Etichetă: Sănătate

Chiar și o porție de alimente procesate crește substanțial riscul de eveniment cardiac grav, chiar dacă nu ai probleme cu inima

Un consum ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc semnificativ mai mare de evenimente cardiovasculare grave, potrivit unui studiu amplu realizat pe adulți din Statele Unite și publicat în revista JACC Advances. Cercetarea, care va fi prezentată la sesiunea anuală a Colegiul American de Cardiologie (ACC.26), arată că frecvența consumului acestor produse joacă un rol esențial în sănătatea inimii. Risc cu 67% mai mare pentru consum ridicat Persoanele care consumă în medie peste nouă porții de alimente ultraprocesate pe zi au un risc cu 67% mai mare de a suferi un eveniment cardiac major — precum infarct, accident vascular cerebral (AVC) sau deces de cauză cardiovasculară — comparativ cu cele care consumă aproximativ o porție zilnic. Analiza s-a bazat pe datele a 6.814 adulți, cu vârste între 45 și 84 de ani, incluși în studiul Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis (MESA), toți fără boli cardiace cunoscute la începutul cercetării. Fiecare porție contează Rezultatele arată o legătură directă între cantitatea consumată și risc: fiecare porție suplimentară zilnică de alimente ultraprocesate crește riscul cardiovascular cu aproximativ 5,1%. Participanții cu cel mai mare consum ajungeau la o medie de 9,3 porții pe zi, față de doar 1,1 porții în cazul celor cu alimentație mai puțin procesată. Ce înseamnă „alimente ultraprocesate” În această categorie intră produse precum: chipsuri și biscuiți sărați mese congelate carne procesată băuturi îndulcite cereale pentru micul dejun diverse tipuri de pâine ambalată Cercetătorii au folosit sistemul NOVA, care clasifică alimentele în funcție de gradul de procesare. Diferențe între grupuri de populație Studiul arată că asocierea este mai pronunțată în rândul americanilor de culoare, unde fiecare porție suplimentară a fost legată de o creștere a riscului de 6,1%, comparativ cu 3,2% în alte grupuri. Autorii sugerează că aceste diferențe pot fi influențate de factori precum accesul redus la alimente sănătoase sau marketingul agresiv al produselor ultraprocesate în anumite comunități. Rezultatele rămân valide și după ajustări Chiar și după ce au fost luați în calcul factori precum: diabetul hipertensiunea colesterolul obezitatea aportul caloric total legătura dintre alimentele ultraprocesate și riscul cardiovascular a rămas puternică. Recomandări: atenție la etichete Specialiștii recomandă limitarea consumului acestor produse și orientarea către alternative mai puțin procesate, precum: fulgi de ovăz simpli nuci și leguminoase produse proaspete sau congelate De asemenea, ei subliniază importanța citirii etichetelor nutriționale, în condițiile în care alimentele ultraprocesate conțin frecvent cantități ridicate de zahăr, sare și grăsimi. În 2025, Colegiul American de Cardiologie a susținut introducerea unui sistem standardizat de etichetare pe partea frontală a ambalajelor, pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri mai sănătoase. Limitările studiului Autorii precizează că datele privind alimentația au fost raportate de participanți și nu analizate direct, iar studiul nu a investigat mecanismele biologice care explică aceste efecte. Cu toate acestea, concluzia rămâne clară: frecvența consumului de alimente ultraprocesate este un factor important în riscul de boli cardiovasculare.

Nu orice ulei de măsline e la fel de sănătos pentru creier. Ce arată un studiu pe 656 de persoane

Studiul a urmărit 656 de persoane cu vârste între 55 și 75 de ani, pe o perioadă de doi ani. Toți participanții aveau supraponderalitate sau obezitate și sindrom metabolic. Cercetătorii au monitorizat tipul de ulei consumat, compoziția microbiotei intestinale și modificările funcției cognitive, conform Medical News Today. Rezultatele au arătat diferențe clare. Participanții care au consumat ulei extravirgin au prezentat o funcție cognitivă mai bună și o diversitate mai mare a microbiotei intestinale. Cei care au consumat ulei rafinat au înregistrat o diversitate mai redusă a microbiomului. Axa intestin-creier, veriga care explică diferența Rețeaua de nervi care leagă sistemul digestiv de creier – numită axa intestin-creier – joacă un rol în starea de spirit, nivelul de stres și funcția cognitivă. Microbiomul intestinal este parte din această rețea. Cercetările anterioare au asociat dereglarea axei intestin-creier cu boala Alzheimer, Parkinson, scleroza multiplă și sindromul de oboseală cronică. Un microbiom divers și echilibrat susține un mediu mai sănătos pentru creier. De ce contează tipul de ulei Diferența dintre cele două tipuri de ulei ține de procesare. Uleiul extravirgin este presat mecanic din măsline, fără căldură sau rafinare chimică. Păstrează polifenoli, antioxidanți și vitamine cu efecte antiinflamatorii și neuroprotectoare. Uleiul rafinat este procesat cu căldură și tratamente industriale. Mulți antioxidanți benefici sunt eliminați în timpul procesării, potrivit nutriționistei Monique Richard, citată de Medical News Today. Ce recomandă cercetătorii Autorii studiului subliniază că rezultatele arată asocieri, nu relații de cauzalitate. Sunt necsare cercetări suplimentare pentru a confirma mecanismele biologice exacte. Medicul Dung Trinh, director al Healthy Brain Clinic din California, spune că studiul este util pentru că evidențiază factori practici pe care oamenii îi pot controla. El recomandă o alimentație bogată în alimente de origine vegetală și grăsimi sănătoase, precum cele din dieta mediteraneană.

Surpriza uriașă a unui pacient în vârstă de 31 de ani: a aflat că are un organ intern în plus

Pacientul este un bărbat în vârstă de 31 de ani din India, potrivit Live Science. El a mers la un centru medical după ce a avut dureri și usturime în timpul urinării. În timpul verificărilor, medicii au confirmat existența unei infecții urinare grave. Surpriza a apărut după ce au fost realizate o ecografie și o tomografie computerizată ale abdomenului. Astfel, medicii au aflat că pacientul are un organ în plus: al treilea rinichi. Acesta este legat de rinichiul drept, realizând o formă de potcoavă. Conform specialiștilor, este o anomalie congenitală despre care se crede că apare în timpul dezvoltării fetale. O astfel de situație nu afectează întotdeauna funcția normală a rinichilor și adesea trece nedetectată. Pentru infecția urinară, bărbatul a primit tratament și după 48 de ore starea pacientului s-a îmbunătățit. Cazul, însă, a fost atent analizat de experți deoarece este foarte rar. Mai puțin de 100 de cazuri apar la nivel mondial în fiecare an. De asemenea, fuziunea în formă de potcoavă este mult mai rară. Până în prezent, nu au fost raportate decât cinci astfel de situații.

Ministerul Sănătății crește bugetul pentru screening și prevenție. Anumite programe vor fi extinse

Bugetul pentru programele naționale de sănătate dedicate screeningului și prevenției ajunge în 2026 la 1,2 miliarde lei, față de 900 de milioane lei în 2025, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Într-o postare pe Facebook în care ministrul a precizat sumele alocate prevenției, el afirmă că este o creștere clară, necesară și asumată. Rogobete anunță că anumite programe de screening vor fi extinse. „De ce? Pentru că știm foarte bine costul inacțiunii: diagnostice târzii, tratamente mai dificile, suferință care putea fi evitată. Extindem programele de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. În același timp, facem un pas major în screeningul neonatal: de la 3 biomarkeri la 22 de biomarkeri, depășind media Uniunii Europene. Asta înseamnă depistare mai rapidă și șanse reale pentru copii încă din primele zile de viață. Prevenția nu este un cost. Este cea mai corectă investiție în sănătate”, a transmis ministrul Sănătății. Alexandru Rogobete a mai precizat că, în paralel, ministerul pe care îl conduce susține dezvoltarea ambulatoriilor, rolul medicilor de familie și se construiesc primele programe naționale finanțate predictibil, sustenabil, direct din bugetul de stat pentru această componentă esențială. „Știu că nu suntem încă unde trebuie să fim. Dar direcția este clară, iar schimbările deja se văd”, concluzionat ministrul Sănătății.

Bugetul pentru pacienții în stare gravă crește cu peste 35% în 2026

Ministerul Sănătății va aloca 475 de milioane de lei pentru Programul Național de Acțiuni Prioritare destinat pacienților critici, a anunțat marți Alexandru Rogobete. În 2025, bugetul programului a fost de 350 de milioane de lei. „Sunt zone în sistemul de sănătate unde fiecare minut face diferența între viață și moarte. Acolo unde ajung pacienții cei mai critici, presiunea nu este teoretică. Este zilnică, continuă și reală. Finanțarea acestor zone nu este opțională. Este o responsabilitate directă”, a scris Rogobete pe rețelele sociale. Cel mai mare buget din ultimii 10 ani Potrivit ministrului, „este cel mai mare buget destinat acestor programe în ultimii zece ani, reprezentând o creștere de 125 de milioane de lei, adică peste 35% față de 2025”. Programul sprijină secțiile de ATI, pacienții cu accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic acut, neonatologie, arsuri grave, politraume, dar include și noi programe precum chirurgia robotică. „Această creștere înseamnă resurse suplimentare pentru spitalele care duc cea mai mare presiune, echipe medicale mai bine susținute, acces mai rapid la tratamente salvatoare și capacitatea de a interveni atunci când fiecare minut contează”, a explicat Rogobete. Rogobete: Sistemul necesită reforme Ministrul a menționat că, deși finanțarea este mai mare, sistemul de sănătate are nevoie în continuare de investiții, de organizare și de schimbare de mentalitate, pentru a asigura intervenția rapidă atunci când fiecare minut contează. „Nu spun că este suficient. Sistemul are nevoie în continuare de investiții, de organizare și de schimbare de mentalitate. Dar direcția este una clară și consecventă”, a transmis Rogobete.

Ce beneficii oferă tratamentele prin endoscopie intervențională (P)

Pentru un tratament eficient, procedurile de endoscopie intervențională trebuie să fie realizate de medici gastroenterologi foarte experimentați, cu competențe în endoscopie digestivă, iar echipamentele folosite să fie performante. Pentru siguranța crescută a tratamentului endoscopic și confortul sporit al pacienților, intervențiile pot fi realizate cu anestezie sau cu sedare asigurată de un medic ATI. Tratamentul prin endoscopie intervențională poate fi recomandat de medicul gastroenterolog, în urma unei evaluări medicale complete, ținând cont de specificul fiecărui caz în parte. În funcție de afecțiunea diagnosticată, există diferite proceduri terapeutice. Una dintre cele mai avansate intervenții terapeutice endoscopice este procedura ERCP sau colangiopancreatografia endoscopică retrogradă. Aceasta este folosită în special pentru extragerea calculilor blocați din căile biliare, dar și pentru dilatarea canalelor biliare și montarea de stenturi, care să asigure drenajul biliar. Alte proceduri de endoscopie intervențională sunt și polipectomia, pentru îndepărtarea polipilor colorectali descoperiți la examinarea prin colonoscopie, ablația mucoasei gastrice, pentru formele severe de reflux gastroesofagian și montarea endoscopică a balonului endogastric. Aceasta din urmă poate fi recomandată pacienților cu obezitate, care nu au pierdut în greutate prin alte metode și nu vor să treacă printr-o operație bariatrică sau care au contraindicație pentru intervenție chirurgicală. Tot prin endoscopie intervențională, echipa medicală poate realiza hemostaza endoscopică în cazul unei hemoragii digestive, poate trata varicele esofagiene, poate monta stenturi esofagiene sau poate realiza o gastrostomă – procedură salvatoare pentru persoanele care nu se mai pot alimenta natural. În funcție de tipul de procedură, aceasta necesită o anumită pregătire înainte de tratament, conform recomandării medicului. Intervențiile pot fi realizate cu sedare, astfel încât disconfortul este minim, iar după finalizarea tratamentului pacientul este monitorizat un timp într-un salon special, până când efectul anesteziei trece complet. În acest fel, pot fi descoperite din timp eventuale complicații. La Spitalul Clinic SANADOR și la Spitalul de Zi SANADOR Floreasca, pacienții beneficiază de proceduri endoscopice diagnostice și terapeutice avansate, în funcție de indicația medicală stabilită. Echipamentele folosite la SANADOR sunt de ultimă generație, precum turnul endoscopic Olympus, dotat cu diferite tipuri de sonde, care furnizează imagini foarte detaliate alte tractului digestiv și permite efectuarea unor intervenții terapeutice precise. Toate intervențiile endoscopice sunt realizate de medici cu vastă experiență, în deplină siguranță și în cele mai bune condiții de confort pentru pacient, cu sedare asistată de un medic ATI.

Modificările programului de vaccinare din SUA au fost blocate de instanță

Decizia judecătorească vine ca urmare a unui proces intentat de Academia Americană de Pediatrie (AAP) și alte organizații împotriva lui Kennedy și a Departamentului Sănătății, scrie Reuters. Instanța a constatat că restructurarea comitetului consultativ pentru imunizare (ACIP) a fost ilegală, după ce Kennedy a concediat toți cei 17 membri independenți specializați în sănătate publică și boli infecțioase. În locul lor, secretarul sănătății a numit 15 membri de încredere, despre care judecătorul Brian Murphy a afirmat că par „clar necalificați”. Experții avertizau încă de la publicarea concedierilor că astfel de decizii ar putea destabiliza programul american de vaccinare și ar putea eroda încrederea publicului. Michael Osterholm, directorul Centrului pentru Cercetarea și Politica Bolilor Infecțioase de la Universitatea din Minnesota, a declarat că „geniul a ieșit din sticlă” și că efectele acestei campanii de dezinformare vor fi greu de inversat. În ultimele luni, Kennedy a modificat recomandările privind vaccinurile COVID și hepatita B, transformând mai multe vaccinuri din categoria „recomandate de rutină” în decizii de tip „shared clinical decision-making”, ceea ce implică consultarea individuală cu medicul. Experții spun că aceste schimbări, realizate fără dovezi științifice, au stârnit suspiciuni cu privire la siguranța vaccinurilor și au lăsat părinții confuzi. În urma acestor modificări, aproximativ 30 de state americane, inclusiv Districtul Columbia, au anunțat că nu vor urma recomandările CDC pentru vaccinurile copilului și vor continua să se bazeze pe ghidurile Academiei Americane de Pediatrie. În același timp, încrederea părinților în informațiile CDC privind vaccinurile a atins cel mai scăzut nivel de la începutul pandemiei de COVID-19. Specialiștii susțin că restaurarea încrederii va fi un proces lung și dificil. Jen Kates, analist senior la KFF, a explicat că „nu poți doar să apeși un buton și să readuci situația la normal”.

Încălzirea globală ar putea determina un stil de viață mai sedentar și o creștere a problemelor de sănătate în viitor, arată un studiu

Cercetătorii de la mai multe universități din America Latină au analizat date din 156 de țări, care au fost colectate între anii 2000 și 2022, și au realizat un model care arată cum creșterea temperaturilor ar putea afecta activitatea fizică la nivel global până în 2050. Rezultatele studiului arată că fiecare lună suplimentară în care se înregistrează o temperatură medie de peste 27,8°C ar duce la o creștere a inactivității fizice cu o medie de 1,5 puncte procentuale la nivel global. Creșterea este și mai mare în cazul țărilor cu venituri mici și medii, scrie The Guardian. Potrivit studiului publicat în revista The Lancet Global Health, creșterea temperaturilor ar putea duce la 470.000 până la 700.000 de decese suplimentare la nivel mondial în fiecare an până în 2050, întrucât vremea mai caldă ar putea face ca oamenii să fie mai puțin activi fizic. Zonele și categoriile de persoane cele mai afectate În cadrul simulărilor făcute de cercetători s-a constatat că țările tropicale cu venituri mici și medii din regiuni precum Caraibe și Africa subsahariană ar fi probabil cele mai afectate, notează ABC News. De asemenea, femeile și persoanele în vârstă pot resimți efectele mai puternic, întrucât corpurile lor au adesea mai multe dificultăți în a se răcori. Inactivitatea fizică crește riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, dar și de anumite tipuri de cancer și tulburări de sănătate mintală, potrivit autorului principal al studiului, Christian García-Witulski. „Căldura nu este doar o problemă de confort, ci că schimbă modelele comportamentale la scară largă. Deoarece inactivitatea fizică este un factor de risc cheie pentru bolile netransmisibile, acest lucru implică impacturi relevante pentru sănătate și economie”, a spus García-Witulski, autorul principal al studiului, pentru ABC News. Datele OMS arată că în prezent, doar aproximativ 65% din populația mondială face suficientă mișcare. Totuși, îngrijorător este faptul că inactivitatea fizică are o contribuție la aproximativ 5% din decesele înregistrate la nivel global.

Durerea nevăzută – endometrioza și neuropelveologia, un eveniment organizat de MedLife pentru femeile care se confruntă cu dureri pelvine cronice (P)

Participantele la eveniment au avut ocazia să afle direct de la medicii supraspecializați în chirurgia endometriozei și neurochirurgia pelvină care sunt mecanismele din spatele durerilor pelvine, dar și care sunt opțiunile moderne de diagnostic și tratament pentru aceste afecțiuni. „Aproximativ 1 din 10 femei se confruntă cu dureri pelvine cronice, iar de cele mai multe ori suferința se întinde pe mulți ani, timp în care pacientele primesc explicații superficiale, precum stres, oboseală sau chiar sunt acuzate de sensibilitate extremă. Din acest motiv ne-am dorit să organizăm această întâlnire educativă, prin care să oferim persoanelor cu endometrioză și durere pelvină cronică informații și sprijin în luarea celor mai bune decizii terapeutice”, a declarat Dr. Gabriel Mitroi, medic supraspecializat în chirurgia endometriozei și neuropelveologie și coordonatorul Bucharest Endometriosis Center. Neuropelveologia: o abordare integrată pentru tratarea durerilor pelvine cronice În cadrul întâlnirii, medicii supraspecializați în chirurgia endometriozei și neurochirurgia pelvină au explicat modul în care aceste patologii pot afecta diferite structuri anatomice, inclusiv nervii pelvini, contribuind la apariția durerii pelvine persistente și a altor simptome care pot avea un impact major asupra calității vieții pacienților. Evenimentul a fost structurat în două paneluri tematice care au abordat principalele mecanisme implicate în apariția durerii pelvine cronice și legătura acestora cu endometrioza. Prima parte a conferinței a fost dedicată neuropelveologiei – chirurgia nervilor pelvini – și a explorat rolul neuropatiilor periferice pelvine în apariția durerii cronice atât la femei, cât și la bărbați. Specialiști din domenii precum ginecologie, chirurgie generală, neurochirurgie, imagistică medicală și recuperare au discutat despre simptomele acestor afecțiuni, opțiunile moderne de diagnostic și tratament, precum și despre strategiile de gestionare a durerii. Panelul a inclus și un moment interactiv dedicat participanților – un workshop de exerciții pentru gestionarea durerii pelvine, susținut de specialiști în recuperare medicală și osteopatie. Neuropelveologia este o supraspecializare relativ nouă, destinată tratării durerii pelvine cronice şi a afecţiunilor neurologice pelvine printr-o abordare integrată, multidisciplinară şi minim invazivă. Pentru a veni în sprijinul pacienților, MedLife a lansat anul trecut Centrul de Excelenţă în Neurochirurgia Pelvină, în cadrul căruia sunt tratați pacienți cu un spectru larg de patologii – de la endometrioză cu afectare nervoasă şi cancere tratate robotic, până la cazuri cronice şi complexe, în care alte forme de tratament nu au funcționat. Peste 650 de paciente cu endometrioză operate anul trecut în cadrul MedLife Bucharest Endometriosis Center Cel de-al doilea panel al conferinței a fost dedicat endometriozei, una dintre cele mai frecvente afecțiuni ginecologice cronice, și a abordat impactul normalizării durerii în rândul pacientelor, cauzele și simptomele bolii, precum și opțiunile actuale de tratament. Specialiștii au subliniat faptul că endometrioza nu este doar o boală ginecologică, ci o afecțiune inflamatorie cronică, cu componentă genetică, care poate debuta încă din viața intrauterină și care afectează multiple organe. De asemenea, endometrioza este una dintre principalele cauze de infertilitate la nivel global. În același timp, medicii au remarcat că numărul femeilor diagnosticate cu endometrioză este în creștere, semn că pacientele sunt tot mai informate și acordă o importanță sporită recunoașterii simptomelor. Numai în cadrul MedLife Bucharest Endometriosis Center, coordonat de Dr. Gabriel Mitroi, au fost realizate peste 650 de intervenții chirurgicale pentru endometrioză în anul 2025. „Endometrioza este o afecțiune complexă, care poate avea manifestări variate și care, în anumite situații, poate implica și structurile nervoase pelvine. Înțelegerea mecanismelor durerii și colaborarea între specialități sunt esențiale pentru stabilirea unui diagnostic corect și pentru alegerea tratamentului adecvat”, a adăugat Dr. Gabriel Mitroi. Evenimentul „Durerea nevăzută – endometrioza și neuropelveologia” a fost conceput ca o întâlnire educativă dedicată persoanelor care se confruntă cu endometrioza și simptomele asociate acesteia, inclusiv durerea pelvină cronică, oferind acces la informații medicale corecte și la perspective moderne de diagnostic și tratament. Inițiativa face parte din demersul MedLife de a crește nivelul de informare și conștientizare asupra endometriozei și asupra impactului acestei afecțiuni asupra calității vieții pacienților. Despre Grupul MedLife MedLife a pornit acum aproape trei decenii, s-a dezvoltat sănătos și a devenit cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România. Antreprenorii români, care au pus bazele acestei companii, au investit și s-au implicat pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc, au crezut în inovație și au îndrăznit să țintească cât mai sus, pentru a oferi pacienților români calitate, profesionalism, grijă și respect pentru nevoile lor. Compania operează cea mai extinsă reţea de clinici, una din marile reţele de laboratoare medicale, spitale generale şi specializate şi are cea mai mare bază de clienţi corporate pentru Pachete de Prevenţie în Sănătate din țară. Este, de asemenea, din punct de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est. Grupul MedLife are un istoric de succes în ceea ce privește atât creșterea organică, cât și creșterea prin achiziții. Echipa sa puternică și experimentată de management a fost capabilă să creeze și să gestioneze aceste oportunități de creștere, dobândind cunoștințe și experiență valoroase, care să îi permită găsirea celei mai bune căi pentru continuarea cu succes a extinderii. Fiind o companie românească cu tradiție, MedLife a ales să se listeze la Bursa din România, fiind un model al listărilor pe piața locală de capital. A deschis orizonturi, iar prin guvernanța corporativă pe care o are implementată, a inspirat și alte companii locale spre a porni pe acest drum și a ajuta la dezvoltarea capitalului românesc și a economiei. Acțiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzacționare pe piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București, Categoria Premium, având simbolul de tranzacționare ″M″. În perioada de pandemie, MedLife a reușit să joace un rol esențial în societate și să capete un statut de lider în monitorizarea pandemiei prin implicarea activă în zona de cercetare. Compania continuă să investească în proiecte cu impact asupra comunității locale, în tehnologie și infrastructură. Creează locuri de muncă și dezvoltă un ecosistem care contribuie la dezvoltarea și menținerea unei Românii sănătoase.

Ce să eviți seara pentru o inimă sănătoasă

Potrivit cardiologului american Dr. Sanjay Bhojraj, medic cardiolog intervenționist și specialist în medicină funcțională, după două decenii de experiență în tratarea bolilor cardiovasculare, alegerile făcute după ora 19.00 pot determina dacă organismul intră într-un proces de recuperare sau rămâne într-o stare de stres. Bolile de inimă nu apar brusc – a explicat medicul – ci se dezvoltă în timp, fiind influențate de factori precum tensiunea arterială, inflamația, reglarea glicemiei și calitatea somnului. Iar multe dintre aceste mecanisme sunt afectate de rutina din timpul serii. Mesele târzii Potrivit specialistului, citat de CNBC – mâncatul târziu este unul dintre obiceiurile care ar trebui evitate. Seara, sensibilitatea la insulină scade, iar organismul procesează mai greu glucoza și grăsimile. Mesele luate târziu sunt asociate cu creșteri ale glicemiei după masă și cu un metabolism lipidic mai puțin eficient, ceea ce poate favoriza inflamația și riscul cardiovascular. Lumina puternică Expunerea la lumină puternică, în special la LED-uri sau la lumină albastră, poate reduce producția de melatonină – hormonul care reglează somnul. Melatonina contribuie și la reglarea tensiunii arteriale și are efect antioxidant asupra sistemului cardiovascular. Din acest motiv, medicul recomandă folosirea unor surse de lumină mai calde în timpul serii. Stresul înainte de culcare Vizionarea unor programe TV intense sau stresante poate activa sistemul nervos simpatic, crescând ritmul cardiac și tensiunea arterială. Potrivit studiilor, stresul emoțional poate afecta funcția endoteliului – stratul interior al vaselor de sânge – reprezentând una dintre primele etape ale bolilor cardiovasculare. Antrenamentele seara Activitatea fizică este benefică pentru inimă, însă momentul în care este practicată contează. Antrenamentele foarte intense târziu în noapte pot menține nivelul de cortizol ridicat și pot întârzia adormirea. Acest lucru poate duce la un ritm cardiac mai mare în timpul nopții și la o recuperare mai slabă a organismului. Alcoolul și somnul Chiar și consumul moderat de alcool seara poate afecta structura somnului și poate reduce faza REM, esențială pentru refacerea organismului. În plus, alcoolul poate crește ritmul cardiac și poate împiedica scăderea naturală a tensiunii arteriale pe timpul nopții. Conversațiile tensionate Discuțiile încărcate emoțional sau certurile înainte de culcare pot declanșa eliberarea hormonilor de stres, precum cortizolul. La persoanele cu factori de risc cardiovascular, stresul intens poate declanșa aritmii sau alte probleme cardiace. Expunerea la ecrane Telefoanele, tabletele și televizoarele emit lumină albastră care întârzie producția de melatonină și poate afecta ritmul circadian. Tulburările de somn sunt asociate cu hipertensiune, inflamație și rezistență la insulină, factori care cresc riscul bolilor cardiovasculare. Cardiologul american subliniază că o rutină de seară mai liniștită, cu mai puțin stres și cu un somn de calitate, poate ajuta organismul să intre în modul de recuperare. În opinia sa, reducerea stresului și protejarea ritmului natural al corpului sunt pași importanți pentru menținerea sănătății inimii pe termen lung.