Etichetă: Sănătate

Un adevăr inconfortabil a fost scos la iveală de specialiști. Cine te stresează, te îmbătrânește

Cercetătorii au analizat datele a 2.345 de participanți cu vârste între 18 și 103 ani, cu o medie de aproximativ 46 de ani, și au identificat legături clare între prezența „hasslerilor” și stresul cronic, depresia, anxietatea și problemele de sănătate fizică, scrie Healthline. Ce înseamnă „hassler” și cât de frecvenți sunt în rețelele sociale Hasslerii au fost definiți ca persoane care creează constant probleme sau fac viața dificilă. Studiul a relevat că 28,8% dintre participanți aveau cel puțin un „hassler”, iar 10% aveau doi sau mai mulți. Persoanele cu o rețea socială mai mare și cu vulnerabilități psihosociale, cum ar fi experiențele adverse din copilărie sau problemele de sănătate, erau mai susceptibile să aibă „hassleri” în jur. Aceștia erau adesea membri ai familiei, cum ar fi părinți sau copii, dar și colegi de muncă, vecini sau colegi de cameră. Impactul „hasslerilor” asupra îmbătrânirii biologice și sănătății Prin analiza probelor de salivă și a markerilor epigenetici, cercetătorii au observat că prezența fiecărui „hassler” poate crește ritmul de îmbătrânire biologică cu aproximativ 1,5% pe an. Mai mult, fiecare persoana dificilă în rețea era asociată cu agravarea depresiei și anxietății, scăderea calității percepute a sănătății mintale și efecte moderate asupra sănătății fizice, cum ar fi creșterea BMI-ului și a raportului talie-șold. Recomandări pentru gestionarea relațiilor stresante Specialiști în psihologie și psihiatrie, precum Menije Boduryan-Turner și Alex Dimitriu, recomandă stabilirea unor granițe sănătoase și adoptarea practicilor de auto-îngrijire, cum ar fi meditația, exercițiile fizice sau jurnalizarea. Practicarea limitelor bazate pe valori, nu pe frică, poate ajuta la reducerea impactului „hasslerilor” asupra sănătății mintale și fizice.

Metoda simplă pentru păstrarea sănătății inimii. Ce recomandă cardiologii

Cardiologii recomandă gustări echilibrate, bazate pe combinații de proteine, fibre și grăsimi sănătoase, potrivit publicației Eating Well. Acestea pot contribui la menținerea unui nivel optim al colesterolului, la controlul greutății și la instalarea senzației de sațietate pentru mai mult timp. Nuci nesărate Migdalele și nucile sunt printre cele mai recomandate opțiuni pentru sănătatea inimii, datorită conținutului de grăsimi nesaturate, fibre și compuși vegetali cu efect antiinflamator. Potrivit medicilor, acestea pot susține menținerea unui profil sănătos al colesterolului și pot înlocui gustările ultraprocesate. „Sunt o gustare gustoasă și crocantă pe care o recomand frecvent”, susține cardiologul Kunal Lal, referindu-se la migdale. Acesta subliniază că migdalele sunt bogate în grăsimi mononesaturate și fibre, contribuind la sănătatea cardiovasculară. Legume crude Legumele crude, precum morcovii, castraveții sau ardeii, combinate cu hummus, reprezintă o gustare bogată în fibre și proteine vegetale. Această combinație ajută la reducerea colesterolului LDL („rău”) și oferă senzație de sațietate. „Legumele sunt ideale pentru gustări, cum ar fi țelina sau morcovii cu hummus”, susține medicul Johanna Contreras. Specialiștii recomandă un aport de minimum 3 grame de fibre într-o gustare pentru efecte benefice asupra sănătății inimii. Fructe de pădure Fructele, în special fructele de pădure, sunt bogate în antioxidanți, vitamine și fibre, contribuind la protecția vaselor de sânge și la reducerea inflamației. Afinele sunt frecvent evidențiate pentru efectele lor asupra tensiunii arteriale și elasticității vasculare. În plus, medicul Kunal Lal vorbește despre mango: „Este plin de fibre, potasiu și antioxidanți precum vitamina C, nutrienți care susțin sănătatea inimii.” Pentru o gustare echilibrată, fructele pot fi asociate cu iaurt, nuci sau semințe, pentru a evita creșterile bruște ale glicemiei. Pâine sau biscuiți integrali cu avocado Produsele din cereale integrale oferă carbohidrați cu absorbție lentă și ajută la menținerea unui nivel stabil al energiei. Combinate cu avocado, acestea devin o gustare benefică pentru sistemul cardiovascular. „Avocado este bogat în grăsimi mononesaturate, fibre alimentare și potasiu”, spune medicul Kunal Lal . Potrivit acesteia, fibrele ajută la reducerea colesterolului, iar potasiul contribuie la reglarea tensiunii arteriale. Se recomandă alegerea produselor integrale și cu un conținut redus de sare. Cardiologii subliniază că o gustare sănătoasă ar trebui să includă o combinație de fibre, proteine și grăsimi sănătoase. De asemenea, este indicată limitarea consumului de alimente bogate în grăsimi saturate și zaharuri adăugate. După cum precizează specialiștii, alimente precum „carnea roșie, mezelurile, dulciurile precum înghețata și produsele de patiserie, precum și produsele lactate integrale ar trebui consumate cu moderație”.

Alimentul consumat zilnic de unii oameni, care poate preveni boli grave și să ducă la o viață mai bună și mai lungă

Cafeaua poate ajuta la prevenirea unor boli legate de vârstă, cum ar fi cancerul, conform unui număr tot mai mare de cercetări. Astfel, băutura consumată chiar zilnic de unele persane ne poate ajuta să trăim mai mult și mai bine. Cafeaua conține un amestec complex de compuși anti-îmbătrânire, care îmbunătățesc performanțele. Dar, pentru cele mai bune rezultate, trebuie acordată atenție cantității, momentului consumului și ingredientelor adăugate. De asemenea, conform unui studiu recent, această băutură „magică” poate contribui la îmbunătățirea performanței mentale și fizice, în timp ce combate inflamația și previne boli grave precum bolile de inimă, cancerul și diabetul. Mai mult, are beneficii în reducerea riscului de demență. „Cofeina este unul dintre cele mai puternice și unul dintre cele mai constante instrumente pe care le avem pentru performanță”, a declarat pentru Business Insider nutriționistul sportiv Tom Coughlin, care nu a fost implicat în noul studiu. Totuși, cercetătorii spun că anumite tipuri de cafea pot fi mai sănătoase decât altele, iar consumul excesiv poate avea efecte negative. „Cafeaua ajută la hrănirea creierului prin aromă, gust și moment”, a declarat Limon, profesor de neurologie la University of Texas Medical Branch, pentru sursa citată. Pe măsură ce moleculele din cafea ajung în organism, acestea interacționează cu receptori importanți din creier asociați cu vigilența, atenția și memoria, mai spune Limon. Totodată, afectează sistemul vascular, susținând fluxul sanguin sănătos în creier și în corp. Un studiu publicat în luna februarie a arătat că persoanele care beau două până la trei cești de cafea zilnic au un risc semnificativ mai mic de demență. Cafeaua este atât de complexă, încât cercetătorii încă încearcă să identifice exact ce o face benefică pentru noi, a spus Fang Fang Zhang, epidemiolog și profesor la Tufts University. Unul dintre principalii factori este ingredientul activ, cofeina, un stimulent care crește metabolismul și reduce inflamația. Studiile leagă cafeaua de o gamă largă de alte beneficii, inclusiv: Risc mai mic de cancer, inclusiv cancer de sân, colorectal și hepatic; Reducerea riscului de boli de inimă, infarct și accident vascular cerebral; Sensibilitate îmbunătățită la insulină și risc mai scăzut de diabet; Stare de spirit mai bună și mai puține simptome de depresie. Zhang și alți cercetători au constatat că varianta de cafea decofeinizată nu este asociată cu aceleași beneficii pentru sănătate ca cea obișnuită, sugerând puternic că însăși cofeina joacă un rol important. Cafeaua reprezintă și o sursă bogată de polifenoli, compuși de origine vegetală care ajută la protejarea celulelor de deteriorare. Un astfel de compus se numește acid clorogenic, iar studiile sugerează că este o apărare puternică împotriva inflamației, deteriorării celulare și disfuncțiilor metabolice. „Este unul dintre cei mai puternici antioxidanți pe care îi cunoaștem. Dozele mari de antioxidanți pot fi foarte benefice pentru noi în numeroase zone ale corpului”, a spus Coughlin. Alternative pentru cafea Sunt și persoane care nu preferă sau nu acceptă cafeaua, dar pentru aceștia există alternative. Ceaiul verde și cel negru conțin polifenoli care ajută la combaterea bolilor, chiar dacă ele conțin mai puțină cofeină decât cafeaua, ceea ce face ca efectele sale să fie mai puțin intense. Cafeaua oferă o cantitate mică de fibre, un nutrient esențial pentru sănătatea intestinală, iar cei mai mulți dintre noi nu consumăm suficiente fibre, care ajută la hrănirea microbiomului de bacterii simbiotice din sistemul digestiv. FOTO – Caracter ilustrativ Substanțele benefice din cafea o plasează printre cele mai bune alimente pentru longevitate, alături de produse nutritive precum uleiul de măsline, semințele și leguminoasele. Zhang a constatat în cercetările sale că băuturile dulci pe bază de cafea, bogate în lapte, nu par să aibă aceleași beneficii pentru sănătate precum cafeaua simplă. „Este posibil ca adăugarea de zahăr și grăsimi saturate să favorizeze inflamația, anulând astfel beneficiile”, a avertizat Zhang. Autorul mai recomandă: Cât costă un simplu espresso la cafeneaua din București aleasă printre cele mai bune 100 din lume Ce se întâmplă dacă bei prea multă cafea? Limita zilnică explicată de un cardiolog O femeie a fost șocată de reacția baristei atunci când a lăsat tips 20% pentru o cafea de 5 dolari

Ai mâncat crenvurști de post din Carrefour? Am aflat din ce sunt făcuți, de fapt

Suntem în plin post al Paștelui și mulți credincioși caută să înlocuiască ouăle, carnea sau lactatele cu diverse produse asemănătoare. Cei de la Carrefour oferă crenvurști de post, dar tu știi din ce sunt făcuți, de fapt? Este vorba de batoane vegetale pe bază de proteine din grâu, mazăre și soia, are conțin următoarele ingrediente: apă, ulei de floarea-soarelui, amidon din cartofi, agenți de îngroșare (caragenan, celuloză, metilceluloză), fibre de citrice, 3,6% proteine de grâu (conține gluten), 2,2% proteine de mazăre, 1,8% proteine de soia, amestec de condimente (usturoi, ghimbir, ceapă, nucșoara, sfeclă), zahăr, extract de drojdie, sare iodată, arome, corector de aciditate (oțet tamponat), membrană artificială comestibilă (stabilizatori: alginat de sodiu, clorură de calciu). Poate conține urme de muștar, fructe cu coajă lemnoasă. Membrana acestui produs conține alginat din alge marine, iar la temperaturi înalte poate să se umfle, dar aceasta este o reacție naturală a membranei și nu afectează gustul sau calitatea produsului. Autorul mai recomandă: Preparatele care au devenit tot mai căutate, în post. Ce preferă românii în aceste perioade de abstinență alimentară  Din ce este făcută, de fapt, „telemeaua” de post din Kaufland. Este preferata românilor în Postul Paștelui Alimentul de post la care „trebuie obligatoriu să renunțăm”, potrivit dr. Mihaela Bilic. Este preferatul românilor Din ce este făcut „cașcavalul” de post din Mega Image. Mulți români în consumă în Postul Paștelui Produsul ieftinit cu 91% în Carrefour. Costa 279 lei, acum doar 25 lei Produsul de post oferit gratuit românilor în toate magazinele Mega Image din țara noastră, începând de astăzi, la achiziționarea unuia similar Ce ce pot fi înlocuite ouăle din prăjituri, chiftele și alte preparate, în post. Există multe rețete vegetariene și vegane pentru această perioadă Ce înseamnă postul aspru sau postul uscat. Zilele în care se consumă hrană uscată Vlad Ciurea nominalizează desertul de post care ne face mai inteligenți. Este singurul!

Mineralul banal care poate ajuta la curățarea arterelor înfundate și remedia problemele cardiace

Conform rapoartelor globale de sănătate, bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru mai multe decese decât orice altă afecțiune. Mulți oameni cred că atacurile de cord apar brusc, dar în majoritatea cazurilor problema se dezvoltă lent, pe parcursul mai multor ani. Cum apar blocajele în artere Una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă este ateroscleroza. Această afecțiune apare atunci când substanțele grase se acumulează treptat în interiorul arterelor. Arterele sunt vasele de sânge care transportă sânge bogat în oxigen de la inimă către restul corpului. În timp, aceste grăsimi formează depozite groase, numite plăci, pe pereții interiori ai arterelor. Aceste plăci îngustează și rigidizează arterele, iar sângele nu mai circulă la fel de ușor. Dacă o placă se rupe brusc, poate apărea un cheag de sânge care blochează complet artera. Când acest lucru se întâmplă la nivelul inimii, apare un atac de cord. Dacă blocajul este în creier, poate duce la un accident vascular cerebral. Rolul colesterolului și al trigliceridelor Un factor important care contribuie la formarea plăcilor este dislipidemia, adică niveluri nesănătoase de grăsimi în sânge. Acestea includ colesterolul și trigliceridele. Colesterolul este o substanță de tip gras de care organismul are nevoie în cantități mici, dar în exces devine periculos. Trigliceridele sunt un alt tip de grăsime, provenit din alimentație și din metabolismul propriu al organismului. La nivel global, un număr foarte mare de adulți au valori crescute ale acestor grăsimi. Cercetările arată că aproape jumătate dintre adulți se confruntă cu niveluri nesănătoase de colesterol sau trigliceride. În timp, aceste valori ridicate afectează vasele de sânge și cresc riscul de boli cardiovasculare. Medicii tratează, de obicei, aceste probleme cu medicamente care reduc colesterolul și riscul de rupere a plăcilor. Totuși, plăcile deja formate în artere nu dispar complet, chiar dacă devin mai stabile. Descoperirea legată de mangan Oamenii de știință au descoperit recent că un mineral comun, de care organismul are deja nevoie, ar putea ajuta la reducerea grăsimilor dăunătoare din sânge și chiar la micșorarea plăcilor din artere. Acest mineral este manganul. Manganul este un oligoelement prezent în alimente precum cerealele integrale, nucile, fasolea și legumele cu frunze verzi. Organismul are nevoie de cantități mici, dar acesta joacă un rol important în numeroase procese biologice. Contribuie la dezvoltarea oaselor, susține activitatea enzimelor și ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Ce arată studiile pe animale Cercetătorii au început să analizeze dacă manganul influențează și modul în care organismul procesează grăsimile. Într-un studiu recent, mineralul a fost testat pe șoareci predispuși la boli de inimă. Animalelor li s-au administrat diferite doze de mangan, iar oamenii de știință au urmărit modificările nivelului de grăsimi din sânge și starea arterelor. Rezultatele au arătat că manganul a redus atât colesterolul, cât și trigliceridele. În plus, a diminuat acumularea plăcilor în artere, sugerând că ar putea ajuta organismul să elimine o parte din grăsimile responsabile de ateroscleroză. Cum acționează în organism Pentru a înțelege acest proces, trebuie știut că grăsimile nu circulă liber în sânge, deoarece nu se amestecă cu apa. Ele sunt transportate cu ajutorul unor particule numite lipoproteine. În interiorul celulelor, un sistem numit COPII ajută la ambalarea și transportul acestor particule. Acest sistem funcționează ca un mecanism de livrare, care pregătește și trimite „pachetele” către diferite zone ale organismului. Cercetătorii au observat că manganul influențează acest sistem și modifică modul în care grăsimile sunt procesate și transportate. În prezența unei cantități adecvate de mangan, mai puține grăsimi dăunătoare rămân în circulația sanguină, ceea ce ar putea explica reducerea plăcilor observată la animale. Ce spun specialiștii Dr. Xiao Wang, unul dintre cercetătorii implicați, consideră că rezultatele sunt promițătoare. El a explicat că manganul ar putea deveni, în viitor, parte a unor tratamente pentru prevenirea sau reducerea bolilor de inimă. Totuși, studiul este încă într-o fază incipientă și a fost realizat doar pe animale. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a vedea dacă efectele sunt similare și la oameni și dacă utilizarea manganului este sigură în dozele necesare. Ce trebuie să știm acum Dacă rezultatele vor fi confirmate, manganul ar putea deveni o soluție simplă și accesibilă pentru reducerea riscului cardiovascular. Până atunci, specialiștii recomandă metodele deja cunoscute pentru protejarea inimii. O alimentație echilibrată, activitatea fizică, menținerea unei greutăți sănătoase și controlul colesterolului rămân cele mai eficiente măsuri. Cercetările continuă să arate că dieta joacă un rol esențial în sănătatea inimii. Unele studii sugerează că anumite alimente, precum fructele, leguminoasele și dietele echilibrate, pot susține sănătatea vaselor de sânge și pot reduce riscul de boli. Descoperirile despre mangan adaugă o nouă piesă acestui puzzle complex. Deși sunt necesare mai multe studii, ele oferă speranța că noi soluții ar putea ajuta la protejarea inimii în viitor. Studiul a fost publicat în revista științifică Life Metabolism.

Nu chimioterapie, ci bacterii. Cercetătorii au găsit o metodă să atace cancerul din interior fără să afecteze restul corpului

Echipa condusă de Tianyu Jiang de la Universitatea Shandong din China a modificat genetic tulpina bacteriană Escherichia coli Nissle 1917, un probiotic prezent în mod natural în corpul uman. Bacteria a fost reprogramată să producă Romidepsin, un medicament anticanceros aprobat de FDA. Rezultatul este o „fabrică de medicamente” vie, capabilă să se infiltreze în tumori și să elibereze substanța activă exact acolo unde este nevoie, scrie Science Daily. Bacterii contra cancer: cum funcționează terapia Cercetătorii au introdus celule tumorale de cancer mamar la șoareci, apoi au administrat bacteria modificată. Aceasta s-a acumulat în interiorul tumorilor și a eliberat medicamentul atât în condiții de laborator, cât și pe animale vii. Abordarea combină două mecanisme simultane. Bacteria colonizează tumora, iar medicamentul pe care îl produce acționează direct asupra celulelor canceroase. Autorii o descriu drept „terapie cu dublă acțiune”. Avantajul față de tratamentele clasice Chimioterapia tradițională afectează atât celulele canceroase, cât și pe cele sănătoase. Această metodă livrează medicamentul exclusiv la locul tumorii, ceea ce ar putea reduce semnificativ efectele secundare. Tratamentele țintite reprezintă una dintre direcțiile principale ale cercetării oncologice actuale. Folosirea bacteriilor ca vehicule de transport al medicamentelor deschide o cale nouă în acest domeniu. Când ar putea ajunge la pacienți Metoda nu a fost încă testată pe oameni. Studiile viitoare vor trebui să examineze posibilele efecte secundare și modalitățile de îndepărtare în siguranță a bacteriilor după tratament. Cercetătorii consideră că rezultatele de până acum stabilesc „o bază solidă” pentru dezvoltarea unor terapii bazate pe bacterii modificate genetic. Progresele viitoare în acest domeniu depind de succesul studiilor clinice pe oameni.

Sângele de piton ar putea revoluționa tratamentele de slăbit, după descoperirea GLP-1 cu ajutorul unei specii de șopârla

Pitonii au un metabolism extrem. Pot trece luni întregi fără să mănânce nimic, apoi devorează o antilopă întreagă. În timp ce acest fel de „dieta yo-yo” ar fi dezastruoasă pentru alte animale, șerpii au adaptări speciale care îi ajută să prospere în stilul lor de viață cu boom și pauză, notează Science Alert. Metabolismul lor se accelerează de 40 de ori după o masă, inima poate crește cu până la 24,5% la unele specii, iar microbiomul intestinal este pregătit să reacționeze imediat la o masă rară. Este vorba despre produsele secundare ale acestor bacterii pe care oamenii de știință speră să le valorifice pentru uz uman. Biologii Leslie Leinwand de la Universitatea din Colorado Boulder și Jonathon Long de la Stanford University au colaborat pentru a afla ce se găsește în sângele pitonilor regius și pitonilor birmanezi după masă. S-au identificat 208 metaboliți diferiți care au crescut semnificativ după mesele lunare ale pitonilor, dar unul a atras atenția cercetătorilor. Nivelurile de para-tiramină-O-sulfat (pTOS) au crescut de 1.000 de ori în sângele pitonilor după masă. Acest metabolit este produs de bacteriile intestinale ale șarpelui în timp ce descompun aminoacidul comun tirozina, eliberând dioxid de carbon și adăugând sulfat moleculei. Cercetătorii sudiază acum pTOS Despre pTOS se știe foarte puțin. Cercetătorii au găsit câteva studii care sugerează că pTOS circulă și în corpul uman și câteva indicii că nivelul său poate crește după masă. Acest lucru nu este suficient pentru a spune ce efect are asupra oamenilor, dar a fost de ajuns pentru a inspira cercetătorii să investigheze mai departe. „Dacă vrem cu adevărat să înțelegem metabolismul, trebuie să mergem dincolo de studiile pe șoareci și oameni și să ne uităm la extremele metabolice pe care le oferă natura”, spune Long. Pierdere în greutate fără efecte secundare? S-a constatat că, deși pTOS nu pare să apară natural la șoareci sau șobolani (animalele cel mai des folosite pentru studii), acesta le afectează apetitul. Atât șoarecii obezi, cât și cei slabi au consumat mult mai puțină hrană după ce li s-au administrat doze mari de pTOS, fie prin injecție abdominală, fie oral. Pierderea în greutate a survenit fără probleme gastrointestinale, pierdere musculară sau scăderi de energie, efecte frecvent întâlnite la alte tratamente. Atât la șoareci, cât și la pitoni, o doză de pTOS a activat neuroni în hipotalamusul ventromedial, centrul cerebral care controlează sațietatea, foamea și echilibrul energetic, explicând modul în care molecula semnalează pitonului că nu are nevoie să mănânce întreaga antilopă.

Băutorii de vin trăiesc mai mult decât cei de bere sau spirtoase

Un studiu realizat pe 340.000 de adulți a urmărit starea de sănătate a participanților timp de 13 ani. Cercetătorii au analizat nu doar cantitatea de alcool consumată, ci și tipul de băutură ales. Concluzia principală: riscurile pentru sănătate asociate alcoolului depind și de ce bei, nu doar de cât bei, scrie The Independent. Vinul, mai puțin periculos decât berea sau spirtoasele Consumatorii moderați de vin au un risc cu 21% mai mic de deces cardiovascular. Diferența față de abstinenți sau băutorii ocazionali este semnificativă. Consumul redus spre moderat de bere sau spirtoase crește cu 9% riscul de deces cardiovascular. Referința este față de cei care nu beau deloc. De ce face diferența tipul de băutură Vinul roșu conține polifenoli și antioxidanți cu efecte benefice asupra sănătății inimii. În plus, vinul este consumat de obicei la masă, de persoane cu un stil de viață mai echilibrat, în timp ce berea și spirtoasele sunt asociate mai frecvent cu o alimentație de calitate inferioară. „Tipul de alcool, modul în care este consumat și comportamentele asociate stilului de viață contribuie toate la diferențele observate în riscul de mortalitate”, a explicat dr. Zhangling Chen, autorul principal al studiului, de la Universitatea Central South din China. Atenție: consumul excesiv rămâne periculos Indiferent de tipul de băutură, consumul excesiv crește cu 24% riscul de deces din orice cauză, cu 36% riscul de deces prin cancer și cu 14% riscul de deces prin boli cardiace. Cercetătorii atrag atenția că studiul este observațional și arată o asociere, nu o relație de cauzalitate. De asemenea, consumul de alcool a fost auto-raportat, ceea ce reprezintă o limitare. Rezultatele vor fi prezentate sâmbătă, 28 martie.

O dietă cunoscută pentru tensiunea arterială reduce enorm riscul de demență. Ce trebuie să mănânci după 45 de ani

O echipă internațională de cercetători a analizat datele din trei studii de amploare, desfășurate între 1986 și 2017, pe aproape 160.000 de adulți, potrivit Washington Post. Concluzia, publicată în JAMA Neurology: șase modele alimentare sănătoase reduc riscul de declin cognitiv, dar dieta DASH a avut cel mai mare efect. Persoanele care au urmat cel mai strict dieta DASH au obținut cele mai bune scoruri la evaluările cognitive, în special cele care au adoptat planul între 45 și 54 de ani. De ce protejează creierul Dieta DASH pune accent pe legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe, limitând sodiul, zahărul și grăsimile saturate. Este bogată în antioxidanți și nutrienți benefici pentru creier, potrivit autorului studiului, Kjetil Bjornevik, profesor la Harvard T.H. Chan School of Public Health. Hipertensiunea arterială este un factor de risc recunoscut pentru demență. Prin scăderea tensiunii, dieta reduce indirect și riscul cognitiv. „Ce este bun pentru inimă este bun și pentru creier”, a rezumat neurologul Jazba Soomro. Dieta MIND, un pas mai departe Un studiu pe 1.647 de persoane a analizat dieta MIND – o combinație între DASH și dieta mediteraneană. Rezultatul: o aderență mai strictă la MIND a fost asociată cu o scădere mai lentă a volumului de materie cenușie din creier. Alte cercetări sugerează că respectarea strictă a dietei MIND poate reduce cu 53% riscul de boală Alzheimer. Cum să începi fără să schimbi totul peste noapte Bjornevik recomandă schimbări treptate: mai multe legume, pește și cereale integrale, mai puțină carne procesată și băuturi zaharoase. Ținta pentru sodiu în dieta DASH este de maxim 2.300 mg pe zi. Potasiul – 4.700 mg zilnic – poate fi obținut din cartofi copți, banane și somon. „Schimbările mici și durabile sunt mai realiste și mai probabil să fie menținute”, a spus cercetătorul. Dieta DASH recomandă și exerciții fizice de cel puțin 30 de minute în majoritatea zilelor săptămânii.

Chiar și o porție de alimente procesate crește substanțial riscul de eveniment cardiac grav, chiar dacă nu ai probleme cu inima

Un consum ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc semnificativ mai mare de evenimente cardiovasculare grave, potrivit unui studiu amplu realizat pe adulți din Statele Unite și publicat în revista JACC Advances. Cercetarea, care va fi prezentată la sesiunea anuală a Colegiul American de Cardiologie (ACC.26), arată că frecvența consumului acestor produse joacă un rol esențial în sănătatea inimii. Risc cu 67% mai mare pentru consum ridicat Persoanele care consumă în medie peste nouă porții de alimente ultraprocesate pe zi au un risc cu 67% mai mare de a suferi un eveniment cardiac major — precum infarct, accident vascular cerebral (AVC) sau deces de cauză cardiovasculară — comparativ cu cele care consumă aproximativ o porție zilnic. Analiza s-a bazat pe datele a 6.814 adulți, cu vârste între 45 și 84 de ani, incluși în studiul Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis (MESA), toți fără boli cardiace cunoscute la începutul cercetării. Fiecare porție contează Rezultatele arată o legătură directă între cantitatea consumată și risc: fiecare porție suplimentară zilnică de alimente ultraprocesate crește riscul cardiovascular cu aproximativ 5,1%. Participanții cu cel mai mare consum ajungeau la o medie de 9,3 porții pe zi, față de doar 1,1 porții în cazul celor cu alimentație mai puțin procesată. Ce înseamnă „alimente ultraprocesate” În această categorie intră produse precum: chipsuri și biscuiți sărați mese congelate carne procesată băuturi îndulcite cereale pentru micul dejun diverse tipuri de pâine ambalată Cercetătorii au folosit sistemul NOVA, care clasifică alimentele în funcție de gradul de procesare. Diferențe între grupuri de populație Studiul arată că asocierea este mai pronunțată în rândul americanilor de culoare, unde fiecare porție suplimentară a fost legată de o creștere a riscului de 6,1%, comparativ cu 3,2% în alte grupuri. Autorii sugerează că aceste diferențe pot fi influențate de factori precum accesul redus la alimente sănătoase sau marketingul agresiv al produselor ultraprocesate în anumite comunități. Rezultatele rămân valide și după ajustări Chiar și după ce au fost luați în calcul factori precum: diabetul hipertensiunea colesterolul obezitatea aportul caloric total legătura dintre alimentele ultraprocesate și riscul cardiovascular a rămas puternică. Recomandări: atenție la etichete Specialiștii recomandă limitarea consumului acestor produse și orientarea către alternative mai puțin procesate, precum: fulgi de ovăz simpli nuci și leguminoase produse proaspete sau congelate De asemenea, ei subliniază importanța citirii etichetelor nutriționale, în condițiile în care alimentele ultraprocesate conțin frecvent cantități ridicate de zahăr, sare și grăsimi. În 2025, Colegiul American de Cardiologie a susținut introducerea unui sistem standardizat de etichetare pe partea frontală a ambalajelor, pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri mai sănătoase. Limitările studiului Autorii precizează că datele privind alimentația au fost raportate de participanți și nu analizate direct, iar studiul nu a investigat mecanismele biologice care explică aceste efecte. Cu toate acestea, concluzia rămâne clară: frecvența consumului de alimente ultraprocesate este un factor important în riscul de boli cardiovasculare.