Femeile pierd anual 75 de milioane de ani de viață sănătoasă, dar primesc doar 6% din fondurile alocate sănătății
În ciuda faptului că femeile trăiesc mai mult decât bărbații, acestea petrec cu 25% mai mult timp suferind de afecțiuni sau dizabilități, scrie Euronews. Cu toate acestea, investițiile în sănătatea femeilor rămân limitate și concentrate în doar câteva domenii terapeutice. Doar șase procente din totalul investițiilor private în sănătate merg către sănătatea femeilor, iar companiile dedicate exclusiv acestei arii atrag mai puțin de 1% din capitalul disponibil. Analiza firmei Alantra a arătat că în 2023, companiile de health-tech dedicate femeilor au captat doar 2% din cei 41,2 miliarde de dolari investiți în sector. Raportul BCG subliniază că o mai bună monitorizare și tratament pentru patru condiții majore – menopauza, osteoporoza, Alzheimer și bolile cardiovasculare – ar putea genera peste 100 miliarde de dolari în valoare de piață doar în Statele Unite. Femeile suferă de boli specifice precum endometrioza, sindromul ovarelor polichistice, menopauza sau anumite tipuri de cancer, iar cinci dintre aceste afecțiuni – endometrioza, sănătatea maternă, sindromul premenstrual, menopauza și cancerul de col uterin – reprezintă 14% din povara bolilor feminine, dar primesc mai puțin de 1% din finanțarea pentru cercetare. Între 2020 și 2025, din totalul investițiilor private în sănătate de 2,87 trilioane de dolari, doar 175 de miliarde au mers către sănătatea femeilor, cu accent pe sănătatea reproductivă, cancerele feminine și îngrijirea maternă. Alte afecțiuni cu prevalență ridicată, precum endometrioza, menopauza sau sindromul ovarelor polichistice, primesc mai puțin de 2% din bugetul identificat. Problema este agravată de subreprezentarea femeilor în studiile clinice: analiza a 1.433 de trialuri cu 302.664 participanți a arătat că femeile au reprezentat doar 41,2% din total, sub nivelul real din populația afectată. Experți precum Sania Nishtar de la Gavi subliniază că inovația trebuie combinată cu capacitatea de livrare și finanțare sustenabilă pentru a avea impact real asupra sănătății femeilor. Raportul recomandă dezvoltarea unei baze solide de dovezi pentru a stimula investițiile și inovația în sănătatea femeilor, prin studii, cercetare și trialuri clinice specifice.
Alexandru Rogobete: E pregătită infrastructura pentru strategia națională de genomică / Cum vor beneficia concret românii de pe urma cercetării genomice
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, informează că instituția pe care o reprezintă are ca direcție clară elaborarea unei „strategii naționale de genomică, integrată cu digitalizarea sănătății, cu standarde, interoperabilitate și protecția datelor”, ca singură soluție pentru ca oamenii să beneficieze în mod real de cercetare. „România investește astăzi în spitale moderne, servicii mai bune și finanțare corectă. În același timp, construim viitorul medicinei: medicina de precizie, bazată pe genomică și tratamente personalizate”, a scris acesta. „Genomica nu este un lux științific” Responsabilitatea mea ca ministru este să răspund nevoilor imediate ale pacienților, dar și să pregătim sistemul pentru tehnologiile care vor transforma profund modul în care prevenim și tratăm bolile. Genomica nu este un lux științific. Este o investiție strategică care permite diagnostic mai corect, prevenție timpurie și terapii adaptate fiecărui pacient”, a scris acesta pe contul său de socializare. Acesta a anunțat că proiectul ROGEN, destinat cercetării genomice din România, „intră în linie dreaptă”. „În acest context, proiectul ROGEN – Dezvoltarea cercetării genomice în România, finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu un buget de peste 422 milioane lei, ajunge într-o etapă decisivă. Infrastructura este pregătită, iar proiectul intră, în sfârșit, în linie dreaptă către rezultate concrete. ROGEN construiește infrastructuri moderne de secvențiere genomicǎ, biobănci și platforme de analiză a datelor, dar mai ales o rețea națională de genomică, care va conecta universități și centre de cercetare într-un sistem coerent și funcțional”, a comentat Rogobete, care a adăugat și ce urmează în viitorul foarte apropiat în privința tratamentului personalizat. Secvențierea genomică a 5.000 de probe „Următoarea etapă este esențială pentru viitorul tratamentului personalizat în România: secvențierea genomicǎ a 5.000 de probe de la persoane prezumtiv sănătoase din întreaga țară monitorizarea pe termen lung a 600 dintre acestea pentru a înțelege cum predispoziția genetică interacționează cu factorii de risc și cum pot fi prevenite bolile cardiovasculare Aceste date vor permite dezvoltarea unor scoruri de risc personalizate, care vor sprijini o prevenție mai eficientă și intervenții medicale adaptate fiecărui pacient”. Elaborarea strategiei naționale de genomică este o direcție clară a Ministerului Sănătății Din perspectiva ministrului Rogobete, Ministerul Sănătății este pe o traiectorie clară și anume elaborarea unei strategii genomice care să aducă beneficii concrete românilor: „Direcția Ministerului Sănătății este clară: o strategie națională de genomică, integrată cu digitalizarea sănătății, cu standarde, interoperabilitate și protecția datelor. Doar așa cercetarea se va transforma în beneficii reale pentru oameni”. „Schimbarea reală înseamnă investiții” Ministrul a apreciat în postare eforturile remarcabile ale echipei de cercetători care au făcut posibil proiectul ROGEN: „Felicit echipa proiectului ROGEN și UMF „Carol Davila” pentru efortul de coordonare și implementare. Mulțumesc, de asemenea, domnului prorector dr. Ștefan Bușnatu, consilierul meu onorific, pentru implicarea constantă și expertiza adusă acestui demers strategic. Schimbarea reală în sănătate înseamnă investiții în prezent și construcția inteligentă a viitorului”.
Pfizer: România și Polonia nu și-au achitat vaccinurile din pandemie, în timp ce compania și-a îndeplinit scrupulos obligațiile / Cîți bani vrea Pfizer de la România
Compania farmaceutică Pfizer a depus săptămâna aceasta o cerere la tribunalul civil din Bruxelles pentru a obliga Polonia și România la plata a 1,8 miliarde de euro, relatează publicația belgiană demorgen.be. Compania farmaceutică a livrat milioane de doze de vaccinuri împotriva virusului SARS-CoV-2 și a variantelor sale, însă reprezentanții companiei spun că încă nu și-a încasat factura. Furnizarea vaccinurilor a fost convenită printr-un contract semnat la 20 mai 2021 între Comisia Europeană și compania farmaceutică. România are de achitat 615 milioane de euro plus dobânzi Pfizer cere Poloniei 1,248 de miliarde de euro plus dobânzi pentru 88 de milioane de doze de vaccin. De asemenea, solicită României 615 milioane de euro, plus dobânzi, pentru 40 de milioane de doze, au explicat miercuri avocații companiei farmaceutice în fața instanței de la Bruxelles, în prima dintre cele șase ședințe de judecată privind acest caz. Din perspectiva companiei, Polonia și România „și-au încălcat obligațiile contractuale”, prin neplata vaccinurilor convenite în cel de-al treilea contract dintre Comisia Europeană și Pfizer. „Consilierul juridic al companiei, Hakim Boularbah, spune că instituția pe care o reprezintă „și-a îndeplinit scrupulos obligațiile” și că, din toată Uniunea Europeană, doar Polonia și România nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale. Potrivit publicației citate, instanța a avut o părere neclară despre livrarea vaccinurilor. Boularbah a declarat că, dacă cele două țări doresc în continuare dozele convenite, Pfizer le poate distribui pe parcursul următorilor trei ani, dar doar după efectuarea plății. Informații de context: Contractele pentru livrarea vaccinurilor anti-COVID au fost negociate de Comisia Europeană în numele statelor-membre ale UE în 2021, într-un efort de a asigura acces rapid la vaccinuri, în contextul pandemiei de COVID. Aceste acorduri stipulau cantități mari de doze (miliarde, în total), cu opțiuni de livrare pentru perioada 2022 – 2023 și posibilitatea extinderii până în 2026. Pe măsură ce cererea a scăzut și stocurile au crescut, UE și producătorii au convenit la unele modificări în contracte, inclusiv reducerea cantităților cumpărate și amânarea unor livrări. În Polonia, autoritățile au invocat surplusul de doze neutilizate și presiunile bugetare și logistice și au notificat oficial că nu vor mai primi sau plăti pentru mai multe vaccinuri contractate. În 2023, Polonia a invocat caz de forță majoră și a refuzat livrările și plățile, ceea ce a generat un conflict juridic cu Pfizer. Și România a refuzat anumite livrări, din cauza stocurilor deja existente și nefolosite. Litigiile lansate de Pfizer au generat discuții pe tema transparenței contractelor și a costurilor generate de pandemie. Există discuții publice și pe tema gestionării achiziționării de vaccinuri. Litigiile Pfizer pot avea consecințe bugetare semnificative pentru țările vizate.
SUA a finalizat retragerea din Organizația Mondială a Sănătății
SUA datorează peste 130 de milioane de dolari agenției globale de sănătate, potrivit OMS. Oficialii administrației Trump recunosc că nu au terminat de rezolvat unele probleme, cum ar fi pierderea accesului la date din alte țări care ar putea oferi Americii un avertisment timpuriu cu privire la o nouă pandemie, potrivit AP. Retragerea va afecta răspunsul global la noile focare și va afecta capacitatea oamenilor de știință și a companiilor farmaceutice americane de a dezvolta vaccinuri și medicamente împotriva noilor amenințări, a declarat Lawrence Gostin, expert în drept al sănătății publice la Universitatea Georgetown. OMS coordonează răspunsul la amenințările globale la adresa sănătății OMS este agenția specializată în sănătate a Națiunilor Unite și are mandatul de a coordona răspunsul la amenințările globale la adresa sănătății, cum ar fi focarele de pox-megalie , Ebola și poliomielită. De asemenea, oferă asistență tehnică țărilor mai sărace; ajută la distribuirea vaccinurilor, a proviziilor și a tratamentelor limitate; și stabilește linii directoare pentru sute de afecțiuni, inclusiv sănătatea mintală și cancerul. Aproape fiecare țară din lume este membră. Oficialii americani au contribuit la crearea OMS, iar America s-a numărat mult timp printre cei mai mari donatori ai organizației, oferind sute de milioane de dolari și sute de angajați cu expertiză specializată în sănătate publică. În medie, SUA plătesc 111 milioane de dolari pe an sub formă de cotizații către OMS și aproximativ 570 de milioane de dolari în plus sub formă de contribuții voluntare anuale, potrivit Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA. Motivul retragerii: gestionarea defectuoasă a pandemiei de COVID-19 Într-un ordin executiv emis imediat după preluarea mandatului, Trump a declarat că SUA se retrage din OMS din cauza gestionării defectuoase de către organizație a pandemiei de COVID-19 și a altor crize sanitare globale. El a menționat, de asemenea, „eșecul agenției de a adopta reforme urgent necesare” și „incapacitatea sa de a demonstra independență față de influența politică nepotrivită a statelor membre ale OMS”.
Cum completezi declaraţia pentru asigurarea de sănătate dacă nu mai eşti coasigurat. Cât trebuie să plătească soţii şi părinţii
Din 2026, românii care au în întreținere soțul, soția sau părinții fără venituri proprii fiscalizate trebuie să țină cont de reguli noi privind accesul acestora la sistemul public de sănătate. Eliminarea statutului de coasigurat fără plată pentru aceste categorii de persoane obligă contribuabilii să opteze explicit pentru asigurarea lor, prin depunerea Declarației unice și plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), comprima Playtech. Asigurarea la sănătate a soțului, soției sau a părinților fără venituri nu este obligatorie, ci opțională. Totuși, fără această procedură, persoanele aflate în întreținere nu vor avea calitatea de asigurat în sistemul public. Contribuția datorată pentru fiecare persoană asigurată este de 2.430 de lei, sumă calculată prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul echivalente cu șase salarii minime brute pe economie. Pentru anul 2026, salariul minim brut luat ca referință este cel în vigoare la 1 ianuarie, respectiv 4.050 de lei, rezultând o bază de calcul de 24.300 de lei. Modelul de Declarație unică utilizat pentru această procedură este cel aprobat prin Ordinul președintelui ANAF nr. 2.736 din 23 decembrie 2025. Formularul poate fi completat fie în format tipărit, fie prin varianta online pusă la dispoziție de ANAF, care înlocuiește vechiul PDF inteligent. Varianta pe hârtie În cazul completării pe hârtie, contribuabilul va descărca formularul 212 și va completa datele sale de identificare, nu pe cele ale persoanei aflate în întreținere. La capitolul dedicat CASS, se va selecta secțiunea privind plata contribuției pentru persoanele aflate în întreținere, conform articolului 182 din Codul fiscal. Aici se introduc datele persoanei asigurate, CNP-ul acesteia, baza de calcul de 24.300 de lei și suma datorată de 2.430 de lei. Totalul contribuției se reia în secțiunea de sinteză, iar declarația este semnată de persoana cu venituri fiscalizate. Plata se face în două tranșe Pentru cei care aleg varianta online, formularul interactiv este disponibil în Spațiul Privat Virtual. După selectarea declarației inițiale, se bifează opțiunea privind persoanele aflate în întreținere și se adaugă fiecare persoană care urmează să fie asigurată. Sistemul calculează automat suma datorată, afișând un rezumat al obligațiilor înainte de generarea fișierului PDF pentru depunere. Plata contribuției se face în două tranșe, conform regulilor aplicabile din septembrie 2025. La momentul depunerii declarației, contribuabilul achită 25% din sumă, adică 608 lei. Restul de 75%, respectiv 1.822 de lei, trebuie plătit până la 25 mai 2027. Plata se efectuează în contul unic de trezorerie „5504”, corespunzător domiciliului fiscal. Asigurarea de sănătate obținută astfel este valabilă timp de 12 luni, începând cu data depunerii declarației și a achitării primei tranșe. Calitatea de asigurat poate fi verificată ulterior pe platforma Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Recomandarea autorului: Asigurări de sănătate 2026. Cine mai este scutit, cine plătește și cât costă asigurarea
Speranță pentru cei care suferă de psoriazis: o nouă tehnică fotonică reușește să îl trateze fără efecte secundare
În România, se estimează că aproximativ 400.000 de persoane suferă de psoriazis, ceea ce reprezintă aproximativ 2% – 5% din populație. Cu toate acestea, doar o mică parte dintre aceștia, respectiv 14.685, sunt înregistrați în Registrul Național. Potrivit Societăţii Române de Dermatologie, numărul total de cazuri în populaţia generală în România este de 4,9% pentru psoriazis şi 1,38% pentru artrita psoriazică, vârsta de debut a acestei afecţiuni fiind sub 40 de ani pentru peste 70% din cazuri, cu un vârf între 16 şi 22 de ani. Un al doilea vârf este cuprins între 57 şi 60 de ani. În prezent, nu există leac pentru această boală. Cei care suferă de ea trebuie să folosească creme hidratante pentru a ameliora simptomele, dar acest lucru s-ar putea schimba în următorii ani. Tratarea psoriazisului cu medicamente activabile prin lumină Un grup de cercetători de la Institutul de Chimie Avansată din Catalonia (IQAC), din cadrul Consiliului Superior al Cercetărilor Științifice (CSIC), a demonstrat potențialul unei serii de medicamente activabile prin lumină pentru tratarea psoriazisului, fără efecte secundare, notează El Espanol. Doctorul Pedro Jaén, șeful serviciului de Dermatologie al Spitalului Ramón y Cajal și fondator și director al Grupului Pedro Jaén, este unul dintre specialiștii implicați. Studiul a beneficiat și de colaborarea Institutului de Cercetări Biomedicale din Bellvitge (IDIBELL) și a Institutului de Neuroștiințe al Universității din Barcelona, alături de două universități din Statele Unite și compania farmaceutică Eli Lilly and Company. Acest potențial tratament nu a fost încă testat pe pacienți, însă, potrivit rezultatelor obținute pe modele de șoarece, s-a reușit reducerea inflamației pielii fără a provoca reacțiile adverse care apar, de obicei, atunci când este activat receptorul vitaminei D (VDR). În studii anterioare fusese deja demonstrat că activarea VDR are efecte benefice în psoriazis. Problema era apariția efectelor secundare, unul dintre cele mai grave fiind hipercalcemia, un exces de calciu în sânge care poate fi mortal. Fototerapia ameliorează leziunile cutanate Provocarea cercetătorilor a fost să proiecteze o moleculă care să păstreze efectul terapeutic dovedit, dar fără riscul de a provoca hipercalcemie. Pentru acest lucru, au apelat la fotofarmacologie, adică la medicamente care se activează doar sub acțiunea luminii. Pentru psoriazis există deja tratamente bazate pe lumină, cum este fototerapia, care utilizează lumină ultravioletă în doze controlate pentru a ameliora leziunile cutanate. Diferența este că, în fotofarmacologie, sunt dezvoltate molecule care conțin în structura lor un element ce reacționează la lumină. Astfel, pot fi activate doar anumite zone. „În modelul de șoarece iluminam doar o ureche, căreia i se indusese anterior un tratament ce produce efecte similare psoriazisului”, a explicat Xavier Rovira, cercetător la IQAC-CSIC și unul dintre autorii studiului. Pe lângă faptul că efectul antipsoriazic a fost observat doar la nivelul urechii animalului, cercetătorii au constatat ulterior că nivelul calciului din sânge nu a crescut, așa cum se întâmplă în cazul tratamentelor convenționale. Când vor putea beneficia pacienții de tratament Rovira preferă să fie prudent, deoarece cercetarea se află încă într-o fază foarte incipientă. Un avantaj important este că nu este nevoie de iluminarea unor zone interne ale corpului, ci doar a pielii, cel mai accesibil țesut pentru terapiile bazate pe lumină. De asemenea, nu este necesară modificarea genetică a organismului și nici dezvoltarea unor dispozitive speciale pentru iluminarea unor zone precise. Molecula utilizată se activează cu lumină albastră vizibilă, care este deja folosită în tratamentele actuale. În plus, sunt utilizate molecule asemănătoare medicamentelor convenționale, care, în mod obișnuit, necesită între 10 și 15 ani pentru a fi dezvoltate. Problema cu această tehnică: costuri prea ridicate Până când această nouă tehnică fotonică va putea fi aplicată la pacienți, medicamentele biologice sunt considerate marea revoluție în tratamentul psoriazisului, deoarece reduc semnificativ inflamația asociată cu această boală. Problema acestor tratamente, subliniază Rovira, este că sunt extrem de costisitoare de dezvoltat, iar acest lucru se reflectă și în prețul pentru pacienți. Din cauza costurilor ridicate, ele sunt indicate în special pentru formele severe de psoriazis. „Credem că progresul nostru ar putea duce la un tratament pentru psoriazisul ușor.” Principalul avantaj al acestor molecule este că își schimbă structura atunci când sunt iluminate în condiții specifice, ceea ce permite inducerea efectului lor printr-un control extern și cu o precizie mai mare. Vitamina D are un rol foarte important la nivel fiziologic, reglând sistemul imunitar, astfel că această terapie ar putea avea aplicații și în alte patologii inflamatorii ale sistemului imunitar, precum și în cancere, cum ar fi melanomul. La rândul său, fotofarmacologia a demonstrat progrese și în tratamentul durerii cronice, al afecțiunilor cardiace sau chiar în restaurarea vederii. „Ne aflăm la început de drum, dar perspectivele pot fi foarte bune”, concluzionează Rovira.
Cancerul de ficat: elemente esențiale pentru depistare, tratament și prevenție
În ciuda existenței unor factori de risc modificabili, precum consumul de alcool, obezitatea sau infecțiile virale, și a beneficiilor demonstrate ale diagnosticului precoce, persistă o nevoie neacoperită de a consolida depistarea și de a crește participarea la programele de screening. Asocierea automată cu anumite comportamente sau obiceiuri anterioare face ca această tumoră să fie însoțită de un stigmat aparte, scrie Vanguardia. Acest lucru poate genera vinovăție, tăcere sau negare la nivelul pacientului și, în consecință, poate limita nu doar conștientizarea colectivă și dezvoltarea programelor de screening, ci și prezentarea persoanelor la consultațiile de depistare a cancerului hepatic. Adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase pentru prevenția cancerului de ficat este valabilă și pentru persoanele care suferă deja de această boală, deoarece poate contribui la un prognostic mai bun. Medicul Alba Díaz, anatomopatolog la Hospital Clínic Barcelona, explică: „Există diferite tipuri de cancer de ficat, iar acestea depind de celula din care își au originea.” Carcinomul hepatocelular este, de departe, cel mai frecvent tip, urmat de colangiocarcinom, a cărui incidență este în creștere și care reprezintă deja aproximativ 7 % dintre tumorile hepatice primare din Spania. În plus, există entități mult mai rare, precum hemangioendoteliomul sau angiosarcomul, care sunt diagnosticate de obicei la pacienți mai tineri și mai frecvent la femei. „Deși ciroza crește riscul de cancer hepatic, tumora poate fi diagnosticată și la persoane fără o boală hepatică preexistentă”, spune medicul María Reig, șefa Unității de Oncologie Hepatică de la Hospital Clínic Barcelona și a Barcelona Clinic Liver Cancer din cadrul IDIBAPS și CIBER. Cum se depistează și ce factori cresc riscul de cancer de ficat Cancerul de ficat este o tumoră foarte silențioasă, deoarece simptomele apar, de regulă, atunci când boala este deja avansată. De cele mai multe ori, este descoperit în urma unor modificări observate la investigațiile imagistice, precum ecografia, realizate din alte motive. Tumora produce simptome doar în stadii avansate sau în faza de complicații. În aceste situații, pot apărea oboseala, creșterea perimetrului abdominal din cauza retenției de lichide, colorarea galbenă a pielii, durere abdominală continuă de intensitate redusă, precum și pierderea apetitului și a greutății. Pentru depistarea precoce a bolii, programele de screening pentru cancerul de ficat sunt esențiale. Este vorba despre o procedură simplă și neinvazivă, care constă într-o ecografie abdominală efectuată la fiecare șase luni. Acest tip de monitorizare este destinat în principal persoanelor cu boli hepatice cronice. „Pacienții cu ciroză sunt cei care prezintă cel mai mare risc de a dezvolta cancer hepatic. Cu toate acestea, în 20 % dintre cazurile diagnosticate nu exista o ciroză prealabilă”, potrivit Registrului Spaniol al Tumorilor Hepatice, 2025. Acest profil este întâlnit mai ales în cazul carcinomului hepatocelular, în timp ce colangiocarcinomul poate apărea chiar și la pacienți tineri și fără factori de risc cunoscuți, ceea ce face depistarea precoce și mai dificilă. Care sunt opțiunile terapeutice pentru cancerul de ficat Tratamentul cancerului de ficat este stabilit în funcție de stadiul tumorii, clasificat conform sistemului Barcelona Clinic Liver Cancer, cunoscut sub acronimul BCLC. Acest sistem evaluează dimensiunea și numărul nodulilor, starea generală a pacientului și funcția hepatică, propunând în același timp o primă opțiune terapeutică. Opțiunea cu cel mai mare potențial curativ este cea chirurgicală, care include rezecția și transplantul hepatic. „Tratamentul chirurgical al cancerului de ficat este esențial, deoarece este singurul cu intenție curativă”, spune Joana Ferrer, chirurg la Hospital Clínic Barcelona. Printre intervențiile cel mai frecvent utilizate se numără rezecția chirurgicală, al cărei obiectiv este îndepărtarea completă a tumorii și evaluarea existenței unor factori care pot indica un risc crescut de recidivă. Această procedură este indicată în principal pacienților care prezintă o singură leziune. „Tratamentul chirurgical și ablația sunt singurele opțiuni cu intenție curativă în cancerul de ficat, cu condiția ca pacientul să îndeplinească criteriile adecvate”, afirmă medicul Joana Ferrer, chirurg în cadrul Unității de Oncologie Hepatică a Hospital Clínic Barcelona. La pacienții aflați în stadiu incipient, atunci când rezecția chirurgicală și transplantul hepatic sunt contraindicate, se poate apela la ablația percutană, o tehnică ce distruge tumora prin introducerea de ace și utilizarea unor tehnologii care aplică energie. Alte opțiuni terapeutice includ ablația și tratamentele locoregionale, precum chimioembolizarea și radioembolizarea. Acestea constau în administrarea unui agent chimioterapic, în cazul chimioembolizării, sau a unor particule radioactive. Cele mai importante progrese au fost obținute prin combinațiile de imunoterapie și terapii antiangiogenice, precum atezolizumab, un anticorp anti PD L1, asociat cu bevacizumab, anti VEGF, dar și prin scheme de dublă imunoterapie, cum sunt tremelimumab cu durvalumab sau ipilimumab cu nivolumab. Cu aceste tratamente noi, supraviețuirea poate depăși doi ani și se deschide posibilitatea participării la studii clinice, în condițiile în care, în prezent, nu există tratamente validate de linia a doua după imunoterapie. Pentru a continua progresul, Unitatea de Oncologie Hepatică BCLC dezvoltă proiecte de cercetare și inovare cu o abordare multidisciplinară și centrată pe pacient. Printre acestea se numără studiul microbiomului și al răspunsului la imunoterapie, identificarea unor noi markeri de medicină de precizie și utilizarea inteligenței artificiale în radiologie și anatomie patologică, cu scopul de a optimiza diagnosticul, prognosticul și deciziile clinice. Toate aceste direcții converg în programul BCLC.AI, care urmărește integrarea datelor biologice, clinice și imagistice pentru personalizarea maximă a managementului cancerului hepatic. În cazul colangiocarcinomului, au fost obținute, de asemenea, progrese importante prin introducerea imunoterapiei, precum durvalumab, un anticorp anti PD L1, combinat cu chimioterapia. De asemenea, sunt utilizate terapii țintite care acționează asupra unor modificări moleculare specifice, precum pemigatinib, inhibitor FGFR, ivosidenib, inhibitor IDH1, sau pembrolizumab, anticorp anti PD 1, destinate pacienților cu biomarkeri specifici.
Obiceiul zilnic de 7 minute care poate prelungi viața cu un an. Ce spun experții în sănătate
Un obicei zilnic de 7 minute poate prelungi viața cu un an, conform unui studiu bazat pe date de la UK Biobank, care a urmărit aproape 60.000 de adulți cu vârsta peste 65 de ani pentru o durată de 8,1 ani. Cercetătorii au analizat trei piloni majori ai îmbătrânirii: somnul, activitatea fizică și calitatea dietei, utilizând o abordare inovatoare. Ei au căutat să identifice pragurile precise la care aceste comportamente, atunci când sunt combinate, încep să producă câștiguri măsurabile, nu doar în ceea ce privește speranța de viață, ci și în anii trăiți fără boli cronice, potrivit Le Figaro. Prima constatare frapantă este că beneficiile apar foarte devreme, iar autorii arată că se poate câștiga un an de viață cu schimbări minime. O jumătate de porție de legume pe zi Acest lucru necesită somn cu aproximativ cinci minute mai mult pe noapte, două minute suplimentare de activitate fizică moderată zilnic și adăugarea echivalentului a jumătate de porție de legume pe zi, în dietă. Acest lucru are efect numai dacă aceste trei lucruri sunt combinate. „Chiar și atunci când faci foarte puțin, câștigi ceva. Și cu cât combini mai multe abordări diferite, cu atât beneficiul este mai mare”, rezumă profesorul Eric Boulanger, specialist în biologia îmbătrânirii la Spitalul Universitar și la Universitatea din Lille. Așadar, nu este vorba despre a spune „fă totul perfect sau nimic”, ci despre a-i încuraja pe oameni să facă întotdeauna puțin mai mult. „După cum spune un doctor de la Harvard, dacă nu faci nicio activitate fizică, fă puțin. Și dacă deja faci puțin, fă puțin mai mult”, confirmă Antoine Flahault, profesor la Universitatea Paris Cité. Persoanele active, risc mai mic de mortalitate În combinația dintre somn, dietă și activitate fizică, aceasta din urmă rămâne pilonul central, iar cei mai activi participanți au avut un risc semnificativ mai mic de mortalitate decât cei sedentari. „Când cineva este activ, mănâncă mai bine, doarme mai bine, fumează mai puțin, bea mai puțin și menține legături sociale mai puternice. Un tren de mare viteză al cărui motor este activitatea fizică, urmată de nutriție și apoi somnul”, explică profesorul Boulanger, care rezumă astfel îmbătrânirea sănătoasă. În ceea ce privește somnul, studiul arată că longevitatea optimă se obține cu o durată de somn de aproximativ 7 până la 8 ore pe noapte. „Un somn puțin mai lung crește probabilitatea unui somn profund, care este esențial pentru detoxifierea creierului și reglarea dispoziției”, explică profesorul Boulanger. În timpul acestui somn profund, creierul activează un sistem numit „sistem glimfatic”, care ajută la eliminarea deșeurilor și a toxinelor acumulate în creier pe parcursul zilei. Sursă foto – Caracter ilustrativ: colaj Shutterstock Cercetătorii mai arată că, deși îmbunătățirile modeste pot crește speranța de viață, menținerea unei vieți fără boli cronice (cardiovasculare, metabolice, respiratorii sau neurodegenerative) pentru mai mult timp necesită schimbări mai substanțiale și mai durabile. Pentru a obține patru ani de viață sănătoasă, studiul identifică o „doză minimă” care combină trei factori cheie: dormitul cu 24 de minute în plus, efectuarea a aproximativ 4 minute suplimentare de activitate fizică moderată până la intensă și îmbunătățirea semnificativă a calității dietei. De exemplu, această îmbunătățire nutrițională înseamnă adăugarea de legume și cereale integrale în farfurie în fiecare zi și consumul de pește de două ori pe săptămână. Cele mai favorabile profiluri, asociate cu peste nouă ani câștigați, au combinat o activitate fizică zilnică de aproximativ 45 de minute, o dietă mediteraneană de bună calitate și un somn regulat de aproximativ șapte până la opt ore. „Faimosul «10.000 de pași pe zi» (mai mult de o oră și jumătate de mers pe jos) este benefic, dar nerealist pentru multe persoane de peste 65 de ani. Pe de altă parte, obiectivul de 45 de minute de activitate fizică zilnică, aproximativ șapte ore de somn și o dietă mediteraneană pare atât realizabil, cât și extrem de eficient. Acesta este un mesaj de sănătate publică deosebit de puternic”, precizează rofesorul Flahault. Autorul mai recomandă: Adio, dietă forțată! Suedia rescrie regulile: obezitatea, tratată oficial ca o boală a creierului în 2026 „Zonele albastre”, adevăr sau mit global? Unde trăiesc oamenii mai mult, de fapt
Medicii avertizează asupra unui sindrom periculos care afectează aproape 90% dintre adulții din SUA
Aproape 9 din 10 adulți amercani au în prezent cel puțin o componentă a unei afecțiuni periculoase, adesea trecută cu vederea, care remodelează perspectiva asupra sănătății publice, scrie NYPost. Potrivit unui raport major recent, răspândirea sindromului cardiovascular-renal-metabolic se accelerează, mai ales în rândul adulților tineri, ridicând temeri legate de boli pe termen lung și mortalitate precoce. O amenințare în creștere, evidențiată de date noi Avertismentul vine din cea mai recentă ediție a Heart Disease and Stroke Statistics Update, publicată de American Heart Association, care a dedicat un capitol întreg acestui sindrom. Cunoscut sub numele de sindrom cardiovascular-renal-metabolic (CKM), acesta nu reprezintă o singură boală, ci un ansamblu de riscuri interconectate care afectează inima, rinichii și metabolismul. „Aceste cifre ar trebui să tragă un semnal de alarmă, mai ales în rândul tinerilor adulți”, a declarat Sadiya S. Khan, cardiolog la Northwestern University Feinberg School of Medicine și unul dintre coordonatorii raportului. Peste 80% dintre adulții tineri și de vârstă mijlocie prezintă deja semne timpurii de avertizare. Ce înseamnă, de fapt, sindromul CKM CKM leagă hipertensiunea arterială, colesterolul nesănătos, glicemia crescută, disfuncția renală și excesul de greutate, fiecare problemă agravând-o pe cealaltă. Medicii spun că tratarea acestor afecțiuni separat ratează adesea tabloul general, permițând riscurilor să se acumuleze în tăcere, de-a lungul timpului. Definirea CKM ca sindrom unitar, susțin experții, favorizează depistarea mai timpurie, diagnosticarea mai rapidă și o îngrijire coordonată între specialități medicale precum cardiologia, nefrologia și endocrinologia. Tendințe îngrijorătoare la toate vârstele Datele recente arată că hipertensiunea arterială afectează acum aproape jumătate dintre adulții din SUA, în timp ce diabetul diagnosticat continuă să crească și rămâne slab controlat la mulți pacienți. Deși ratele obezității la adulți au scăzut ușor, obezitatea în rândul copiilor și adolescenților a crescut accentuat, semnalând probleme serioase pentru viitor. Bolile cardiovasculare afectează deja aproximativ jumătate dintre adulții americani și rămân principala cauză de deces. Numai în 2023, bolile de inimă și accidentul vascular cerebral au provocat peste 915.000 de decese, reprezentând mai mult de un sfert din totalul deceselor din SUA. Prevenția oferă o cale de urmat În ciuda perspectivelor sumbre, experții subliniază că intervenția timpurie poate reduce semnificativ riscurile. Factorii de stil de viață, precum calitatea alimentației, activitatea fizică și somnul, rămân principalii determinanți ai evoluției CKM. Cadrul „Life’s Essential 8” al American Heart Association pune accent pe alimentație sănătoasă, mișcare regulată, somn adecvat, evitarea tutunului și controlul atent al greutății, tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei. Studiile arată că persoanele care respectă aceste recomandări își pot reduce drastic riscul de infarct și accident vascular cerebral. „Prevenția este cel mai puternic instrument al nostru”, a spus Khan, subliniind că intervențiile începute mai devreme ar putea salva milioane de vieți în următoarele decenii.
Studiu alarmant. Paracetamolul ar putea reduce frica și crește comportamentele riscante
Un studiu publicat în 2020 de cercetători de la Universitatea de Stat din Ohio ridică însă semne de întrebare cu privire la efectele sale mai puțin cunoscute. Conform cercetării, acetaminofenul ar putea influența percepția riscului și ar putea încuraja comportamente mai riscante, scrie Science Alert. Neurocercetătorul Baldwin Way, coordonatorul studiului, explică faptul că acetaminofenul pare să reducă emoțiile negative asociate cu situațiile riscante. Participanții aflați sub influența medicamentului au raportat niveluri mai scăzute de anxietate și teamă atunci când evaluau activități cu potențial periculos. Având în vedere că aproximativ 25% dintre americani folosesc acetaminofen săptămânal, impactul social al acestor efecte ar putea fi semnificativ. Studiul a inclus peste 500 de studenți universitari, cărora li s-a administrat fie o doză de 1.000 mg de acetaminofen – doza maximă recomandată pentru un adult – fie un placebo. Participanții au fost supuși unui test comportamental cunoscut sub numele de „sarcina balonului”, unde trebuiau să pompeze un balon virtual pentru a obține recompense financiare imaginare, cu riscul de a pierde totul dacă balonul se spărgea. Rezultate concrete Rezultatele au arătat că participanții care au luat acetaminofen au pompat balonul mai mult și l-au spart mai frecvent decât cei din grupul de control. Cercetătorii sugerează că acetaminofenul reduce anxietatea asociată riscului, ceea ce duce la decizii mai îndrăznețe. Chestionarele suplimentare au indicat, în unele cazuri, o percepție diminuată a riscului în scenarii precum pariuri financiare sau activități extreme. Deși efectele observate sunt moderate și nu pot fi extrapolate direct la situații reale complexe, ele se adaugă unui corpus tot mai mare de studii care arată că acetaminofenul influențează empatia, procesarea emoțională și funcțiile cognitive. Un studiu publicat în 2023 de Universitatea din Viena a asociat consumul frecvent de analgezice cu scăderea comportamentelor prosociale. Un medicament esențial, dar nu lipsit de întrebări În ciuda acestor descoperiri, acetaminofenul rămâne un medicament esențial, inclus pe lista Organizației Mondiale a Sănătății. Cercetătorii avertizează însă necesitatea unor studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin impactul psihologic al medicamentelor eliberate fără prescripție.