Există o grupă sanguină mai rezistentă la cancer? Studiile au un răspuns neașteptat
Persoanele cu grupa A au un risc cu până la 20% mai mare de a dezvolta cancer gastric sau pancreatic. O meta-analiză publicată în 2014 în Asian Pacific Journal of Cancer Prevention a adus dovezi în acest sens, conform futura-sciences.com. Grupa AB a fost asociată cu un risc crescut de cancer hepatic, potrivit unui studiu chinezesc din 2017. Persoanele cu grupa O par să beneficieze de o protecție relativă față de cancerele digestive. Această observație a fost confirmată de mai multe studii epidemiologice din diferite țări. Totuși, a avea grupa O nu înseamnă că ești ferit de cancer. Grupa O nu conferă nicio imunitate, la fel cum grupa A nu condamnă pe nimeni la boală. De ce există aceste diferențe Antigenele sistemului ABO sunt prezente nu doar pe globulele roșii, ci și pe alte celule din organism. Ele ar putea modula procesele inflamatorii și răspunsul imunitar. Bacteria Helicobacter pylori, factor de risc pentru cancerul gastric, interacționează diferit în funcție de grupa sanguină. Genele care determină grupa sanguină se află în apropierea altor gene implicate în imunitate și proliferarea celulară. Această proximitate genetică ar putea explica corelațiile observate. Variațiile de risc identificate în studii oscilează între 10 și 25%. Acestea sunt asocieri statistice modeste, nu certitudini medicale. Fumatul, de exemplu, multiplică de 10 până la 15 ori riscul de cancer pulmonar. Consumul de alcool este implicat în aproximativ 8% din cazurile de cancer. Supraponderalitatea, sedentarismul și alimentația dezechilibrată au un impact mult mai mare decât grupa sanguină. Cercetările continuă O publicație din 2021 în Scientific Reports a explorat rolul antigenelor ABO în evoluția tumorilor. Cercetătorii Inserm continuă investigațiile asupra legăturilor dintre imunitate, genetică și factorii sangvini. Legătura dintre grupa sanguină și cancer rămâne un domeniu promițător, dar sunt necesare multe alte studii înainte de aplicații clinice concrete.
Avocado este ca o mașină”. Cu ce să combini avocado pentru a absorbi mai bine vitaminele
Sistemul imunitar funcționează ca o echipă de securitate care lucrează non-stop, explică Sara Marín, expertă în microbiota, citată în El Economista. Pentru a funcționa corect, are nevoie de proteine, zinc, fier, vitamina D, vitaminele C și E și fibre. Avocado combină mai multe dintre aceste elemente esențiale: vitamina E, grăsimi mononesaturate, fibre și folat. Conține și aproximativ 12 miligrame de vitamina C pe bucată, esențială pentru protecția celulelor imunitare. De ce grăsimile din avocado sunt speciale „Avocado este ca o mașină: grăsimea sa sănătoasă este vehiculul care colectează nutrienții care au nevoie de grăsime și îi transportă acolo unde corpul tău îi poate absorbi și utiliza”, explică Marín. Practic, fără grăsimi sănătoase, anumite vitamine nu pot fi absorbite corect de organism. Combinat cu ouă sau frunze verzi, avocado ajută la absorbția vitaminelor liposolubile A, D, E și K. Consumat alături de morcovi, roșii, ardei sau spanac, crește absorbția antioxidanților precum betacarotenul, licopenul și luteina. De asemenea, fibrele din avocado ajung intacte în intestin, unde bacteriile le transformă și le valorifică. Avocado reduce inflamația și neuroinflamația, cu efecte pozitive asupra stării de spirit, anxietății, oboselii și ceții mentale. Ce spune experta despre imunitate în sezonul rece O alimentație sănătoasă nu garantează că nu te vei îmbolnăvi, avertizează Marín. Imunitatea se construiește zilnic, nu se activează doar când ești deja bolnav. Somnul de 7-8 ore, mișcarea zilnică, expunerea moderată la soare și gestionarea stresului sunt la fel de importante ca alimentația.
Ce fac zilnic oamenii antrenați pentru presiune extremă ca să evite epuizarea psihică
Un fost comandor al forțelor speciale americane a explicat cum „reziliența mentală se construiește prin practici specifice, repetabile”, care te ajută să rămâi calm și concentrat atunci când tensiunea crește. Într-un interviu pentru CNBC, Mark Divine, autor al volumelor „Calea luptătorului SEAL” și „Minte de neînvins”, spune că ceea ce îi ajută pe cei obișnuiți cu stresul intens să nu ajungă la epuizare psihică sunt practici simple, dar consecvente, aplicate în fiecare zi. Rutine pentru echilibru Esențială este mișcarea deliberată, de mai multe ori pe parcursul zilei. Divine a precizat că nu e nevoie de antrenamente grele – câteva exerciții, o plimbare scurtă sau chiar respirație controlată în timp ce te miști pot îmbunătăți starea emoțională: „Unde conduce corpul, mintea urmează”. Un al doilea obicei este ceea ce el numește „box breathing” – respirația controlată în patru timpi. Practica constă în inspirarea lentă prin nas pentru un număr fix de secunde, ținerea respirației, expirarea și apoi o nouă pauză, tot pe o durată egală. Acest tip de respirație repetată dimineața și seara ajută, potrivit fostului lider Navy SEAL, la „setarea tonusului fiziologic pentru întreaga zi” și la eliminarea stresului înainte ca acesta să ia amploare. Controlul gândurilor negative În plus, el pune accent pe felul în care ne raportăm la gândurile negative. Mark Divine spune că fiecare gând de tipul „nu pot” sau „este prea mult” întărește un tipar negativ în creier dacă îl lași să se repete. El recomandă să observăm aceste gânduri, să le oprim și să le înlocuim cu altele orientate spre acțiune – de exemplu: „Pot face următorul pas” sau „Încep cu ce pot face acum”. Repetiția face diferența Ideea de bază este că repetarea acestor practici simple – mișcare, respirație controlată și reformularea gândurilor – poate reduce epuizarea psihică și poate întări capacitatea de a face față stresului, fie că este vorba despre situații-limită sau despre o zi aglomerată la serviciu.
Un efect neașteptat al tatuajelor ridică îngrijorări privind sănătatea ochilor
O boală oculară inflamatorie rară, asociată tatuajelor, atrage tot mai multă atenție după ce zeci de cazuri au fost identificate în Australia. Cercetătorii au documentat 40 de cazuri de uveită asociată tatuajelor, o afecțiune care poate amenința vederea și care ar putea fi mai frecventă decât se credea anterior, scrie ZME. Cazurile au intrat în atenția medicilor după ce pacienți au început să-și piardă vederea fără o cauză evidentă. Inițial, medicii au suspectat infecții comune, însă investigațiile suplimentare au indicat o inflamație de natură imună. În cazul acesteia, declanșatorul a fost identificat într-un tatuaj realizat cu ani în urmă. Cum se dezvoltă uveita asociată tatuajelor Uveita apare atunci când sistemul imunitar provoacă inflamația uveei, stratul mijlociu al ochiului, care include irisul, corpul ciliar și coroida. Simptomele includ vedere încețoșată, roșeață, durere și sensibilitate la lumină. Fără tratament prompt, afecțiunea poate duce la glaucom sau la pierderea permanentă a vederii. Specialiștii consideră că pigmenții din tatuaje pot declanșa o reacție imună care afectează, din greșeală, țesutul ocular. Mecanismul biologic exact rămâne neclar. Cazurile raportate implică cel mai frecvent cerneala neagră, dar au fost asociate și pigmenți roșii sau roz. Simptomele apar, de regulă, la unu-doi ani după realizarea tatuajului, însă în unele situații au fost raportate chiar și după decenii. Mulți pacienți aveau tatuaje realizate în străinătate, ceea ce îngreunează identificarea compoziției pigmenților. Provocări în tratament și riscuri pe termen lung Majoritatea pacienților necesită tratament îndelungat cu medicamente care suprimă sistemul imunitar. Doar un număr redus a reușit să-și mențină vederea normală pe parcursul terapiei. Medicii semnalează dificultăți în reducerea tratamentului fără reapariția simptomelor. Deși riscul general rămâne scăzut, având în vedere numărul mare de persoane tatuate, concentrarea cazurilor ridică îngrijorări în rândul comunității medicale. Cercetătorii analizează și posibile legături cu sarcoidoza, o altă boală inflamatorie. Factorii genetici și particularitățile răspunsului imun ar putea influența susceptibilitatea la complicații. Conștientizare și diagnostic precoce Oftalmologii subliniază importanța diagnosticării timpurii la pacienții tatuați care prezintă inflamații oculare inexplicabile. În timp ce tatuajele rămân extrem de populare, experții speră că o mai bună informare și reglementare a pigmenților ar putea reduce riscurile.
Un lucru simplu ar putea face diferența în apariția simptomelor Alzheimer
Un somn profund suficient ar putea fi una dintre cele mai eficiente metode de protejare a creierului împotriva bolii Alzheimer. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California, Berkeley, Universitatea Stanford și UC Irvine sugerează că somnul profund poate menține memoria chiar și la persoanele care prezintă semne timpurii ale modificărilor cerebrale asociate cu Alzheimer, scrie ScienceAlert. Somnul profund și reziliența creierului Studiul a urmărit 62 de adulți vârstnici sănătoși din punct de vedere cognitiv și a analizat activitatea cerebrală în timpul somnului. Cercetătorii au descoperit că participanții cu niveluri mai ridicate de proteine beta-amiloid au avut performanțe mai bune la testele de memorie atunci când au beneficiat de mai mult somn profund. Acumularea de beta-amiloid este considerată un marker important al bolii Alzheimer. Totuși, persoanele care au dormit profund au părut mai rezistente la efectele acesteia. Cei cu modificări cerebrale similare, dar cu mai puțin somn profund, au obținut rezultate mai slabe la testele de memorie. Oamenii de știință s-au concentrat în mod special pe somnul cu unde lente din faza non-REM, cea mai profundă etapă a somnului. Alte faze ale somnului nu au prezentat același efect protector. Cum poate proteja somnul memoria Experții descriu somnul profund drept o „plasă de siguranță” pentru memorie. În această fază, creierul consolidează informațiile și elimină deșeurile acumulate pe parcursul zilei. Cercetările anterioare sugerează că somnul perturbat poate accelera acumularea de beta-amiloid. Deși somnul insuficient este atât un factor de risc, cât și un simptom al Alzheimerului, rezultatele întăresc ideea că somnul este un factor modificabil. Cercetătorii cred că îmbunătățirea calității somnului ar putea întârzia declinul cognitiv. Sunt necesare studii pe termen lung pentru a confirma dacă creșterea duratei somnului profund, de-a lungul anilor, poate reduce semnificativ riscul de Alzheimer. Modalități practice de a îmbunătăți somnul profund Specialiștii spun că există pași concreți pentru a crește calitatea somnului. Evitarea cafelei în a doua parte a zilei, limitarea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare, exercițiile fizice regulate și un duș cald seara pot ajuta. Studiul sugerează, de asemenea, că somnul natural poate fi mai benefic decât utilizarea pastilelor pentru somn. Unele medicamente favorizează faze mai superficiale ale somnului și pot avea efecte secundare. Boala Alzheimer afectează milioane de oameni la nivel global. Deși nu există un tratament curativ, îmbunătățirea somnului profund ar putea fi un pas simplu pentru protejarea sănătății creierului pe termen lung.
Ce spun psihologii despre oamenii care nu postează pe rețelele sociale
Într-o lume dominată de distribuirea constantă a experiențelor, alegerea de a nu posta pe rețelele sociale poate părea neobișnuită. Totuși, psihologia sugerează că persoanele care își documentează rar viața online nu sunt antisociale. Mai degrabă, ele ar fi descoperit că a trăi pe deplin un moment și a-l pregăti pentru consum public sunt două activități mentale care concurează între ele, scrie GlobalEnglishEditing. A trăi versus a documenta Cercetătorii subliniază tot mai des limitele atenției umane. Atunci când oamenii se gândesc la descrieri, unghiuri sau reacțiile publicului, o parte din atenție se mută de la experiența reală. Creierul nu poate rămâne complet ancorat în prezent atunci când editează mental momentul pentru public. Psihologii descriu acest fenomen ca o tensiune între prezență și performanță. A trăi presupune implicare directă în imagini, sunete și emoții. A documenta presupune distanțare și evaluarea modului în care experiența va fi percepută. Studiile despre atenție și mindfulness sugerează că focalizarea divizată reduce profunzimea emoțională. Atunci când experiențele sunt filtrate prin validare socială, ele pot părea mai puțin autentice. Ce arată cercetările despre cei care nu postează Contrar stereotipurilor, persoanele care postează rar despre ele însele nu sunt neapărat retrase social. Cercetările indică faptul că acestea pot valoriza mai mult intimitatea, autonomia și satisfacția interioară decât feedbackul public. Limitarea utilizării rețelelor sociale a fost asociată cu reducerea anxietății și îmbunătățirea stării de bine. Fără presiunea de a distribui sau reacționa imediat, mulți oameni declară că se simt mai liniștiți și mai centrați. Specialiștii observă că nevoia frecventă de a posta poate ascunde nevoi mai profunde, precum validarea, recunoașterea sau conexiunea, care pot fi împlinite mai bine în viața offline. Puterea tăcerii digitale Alegerea de a nu face publice momentele personale poate consolida relațiile și poate aprofunda experiențele. Realizările private sunt adesea mai semnificative atunci când nu sunt măsurate în aprecieri sau comentarii. Psihologii subliniază că problema nu este tehnologia în sine, ci obiceiul documentării constante, care poate dilua prezența. Pași mici, precum păstrarea unor experiențe doar pentru sine, pot restabili echilibrul. Mulți dintre cei care nu postează spun că au amintiri mai bogate și o conștientizare emoțională mai puternică. Pe măsură ce rețelele sociale continuă să modeleze viața modernă, psihologia evidențiază un adevăr simplu: a trăi autentic și a distribui constant trag atenția în direcții diferite. Cei care postează mai puțin nu sunt deconectați de lume. S-ar putea să fie, pur și simplu, mai conectați la moment.
Greșeala din dormitor care crește riscul de infarct și AVC
Cercetătorii de la Universitatea Griffith din Australia au monitorizat 47 de persoane cu vârsta peste 65 de ani în timpul somnului. Concluzia este că, odată ce temperatura din dormitor depășește 24 de grade Celsius, inima nu se mai poate odihni corespunzător, arată Daily Mail. Ritmul cardiac crește, variabilitatea ritmului cardiac scade. Sistemul nervos rămâne blocat într-o stare de alertă. Noaptea este perioada în care corpul se recuperează. Tensiunea arterială scade și ritmul cardiac încetinește. Într-o cameră caldă, inima pompează mai repede pentru a răci organismul. Astfel, corpul este privat de recuperarea nocturnă. „Când inima lucrează mai intens și mai mult timp, creează stres și limitează capacitatea noastră de a ne recupera”, a explicat dr. Fergus O’Connor, autorul studiului. Cu cât e mai cald, cu atât riscul e mai mare Studiul publicat în BMC Medicine arată că riscurile cresc cu fiecare grad în plus față de pragul de 24 de grade. Temperaturile între 24 și 26 de grade cresc riscul de modificări cardiace legate de stres de 1,4 ori. Între 26 și 28 de grade, riscul se dublează, iar între 28 și 32 de grade ajunge de aproape trei ori mai mare. Autorii studiului avertizează că încălzirea globală va face ca nopțile toride să devină tot mai frecvente. Prognozele climatice sunt îngrijorătoare. Până în 2100, mai multe decese legate de căldură vor fi cauzate de nopțile calde decât de zilele calde. Soluția recomandată este simplă: setați termostatul sau aerul condiționat sub 24 de grade Celsius înainte de culcare.
O bacterie comună din ochi ar putea provoca boala Alzheimer
Cu cât bacteria este mai prezentă, cu atât declinul cognitiv este mai sever. Studiul a fost publicat în revista Nature Communications. Cercetătorii au analizat țesut retinian prelevat de la 104 persoane, de la cele cu funcții cognitive sănătoase până la cele cu boala Alzheimer. Așa au descoperit niveluri semnificativ mai ridicate de Chlamydia pneumoniae în retina pacienților cu Alzheimer. Chlamydia pneumoniae este o bacterie comună, responsabilă de infecții ale sinusurilor și pneumonie. O relație clară: mai multe bacterii, declin cognitiv mai sever Cercetătorii au identificat o relație directă între cantitatea de bacterii și severitatea bolii. O încărcătură bacteriană mai mare la nivelul retinei și creierului corespunde unei patologii Alzheimer mai severe. Descoperirea a fost validată și în laborator, pe neuroni umani și pe un model de șoarece cu Alzheimer. În ambele cazuri, infecția cu Chlamydia pneumoniae a dus la inflamație accentuată, moartea celulelor nervoase și declin cognitiv. Cercetătorii au descoperit că infecția cu această bacterie declanșează producția proteinei amiloid-beta. Aceasta este considerată unul dintre principalele semne ale bolii Alzheimer. Cine este cel mai expus Nivelurile mai ridicate de bacterii au fost găsite mai frecvent la purtătorii variantei genei APOE4. APOE4 este un factor de risc genetic major pentru boala Alzheimer cu debut timpuriu. Cercetătorii cred că această genă poate fi asociată cu o capacitate mai redusă de a elimina bacteria din organism. Obiectivul pe termen lung al echipei de cercetare este dezvoltarea unor metode neinvazive de imagistică retiniană. Acestea ar putea detecta semnele inflamației asociate infecției înainte ca boala să se instaleze. Specialiștii consultați de publicația Medical News Today subliniază că examenele oftalmologice de rutină devin tot mai importante. „Capacitatea de a detecta această acumulare bacteriană ne va oferi o abilitate mai puternică de a detecta semnele timpurii ale bolii Alzheimer”, a declarat David Geffen, director al serviciilor de optometrie la Gordon Schanzlin New Vision din California. Următorul pas va fi dezvoltarea unui test simplu de cabinet pentru detectarea bacteriei, care să poată fi realizat eficient și economic.
Virusul de care nu scapi niciodată. Peste 95% din populația adultă a lumii îl are în organism. Ce arată un studiu
Peste 95% din populația adultă a lumii are în organism virusul Epstein-Barr. Acesta a fost clasificat de IARC – Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului drept un oncovirus de Grupul 1. De cele mai multe ori, sunt declanșate puține simptome, iar virusul este asociat cu boli grave doar în puține cazuri. Virusul Epstein-Barr este recunoscut drept „primul virus demonstrat că poate contribui la dezvoltarea anumitor tipuri de cancer și, prin urmare, este clasificat ca și carcinogen de grupul unu”, scrie The Independent. Potrivit unor date recente, virusul ar contribui la dezvoltarea sclerozei multiple (SM). „Rezultatele noastre sugerează că boala ar putea fi vizată prin blocarea inflamației cerebrale asociate cu infecția cu EBV”, a precizat un oficial. Epstein-Barr, virusul de care nu scapi niciodată A fost efectuat un studiu asupra șoarecilor de laborator care aveau un sistem imunitar similar cu cel al oamenilor. Odată infectați, cercetătorii au constatat că celulele B pătrund în creier și atrag celulele T. „Împreună, aceste celule imunitare au provocat inflamații și leziuni cerebrale timpurii, similare cu ceea ce se crede că se întâmplă în stadiile inițiale ale SM. Când am folosit un medicament frecvent prescris pentru eliminarea celulelor B, numărul de celule T din creier a scăzut semnificativ, iar activarea imunitară a fost mult redusă”, a mai explicat oficialul. Virusul de care nu scapi niciodată. Peste 95% din populația adultă a lumii îl are în organism. Ce arată un studiu Cum se transmite virusul? Datele indică faptul că acest virus este contagios și este transmis în principal prin contactul cu fluidele corporale (îndeosebi salivă). Totodată, virusul Epstein-Barr se poate răspândi și prin intermediul obiectelor personale (căni, sticle, tacâmuri) și mai poate fi transmis prin sânge sau prin lichidul seminal. În principiu, copiii sunt asimptomatici. Simptomele apar mai frecent la adulți și adolescenți. „Boala sărutului” – mononucleoza este cea mai cunoscută boală provocată de virus. Autorul recomandă: La ce boli ai putea fi predispus în funcție de luna nașterii. Mare atenție, cei născuți în ianuarie și februarie Particulele din mochete, un pericol invizibil care provoacă astm, fibroză pulmonară și chiar cancer Cum este afectat creierul după Covid. Ce spun studiile Explozie de psihoze în rândul tinerilor. Persoanele născute după 2000 au risc cu 70% mai mare de schizofrenie Obiceiul zilnic de 7 minute care poate prelungi viața cu un an. Ce spun experții în sănătate Cum debutează răceala și la ce simptom să fii atent Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Postul intermitent poate avea un efect nesemnificativ asupra pierderii în greutate
Cercetătorii afirmă că practica populară de a posti în anumite zile ale săptămânii și de a mânca normal în celelalte „poate avea un efect nesemnificativ sau chiar nul asupra pierderii în greutate și a calității vieții”, scrie BBC. Totuși, ei susțin că postul intermitent ar putea îmbunătăți starea generală de sănătate prin modificări benefice ale anumitor funcții ale organismului, deși sunt necesare mai multe dovezi în acest sens. Exemple de post intermitent includ dieta 5:2 și restricționarea alimentației la un interval scurt de timp – de obicei aproximativ opt ore – în fiecare zi. Echipa de cercetători a analizat rezultatele a 22 de studii anterioare care au implicat aproape 2.000 de adulți pentru a afla dacă postul intermitent pe termen scurt (pe o perioadă de până la 12 luni) era mai eficient în a ajuta adulții să slăbească decât sfaturile dietetice standard sau lipsa totală a sfaturilor. Postul intermitent este o abordare relativ nouă în ceea ce privește pierderea în greutate și a câștigat popularitate în ultimii ani. Diferitele tipuri includ: consumul de alimente numai într-o perioadă stabilită în fiecare zi postul în anumite zile ale săptămânii alternarea între zile în care se mănâncă normal și zile în care se mănâncă foarte puțin În comparație cu sfaturile tradiționale privind dieta, cum ar fi reducerea aportului caloric și alimentația mai sănătoasă, analiza a constatat că postul intermitent nu a avut niciun efect sau a avut un efect nesemnificativ asupra pierderii în greutate sau a calității vieții. De asemenea, nu a avut niciun efect sau a avut un efect nesemnificativ în comparație cu persoanele cărora nu li s-au oferit sfaturi sau care așteptau sfaturi privind pierderea în greutate, deși efectul asupra calității vieții nu a fost clar. Luis Garegnani, autorul principal al studiului de la Universidad Hospital Italiano de Buenos Aires, a declarat că este îngrijorat de entuziasmul online în jurul postului. „Postul intermitent poate fi o opțiune rezonabilă pentru unele persoane, dar dovezile actuale nu justifică entuziasmul pe care îl vedem pe rețelele de socializare”, a spus el. Cu toate acestea, cercetătorii sunt de acord că fiecare persoană este diferită și că unele persoane ar putea beneficia de acest tip de post. „Medicii vor trebui să adopte o abordare individuală atunci când sfătuiesc un adult supraponderal să slăbească”, a declarat Eva Madrid, autoarea principală a studiului. Deși cercetătorii spun că sunt „moderat încrezători” în concluziile lor, ei sunt mai puțin încrezători în ceea ce privește alte elemente ale cercetării. Majoritatea studiilor pe care le-au analizat nu au utilizat cele mai solide metode și au inclus un număr mic de persoane, ceea ce a făcut dificilă determinarea efectelor reale. Revizuirea, publicată în Cochrane Database of Systematic Reviews, afirmă că sunt necesare mai multe cercetări pentru a analiza impactul postului intermitent asupra altor aspecte ale sănătății oamenilor, cum ar fi starea diabetului de tip 2 și a altor afecțiuni medicale subiacente. De asemenea, se menționează că există multe tipuri diferite de post intermitent și că sunt necesare mai multe detalii cu privire la modul în care acestea pot afecta separat bărbații și femeile, pe lângă persoanele cu indici de masă corporală diferiți și din țări diferite. Studiile din această analiză au fost realizate în Europa, America de Nord, China, Australia și America de Sud. „Percepția publică” Dr. Baptiste Leurent, profesor asociat de statistică medicală la University College London, a afirmat că, luate împreună, studiile individuale „oferă o indicație clară că postul intermitent oferă puține beneficii”. „Acesta este încă un exemplu de neconcordanță între percepția publică și dovezile științifice”, a adăugat el. Prof. Keith Frayn, profesor emerit de metabolism uman la Universitatea din Oxford, a afirmat că postul intermitent a fost promovat pe scară largă ca mijloc de slăbire, adesea pe baza afirmațiilor că ar avea „efecte speciale asupra metabolismului”. „Acest studiu arată că astfel de afirmații pot avea o relevanță redusă”, a spus el, adăugând că nu există „soluții rapide” pentru persoanele supraponderale sau obeze, în afară de reducerea aportului caloric. Este larg acceptat faptul că multe persoane consideră postul intermitent o modalitate bună de a evita creșterea în greutate, deși acest aspect nu a fost cercetat în cadrul studiului. De asemenea, postul intermitent a fost asociat cu reducerea colesterolului, a glicemiei și îmbunătățirea sănătății intestinale, ajutând persoanele să mănânce mai puțin. Se estimează că aproximativ 1,6 milioane de adulți din Marea Britanie utilizează injecții precum Wegovy și Mounjaro pentru a slăbi, acestea fiind achiziționate în principal pe bază de rețete private. Un studiu recent a descoperit că persoanele care încetează să mai utilizeze injecțiile pentru slăbit pot să se îngrașe din nou de patru ori mai repede decât cele care renunță la dieta convențională și la exercițiile fizice.