Etichetă: Sănătate

Mici schimbări cu un impact mare: Un cardiolog recomandă trei fructe pentru seară

Somnul corect este esențial pentru o sănătate bună, iar alimentația din ultimele ore ale zilei joacă un rol mai important decât credem. Pe lângă activitățile liniștite și evitarea băuturilor stimulante, alegerea fructelor potrivite poate face diferența, iar un cardiolog spune exact ce fructe să alegi, potrivit El Economista. „Acestea sunt cele trei fructe care se potrivesc cel mai bine seara, când obiectivul este să nu se modifice nivelul de glucoză sau de insulină”, explică Rojas. „Vrei să îmbunătățești somnul, atât de important pentru inima noastră”. Kiwi – vitamina C și adormire mai ușoară Prima recomandare a cardiologului este kiwi. Fructul are un conținut ridicat de vitamina C, precursor al serotoninei, și un indice glicemic foarte scăzut. Studiile științifice l-au asociat cu o adormire mai ușoară și o calitate mai bună a somnului. Vitamina C din kiwi joacă și un rol important în susținerea sistemului imunitar, mai ales în perioadele cu virusuri și răceli frecvente. Afinele – antiinflamatoare care protejează inima A doua opțiune sunt fructele roșii, în special afinele. Sunt bogate în polifenoli cu efect antiinflamator, care protejează inima. Un avantaj important: „nu generează vârfuri de glucoză și nici nu activează sistemul nervos noaptea”, potrivit cardiologului. Mărul cu coajă – sațietate fără a deranja somnul Al treilea fruct recomandat este mărul, „de preferință bine spălat, cu coajă”. Conținutul ridicat de pectină – o fibră solubilă – încetinește digestia și oferă senzație de sațietate pentru mai mult timp. Nu interferează cu somnul și permite trezirea „cu mult mai puțină foame”. Ce fructe trebuie evitate seara Rojas recomandă limitarea fructelor cu conținut ridicat de zaharuri: banane, struguri, mango sau ananas. Acestea cresc răspunsul insulinic și pot fragmenta odihna. Rezultatul: deși ai dormit, dimineața te simți epuizat, iar inima are de suferit. „Mici schimbări cu un impact mare asupra sănătății tale”, concluzionează cardiologul.

Pare desprins dintr-un science fiction: noile tratamente de imunoterapie care elimină cancerul

Dacă totul funcționează corect, aceasta ar trebui să includă și celulele care au devenit canceroase, dar care uneori se sustrage sau ocolește acest sistem, ducând la o creștere necontrolată și periculoasă. Se ascund la vedere, devenind imposibil de distins de celulele sănătoase care le înconjoară, scrie BBC. Scopul imunoterapiei este de a demasca celulele canceroase, astfel încât sistemul imunitar să le poată recunoaște pentru ceea ce sunt. Aceasta întărește apărarea organismului, astfel încât acesta să poată localiza și distruge celulele canceroase, cu rezultate potențial incredibile. Cum combate imunoterapia cancerul astăzi Două dintre cele mai cunoscute forme de imunoterapie sunt terapiile cu celule T receptorilor antigenici himerici (CAR-T) și inhibitorii punctelor de control imun. Terapiile cu celule CAR-T implică extragerea celulelor T (celulele imune extrem de specifice care urmăresc și elimină invadatorii străini) din sângele unui pacient, modificarea lor în laborator, astfel încât acestea să poată localiza și ataca celulele canceroase și apoi reintroducerea acestor celule T îmbunătățite în organism. În prezent, aceste terapii sunt utilizate pentru tratarea cancerelor hematologice. Inhibitorii punctelor de control imunitar, pe de altă parte, sunt medicamente care dezactivează un comutator „oprit” încorporat în sistemul imunitar. Această măsură de protecție servește unui scop important: prevenirea răspunsurilor imune excesiv de agresive care afectează celulele sănătoase. Cu toate acestea, unele celule canceroase pot comuta la acest comutator, determinând celulele T să își reducă garda și să scape de detectare. Inhibitorii împiedică acest lucru, permițând celulelor T să identifice celulele canceroase ca o amenințare și să lanseze un atac împotriva lor. Oamenii de știință pionieri ai acestei inovații au câștigat Premiul Nobel în 2018, iar astăzi aceste medicamente sunt utilizate pentru a trata o mare varietate de tipuri de cancer. Totuși, ambele metode au limitări. Deși cercetările continuă, oamenii de știință se străduiesc să facă terapiile CAR-T eficiente împotriva tumorilor solide (spre deosebire de cancerele hematologice), care reprezintă peste 90% din noile diagnostice. În plus, este un tratament costisitor a cărui administrare necesită o investiție mare de timp și resurse. Pe de altă parte, inhibitorii punctelor de control imunitar pot avea un „caleidoscop de efecte secundare”, spune Samra Turajlic, medic oncolog la Institutul Francis Crick din Londra. Acest lucru este cauzat de faptul că întrerupătoarele sistemului imunitar împiedică organismul să atace propriile țesuturi; prin urmare, îndepărtarea lor poate pune în pericol atât celulele sănătoase, cât și tumorile în sine. Conform Institutului Național al Cancerului din SUA, cele mai frecvente efecte secundare includ erupții cutanate, diaree și oboseală, iar în cazuri rare, acestea pot provoca inflamații ale ficatului, inimii și rinichilor. Acest lucru ar putea fi util dacă medicamentul reușește să controleze un cancer agresiv, deși nu funcționează întotdeauna așa. O problemă fundamentală, subliniază Turajlic, este că nicio imunoterapie nu este eficientă la 100% dintre pacienți din diverse motive, de la structura tumorii – care poate împiedica accesul sistemului imunitar – până la caracteristicile celulelor imune în sine. În general, între 20% și 40% dintre pacienți răspund la imunoterapie. Aceasta înseamnă că un număr mare – majoritatea – se expun efectelor secundare, precum și timpului pierdut și speranțelor spulberate, fără a obține beneficii semnificative. Abordări multifațetate Cum pot beneficia mai mulți pacienți de imunoterapie? Cercetătorii abordează această problemă din mai multe perspective. Cercetările lui Wargo, deși preliminare, sugerează că pacienții care urmează diete bogate în fibre pot obține rezultate mai bune datorită modificărilor microbiomului intestinal care ar influența atât sistemul imunitar, cât și tumora. Alte cercetări surprinzătoare indică faptul că statinele – medicamente ieftine și ușor disponibile pentru scăderea colesterolului – ar putea spori efectele imunoterapiei prin modificări neașteptate în comunicarea celulară. Chiar și momentul administrării tratamentului ar putea fi relevant: studii recente sugerează că pacienții care primesc doza dimineața devreme obțin rezultate mai bune decât cei tratați ulterior. Combinarea imunoterapiei cu alte tratamente pentru cancer, cum ar fi radioterapia sau terapia cu ultrasunete, ar putea fi o altă modalitate de a crește ratele de răspuns. „Radiațiile pot, de fapt, să facă tumora vizibilă pentru sistemul imunitar”, explică Sandra Demaria de la Centrul Medical Weill Cornell, care a cercetat această abordare combinată. Ecoterapia – care folosește unde sonore de înaltă frecvență pentru a ataca tumorile – ar putea obține același efect. Alți cercetători profită de capacitățile de personalizare ale imunoterapiei pentru a atribui cu atenție fiecărui pacient tratamentul cel mai potrivit pentru cazul său. Medicina personalizată generează un mare entuziasm în numeroase discipline, dar Knudsen subliniază că este deosebit de importantă în oncologie, având în vedere eterogenitatea bolii. „Cancerul nu este o singură boală. Este vorba despre 200 de boli diferite, toate cu origini diferite și, prin urmare, necesitând tratamente diferite”, spune directorul executiv al Institutului Parker pentru Imunoterapia Cancerului. Chiar și doi pacienți cu exact același tip și stadiu de cancer pot suferi de boli diferite la nivel celular. „Acest domeniu se află într-un moment de cotitură”, subliniază Demaria. Și afirmă că „acum putem trece la un model în care tratăm nu cancerul în sine, ci pacientul”. Oamenii de știință de la Centrul de Cancer Memorial Sloan Kettering au testat deja o strategie promițătoare bazată pe constatarea că tumorile cu un profil genetic specific tind să răspundă favorabil la inhibitorii punctelor de control imun, cum ar fi dostarlimab . În două studii clinice la scară mică, efectuate în 2022 și 2024 pentru tratamentul cancerelor rectale cu acest profil, tratamentul a reușit eradicarea completă a tumorilor. Ulterior, echipa și-a extins cercetarea pentru a include 117 pacienți cu diverse tipuri de tumori – inclusiv cele ale esofagului, vezicii urinare și stomacului – care au prezentat aceeași semnătură genetică. Dintre cele 103 persoane care au finalizat ciclul de tratament, 84 – inclusiv Sideris – au înregistrat dispariția totală a tumorilor; iar dintre acestea, doar două au necesitat o intervenție chirurgicală suplimentară. Cercetătorii de la MD Anderson au raportat rezultate similare cu o abordare care utilizează un inhibitor diferit al punctelor de control imunitar. De asemenea, alte grupuri au arătat că, chiar dacă pacienții ajung să fie supuși unei intervenții chirurgicale, rezultatele lor pot fi mai bune – cel puțin în unele cazuri

Noua formă de diabet despre care aproape nimeni nu vorbește: diabetul de tip 5

Organizația solicită acum altor autorități internaționale, inclusiv OMS, să adopte aceeași clasificare, scrie Science Alert. Diabetul de tip 5, cunoscut anterior sub denumirea de „diabet asociat malnutriției” (MRDM), ar putea afecta până la 25 de milioane de persoane la nivel global, în special în țările cu venituri mici și medii, unde insecuritatea alimentară și accesul limitat la servicii medicale sunt probleme majore. Istoria controversată a diabetului de tip 5 și revenirea diabetului de tip 5 Această formă de diabet a fost descrisă pentru prima dată în 1955, în Jamaica, dar a fost ulterior neglijată. Deși OMS a recunoscut temporar afecțiunea în anii ’80, lipsa dovezilor clare a determinat retragerea clasificării în 1999. Timp de decenii, comunitatea științifică a dezbătut dacă diabetul de tip 5 există cu adevărat, iar lipsa unui consens a blocat cercetarea și accesul pacienților la tratamente sigure. Cum diferă diabetul de tip 5 de alte forme de diabet Spre deosebire de diabetul de tip 1 (autoimun), diabetul de tip 2 (rezistență la insulină), diabetul de tip 3c (afectare pancreatică) sau diabetul gestațional, diabetul de tip 5 este cauzat de deficiențe nutriționale severe, mai ales în copilărie. Studiile recente arată că pacienții cu diabet de tip 5 sunt parțial deficitari în insulină, dar rămân sensibili la aceasta, ceea ce face ca tratamentele standard să fie uneori ineficiente sau chiar periculoase. Endocrinologul Meredith Hawkins, una dintre principalele voci care au susținut recunoașterea diabetului de tip 5, avertizează că tratamentele greșite, în special administrarea excesivă de insulină, pot provoca hipoglicemie severă, uneori fatală, mai ales în zonele afectate de foamete. IDF a creat în 2025 un grup de lucru dedicat diabetului de tip 5, care va elabora criterii de diagnostic, ghiduri terapeutice și un registru global de cercetare. Perspective globale asupra diabetului de tip 5 Deși este mai frecvent în Asia și Africa, diabetul de tip 5 nu este limitat la aceste regiuni. Creșterea subnutriției în America Latină și Caraibe sugerează că această boală ar putea deveni o problemă globală majoră. Specialiștii subliniază că doar prin recunoaștere oficială, cercetare susținută și politici publice coerente pot fi salvate vieți.

Aproape 2 miliarde de oameni ar putea suferi de boli hepatice metabolice până în 2050

Bolile hepatice asociate cu disfuncțiile metabolice sunt în plină expansiune la nivel global și ar putea afecta până la 1,8 miliarde de oameni până în anul 2050, arată un amplu studiu internațional publicat în revista Lancet Gastroenterology & Hepatology, relatează The Guardian. Afecțiunea principală analizată, steatoza hepatică asociată cu disfuncția metabolică (MASLD), cunoscută anterior ca ficat gras non-alcoolic, este deja una dintre cele mai frecvente boli hepatice din lume. Creștere accelerată în ultimele decenii Potrivit cercetării, în 1990 aproximativ 500 de milioane de oameni sufereau de această boală. Până în 2023, numărul a ajuns la 1,3 miliarde – o creștere de 143% în doar trei decenii. În prezent, aproximativ 16% din populația globală, adică una din șase persoane, este afectată. Estimările indică o continuare a acestui trend: până în 2050, numărul cazurilor ar putea crește cu încă 42%. Stilul de viață, principalul factor de risc Specialiștii atrag atenția că extinderea bolii este strâns legată de schimbările stilului de viață. Nivelurile ridicate ale glicemiei, obezitatea și fumatul sunt principalii factori de risc, iar legătura cu diabetul de tip 2 este puternică. Creșterea populației globale contribuie, de asemenea, la amplificarea fenomenului. Cine este cel mai afectat Datele arată că boala este mai frecventă la bărbați și atinge cele mai mari rate de prevalență la persoanele în vârstă, în special între 80 și 84 de ani. Cu toate acestea, cele mai multe cazuri se regăsesc în rândul adulților mai tineri: bărbați între 35 și 39 de ani și femei între 55 și 59 de ani, ceea ce indică o extindere îngrijorătoare a afecțiunii în populația activă. Diferențe regionale și creșteri semnificative Unele regiuni, precum Africa de Nord și Orientul Mijlociu, înregistrează rate mult mai ridicate decât media globală. În același timp, creșteri semnificative au fost observate în numeroase țări dezvoltate. În Regatul Unit, prevalența a crescut cu 33% între 1990 și 2023, cea mai mare creștere din Europa de Vest. În Australia, creșterea a fost de 30%, iar în Statele Unite de 22%. Boală tăcută, dar cu riscuri grave MASLD este adesea asimptomatică, ceea ce înseamnă că multe persoane nu știu că suferă de această afecțiune. De regulă, este descoperită întâmplător, în urma unor analize efectuate din alte motive. Atunci când apar, simptomele pot include oboseală severă, stare generală de rău și disconfort în zona ficatului. Deși impactul global asupra sănătății – măsurat în ani de viață pierduți – s-a menținut relativ stabil, datorită progreselor în tratament, creșterea numărului de cazuri ridică îngrijorări serioase. Un număr tot mai mare de persoane riscă să dezvolte complicații severe, precum ciroza sau cancerul hepatic. Apel la acțiune globală Autorii studiului, coordonat de Institutul pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății din cadrul Universității Washington, avertizează că fenomenul trebuie tratat ca o prioritate globală de sănătate. Aceștia subliniază necesitatea unor politici publice, campanii de conștientizare și intervenții preventive, în special în rândul populației tinere, pentru a limita impactul pe termen lung. În multe cazuri, boala poate fi prevenită sau controlată prin modificări ale stilului de viață, ceea ce face ca prevenția să joace un rol esențial în combaterea acestei epidemii tăcute.

UMF Carol Davila din București este lider național în cercetare

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București ocupă primul loc în România în ceea ce privește cercetarea, potrivit ediției 2026 a clasamentului internațional SCImago Institutions Rankings (SIR), potrivit unui comunicat al instituției. Performanța vine în urma evaluării a 52 de universități și organizații de cercetare din țară și confirmă poziția de lider a UMFCD în domeniul științelor medicale. Rezultate solide în clasamentele pe specialități Universitatea bucureșteană a obținut rezultate remarcabile și în clasamentele pe specialități din domeniul Medicină: Locul I în 14 specialități, printre care anatomie, cardiologie, chirurgie, dermatologie, epidemiologie, gastroenterologie, obstetrică-ginecologie, oftalmologie, ORL, patologie, medicină pulmonară, radiologie și reumatologie; Locul al II-lea în două specialități: anestezie și terapie intensivă, respectiv sănătate publică; Locul al III-lea în patru domenii: boli infecțioase, oncologie, pediatrie și psihiatrie. Rector: investițiile în cercetare dau rezultate Rectorul universității, Viorel Jinga, a declarat că această performanță reflectă efortul colectiv al întregii comunități academice și eficiența investițiilor în cercetare. „Acest rezultat reflectă nivelul ridicat al activității de cercetare, calitatea corpului academic și contribuția constantă a UMFCD la dezvoltarea științelor medicale, atât la nivel național, cât și internațional”, a transmis acesta. Ce este clasamentul SCImago SCImago Institutions Rankings este un clasament internațional realizat anual, care evaluează instituțiile de învățământ superior și de cercetare în funcție de performanța în cercetare, inovare și impact societal. Prin poziționarea pe primul loc la nivel național, UMF „Carol Davila” își consolidează statutul de instituție de referință în medicina românească și își întărește vizibilitatea pe plan internațional.

Pizza, pui și orez, cele mai periculoase resturi de mâncare

Consumul resturilor de mâncare este un obicei practic și economic. Puțini știu însă că depozitarea greșită poate transforma un prânz de ieri într-o sursă serioasă de intoxicație. Problema apare adesea nu în momentul gătitului, ci ulterior. De ce sunt periculoase pizza, puiul și orezul Pizza este riscantă nu doar din cauza toppingurilor, ci și a condimentelor uscate, care pot conține agenți patogeni. Dacă stă prea mult la temperatura camerei, bacteriile se înmulțesc rapid. Puiul se alterează deosebit de repede. Conținutul ridicat de apă, nutrienții abundenți și aciditatea scăzută creează condiții ideale pentru bacterii. Chiar și o cantitate mică de carne insuficient gătită poate reprezenta un risc. Orezul este poate cel mai înșelător dintre toate. Sporii bacteriilor pot supraviețui procesului de gătire și se activează ulterior în condiții favorabile. Preparatele cu orez pot fi păstrate cel mult o zi. Cât timp poți păstra resturile în frigider Fiecare aliment are un termen diferit de siguranță. Pizza refrigerată corespunzător poate fi consumată în două zile. Puiul se poate păstra cel mult trei zile la frigider. Orezul trebuie consumat în maxim 24 de ore. Conservele deschise cu conținut scăzut de aciditate rezistă până la trei zile. Regula esențială este să pui resturile la frigider în cel mult două ore de la preparare. Răcirea nu distruge bacteriile, dar le încetinește înmulțirea. Pericolul invizibil din farfurie Una dintre cele mai mari capcane este că alimentele alterate nu arată și nu miros întotdeauna suspect. Aspectul și mirosul pot fi înșelătoare, în timp ce mâncarea conține deja o cantitate periculoasă de agenți patogeni. De aceea, experții recomandă să nu te bazezi pe simțuri atunci când evaluezi siguranța unui rest de mâncare. Dacă există dubii cu privire la cât timp a stat sau cum a fost depozitat, este mai sigur să îl arunci. Regulile simple care previn intoxicațiile Experții subliniază că majoritatea intoxicațiilor alimentare sunt consecința unor greșeli banale și ușor de evitat. Răcește rapid mâncarea gătită și păstreaz-o acoperită în frigider. Consumă resturile cât mai repede. Acordă atenție specială puiului, unde riscul este cel mai ridicat. Intoxicația alimentară poate apărea rapid și poate provoca simptome grave. Prevenția costă câteva minute de atenție suplimentară, conchid specialiștii citați de Science Alert.

Inspirată din boala unui copil: o platformă AI îi ajută pe pacienții cu boli rare să se descurce mai ușor și să obțină mai repede tratament

Totul a început în 2017, când fiica cea mică a antreprenoarei americane Nasha Fitter a fost diagnosticată cu sindromul FOXG1, o afecțiune genetică rară, despre care existau foarte puține date și aproape niciun ghid clar pentru pentru pacienți și familiile lor. „Nu se făcea aproape nimic. Răspunsurile la întrebările mele de zi cu zi erau haotice… practic, intram pe Facebook și speram că cineva îmi răspunde acolo”, a povestit ea, citată de CNBC. Diagnostic fără răspunsuri Diagnosticul a venit la pachet cu un verdict descurajant: fără tratament, fără cercetări în desfășurare și fără un plan clar pentru viitor. Pentru multe familii aflate în situații similare, rolul de „navigator” al sistemului medical ajunge să fie preluat de părinți. „În bolile rare, un părinte petrece, în medie, 53 de ore pe săptămână în îngrijire suplimentară”, a explicat Farid Vij, cofondator al Citizen Health, aplicația care îi ajută pe pacienții cu boli rare să își gestioneze îngrijirea și să navigheze în sistemul medical. „Cel mai important lucru pe care îl poți avea este cineva care să fie de partea ta”, spune Farid Vij, referindu-se la necesitatea unui sprijin real pentru pacienții cu boli rare. Ideea unui „sprijin” digital Pentru a schimba această realitate, Nasha Fitter a pus bazele unei fundații de cercetare dedicate bolii fiicei sale. Dar a realizat rapid că problema este mai largă: modul în care pacienții cu boli rare găsesc informații și sprijin este fragmentat și ineficient. În 2023, împreună cu Vij, a lansat Citizen Health, platforma care folosește inteligența artificială pentru a deveni un fel de „avocat” al pacientului. Practic, aplicația poate programa consultații, poate gestiona contestații la asigurări, poate semnala probleme din dosarul medical și poate conecta pacienții cu alții aflați în situații similare. „Îți dă înapoi o parte din timp, dar și rezultate mai bune pentru pacienți, pentru că înveți din experiența întregii comunități”, spune dezvoltatorii săi. Problemă ignorată de sistem Inteligența artificială a început să fie folosită tot mai mult în medicină, însă în cazul bolilor rare apare o limită majoră: lipsa datelor. „Nu există cercetare, nu există terapii aprobate. Chiar și cei mai buni experți au văzut doar câțiva pacienți în toată cariera lor”, au explicat creatorii platformei. În lipsa unor surse oficiale, multe familii ajung să caute răspunsuri pe rețele sociale, fără să știe dacă informațiile sunt corecte. Mii de pacienți înscriși Platforma încearcă să rezolve această problemă prin construirea unei rețele de date: dosare medicale, informații genetice și experiențe ale pacienților, colectate cu acordul acestora. Până acum, peste 8.000 de pacienți s-au înscris, fiind acoperite peste 350 de boli rare, iar peste 16 companii farmaceutice folosesc datele pentru cercetare. „Am reușit să reducem timpul necesar pentru a aduce terapiile la pacienți cu 30%-50%”, spun dezvoltatorii. Impact real, dincolo de tehnologie Pentru mama fetiței diagnosticată cu sindromul care afectează dezvoltarea creierului, proiectul nu este doar unul tehnologic, ci unul profund personal. Ea folosește platforma inclusiv pentru îngrijirea propriei fiice. „Este o schimbare majoră pentru pacient – te ajută să iei decizii mai bune zi de zi”, spune antreprenoarea. În cadrul fundației pe care a creat-o, datele pacienților cu sindrom FOXG1 au schimbat modul de abordare al bolii: accentul nu a mai fost pus doar pe convulsii, ci și pe problemele de mișcare ale copiilor. Mai mult, autoritățile au permis utilizarea datelor reale ale pacienților în locul unui grup placebo, ceea ce a eliminat o etapă costisitoare de testare. Economia estimată se ridică la aproximativ 80 de milioane de dolari. Ajutor pentru viitorii pacienți Pentru fondatoare, cel mai important rezultat nu este tehnologia în sine, ci impactul asupra altor familii. „Cea mai mare realizare este că următorul pacient care primește acest diagnostic va avea o viață mult mai ușoară”, spune Fitter.

Primele raze de soare, mai periculoase decât crezi. Ce spune medicul despre pielea care iese din iarnă”

Expunerea la soare are efecte clare asupra sănătății. Cincisprezece până la douăzeci de minute dimineața sau la sfârșitul după-amiezii sunt suficiente pentru a produce vitamina D. Aceasta este esențială pentru oase, sistemul imunitar și cel neurologic. Pentru a o sintetiza eficient, trebuie expuse mâinile și antebrațele. Lumina solară reglează și ritmul circadian. Rezultatul: somn mai bun și stare de spirit îmbunătățită după lunile mohorâte de iarnă. Medicul atrage însă atenția asupra unui risc ignorat frecvent. „Pielea iese din iarnă și poate fi ușor agresată de acest soare”, explică Vincent Valinducq în emisiunea „Bonjour! La Matinale TF1„. Primele raze sunt uneori mai agresive tocmai pentru că pielea nu este obișnuită cu ele. Indicele UV este deja ridicat pentru această perioadă. Meteorologul Ange Noiret indică valori între 2 și 4 în jumătatea nordică a Franței. În zona centrală, indicele se apropie de 5. În sud ajunge la 5-6, nivel considerat semnificativ. Arsuri și alergii la soare Un exces de raze UV provoacă arsuri solare – care sunt, din punct de vedere medical, arsuri reale ale pielii. Există și un alt risc mai puțin cunoscut: lucita estivală benignă. Aceasta apare de la primele expuneri la raze UVA. „Este o alergie la soare. Puteți dezvolta roșeață și mici coșuri care mâncă, mai ales la nivelul decolteului”, explică medicul. Afecțiunea este benignă și dispare în una-două săptămâni. Pentru ameliorarea simptomelor, antihistaminicele disponibile fără rețetă la farmacie sunt suficiente.

Căsătoria reduce riscul de cancer cu până la 83%

Persoanele căsătorite fac cancer mai rar, arată cel mai mare studiu făcut vreodată pe această temă. O mega-cercetare americană a analizat datele a 103 milioane de americani cu vârste între 30 și 85 de ani. Datele au fost colectate pe o perioadă de opt ani. Studiul a fost realizat sub coordonarea epidemiologului Paulo S. Pinheiro de la Universitatea din Miami. Cercetătorii au comparat incidența cancerului între persoanele căsătorite sau foste căsătorite și cele care nu s-au căsătorit niciodată. Diferențele s-au dovedit semnificative, mai ales în cazul femeilor. Femeile singure, cele mai expuse: risc cu 83% mai mare Studiul arată că diagnosticele de cancer au fost cu 83% mai frecvente în rândul femeilor care au rămas singure toată viața. În cazul bărbaților necăsătoriți, diferența față de cei căsătoriți a fost de 68%. Spre deosebire de studiile anterioare, această analiză sugerează că beneficiile majore ale căsătoriei revin în primul rând femeilor. Cercetările de până acum se concentraseră mai ales pe evoluția bolii după diagnostic, nu pe prevenție. Beneficiile cresc odată cu vârsta Asocierea dintre căsătorie și incidența mai redusă a cancerului s-a dovedit mai puternică la persoanele peste 55 de ani. Cercetătorii sugerează că beneficiile vieții de cuplu se acumulează în timp, de-a lungul anilor. Americanii incluși în studiu reprezintă peste 31% din populația totală a SUA. Este primul studiu de o asemenea amploare care analizează legătura dintre starea civilă și riscul de a dezvolta cancer. Ce tipuri de cancer sunt mai rare la persoanele căsătorite Cele mai mari diferențe au fost observate la cancerele legate de reproducerea feminină. Cancerul de endometru și cel ovarian au fost semnificativ mai puțin frecvente în rândul persoanelor căsătorite. Același lucru a fost valabil și pentru cancerele asociate consumului de tutun, inclusiv cancerul pulmonar. Cancerul de sân, tiroidian și de prostată, mai puțin influențate de statutul marital Nu toate tipurile de cancer au arătat aceeași sensibilitate la statutul de cuplu. Cancerul tiroidian, cel de sân și cel de prostată s-au dovedit mai puțin influențate de căsătorie. Cercetătorii subliniază că până acum se știa foarte puțin despre influența stării civile asupra dezvoltării cancerului. Studiul deschide noi direcții de cercetare în epidemiologia bolii.

Bacteria mâncătoare de tumori” care le devorează din interior: ce arată un nou studiu belgian

Proiectul a fost realizat de doctorandul Bahram Zargar, sub supervizarea profesorilor Brian Ingalls și Pu Chen. Bacteria aleasă este Clostridium sporogenes, prezentă în mod obișnuit în sol. Aceasta proliferează în absența completă a oxigenului, conform Il Messaggero. Cum funcționează Centrul unei tumori solide este format din celule moarte și lipsite de oxigen. Acest mediu este ideal pentru înmulțirea bacteriei. „Sporii bacterieni pătrund în tumoră, găsind un mediu bogat în nutrienți, dar lipsit de oxigen”, a explicat dr. Marc Aucoin. „Bacteria elimină tumora din organism”, a adăugat profesorul de inginerie chimică. Provocarea oxigenului Pe măsură ce bacteria se răspândește, ajunge la straturile exterioare ale tumorii. Acolo intră în contact cu oxigenul, care îi provoacă moartea. Cercetătorii au rezolvat această problemă prin modificare genetică. Au introdus în Clostridium gena unei bacterii înrudite, tolerantă la oxigen. Astfel, microorganismul poate supraviețui și în regiunile periferice ale tumorii. Controlul prin quorum sensing Gena de toleranță la oxigen nu este activă permanent. Ea se declanșează printr-un mecanism numit quorum sensing. Acesta se bazează pe semnale chimice eliberate de bacterii. Gena se activează doar când numărul de bacterii din tumoră este suficient de mare. Mecanismul previne proliferarea bacteriei în fluxul sanguin. „Am construit ceva asemănător unui circuit electric, dar din fragmente de ADN”, a explicat dr. Brian Ingalls. „Dacă sunt asamblate corect, formează un sistem previzibil”, a adăugat profesorul de matematică aplicată. Urmează studiile clinice Cercetătorii vor combina gena toleranței la oxigen cu sistemul quorum sensing într-o singură bacterie. Aceasta va fi testată pe tumori în cadrul studiilor preclinice.