Etichetă: Sănătate

Tratament pentru dermatita atopică la copii de vârste mici. Pot fi suplimentele cu IgY de tip aviar folosite încă din primii ani de viață? (P)

Dermatita atopică reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni dermatologice întâlnite la copiii de vârste mici. Aceasta se manifestă adesea încă din primii ani de viață ai celor mici prin: uscăciune accentuată a pielii; prurit intens; iritații recurente; episoade inflamatorii care pot influența semnificativ confortul copilului și echilibrul emoțional al întregii familii. Deoarece pielea copiilor este mult mai subțire, mai permeabilă și mai sensibilă decât cea a adulților, alegerea unui tratament pentru dermatita atopica este o decizie care trebuie să țină cont nu doar de eficiență, ci și de siguranța pe termen lung, tolerabilitate și impactul asupra dezvoltării naturale a sistemului imunitar. În ultimii ani, interesul pentru terapii complementare și soluții inovatoare, cu mecanisme de acțiune blânde, dar eficiente, a crescut considerabil. Astfel terapia cu produse pe bază de IgY de tip aviar a început să fie din ce în ce mai analizată ca opțiune de tratament pentru dermatita atopică la copii mici. IgY de tip aviar este un tip specific de imunoglobulină extrasă din gălbenușul de ou, recunoscută pentru capacitatea sa de a acționa țintit împotriva agenților patogeni, fără a interfera agresiv cu flora naturală sau cu mecanismele imunitare proprii organismului, un aspect esențial atunci când vorbim despre tratarea acestei afecțiuni în primii ani de viață. Unul dintre avantajele majore ale acestui tratament pentru dermatita atopică cu produse pe bază de IgY de tip aviar constă în faptul că aceste imunoglobuline nu traversează bariera intestinală și nu intră în circulația sistemică, ci acționează local. Acest lucru reduce semnificativ riscul de apariție a reacțiilor adverse sau a efectelor secundare nedorite. Acest mecanism este deosebit de important în cazul copiilor mici, la care tratamentele clasice, bazate pe corticosteroizi sau imunosupresoare, pot ridica semne de întrebare în ceea ce privește utilizarea frecventă sau pe termen lung. Astfel, suplimentele cu produse pe bază de IgY de tip aviar pot deveni o componentă valoroasă într-un plan personalizat de tratament pentru dermatita atopică și pot contribui la controlul inflamației și la reducerea frecvenței puseelor, fără a suprasolicita organismul. Un alt beneficiu important al terapiei cu produse pe bază de IgY de tip aviar este capacitatea lor de a susține echilibrul microbiomului, un factor tot mai des asociat cu apariția și agravarea dermatitei atopice. Dezechilibrele apărute la nivelul florei cutanate și intestinale pot amplifica răspunsul inflamator și pot menține un cerc vicios al iritațiilor persistente, iar intervențiile care vizează reglarea acestui ecosistem delicat pot avea un impact pozitiv pe termen lung. Prin acțiunea lor specifică, IgY de tip aviar contribuie la limitarea dezvoltării bacteriilor patogene, fără a afecta microorganismele benefice, astfel încât să susțină un proces natural de refacere și protecție a pielii. Pentru părinții care caută un tratament pentru dermatita atopică adaptat vârstei mici, terapia cu produse pe bază de IgY de tip aviar poate fi privită ca o soluție complementară, integrată într-o abordare complexă ce include: hidratarea corectă a pielii; evitarea factorilor declanșatori; monitorizarea atentă a reacțiilor individuale ale copilului. Utilizarea acestor suplimente pe bază de IgY de tip aviar încă din primii ani de viață este analizată tocmai datorită profilului lor de siguranță și a modului natural de acțiune, care respectă ritmul de dezvoltare al organismului. Într-un perioadă de evoluție constantă, în care accentul se mută tot mai mult de la tratamente agresive la soluții personalizate și preventive, produsele pe bază de IgY de tip aviar pot reprezenta un pas important în redefinirea modului în care este abordată tratarea dermatitei atopice la copiii de vârste mici. Astfel, te poți orienta către un tratament pentru dermatita atopică care să ofere nu doar o ameliorare a simptomelor, ci și o perspectivă pe termen lung asupra sănătății pielii și a confortului zilnic al celor mici.

Pacientul bizar: Din 2005, după un tratament la dentist, un bărbat are o memorie care nu depășește 90 de minute

William trăiește fără să poată înregistra amintiri noi de la acea programare la dentist din 2005. În fiecare zi, el retrăiește aceeași realitate: nu știe ce s-a întâmplat cu câteva ore în urmă. Nu mai are amintiri noi de atunci, potrivit Futura Sciences. Dimineața, William mersese la volei și răspunsese la e-mailuri. Programarea la dentist părea o rutină. Dentistul i-a injectat anestezic local și a început devitalizarea. „Îmi amintesc că m-am așezat pe scaunul dentistului, care mi-a administrat anestezia. După aceea, un gol negru”, a declarat William pentru BBC. Tratamentul s-a încheiat la ora 14:30. Imediat, medicul a observat că ceva nu era în regulă. William era palid și nu se putea ridica de pe scaun. „Avea privirea fixă, părea surprins să mă vadă, era complet dezorientat”, a declarat dentistul. La ora 17:00, William a fost transportat cu ambulanța la spital. 10 minute, apoi 90 de minute La urgențe, medicii au constatat că William nu putea reține informații mai mult de 10 minute. Câteva ore mai târziu, fereastra de memorie s-a extins la 90 de minute. Acolo s-a stabilizat și a rămas. Medicii au suspectat inițial o hemoragie cerebrală, posibil efect secundar al anesteziei. Examinările imagistice nu au relevat nicio problemă cerebrală. Nicio cauză găsită După trei zile de spitalizare și investigații complete, medicii nu au găsit nicio explicație pentru amnezia lui William. William trăiește fără să poată înregistra amintiri noi de la acea programare la dentist din 2005. Ultima sa amintire clară este scaunul dentistului și seringa cu anestezic. Cazul a fost publicat în revista Neurocase și rămâne unul dintre cele mai misterioase din literatura medicală.

Lucrurile inimaginabile pe care le face poezia în creierul tău

Tu nu ești de acord cu următoarea afirmație, dar creierul tău da. Pentru că lui îi place poezia, chiar dacă tu te plictisești de moarte de la primul vers. Cercetări contemporane în domeniul neuroștiințelor și psihologiei confirmă această idee: creierul reacționează la poezie nu doar prin interpretare, ci și printr-o apreciere inconștientă a muzicalității și structurii limbajului. Iată, de exemplu, ce spune un studiu publicat în revista „Frontiers of Psychology”, realizat de profesorul Guillaume Thierry și echipa sa de la Universitatea Bangor: că oamenii pot să perceapă frumusețea unei construcții poetice fără să fie conștienți de regulile care o guvernează. Până să-ți dai tu seama, creierului îi place primul Pentru susținerea acestei afirmații, cercetătorii aufolosit exemple inspirate din Cynghanedd – o formă tradițională de poezie galeză bazată pe repetiții consonantice și ritmuri precise. Participanții, care nu cunoșteau această formă poetică, au fost rugați să evalueze propozițiile ca fiind „plăcute” sau „neplăcute”. În mod cu totul remarcabil, la măsurătorile electrofiziologice ale activității cerebrale au constatat că creierele participanților la studiu au preferat spontan structurile poetice corecte, chiar dacă nu putea explica de ce. Efectul poeziei în creier e ca bomba nucleară: rapidă și te ia pe nepregătite Creierul a generat răspunsuri specifice atunci când a detectat tiparele sonore armonioase caracteristice poeziei. Aceste reacții au apărut la fracțiuni de secundă după auzirea versurilor, demonstrând că procesarea estetică se produce rapid și inconștient. Cu alte cuvinte, mintea simte poezia înainte ca rațiunea s-o analizeze. Profesorul Thierry spune: „Este pentru prima dată când demonstrăm procesarea inconștientă a construcțiilor poetice de către creier și, bineînțeles, este extrem de incitant să ne gândim că cineva poate inspira mintea umană fără a fi observat!” Poezia e, de fapt, o experiență multisenzorială Această capacitate de receptare subtilă explică de ce poeziile pot emoționa chiar și atunci când limbajul este complex sau simbolic. Ritmul, repetiția sunetelor și echilibrul sonor activează zone ale creierului implicate în procesarea muzicii, emoției și memoriei. Așa se face că poezia devine o experiență multisenzorială: nu doar citim cuvinte, le auzim pe interior, le simțim vibrația, le asociem cu stări afective. Poezia susține empatia Dar poezia nu e doar un beneficiu estetic și atât. S-au făcut și alte studii care au demonstrat că expunerea la limbaj poetic stimulează plasticitatea neuronală, îmbunătățește atenția și dezvoltă sensibilitatea față de nuanțele limbii. Poezia antrenează memoria prin repetiție și ritm, susține empatia prin exploatarea emoțiilor și ajută la reglarea stresului prin efectul calmant și meditativ. Când citești sau când reciți cu voce tare o poezie (lent și cu intonație, dacă chiar ai chef de nebunii neurofiziologice depline) îți induci o stare de liniște similară meditației. Depinde și de poezie – dacă e o poezie cu imagini liniștite, îți poți liniști și respirația. Ce mai face poezia? Fără să-ți dai seama, ea creează punți între gândire și emoție și-ți oferă un imbaj unic pentru experiențe altfel intraductibile. Când realitatea te pierde în traduceri, poezia te așază confortabil în sens și emoție. Poezia este limbajul unde emoția se poate exprima oricum vrea ea, iar asta înseamnă că ea catalizează procesarea celor mai complexe emoții. În context terapeutic, poezia e folosită pentru a sprijini vindecarea emoțională, pentru a-ți îmbunătăți starea și pentru a te ajuta să-ți restructurezi experiențele personale. Poezia e o experiență neurologică profundă și tu nici măcar nu-ți dai seama Ce a descoperit studiul condus de profesorul Thierry este că poezia are acces la mintea umană fără să fie observată. Poezia intră în minte ca un hoț cu intenții bune. Poezia nu e doar un exercițiu literar, ci o experiență neurologică și emoțională profundă. Atunci când citim o poezie simțim ceva-ul care se întâmplă în noi, inefabilul ca răspuns al minții la armonie și frumusețe. Într-o lume care trăiește pe repede-nainte, poezia te învață că viața se trăiește lent, că limbajul nu e doar comunicare și atât. De fapt, poezia îți amintește că ești armonie.

Alcoolul afectează rețeaua creierului. Ce arată un nou studiu științific

Rezultatele arată că alcoolul reduce comunicarea globală dintre regiunile creierului și favorizează o procesare mai localizată a informațiilor, ceea ce poate explica de ce oamenii resimt diferit starea de ebrietate, chiar și la niveluri similare de alcool în sânge, scrie Science Alert. Spre deosebire de cercetările anterioare, care s-au concentrat pe zone individuale ale creierului, acest studiu a analizat efectele alcoolului asupra rețelei neuronale în ansamblu. Creierul este un sistem extrem de complex și interconectat, iar orice modificare în „dialogul” dintre regiunile sale poate influența emoțiile, comportamentul și capacitatea de reacție. „La nivel de rețea, alcoolul a crescut eficiența locală și gradul de grupare a conexiunilor, indicând o structură mai rigidă și mai puțin flexibilă”, notează autorii studiului. În același timp, eficiența globală a rețelei cerebrale a scăzut semnificativ, iar aceste modificări au fost asociate direct cu o senzație subiectivă mai intensă de intoxicație. Alcoolul afectează rețeaua creierului, arată datele obținute prin RMN Studiul a inclus 107 participanți sănătoși, cu vârste cuprinse între 21 și 45 de ani. În cadrul a două sesiuni separate, aceștia au consumat fie o băutură alcoolică menită să atingă limita legală de conducere în SUA (0,08 g/dl), fie un placebo. După aproximativ 30 de minute, participanții au fost supuși unor scanări RMN, care au permis analizarea comunicării dintre 106 regiuni cerebrale distincte. Rezultatele au arătat că anumite zone ale creierului au devenit mai „izolate”, comunicând mai puțin cu restul rețelei. Un exemplu relevant este lobul occipital, responsabil de procesarea informațiilor vizuale, ceea ce ar putea explica vederea încețoșată sau dificultățile de coordonare apărute după consumul de alcool. Deși participanții aveau niveluri similare de alcool în sânge, unii s-au simțit mai beți decât alții. Cercetătorii au constatat că această diferență este strâns legată de gradul de fragmentare a rețelei cerebrale. Cu cât comunicarea dintre regiuni era mai slabă, cu atât senzația de ebrietate era mai accentuată. Studiul, publicat în Drug and Alcohol Dependence, sugerează că aceste modificări pot sta la baza efectelor cunoscute ale alcoolului asupra controlului inhibitor, percepției recompensei și coordonării motorii. Autorii subliniază însă că analiza a fost realizată pe creiere aflate în stare de repaus și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua efectele pe termen lung și în rândul persoanelor cu consum problematic de alcool.

Un medic psihiatru, care profesează în Franța, vorbește despre rolul profund al somnului pentru o viață sănătoasă! Dr. Bogdan Matei: Somnul rămâne unul dintre cei mai subestimați factori ai sănătății mintale și ai performanței pe termen lung

Bogdan Matei este un medic psihiatru român care profesează în Franța, unde își desfășoară activitatea atât în cadrul unui spital, cât și în zona de training și coaching pentru profesioniști și organizații. Interesul pentru biologia somnului și impactul său asupra funcționării psihice a devenit, astfel, o direcție firească de cercetare și reflecție. Din dorința de a face aceste informații accesibile unui public mai larg, medicul Bogdan Matei a inițiat o serie de articole dedicate înțelegerii științifice a somnului și rolului său esențial în echilibrul zilnic. Bogdan Matei, medic psihiatru român care profesează în Franța, explică de ce somnul este esențial pentru sănătatea mintală Născut și format în România, în prezent, practică psihiatria în Franța, unde își desfășoară activitatea atât într-un cadru clinic spitalicesc, cât și în zona de training și coaching pentru profesioniști și organizații. Această dublă experiență din mediul medical și cel organizațional îi oferă o perspectivă amplă asupra comportamentului uman, în contexte foarte diferite: vulnerabilitate și criză, pe de o parte, performanță și leadership, pe de altă parte. „Seria noastră de articole, dedicată biologiei somnului, își propune să aducă în spațiul public informații științifice riguroase, explicate într-un limbaj accesibil și aplicabil în viața de zi cu zi. Într-un context social marcat de ritm accelerat, suprasolicitare cognitivă și epuizare cronică, somnul rămâne unul dintre cei mai subestimați factori ai sănătății mintale și ai performanței pe termen lung. Cercetările din domeniul neuroștiințelor arată că somnul influențează direct memoria, reglarea emoțională, capacitatea de concentrare, sistemul imunitar și riscul de afecțiuni psihiatrice și metabolice”, a declarat medicul psihiatru Bogdan Matei. Totodată, acesta a precizat că obiectivul principal al proiectului este cultivarea unei conștientizări mai profunde privind mecanismele biologice ale somnului, ciclurile sale, activitatea cerebrală și nu numai. „Prin această serie, ne propunem să explicăm mecanismele biologice ale somnului, ciclurile sale, activitatea cerebrală, rolul melatoninei și al presiunii homeostatice și să evidențiem impactul concret al privării de somn asupra funcționării zilnice. Obiectivul nostru nu este doar informarea, ci cultivarea unei conștientizări mai profunde: înțelegerea faptului că somnul reprezintă un fundament al echilibrului psihic, al clarității cognitive și al rezilienței individuale”, a mai spus dr. Bogdan Matei. Medicul psihiatru Bogdan Matei: „Atenția mea se îndreaptă către construirea unei sănătăți mai bune” În cadrul seriei dedicate biologiei somnului, medicul Bogdan Matei precizează că somnul este un proces de resetare biologică. „Odată cu începutul anului 2026, atenția mea se îndreaptă către un aspect esențial, și anume construirea unei sănătăți mai bune, pentru mine și pentru oamenii care îmi sunt dragi. Există numeroși piloni care susțin o viață echilibrată, însă activitatea mea recentă a adus unul dintre ei în prim-plan cu o claritate aparte: somnul. Un proces de resetare biologică în adevăratul sens al cuvântului, somnul susține memoria, echilibrul emoțional, metabolismul și sănătatea pe termen lung. Cu alte cuvinte, somnul reprezintă o investiție zilnică în felul în care funcționăm și în persoana care devenim. Anul acesta pornesc într-o explorare mai profundă a somnului și a influenței sale extraordinare asupra stării noastre de bine. Inspirat de cercetători precum Matthew Walker, ale cărui studii luminează misterele motivelor pentru care dormim, lansez o nouă serie de reflecții dedicate științei și înțelepciunii odihnei restauratoare”, a spus medicul român Bogdan Matei. Totodată, acesta a precizat și faptul că aduce în atenția oamenilor pași concreți și descoperiri științifice, dar și rolul profund pe care somnul îl joacă în viața oamenilor. „Împreună, vom explora arhitectura ascunsă a nopților noastre, cum ar fi, de exemplu, ritmurile, presiunile și coregrafia biologică ce modelează felul în care gândim, simțim, învățăm, ne conectăm și ne vindecăm. Vom parcurge descoperiri științifice, vom pune sub semnul întrebării convingeri vechi și vom descoperi rolul profund pe care somnul îl joacă într-o viață sănătoasă și plină de sens. Promit o călătorie plină de curiozitate, claritate și revelații, o experiență în care monotonia nu își găsește locul. Pentru un an cu un somn mai bun și o viață mai bună”, a precizat dr. Bogdan Matei. Cum afectează lipsa somnului corpul și creierul? Medicul român care profesează în Franța a explicat cum afectează lipsa somnului corpul și creierul. „Așa cum subliniază Matthew Walker în cartea sa, «De ce dormim» (2017), consecințele privării de somn asupra sănătății și stării noastre generale de bine sunt numeroase și, cu siguranță, nu ar trebui ignorate. De la slăbirea sistemului imunitar și creșterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer sau afecțiuni cardiovasculare majore, până la apariția unor tulburări psihiatrice, precum depresia, anxietatea sau comportamentele suicidare, lipsa somnului are un impact profund negativ asupra calității vieții noastre. Mai mult, așa cum subliniază autorul, lipsa cronică de somn ne poate chiar scurta durata de viață”, a spus medicul psihiatru. Totodată, acesta explică în detaliu și principalele consecințe ale privării de somn. „Înainte de a explora mai în detaliu principalele consecințe ale privării de somn, este util să clarificăm ce înseamnă, de fapt, acest termen. Potrivit lui Matthew Walker, privarea de somn caracterizează persoanele care dorm, în mod regulat, mai puțin de șase sau șapte ore pe noapte (Walker, 2017). Totuși, dincolo de această idee de «regularitate», este important să recunoaștem că un somn insuficient sau de slabă calitate poate apărea și pe perioade mai scurte. Câteva nopți de odihnă inadecvată sunt suficiente pentru ca efectele negative să înceapă să se manifeste. Poate că acesta este încă un motiv pentru a lua în serios critica autorului față de vechea deviză: «Voi dormi când nu voi mai fi.»”, a mai declarat dr. Bogdan Matei. Care sunt beneficiile unui somn adecvat? În același timp, dr. Bogdan Matei a precizat inclusiv care sunt beneficiile esențiale care se desfășoară în timp ce dormim. „Îmbunătățește învățarea, memoria și capacitatea de decizie, oferindu-ne claritatea mentală necesară pentru a naviga provocările zilnice. Susține reglarea emoțională, ajutându-ne să răspundem mai echilibrat situațiilor dificile și să interacționăm mai eficient cu cei din jur. Întărește sistemul imunitar, crescând capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor și a bolilor. Optimizează funcția metabolică, sprijinind reglarea sănătoasă a insulinei și a glicemiei. Echilibrează apetitul, favorizând alegeri alimentare mai sănătoase și un control mai bun

Un singur an, 16 medicamente noi, 7.000 de proiecte și primul plasture genetic testat pe oameni

Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a aprobat în 2025 șaisprezece medicamente pentru boli rare, din totalul de 104 autorizații acordate. Medicamentele sunt folosite pentru diagnosticarea, prevenirea și tratarea bolilor rare. Este un număr semnificativ într-un domeniu în care cercetarea avansează lent și cu resurse limitate, notează Agenția ANSA. 7.000 de proiecte de cercetare active în întreaga lume Peste 30% din totalul proiectelor globale de cercetare farmaceutică vizează bolile rare. Cei 7.721 de proiecte actuale urmăresc să găsească tratamente pentru cele 350 de milioane de persoane afectate în întreaga lume. Interesul industriei farmaceutice și biotehnologice pentru acest domeniu este în creștere constantă. Un plasture genetic, prima speranță pentru o boală oculară rară Împotriva atrofiei optice autosomale dominante, o boală oculară gravă, au început studiile clinice cu un „plasture genetic”. Primul pacient a fost deja tratat. Cercetătorii se îndreaptă spre o posibilă vindecare a unei afecțiuni care până acum nu avea tratament. Potrivit Rare Diseases Europe (Eurordis), timpul mediu necesar pentru a obține un diagnostic în Europa este de aproximativ cinci ani. Această „odisee diagnostică” întârzie accesul la tratament și afectează calitatea vieții pacienților. Diagnosticul precoce rămâne una dintre cele mai mari provocări ale medicinei moderne. Dreptul la tratament, cerut de asociațiile pacienților De Ziua Mondială a Bolilor Rare, asociațiile internaționale au cerut guvernelor să garanteze accesul la terapii fără întârzieri birocratice. „Dreptul la tratament este un drept al omului și trebuie garantat tuturor, 365 de zile pe an”, transmite Anffas. Asociația Luca Coscioni denunță că pacienții sunt adesea ținuți ostatici de birocrație și logica orientată spre profit. Ziua Mondială a Bolilor Rare se sărbătorește în fiecare an pe 28 februarie, ca apel global pentru dreptul la tratament al celor afectați.

Sezonul alergiilor a început în februarie. Polenul – mai agresiv ca niciodată în 2026

O prognoză făcută de Universitatea din Worcester arată că polenul copacilor a atins niveluri „foarte ridicate” în ultimele zece zile. De obicei, sezonul febrei fânului este așteptat la sfârșitul lunii martie. Anul acesta, simptomele au apărut cu mult mai devreme, scrie The Independent. O schimbare bruscă de la vreme ploioasă la temperaturi calde și uscate a declanșat eliberarea masivă a polenului din copaci. „A fost vremea ideală pentru polenul copacilor. Ploaia a făcut ca ierburile și copacii să fie mai exuberanți, iar acum că s-a uscat, toate capsulele de polen au apărut”, a explicat dr. Adrian Morris, alergolog la Surrey Allergy Clinic, pentru Independent. Polenul de arin este cel mai ridicat, iar polenul de alun, plop, chiparos și ulm este prezent în cantități moderate. Un sfert dintre alergici sunt afectați de polenul copacilor Sezonul polenului din copaci durează până la jumătatea lunii mai, potrivit Met Office. El provoacă simptome alergice la un sfert dintre persoanele care suferă de febra fânului. „Concentrația de polen crește rapid și toată lumea prezintă simptome”, a avertizat dr. Morris. Deși nivelurile de polen sunt mai ridicate la țară, mai mulți locuitori din orașe suferă de febra fânului, potrivit dr. Fiona Symon de la Universitatea din Leicester. Motivul: particulele de eșapament transportă granulele de polen mai adânc în căile respiratorii, agravând alergiile. Combinația dintre poluare și polen devine un coșmar pentru cei sensibili. Ce poți face acum pentru a te proteja Experții recomandă începerea tratamentului cu antihistaminice înainte ca simptomele să se agraveze. Spray-urile nazale cu steroizi sunt, de asemenea, recomandate. În zilele cu concentrații ridicate de polen, alergicii ar trebui să limiteze activitățile în aer liber, să poarte ochelari de soare și să se schimbe de haine după ce intră în casă. Universitatea din Leicester monitorizează nivelurile de polen din 2006 și constată că acestea cresc de la an la an, fenomen legat de schimbările climatice și de plantarea tot mai frecventă a copacilor polenizatori în zonele urbane.

De la Roma antică până azi: planta care ajută creierul să se liniștească noaptea

Valeriana este originară din Europa și Asia, iar efectele sale calmante erau cunoscute încă din Grecia și Roma antică. Astăzi este disponibilă sub formă de capsule, pulbere sau ceai. Milioane de oameni o folosesc pentru anxietate socială, insomnie și stres zilnic, scrie New York Post. Cercetările sugerează că valeriana calmează sistemul nervos acționând asupra receptorilor GABA, aceiași receptori vizați de multe medicamente anxiolitice. Efectul său este mai moderat decât al somniferelor eliberate pe rețetă. Mecanismul exact de acțiune nu este încă pe deplin înțeles de oamenii de știință. Ce afecțiuni poate ameliora Valeriana este cel mai frecvent folosită pentru insomnie, anxietate și supraexcitare nervoasă. Unii o folosesc și pentru afecțiuni fizice ușoare asociate stresului cronic. Potrivit New York Post, este una dintre cele mai căutate alternative naturale la medicamentele clasice pentru somn. Eficacitatea valerianei depinde de calitatea și doza preparatului. Siguranța sa pe termen lung nu a fost dovedită în toate cazurile. Este recomandat să consulți un medic înainte de a o combina cu alte medicamente sau tratamente. Valeriana nu este singura opțiune naturală Ceaiul de mușețel este o altă alternativă populară, eficientă împotriva stresului și favorabilă unui somn odihnitor. Susține totodată sănătatea inimii și a vaselor de sânge. Cercetătorii brazilieni studiază și alte plante tradiționale cu potențial în tratarea inflamațiilor și a anxietății. Revenirea la soluții tradiționale bazate pe secole de experiență reflectă o tendință globală în creștere. Tot mai mulți oameni caută alternative naturale la medicamentele clasice pentru gestionarea stresului cotidian.

Ministrul Sănătății, la lansarea Registrului Neonatal: Zona de prevenție nu este acolo unde ar fi putut să fie”

Ministerul Sănătății a lansat vineri Registrul Național de Screening Neonatal, la Palatul Cotroceni, în cadrul proiectului „România în Lumină”. Ministrul Alexandru Rogobete a recunoscut că România are întârzieri în acest domeniu. „Zona de screening, zona de prevenție nu este acolo unde ar fi putut să fie”, a declarat el. Rogobete a adăugat că registrul „deschide calea către digitalizarea sănătății și către o monitorizare completă și atentă încă din primele zile de viață”. Mirabela Grădinaru despre ideea registrului Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a explicat că registrul s-a născut dintr-o promisiune făcută în urmă cu trei luni, la o întâlnire despre situația copiilor prematuri. „Am promis că nu vom rămâne doar la nivelul discuțiilor. Iată-ne astăzi aici, după trei luni, cu o soluție concretă”, a spus ea. Grădinaru a subliniat scopul registrului: „Niciun copil să nu fie pierdut din vedere”, astfel încât „fiecare nou-născut să aibă acces la prevenție, diagnostic, intervenție și tratament adecvat încă din primele zile de viață”. Rogobete a anunțat că vor urma și alte registre și programe naționale. „Împreună cu profesioniștii din sănătate putem recupera acest timp prețios pentru sănătatea tuturor”, a adăugat ministrul.

Epidemia de rujeolă din SUA, scăpată de sub control: Copiii mor din cauza unei boli care poate fi prevenită”

Statele Unite au depășit 1.100 de cazuri de rujeolă în primele opt săptămâni ale anului. Numărul este de șase ori mai mare decât media anuală, potrivit CNN. Medicii avertizează că urmează noi decese. „Ne îndreptăm spre alte decese. Și este inadmisibil”, a declarat dr. Paul Offit, de la Spitalul de Copii din Philadelphia. 96% dintre bolnavi, nevaccinați Aproape toate cazurile raportate în SUA implică persoane nevaccinate sau incomplet vaccinate. Peste 80% dintre cazuri sunt înregistrate la copii și adolescenți. „Copiii mor din cauza unei boli care poate fi prevenită prin vaccinare, deoarece părinții aleg să nu-i vaccineze”, a spus Offit. Carolina de Sud are cel mai mare focar: aproape 980 de cazuri din octombrie până acum. Spartanburg, cu rate scăzute de vaccinare, este cel mai afectat. Au fost raportate complicații grave: pneumonie, encefalită, cazuri la femei însărcinate. Nu s-au înregistrat decese, dar statul avertizează că epidemia nu s-a terminat. Focare active există și în Florida, Utah, Arizona și de-a lungul coastei de vest. Jumătate dintre statele americane au raportat cazuri în 2026. Cât de periculoasă este rujeola Din fiecare 1.000 de copii infectați, până la 3 pot muri. Unul poate dezvolta encefalită. Cu cât pacientul este mai în vârstă, cu atât boala este mai severă. „Rujeola este o infecție gravă. Poate afecta orice copil sănătos”, a avertizat dr. William Schaffner, de la Universitatea Vanderbilt. Rujeola fusese declarată eradicată în SUA în anul 2000. Răspândirea actuală amenință acest statut. Organizația Panamericană a Sănătății se reunește în aprilie pentru o decizie oficială.