Longevitatea, sub semnul întrebării: Ce determină, de fapt, cât trăim
Cât de mult trăiesc oamenii ar putea depinde într-o măsură mult mai mare de genetică decât se credea anterior, potrivit unui nou studiu din Israel, scrie Ynetnews. Cercetătorii estimează acum că genele explică aproximativ jumătate din variațiile duratei de viață, contestând decenii de ipoteze științifice. Rolul geneticii în longevitate, reevaluat Timp de ani de zile, oamenii de știință au considerat că genetica explică doar 20–25% din diferențele privind speranța de viață, unele studii recente coborând această estimare sub 10%. Noua cercetare, realizată la Institutul Weizmann pentru Știință și publicată în revista Science, sugerează că această perspectivă era incompletă. Echipa a constatat că genetica ar putea explica aproximativ 50% din durata vieții, mai ales în societățile moderne, unde mortalitatea externă este mai scăzută. Studiul a fost coordonat de doctorandul Ben Shenhav, în laboratorul profesorului Uri Alon, directorul Centrulului Sagol pentru Cercetarea Longevității. Cercetarea reia întrebări vechi despre echilibrul dintre gene și mediu în determinarea longevității. De ce studiile anterioare au subestimat genetica În mod tradițional, cercetările despre longevitate s-au bazat pe studii pe gemeni și arbori genealogici, folosind date din rândul persoanelor născute la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. În acea perioadă, decesele cauzate de infecții, accidente și violență erau frecvente. Aceste cauze externe mascau adesea similitudinile genetice, ducând la subestimarea influenței eredității. Metodele statistice clasice au avut dificultăți în separarea factorilor genetici de riscurile de mediu severe. Gemenii cu gene identice puteau muri la diferență de decenii din cauza bolilor sau rănilor, distorsionând rezultatele. Gemenii virtuali și o nouă abordare de modelare Pentru a depăși lipsa datelor istorice, cercetătorii au folosit tehnici de modelare matematică inspirate din fizică. Ei au creat „gemeni virtuali” cu parametri biologici identici, eliminând factori precum bolile și violența. Odată îndepărtate aceste riscuri externe, contribuția genetică la durata vieții a crescut semnificativ. Modelul a indicat că genetica explică aproximativ jumătate din variația longevității, concluzie susținută ulterior de date reale din Suedia, analizând gemeni născuți între 1920 și 1930. Stilul de viață rămâne important În ciuda rezultatelor puternice legate de genetică, cercetătorii subliniază că stilul de viață rămâne esențial. Chiar dacă genetica explică 50% din longevitate, cealaltă jumătate ține de nutriție, activitate fizică și condiții de trai. Studiul deschide noi direcții în cercetarea îmbătrânirii, reafirmând importanța studiilor genetice. Înțelegerea genelor protectoare ale persoanelor care ajung la vârste foarte înaintate în stare bună de sănătate ar putea duce, în timp, la tratamente care să încetinească îmbătrânirea și să prelungească viața sănătoasă.
Secretul vieții lungi: multe decese ar putea fi prevenite cu doar 5 minute pe zi
O echipă de cercetători condusă de Școala Norvegiană de Științe Sportive a analizat nivelul de activitate al peste 130.000 de persoane. A demonstrat că schimbări minime în rutina zilnică pot avea efecte majore asupra speranței de viață. Studiul arată că doar 5 minute de exerciții fizice pe zi – moderate sau intense – sau o reducere de 30 de minute a timpului petrecut în poziție șezând pot duce la o îmbunătățire semnificativă a speranței de viață. Cei sedentari au cel mai mult de câștigat Cercetarea este o veste deosebit de bună pentru persoanele în prezent mai puțin active. Cercetătorii au analizat două grupuri principale: cei 20% dintre cei mai puțin activi și restul populației, cu excepția celor mai activi. Rezultatele arată că cei care stau cel mai mult au cele mai mari șanse de a prelungi viața dacă fac schimbări în comportament. Conform modelelor statistice, adăugarea a 5 minute de activitate fizică moderată până la intensă pe zi ar putea preveni aproape 6% din decesele din grupul cel mai puțin activ. Această rată ar putea ajunge la 10% în populația generală. 30 de minute mai puțin stând jos contează Reducerea stilului de viață sedentar este la fel de esențială. Petrecerea a doar 30 de minute mai puțin pe zi stând jos este deja un pas semnificativ către menținerea unei sănătăți bune. Daniel Bailey, cercetător la Universitatea Brunel din Londra, care a analizat rezultatele în calitate de expert independent, a subliniat: „Mesajul pe care vrem să îl transmitem este că fiecare mișcare contează”. Orice creștere a activității este un prim pas Deși Organizația Mondială a Sănătății continuă să recomande 150 de minute de activitate fizică moderată până la intensă pe săptămână, orice creștere a activității fizice este un bun punct de plecare. Nu trebuie să alergați imediat un maraton – o plimbare regulată, o scurtă plimbare cu bicicleta sau orice activitate care nu implică statul jos va avea un efect pozitiv. Deși cercetarea este de natură observațională – se bazează pe estimări statistice și nu pe decenii de urmărire – rezultatele sunt demne de remarcat datorită cantității mari de date implicate.
Ceaiul poate fi benefic pentru sănătate, dar efectele depind de modul în care este consumat
Ceaiul a fost mult timp asociat cu o stare bună de sănătate, însă cercetări recente sugerează că modul de consum face o diferență esențială, scrie ScienceDaily. O amplă analiză științifică arată că consumul regulat de ceai, în special ceaiul verde, este asociat cu o sănătate cardiovasculară mai bună, un metabolism îmbunătățit și un risc mai scăzut de boli cronice. Totuși, beneficiile sunt maxime atunci când ceaiul este proaspăt preparat, nu procesat sau îndulcit excesiv. Rolul ceaiului verde în sănătatea inimii și a metabolismului Potrivit analizei, ceaiul verde se remarcă prin efectele sale protectoare asupra sistemului cardiovascular. Studiile indică faptul că poate contribui la scăderea tensiunii arteriale, la îmbunătățirea nivelului colesterolului și la reducerea riscului de boli cardiovasculare. Cercetările pe populații largi asociază, de asemenea, consumul regulat de ceai cu o mortalitate generală mai scăzută și cu rate reduse de obezitate, diabet de tip 2 și anumite tipuri de cancer. Specialiștii atribuie aceste efecte conținutului ridicat de polifenoli, în special catechine, care susțin metabolismul și ajută la reglarea greutății corporale. În cazul persoanelor cu obezitate, compușii din ceaiul verde au demonstrat îmbunătățirea unor markeri metabolici și susținerea unei scăderi moderate în greutate. Beneficii pentru sănătatea creierului și procesul de îmbătrânire Dincolo de inimă și metabolism, consumul de ceai poate sprijini și îmbătrânirea sănătoasă. Dovezile sugerează că persoanele care consumă ceai în mod regulat, în special vârstnicii, prezintă un declin cognitiv mai lent și mai puțini markeri biologici asociați cu boala Alzheimer. Catechinele din ceai pot contribui și la menținerea masei musculare, reducând pierderea musculară odată cu înaintarea în vârstă și susținând forța fizică. De ce ceaiurile procesate pot diminua beneficiile Analiza avertizează că nu toate produsele pe bază de ceai oferă aceleași avantaje. Ceaiurile îmbuteliate și ceaiurile de tip bubble tea conțin adesea zahăr adăugat, îndulcitori artificiali și conservanți, care pot contracara beneficiile naturale ale ceaiului. Consumul excesiv de zahăr este asociat cu un risc crescut de boli metabolice. Cercetătorii menționează și posibile contaminări cu reziduuri de pesticide, metale grele sau microplastice. Deși acestea nu reprezintă un risc major la un consum moderat, pot deveni relevante pentru consumatorii frecvenți pe termen lung. Ceaiul proaspăt preparat rămâne cea mai bună alegere În concluzie, ceaiul poate susține sănătatea pe termen lung și longevitatea atunci când este consumat cu moderație și în forma sa tradițională, proaspăt preparată. Alegerea ceaiului neîndulcit și limitarea variantelor procesate par esențiale pentru maximizarea beneficiilor.
Cercetătorii au găsit butonul durerilor cronice. E cât un cub de zahăr în creier
Pentru unul din cinci americani, durerea cronică este inevitabilă. Dintre cei 51 de milioane de adulți afectați, trei din patru suferă de dizabilitate. Mulți sunt incapabili să lucreze sau să funcționeze normal, scrie Daily Mail. Cercetătorii de la Universitatea Colorado din Boulder au descoperit cauza pentru care durerea devine cronică. Studiul s-a concentrat pe cortexul insular granular caudal (CGIC), un grup de celule de dimensiunea unui cub de zahăr situat adânc în creier. Această zonă procesează senzațiile corporale și comunică cu cortexul somatosenzorial primar, care percepe durerea. Cercetătorii au folosit șoareci pentru a imita durerea cronică de-a lungul nervului sciatic. Este cel mai lung nerv al corpului, de la coloana vertebrală până la picioare. Leziunile acestui nerv provoacă alodinie – atingerea devine dureroasă. Descoperirea revoluționară Folosind editarea genelor pentru a dezactiva anumite neuroni, echipa a descoperit că CGIC trimite semnale către creier pentru a spune măduvei spinării să împiedice disiparea durerii cronice. Când au inhibat celulele din calea CGIC, durerea șoarecilor a dispărut. Linda Watkins, autoarea principală, a declarat: „Dacă acest factor decizional crucial este redus la tăcere, durerea cronică nu apare. Dacă este deja prezentă, durerea cronică dispare”. Milioane de consultații medicale anual Durerea de spate, migrenele și afecțiunile articulare precum artrita sunt cele mai frecvente forme de durere cronică în SUA. Rezultă în aproape 37 de milioane de consultații medicale anual. Aproximativ unul din trei adulți cu dureri cronice declară că nu au un diagnostic clar sau o cauză evidentă. Editarea genelor a oprit durerea Cercetătorii au folosit editarea genelor pentru a suprima activitatea CGIC. Durerea a dispărut chiar și la șoarecii care suferiseră timp de câteva săptămâni – echivalentul a ani pentru un om. Jayson Ball, primul autor al studiului și om de știință la Neuralink, a declarat: „Cercetarea noastră prezintă un caz clar în care anumite căi cerebrale pot fi vizate direct pentru a modula durerea senzorială”. Speranță pentru noi tratamente Sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege relația dintre CGIC și durerea cronică la oameni. Cu toate acestea, Ball a remarcat că descoperirile pot deschide calea pentru medicamente care vizează CGIC. „Acum că avem acces la instrumente care vă permit să manipulați creierul pe baza unor subpopulații specifice de celule, căutarea de noi tratamente avansează mult mai repede”, a spus el. Studiul a fost publicat în The Journal of Neuroscience.
După rujeolă și alte boli considerate eradicate, SUA se confruntă cu un focar de tuberculoză într-o școală
Autoritățile sanitare din San Francisco au confirmat un focar activ de tuberculoză la un liceu privat, stârnind îngrijorări privind transmiterea bolii într-un mediu educațional închis, scrie SFgate. Până în prezent au fost identificate cel puțin trei cazuri, ceea ce a determinat intervenții imediate de sănătate publică și extinderea testărilor. Autoritățile sanitare lansează testări și anchetă epidemiologică Departamentul de Sănătate Publică din San Francisco investighează focarul apărut la Liceul Archbishop Riordan. Toți elevii și angajații sunt obligați să efectueze testarea pentru tuberculoză, ca parte a unui răspuns coordonat. De asemenea, a fost demarată o anchetă epidemiologică pentru identificarea persoanelor care ar fi putut fi expuse. Autoritățile au descris riscul de transmitere în școală drept „moderat” pe durata fazei de testare. Măsurile preventive includ recomandări privind purtarea măștii în interior, monitorizarea simptomelor și ajustarea temporară a anumitor activități desfășurate în spații închise. Ce trebuie știut despre transmiterea tuberculozei Tuberculoza este o boală bacteriană care afectează în principal plămânii și poate provoca simptome precum tuse persistentă, febră și pierdere în greutate. În unele cazuri, persoanele pot avea o formă latentă a bolii, fără simptome, care poate rămâne inactivă o perioadă, dar se poate transforma ulterior într-o formă contagioasă. Primul caz din școală a fost raportat la mijlocul lunii noiembrie, însă testarea a început abia în ianuarie, din cauza ritmului lent de dezvoltare al infecției. Experții subliniază că tuberculoza se transmite mai ușor în spații închise, mai ales în rândul persoanelor care petrec mult timp împreună în interior. Măsuri la nivelul școlii și îngrijorările experților Elevii și angajații trebuie să finalizeze testarea până la 20 februarie pentru a putea rămâne în campus. Cei care participă la activități indoor desfășurate în afara școlii trebuie, de asemenea, să prezinte un test negativ. Deși tuberculoza este tratabilă cu antibiotice, tratamentul poate dura câteva luni. Dr. Monica Gandhi, specialist în boli infecțioase la Universitatea din California, San Francisco, a declarat că focarele de tuberculoză sunt rare în SUA, însă a descris apariția mai multor cazuri într-o singură școală drept îngrijorătoare. Ea a subliniat că expunerea prelungită la o persoană cu tuberculoză activă crește riscul de infectare, iar depistarea unui nou caz impune reluarea unor etape din procesul de testare. Autoritățile sanitare afirmă că monitorizarea va continua până când toate potențialele expuneri vor fi evaluate complet. Tuberculoza nu este singura boală considerată mult timp ținută sub control în Statele Unite care a revenit în atenția autorităților. În ultimii ani, SUA au raportat focare de rujeolă, creșteri ale tusei convulsive, un caz de poliomielită și reapariții locale de varicelă.
Cercetătorii au descoperit o legătură directă între inimă, creier și sistemul imunitar
Un atac de cord nu afectează doar inima, potrivit unor noi cercetări care schimbă modul în care oamenii de știință înțeleg leziunile cardiace, scrie ScienceBlog. Cercetători de la Universitatea din California, San Diego, au descoperit că infarctul activează imediat circuite din creier și sistemul imunitar care pot agrava leziunile. Concluziile sugerează că tratamentele viitoare ar putea viza axa creier-sistem imunitar, nu doar arterele blocate. O rețea ascunsă de comunicare între inimă și creier Studiul, realizat pe șoareci, a identificat un sistem cu „trei noduri” care leagă inima, creierul și sistemul imunitar. Atunci când are loc un atac de cord, neuronii senzoriali din nervul vag transmit rapid semnale de alarmă către creier. Acești neuroni, marcați de proteina TRPV1, se extind și se reorganizează în țesutul cardiac afectat. În loc să ajute vindecarea, acest tip de semnalizare a amplificat leziunile. Când cercetătorii au dezactivat acești neuroni înainte de inducerea infarctului, șoarecii au prezentat o funcție cardiacă mai bună, cicatrici mai mici și ritmuri electrice mai stabile. Cum amplifică creierul leziunile cardiace Semnalele provenite din inimă au fost urmărite până la nucleul paraventricular al creierului, o regiune care reglează răspunsurile la stres. După atacuri de cord, neuronii din această zonă au devenit hiperactivi și au declanșat eliberarea hormonilor de stres și a semnalelor nervoase asociate cu tensiunea arterială și inflamația. Inhibarea acestor celule cerebrale a redus cicatrizarea inimii și a stabilizat ritmul cardiac. Răspunsul creierului, menit inițial să protejeze organismul, a intensificat de fapt daunele. Rolul sistemului imunitar în agravarea evoluției Semnalele de stres transmise de creier au activat sistemul nervos simpatic, responsabil de reacția de „luptă sau fugi”, precum și cel imunitar. Cercetătorii au observat niveluri crescute de interleukină-1β, o moleculă inflamatorie puternică, în grupuri de nervi conectați la inimă. Blocarea acestui semnal inflamator a îmbunătățit recuperarea, în timp ce intensificarea lui a dus la rezultate mai grave. Deși esențial pentru vindecare, răspunsul imunitar pare să extindă leziunile atunci când este suprastimulat. De ce ar putea schimba acest lucru tratamentul infarctului Tratamentele actuale pentru infarct se concentrează pe restabilirea fluxului sanguin prin intervenții chirurgicale sau medicamente. Acest studiu sugerează că reducerea răspunsurilor nocive ale creierului și sistemului imunitar ar putea aduce beneficii suplimentare. Deși rezultatele se bazează pe modele animale, ele pot explica de ce pacienții cu infarct dezvoltă adesea anxietate, depresie sau simptome neurologice. Oamenii de știință spun că, pe viitor, țintirea semnalelor nervoase și imunitare ar putea limita daunele fără proceduri invazive. Studiul a fost publicat în revista Cell și evidențiază inima ca parte a unei rețele biologice complexe, nu ca un organ izolat.
Cardiolog: Dacă nu ai aceste idei clare, trăiești ca un steag în vânt
Renumitul cardiolog Valentín Fuster, în vârstă de 83 de ani, a dezvăluit formula sa pentru fericire într-o înregistrare a proiectului Aprendemos Juntos al BBVA, citat de El Economista. „Într-o lume ca cea în care trăim, dacă nu ai patru idei clare, te miști ca un steag. Nu ai control asupra direcției tale”, explică medicul. Cei patru „T” – regulile interne Fuster menționează conceptul celor patru „T”, care se referă la nivel individual. Primul „T” este timpul pentru reflecție – dedicarea unui timp pentru ceea ce este prioritar în viața noastră. Al doilea este talentul, adică să aprofundăm ceea ce „ne iese bine”. „Dacă în viață vrei să mergi mai departe, nu există nimic mai important decât să faci ceea îți place. Talentul pe care îl ai este cea mai bună investiție pe care o poți face în viață”, mărturisește el. În al treilea rând este transmiterea pozitivității. În al patrulea rând, „tutoratul” sau îndrumarea. Pentru a explica acest ultim aspect, Fuster povestește o anecdotă din copilărie: „Era un medic foarte cunoscut, doctorul Farreras Valentí, care mi-a spus: Vreau să vorbesc cu tine. Vei fi un medic extraordinar. Așa am decis să devin medic”. Cei patru „A” – regulile externe Conceptul celor patru „A” are legătură cu „modul în care cineva transmite cum este în lumea în care trăiește. Primul este atitudinea pozitivă: „Întâlnesc obstacole, dar le voi depăși” – să ai curaj în fața adversităților. Al doilea este acceptarea sinelui, evitarea comparațiilor: „Dacă vecinul tău are un Maserati și tu nu ai mașină, ce se întâmplă?”. În al treilea rând, autenticitatea implică a fi fidel sinelui, „a fi același dimineața, după-amiaza și seara”. Altruismul – cel mai important În cele din urmă, ceea ce Fuster consideră cel mai important: altruismul. „În viață mi-am dat seama că cei mai fericiți oameni sunt cei care dau, nu cei care primesc. Cred că acesta este subiectul cel mai interesant pentru mine și anume dacă cineva poate ieși din sine și poate fi util în societatea în care trăiește”. Formula cardioligului de 83 de ani combină dezvoltarea personală interioară cu modul în care ne manifestăm în lume, creând o bază solidă pentru fericire și liniște interioară.
Ce este virusul Nipah și de ce autoritățile se tem de o epidemie
Autoritățile sanitare din Asia sunt în stare de alertă sporită după ce India a confirmat noi cazuri de virus Nipah, potrivit TheGuardian. Boala rară, dar extrem de letală, a determinat introducerea controalelor în aeroporturi și a măsurilor de supraveghere de urgență în mai multe țări. Oficialii afirmă că focarul este, deocamdată, ținut sub control, însă istoricul virusului determină sistemele de sănătate să rămână prudente. Virusul Nipah este o boală zoonotică, transmisă de la animale la oameni, în principal prin lilieci frugivori și porci. Oamenii se pot infecta prin contact direct cu animale infectate, alimente contaminate sau fluide corporale. Virusul se poate transmite și de la om la om, ceea ce face focarele dificil de controlat. Simptomele apar, de regulă, după o perioadă de incubație de patru până la paisprezece zile. Primele semne includ febră ridicată, dureri de cap, greață, vărsături și dificultăți de respirație. În cazurile grave, infecția poate evolua către pneumonie sau encefalită, o inflamație periculoasă a creierului care poate provoca convulsii, confuzie și comă. Organizația Mondială a Sănătății clasifică virusul Nipah drept agent patogen cu prioritate ridicată, deoarece nu există un vaccin aprobat sau un tratament specific. Rata de mortalitate variază între 40% și 75%, fiind semnificativ mai mare decât în cazul multor epidemii virale recente. Un istoric al focarelor recurente în Asia Virusul Nipah a fost identificat pentru prima dată în 1998, în timpul unui focar apărut în rândul crescătorilor de porci din Malaezia. De atunci, cazuri au fost raportate frecvent în Asia de Sud și de Sud-Est, inclusiv în India, Bangladesh și Filipine. India a înregistrat primul caz de Nipah în 2001, în statul Bengalul de Vest. Focare majore au avut loc și în Kerala, unde virusul a provocat mai multe decese în 2018 și în anii următori. În Bangladesh, aparițiile repetate au fost asociate cu consumul de sevă crudă de palmier de curmal, contaminată de lilieci frugivori. Cum reacționează autoritățile la cele mai recente cazuri Oficialii din domeniul sănătății din India au anunțat că aproape 200 de persoane care au intrat în contact apropiat cu pacienții infectați au fost testate, fără a fi identificate cazuri suplimentare. Supravegherea intensificată și testarea rapidă în laborator au contribuit la prevenirea răspândirii virusului. Între timp, țări precum Thailanda, Vietnam și Indonezia au intensificat controalele în aeroporturi pentru pasagerii sosiți din India. Autoritățile subliniază că situația este sub control, însă monitorizarea continuă rămâne esențială din cauza potențialului epidemic al virusului.
Vinul roșu, între mit și știință: Ce impact are cu adevărat asupra sănătății
Vinul roșu a fost asociat de mult timp cu longevitatea, mai ales în regiunile cunoscute pentru speranța mare de viață. Totuși, analize recente ale experților sugerează că legătura este mai complexă decât pare, scrie HuffPost. Cercetătorii spun că stilul de viață, nu vinul în sine, explică probabil de ce unii consumatori trăiesc mai mult. De ce vinul roșu a fost asociat cu viața lungă Ideea că vinul roșu susține longevitatea a câștigat popularitate odată cu studiile despre așa-numitele „Zone Albastre”. În locuri precum Sardinia și Ikaria, mulți centenari consumă regulat cantități mici de vin roșu. Aceste comunități au însă și diete bogate în alimente vegetale, relații sociale solide și activitate fizică zilnică. Experții atrag atenția că, în aceste regiuni, consumul de vin are loc într-un context general sănătos. Vinul este, de obicei, băut la masă, lent și în cadru social, nu în mod izolat. Acest tipar ar putea conta mai mult decât vinul în sine. Ce arată de fapt cercetările Dovezile științifice leagă constant consumul excesiv de alcool de riscuri serioase pentru sănătate. Dezbaterea se concentrează asupra efectelor consumului redus sau moderat. Unele studii sugerează că persoanele care beau ocazional pot trăi ușor mai mult decât abstinenții sau marii consumatori. Cercetătorii explică acest efect mai ales printr-un risc cardiovascular mai scăzut. Cantitățile mici de alcool pot crește colesterolul „bun” și pot reduce ușor tensiunea arterială. Aceste beneficii nu sunt specifice vinului roșu și apar și în cazul altor băuturi alcoolice. Afirmațiile privind antioxidanții din vinul roșu, precum polifenolii, rămân neconfirmate. Majoritatea studiilor indică faptul că nivelurile din vin sunt prea mici pentru a avea efecte majore. Riscurile pe care experții le subliniază Specialiștii avertizează că alcoolul este un cancerigen cunoscut. Chiar și cantitățile mici cresc riscul de cancer, în special mamar și digestiv. Din această perspectivă, nu există un nivel complet sigur de consum. Potențialul de dependență al alcoolului complică mesajele de sănătate publică. Moderația este dificil de menținut, iar tiparul de consum contează la fel de mult ca volumul. Consumul excesiv anulează orice posibil beneficiu cardiovascular. Ce înseamnă acest lucru pentru longevitate Experții sunt de acord că longevitatea depinde mult mai mult de alimentație, mișcare, relații și gestionarea stresului. Dacă vinul are vreun rol, acesta este secundar față de acești factori. Cei care aleg să consume alcool ar trebui să o facă conștient și în cantități mici.
O cereală banală îți scade colesterolul rău în doar două zile / Studiul care-ți dă peste cap tot ce știai despre slăbit
Banalul ovăz are o calitate excepțională, pe care cel mai recent studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Communications îl ridică în slăvi: reduce semnitifcativ nivelul de colestorol rău (LDL) doar în două zile de consum. Acesta este rezultatul unei cercetări care a vrut să investigheze efectele pe termen scurt ale unei diete bazate în proporție ridicată pe banalul ovăz. Cercetarea, condusă de o echipă internațională de oameni de știință, s-a bazat pe două intervenții dietetice controlate în rândul persoanelor du sindrom metabolic – o afecțiune comună, caracterizată prin obezitate, dislipidemie, tensiune arterială crescută și dereglări ale glicemiei, asociată riscului de diabet 2 și boli cardiovasculare. Testele clinice au fost conduse pe două grupuri Pe unul cu regim pe termen scurt cu dietă cu ovăz, celălalt – regim moderat de ovăz pe durata a șase săptămâni. Rezultatele au indicat că ambele diete au dus la creșterea nivelului în sânge al anumitor compuși fenolici – produse de bacteriile intestinale în urma digestiei ovăzului – cum ar fi acidul ferulic și dihidroferulic. Aceste schimbări au fost asociate cu scăderea colesterolului total și a colesterolului LDL („rău”), în special după un consum ridicat de ovăz pe termen scurt. Rolul microbiomului intestinal Studiul sugerează că efectele benefice ale ovăzului asupra profilului lipidic nu se datorează doar fibrei binecunoscute (beta-glucan), ci și interacțiunii dintre ovăz și microbiomul intestinal. Metabolitele fenolice produse de bacterii par să joace un rol semnificativ în modul în care ovăzul influențează metabolismul colesterolului. Aceste mici șocuri alimentare pot influența funcția metabolică în bine Descoperirile susțin ideea că intervențiile alimentare pot modifica nu doar aportul de nutrienți, ci și funcția metabolică prin influența asupra microbiotei. Aceasta deschide o perspectivă mai largă asupra modului în care dieta poate fi utilizată în prevenirea și gestionarea afecțiunilor metabolice precum dislipidemia sau sindromul metabolic. În loc de concluzii, autorii spun că o dietă bogată în ovăz poate fi un instrument eficient și relativ simplu pentru îmbunătățirea sănătății metabolice, inclusiv prin reducerea colesterolului, iar efectele pare să fie mediate de microbiomul intestinal.