunerea lansată de premierul Ilie Bolojan, privind o perioadă minimă de lucru în România după studiile la buget și rezidențiatul finanțat public, poate fi văzută ca o formă de recuperare a investiției statului și ca o soluție pentru acoperirea deficitului din anumite zone sau specialități. Măsura ar trebui construită sub forma unui angajament de serviciu, nu ca o restrângere a mobilității profesionale. „Propunerea poate fi discutată ca un soi de mecanism de recuperare a investiției publice și de corecție a unui deficit teritorial, dacă îl putem proiecta ca un angajament de serviciu și nu ca o restrângere arbitrară a mobilității”, a precizat rectorul UMFST Târgu Mureș. Potrivit acestuia, o variantă mai realistă ar fi introducerea unui contract semnat la intrarea în rezidențiat, care să fie „foarte puternic juridic”, să prevadă o alocare prioritară către zonele și specialitățile deficitare și să fie însoțit de o opțiune de răscumpărare proporțională. Alternativă: rambursarea formării „Cred că un model mai rezonabil este unul de tip contractual, cu obligații de serviciu sau cu rambursare proporțională, care să fie aplicat nediscriminatoriu și probabil dublat de stimulente”, a explicat Azamfirei. Rectorul a vorbit despre un sistem în care medicii ar putea alege între a lucra o perioadă în țară sau a returna o parte din costurile formării, cu excepții clar definite. În același timp, acesta a avertizat că o obligație strictă, fără alternative reale, ar putea ridica probleme de constituționalitate: „O obligație imperativă de a lucra în țară, fără o alternativă reală, e vulnerabilă, pentru că atinge libera alegere a locului de muncă și dreptul de liberă circulație. Ar trebui analizată foarte clar din perspectiva necesității și proporționalității”. Obligația trebuie dublată de sprijin concret Pentru ca o astfel de politică să funcționeze, rectorul consideră esențial și un pachet de sprijin concret: posturi reale, infrastructură adecvată, locuire, transport, mentorat și un traseu clar de carieră, astfel încât obligația să nu devină descurajantă pentru tineri. „Trebuie să existe un pachet de sprijin obligatoriu, cu posturi reale, cu o infrastructură rezonabilă, cu locuire, transport, mentorat, traseu de carieră, ca această obligație să nu devină contraproductivă”. Ideea, susținută și la Cluj În același sens s-a exprimat și rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Anca Buzoianu, care a declarat că ideea avansată de premier este legitimă și merită discutată serios, cu reguli clare și aplicabile. Potrivit acesteia, subiectul trebuie tratat ca o politică publică amplă, care să echilibreze nevoia sistemului de sănătate cu drepturile profesionale ale medicilor. „Nu vorbim doar despre bugete, ci și despre accesul real al pacienților la servicii medicale, mai ales în zonele unde deficitul este deja critic. De aceea, o perioadă minimă de practică în România, după un parcurs educațional finanțat de stat, poate fi o soluție corectă, cu condiția să fie însoțită de măsuri care fac această obligație realistă și echitabilă”, a spus aceasta.
A doua opinie medicală, decontată de stat: legea care ar putea schimba sistemul de sănătate în România
Cîmpean a explicat că, în fața unui diagnostic grav sau a unei intervenții chirurgicale majore, pacientul se simte vulnerabil. Până acum, mulți români își căutau singuri a doua opinie, suportând costuri ridicate sau pierzându-se în birocrație. „Dragi colegi, am inițiat această lege alături de colegul de la UDMR, domnul deputat Levente Voș, căruia îi mulțumesc pentru această propunere. Modificarea Legii drepturilor pacientului aduce sistemul medical mai aproape de standardele europene și, mai ales, mai aproape de nevoile cetățenilor. Orice pacient, în fața unui diagnostic grav sau a unei intervenții chirurgicale majore, se simte vulnerabil. A doua opinie medicală nu va mai fi un privilegiu al celor care își permit clinici private, ci un drept decontat de sistemul de asigurări de sănătate. Reducem riscul erorilor, evităm intervențiile chirurgicale inutile și economisim resurse pe termen lung. Vă invit, dragi colegi, să votăm pentru această lege”, a declarat Cîmpean. Deputatul a amintit că țări precum Germania sau Marea Britanie aplică de ani de zile acest mecanism ca instrument de control al calității, oferind pacienților siguranță profesională fără a crea neîncredere în medicul curant. Cîmpean a subliniat că va urmări aplicarea efectivă a legii și impactul ei asupra sistemului medical, pentru ca România să devină un sistem mai uman, mai sigur și mai corect.
9 gustări de seară recomandate de nutriționiști pentru un somn odihnitor
Gustările de seară nu trebuie să îți afecteze obiectivele de sănătate. Specialiștii spun că alegerea potrivită poate îmbunătăți calitatea somnului. Opțiunile echilibrate pot stabiliza glicemia și susține relaxarea peste noapte, potrivit TastingTable. Cireșe amare Cireșele amare sunt bogate în melatonină naturală, hormonul care reglează somnul. Ele conțin și triptofan și antioxidanți cu efect antiinflamator. Experții recomandă ½ până la 1 cană de cireșe sau 120–240 ml de suc. Fistic, nuci și semințe de dovleac Aceste nuci și semințe conțin melatonină, magneziu și grăsimi sănătoase. Magneziul ajută la relaxarea mușchilor și calmarea sistemului nervos. Se recomandă porții mici pentru a evita excesul caloric înainte de culcare. Iaurt grecesc sau brânză cottage Aceste produse lactate conțin proteina cazeină, care se digeră lent. Calciul susține transformarea triptofanului în melatonină. Este indicată o porție moderată cu aproximativ o oră înainte de somn. Kiwi Kiwi conține antioxidanți și compuși care susțin producția de serotonină. Studiile leagă consumul de kiwi de îmbunătățirea instalării și duratei somnului. Un kiwi consumat cu 30–60 de minute înainte de culcare este suficient. Unt de migdale Untul de migdale furnizează magneziu, proteine și grăsimi sănătoase. Acești nutrienți ajută la stabilizarea glicemiei peste noapte. Specialiștii recomandă limitarea cantității la aproximativ o lingură. Edamame fiert Edamame este bogat în triptofan, magneziu și potasiu. Acești nutrienți susțin relaxarea musculară și producția hormonilor somnului. O cană consumată cu una-două ore înainte de culcare este potrivită. Banane Bananele furnizează potasiu, magneziu și vitamina B6. Acești nutrienți sprijină relaxarea musculară și producția de serotonină. Se recomandă o banană medie cu cel puțin o oră înainte de somn. Lapte auriu Lapte auriu combină laptele cald cu turmeric și nucșoară. Nucșoara conține compuși care favorizează calmul și relaxarea. O porție mică, de 180–240 ml, înainte de culcare poate susține somnul. Supă de oase Supa de oase conține glicină, un aminoacid asociat cu un somn mai bun. Glicina poate îmbunătăți calitatea somnului și reduce oboseala de a doua zi. Experții recomandă ½ până la 1 cană pentru a evita trezirile nocturne. Nutriționiștii subliniază importanța moderației și a echilibrului nutritiv seara. Alegerea alimentelor bogate în proteine și magneziu poate favoriza un somn mai profund.
Ce au în comun cei care au copilărit în anii `80 și `90 și ce îi diferențiază de copiii de astăzi
Psihologii spun că cei crescuți în anii 1980 și 1990 au dezvoltat abilități mai puțin întâlnite astăzi, scrie GlobalEnglishEditing. Specialiștii leagă aceste trăsături de joaca mai liberă, supravegherea redusă și tehnologia limitată. Cercetătorii susțin că stilurile moderne de parenting pot reduce, fără intenție, oportunitățile de dezvoltare. 1. Independență reală și autonomie Copiii anilor ’80 și ’90 mergeau adesea singuri la școală sau făceau cumpărături. Aceste provocări zilnice le-au consolidat încrederea și autonomia practică. Studiile arată că independența timpurie îmbunătățește gestionarea stresului și performanțele școlare. Astăzi, copiii sunt mai supravegheați, având mai puține ocazii să-și dezvolte autonomia. 2. Abilități mai bune de rezolvare a problemelor Proiectele realizate fără supraveghere directă încurajau învățarea prin încercare și eroare. Fără smartphone-uri, copiii experimentau și găseau soluții singuri. Cercetările leagă rezolvarea eficientă a problemelor de încredere crescută și comportament echilibrat. Intervenția constantă a adulților poate reduce reziliența în fața obstacolelor. 3. Comunicare față în față mai eficientă Înaintea smartphone-urilor, interacțiunile aveau loc în persoană sau prin apeluri telefonice. Copiii învățau natural să citească tonul, limbajul corpului și indiciile emoționale. Studiile arată că interacțiunea directă dezvoltă empatia și inteligența emoțională. Mediile dominate de ecrane reduc exercițiul social neintermediat. 4. Creativitate stimulată de plictiseală Timpul nestructurat îi obliga pe copii să inventeze jocuri și lumi imaginare. Neuroștiința arată că plictiseala stimulează inovația și gândirea creativă. Copiii moderni au mai puține momente de inactivitate din cauza stimulării digitale constante. 5. Competență fizică și evaluarea riscurilor Cățăratul în copaci sau mersul pe bicicletă dezvoltau evaluarea riscurilor. Cercetătorii spun că „joaca riscantă” supravegheată îmbunătățește judecata și sănătatea mintală. Deși siguranța a crescut, explorarea fizică independentă este mai limitată astăzi. 6. Relații mai solide între copii Conflictele erau rezolvate fără medierea adulților în timpul jocului liber. Copiii dezvoltau abilități de negociere și compromis prin interacțiune directă. Studiile asociază gestionarea conflictelor între egali cu reziliența socială pe termen lung. 7. Capacitate mai mare de concentrare Distragerile reduse permiteau concentrarea asupra unei singure activități ore întregi. Cercetările educaționale leagă atenția susținută de performanța academică. Întreruperile digitale fac astăzi concentrarea profundă tot mai dificilă. 8. Reziliență prin consecințe reale Consecințele naturale, precum temele uitate, îi învățau responsabilitatea. Psihologii explică faptul că reziliența se dezvoltă prin provocări gestionabile. Parentingul excesiv de protector poate limita aceste experiențe formative. 9. Răbdare și capacitatea de a amâna recompensa Copiii așteptau difuzarea emisiunilor sau accesul la bibliotecă. Studiile arată că amânarea recompensei prezice succesul pe termen lung. Accesul digital instant poate reduce toleranța la incertitudine. Specialiștii afirmă că aceste puncte forte nu sunt relicve ale trecutului. Copiii au nevoie în continuare de independență, reziliență și creativitate. Psihologii sugerează că libertatea echilibrată poate ajuta la redobândirea acestor abilități.
Covidul de lungă durată ar putea declanșa modificări cerebrale similare cu Alzheimer, arată un nou studiu
Pentru majoritatea pacienților, COVID-19 este o boală ușoară, care durează una-două săptămâni. Pentru unii însă, simptomele persistă mult după faza acută. Atunci când manifestările continuă la patru săptămâni de la debut, medicii vorbesc despre „Long Covid” sau Covid de lungă durată. Noi cercetări sugerează că Covid de lungă durată ar putea declanșa modificări cerebrale asemănătoare cu cele din stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, scrie TheIndependent. Oamenii de știință estimează că aproximativ 20 de milioane de americani au fost diagnosticați cu Covid de lungă durată. Afecțiunea include simptome care persistă mai mult de trei luni după infectare. Printre simptomele frecvente se numără oboseala, durerile musculare persistente, „ceața mentală”, amețelile, depresia, senzatia de lipsa de aer și pierderea mirosului sau gustului. Inflamația cerebrală și o barieră protectoare esențială Cercetătorii de la Universitatea din New York Langone Health au analizat modul în care Covidul de lungă durată afectează creierul. Ei s-au concentrat asupra plexului coroid, o structură care produce lichid cefalorahidian. Acest lichid protejează creierul și măduva spinării, elimină deșeurile și transportă nutrienți. Plexul coroid acționează și ca o barieră protectoare în interiorul creierului. Studiul a arătat că pacienții cu Covid de lungă durată aveau un plex coroid cu aproximativ 10% mai mare. Un plex coroid mărit este asociat cu inflamația cronică și neurodegenerarea. Acesta a fost corelat și cu biomarkeri identificați în boala Alzheimer progresivă. Rezultatele studiului și impactul cognitiv Cercetarea a urmărit 86 de pacienți cu Covid de lungă durată și simptome neurologice. Au fost incluși și 67 de pacienți vindecați de Covid și 26 de persoane sănătoase. Participanții cu Covid de lungă durată au obținut scoruri cu 2% mai mici la un test cognitiv. Cercetătorii cred că răspunsurile imune persistente pot îngroșa vasele de sânge din creier. Autorul principal, dr. Yulin Ge, a declarat că inflamația ar putea afecta această barieră cerebrală critică. El a precizat că mărirea plexului ar putea semnala un declin cognitiv similar Alzheimer în viitor. Întrebări rămase și pașii următori Cercetătorii spun că nu se știe încă dacă aceste modificări sunt reversibile. Echipa analizează datele de monitorizare pentru a evalua efectele cognitive pe termen lung. Oamenii de știință speră să stabilească dacă aceste schimbări pot anticipa un declin cognitiv persistent.
Jocurile mentale ar putea reduce riscul de Alzheimer
În mod surprinzător, nu memoria sau sarcinile de rezolvare a problemelor au mișcat acul, ci un joc interactiv computerizat care testa capacitatea de a recunoaște două imagini separate în secvențe din ce în ce mai rapide, potrivit CNN. Jocul îi prezintă utilizatorului unul dintre cele două vehicule într-un deșert, oraș sau teren agricol. Apoi, un indicator Ruta 66 apare pentru scurt timp de-a lungul periferiei, înconjurat de indicatoare rutiere suplimentare care distrag atenția. Pentru a face antrenamentul cu precizie, jucătorul trebuie să dea clic pe mașina sau tractorul corect și pe locația indicatorului Ruta 66. Pe măsură ce jucătorii se perfecționează, imaginile dispar din ce în ce mai repede. „Este ceea ce numim o sarcină de atenție divizată în care nu ai o strategie conștientă despre cum să te îmbunătățești”, a declarat Dr. Marilyn Albert, coautoarea studiului, profesor de neurologie la Facultatea de Medicină a Universității Johns Hopkins și directoare a Centrului de Cercetare a Boalei Alzheimer Johns Hopkins din Baltimore. „Pur și simplu încerci tot ce poți să-ți împarți atenția”, a spus ea. „A fost și adaptiv, în sensul că, pe măsură ce oamenii se descurcau mai bine, devenea mai greu.” Inițiat în 1998, studiul ACTIVE (Advanced Cognitive Training for Independent and Vital Elderly) a testat trei tipuri de antrenament cognitiv pe peste 2.800 de voluntari cu o vârstă medie de 74 de ani. Voluntarii nu sufereau de demență la început și trăiau independent în șase comunități din Statele Unite. Un al patrulea grup, care nu a primit niciun antrenament, a servit drept grup de control.