Ce au în comun cei care au copilărit în anii `80 și `90 și ce îi diferențiază de copiii de astăzi
Psihologii spun că cei crescuți în anii 1980 și 1990 au dezvoltat abilități mai puțin întâlnite astăzi, scrie GlobalEnglishEditing. Specialiștii leagă aceste trăsături de joaca mai liberă, supravegherea redusă și tehnologia limitată. Cercetătorii susțin că stilurile moderne de parenting pot reduce, fără intenție, oportunitățile de dezvoltare. 1. Independență reală și autonomie Copiii anilor ’80 și ’90 mergeau adesea singuri la școală sau făceau cumpărături. Aceste provocări zilnice le-au consolidat încrederea și autonomia practică. Studiile arată că independența timpurie îmbunătățește gestionarea stresului și performanțele școlare. Astăzi, copiii sunt mai supravegheați, având mai puține ocazii să-și dezvolte autonomia. 2. Abilități mai bune de rezolvare a problemelor Proiectele realizate fără supraveghere directă încurajau învățarea prin încercare și eroare. Fără smartphone-uri, copiii experimentau și găseau soluții singuri. Cercetările leagă rezolvarea eficientă a problemelor de încredere crescută și comportament echilibrat. Intervenția constantă a adulților poate reduce reziliența în fața obstacolelor. 3. Comunicare față în față mai eficientă Înaintea smartphone-urilor, interacțiunile aveau loc în persoană sau prin apeluri telefonice. Copiii învățau natural să citească tonul, limbajul corpului și indiciile emoționale. Studiile arată că interacțiunea directă dezvoltă empatia și inteligența emoțională. Mediile dominate de ecrane reduc exercițiul social neintermediat. 4. Creativitate stimulată de plictiseală Timpul nestructurat îi obliga pe copii să inventeze jocuri și lumi imaginare. Neuroștiința arată că plictiseala stimulează inovația și gândirea creativă. Copiii moderni au mai puține momente de inactivitate din cauza stimulării digitale constante. 5. Competență fizică și evaluarea riscurilor Cățăratul în copaci sau mersul pe bicicletă dezvoltau evaluarea riscurilor. Cercetătorii spun că „joaca riscantă” supravegheată îmbunătățește judecata și sănătatea mintală. Deși siguranța a crescut, explorarea fizică independentă este mai limitată astăzi. 6. Relații mai solide între copii Conflictele erau rezolvate fără medierea adulților în timpul jocului liber. Copiii dezvoltau abilități de negociere și compromis prin interacțiune directă. Studiile asociază gestionarea conflictelor între egali cu reziliența socială pe termen lung. 7. Capacitate mai mare de concentrare Distragerile reduse permiteau concentrarea asupra unei singure activități ore întregi. Cercetările educaționale leagă atenția susținută de performanța academică. Întreruperile digitale fac astăzi concentrarea profundă tot mai dificilă. 8. Reziliență prin consecințe reale Consecințele naturale, precum temele uitate, îi învățau responsabilitatea. Psihologii explică faptul că reziliența se dezvoltă prin provocări gestionabile. Parentingul excesiv de protector poate limita aceste experiențe formative. 9. Răbdare și capacitatea de a amâna recompensa Copiii așteptau difuzarea emisiunilor sau accesul la bibliotecă. Studiile arată că amânarea recompensei prezice succesul pe termen lung. Accesul digital instant poate reduce toleranța la incertitudine. Specialiștii afirmă că aceste puncte forte nu sunt relicve ale trecutului. Copiii au nevoie în continuare de independență, reziliență și creativitate. Psihologii sugerează că libertatea echilibrată poate ajuta la redobândirea acestor abilități.
Covidul de lungă durată ar putea declanșa modificări cerebrale similare cu Alzheimer, arată un nou studiu
Pentru majoritatea pacienților, COVID-19 este o boală ușoară, care durează una-două săptămâni. Pentru unii însă, simptomele persistă mult după faza acută. Atunci când manifestările continuă la patru săptămâni de la debut, medicii vorbesc despre „Long Covid” sau Covid de lungă durată. Noi cercetări sugerează că Covid de lungă durată ar putea declanșa modificări cerebrale asemănătoare cu cele din stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, scrie TheIndependent. Oamenii de știință estimează că aproximativ 20 de milioane de americani au fost diagnosticați cu Covid de lungă durată. Afecțiunea include simptome care persistă mai mult de trei luni după infectare. Printre simptomele frecvente se numără oboseala, durerile musculare persistente, „ceața mentală”, amețelile, depresia, senzatia de lipsa de aer și pierderea mirosului sau gustului. Inflamația cerebrală și o barieră protectoare esențială Cercetătorii de la Universitatea din New York Langone Health au analizat modul în care Covidul de lungă durată afectează creierul. Ei s-au concentrat asupra plexului coroid, o structură care produce lichid cefalorahidian. Acest lichid protejează creierul și măduva spinării, elimină deșeurile și transportă nutrienți. Plexul coroid acționează și ca o barieră protectoare în interiorul creierului. Studiul a arătat că pacienții cu Covid de lungă durată aveau un plex coroid cu aproximativ 10% mai mare. Un plex coroid mărit este asociat cu inflamația cronică și neurodegenerarea. Acesta a fost corelat și cu biomarkeri identificați în boala Alzheimer progresivă. Rezultatele studiului și impactul cognitiv Cercetarea a urmărit 86 de pacienți cu Covid de lungă durată și simptome neurologice. Au fost incluși și 67 de pacienți vindecați de Covid și 26 de persoane sănătoase. Participanții cu Covid de lungă durată au obținut scoruri cu 2% mai mici la un test cognitiv. Cercetătorii cred că răspunsurile imune persistente pot îngroșa vasele de sânge din creier. Autorul principal, dr. Yulin Ge, a declarat că inflamația ar putea afecta această barieră cerebrală critică. El a precizat că mărirea plexului ar putea semnala un declin cognitiv similar Alzheimer în viitor. Întrebări rămase și pașii următori Cercetătorii spun că nu se știe încă dacă aceste modificări sunt reversibile. Echipa analizează datele de monitorizare pentru a evalua efectele cognitive pe termen lung. Oamenii de știință speră să stabilească dacă aceste schimbări pot anticipa un declin cognitiv persistent.
Jocurile mentale ar putea reduce riscul de Alzheimer
În mod surprinzător, nu memoria sau sarcinile de rezolvare a problemelor au mișcat acul, ci un joc interactiv computerizat care testa capacitatea de a recunoaște două imagini separate în secvențe din ce în ce mai rapide, potrivit CNN. Jocul îi prezintă utilizatorului unul dintre cele două vehicule într-un deșert, oraș sau teren agricol. Apoi, un indicator Ruta 66 apare pentru scurt timp de-a lungul periferiei, înconjurat de indicatoare rutiere suplimentare care distrag atenția. Pentru a face antrenamentul cu precizie, jucătorul trebuie să dea clic pe mașina sau tractorul corect și pe locația indicatorului Ruta 66. Pe măsură ce jucătorii se perfecționează, imaginile dispar din ce în ce mai repede. „Este ceea ce numim o sarcină de atenție divizată în care nu ai o strategie conștientă despre cum să te îmbunătățești”, a declarat Dr. Marilyn Albert, coautoarea studiului, profesor de neurologie la Facultatea de Medicină a Universității Johns Hopkins și directoare a Centrului de Cercetare a Boalei Alzheimer Johns Hopkins din Baltimore. „Pur și simplu încerci tot ce poți să-ți împarți atenția”, a spus ea. „A fost și adaptiv, în sensul că, pe măsură ce oamenii se descurcau mai bine, devenea mai greu.” Inițiat în 1998, studiul ACTIVE (Advanced Cognitive Training for Independent and Vital Elderly) a testat trei tipuri de antrenament cognitiv pe peste 2.800 de voluntari cu o vârstă medie de 74 de ani. Voluntarii nu sufereau de demență la început și trăiau independent în șase comunități din Statele Unite. Un al patrulea grup, care nu a primit niciun antrenament, a servit drept grup de control.
Ministrul Sănătății: Sunt 100% împotriva tăierii cu 10% în sănătate. Contabilii din Guvern să se uite 5 minute la un pacient intubat, în comă, și apoi să taie salariile personalului medical…dacă pot
Alexandru Rogobete a vorbit despre trecutul său profesional în sistemul medical, mai exact în secția de terapie intensivă, care îl îndreptățește să afirme că munca personalului din sănătate este una grea și extrem de solicitantă, iar o reducere cu 10 procente a veniturilor tuturor cadrelor medicale, ar fi o măsură complet greșită. „Eu am crescut profesional în secția de terapie intensivă acolo unde am văzut moartea, acolo unde am învățat multe lucruri și acolo unde am înțeles ce înseamnă o noapte de gardă când viața unui om stă în mâinile tale, așa cum am avut de-a lungul timpului poziția publică sunt total împotriva tăierii paușale cu 10% în sistemul de sănătate. Ministrul Sănătății a declarat că el e în favoarea stabilirii unor criterii de performanță. „Sunt pentru plata în funcție de performanță și am avut întâlniri cu sindicatele pe această temă, dar mă declar total împotriva acestei abordări pur contabile în care salariile sau veniturile personalului medical să fie reduse cu 10% fără să se țină cont de particularitățile sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate are anumite particularități este înainte de toate o zonă de siguranță națională, în al doilea rând aici nu vorbim despre un excel în care niște calcule ies frumos, vorbim despre viața unor oameni care pot fi puși în pericol dacă nu suntem atenți la aceste nuanțe și la aceste detalii” Ministrul Alexandru Rogobete a spus că este 100 % împotriva tăierilor și le-a recomandat contabililor guvernului să treacă printr-un spital înainte de decide asupra salariilor. „100 %, chiar dacă fac parte din acest guvern eu recomand contabililor din acest guvern să stea măcar 5 minute în ușa unei secții de terapie intensivă să se uite la un pacient intubat în comă pentru că doar atunci va înțelege ce înseamnă demnitatea umană. El a confirmat că, în prezent, există o propunere de taiere a salariilor medicilor si asistentelor cu 10%. Propunerea face obiectul unei ordonanțe de urgență a guvernului, care este în transparență publică la ministerul Dezvoltării în care sistemul de sănătate este pus pe același palier cu toată administrația.
Simptome de urmărit la bebeluși, din cauza toxinei cereulidice din laptele praf
Care este originea alertei? În decembrie anul trecut, autoritățile europene au cerut retragerea mai multor loturi de produse nutriționale pentru sugari, după ce au primit rapoarte despre diaree la bebelușii care le consumaseră, notează El Espanol. Unul dintre bebeluși a fost testat pozitiv pentru Bacillus cereus, o bacterie comună care cauzează toxiinfecții alimentare. Buletinul de alertă al Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC) a anunțat săptămâna aceasta că au fost raportate opt cazuri de vărsături, cinci dintre acestea necesitând spitalizare. Cu toate acestea, s-a observat că niciunul dintre cazurile suspectate nu a fost confirmat prin teste de laborator, astfel încât nu s-a putut stabili o relație cauzală între tabloul clinic și consumul loturilor afectate. Ce este cereulida și care sunt simptomele acesteia? B. cereus este o bacterie frecvent întâlnită în toxiinfecțiile alimentare. De obicei, provoacă vărsături și diaree și, la sugari și persoane vulnerabile, poate duce la complicații cauzate de deshidratare. Poate produce două tipuri de toxine: cereulidă, care provoacă în principal vărsături, și alte toxine termolabile, care provoacă diaree. Este asociat în principal cu conservarea deficitară a orezului sau a pastelor făinoase, deși poate fi găsit în carne, legume, creme și supe. Conform unui raport recent privind intoxicațiile alimentare al Institutului de Sănătate Carlos III , între 2015 și 2023 au existat 73 de focare cauzate de B. cereus , care au dus la 1.353 de cazuri, 13 spitalizări și 3 decese. Dintre cele 73 de focare, trei s-au remarcat cu 100 sau mai multe cazuri: două dintre ele legate de mediul educațional (alimentele contaminate au fost un piure de legume și un preparat cu pui cu roșii prăjite), iar al treilea, într-un restaurant. De fapt, industria restaurantelor a fost principalul mediu pentru intoxicațiile cu această bacterie, ceea ce o diferențiază de altele, precum C. Perfringens și S. aureus, care sunt mai legate de domeniul educațional. Principalele simptome ale infecției cu B. cereus au fost diareea (86%), durerile abdominale (79%) și vărsăturile (79%). Într-o măsură mai mică, au fost raportate și greața (51%) și febra (26%). Câți bebeluși ar putea fi afectați? Un total de opt cazuri care au raportat vărsături au fost raportate la buletinul epidemiologic european, dintre care cinci au necesitat spitalizare, dar au fost deja externate. Toate cazurile consumaseră lapte praf aparținând unuia dintre loturile rechemate, deși nu a existat nicio confirmare a bacteriei prin analize de laborator. Totuși, având în vedere consumul pe scară largă de lapte praf, nu se poate exclude și mai mult. Ce fac autoritățile? La nivel european, ECDC și Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară pregătesc un raport pentru evaluarea focarului. În plus, au fost stabilite niveluri de risc pentru concentrațiile de cereulidă, acestea trebuie să fie foarte mari pentru a avea un efect, pentru a determina ce produse ar trebui retrase. Belgia, Danemarca, Franța și Regatul Unit au raportat, de asemenea, cazuri și spitalizări potențial legate de laptele praf contaminat. Centrul European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor notează că, având în vedere răspândirea largă a produselor afectate, riscul de expunere la acestea este moderat spre ridicat. Totuși, riscul de a dezvolta simptome gastrointestinale este scăzut spre moderat, deoarece depinde de vârsta bebelușului, nou-născuții și sugarii sub șase luni fiind cei mai vulnerabili la deshidratare.
Ce arată un nou studiu despre cafea, ceai și riscul de demență
Este posibil să nu fie nevoie să renunți la cafeaua sau ceaiul de dimineață pentru a-ți proteja creierul pe termn lung. Un nou studiu sugerează că un consum moderat de cafea sau ceai cu cofeină este asociat cu o sănătate cognitivă mai bună în timp, scrie CNN. Băuturile cu cofeină și riscul de demență Studiul, publicat în JAMA, a analizat datele a peste 130.000 de participanți monitorizați de-a lungul mai multor decenii. Cercetătorii au descoperit că persoanele care consumau două-trei cești de cafea pe zi aveau un risc cu 18% mai mic de a dezvolta demență. Cei care beau una-două cești de ceai zilnic au prezentat un risc redus cu 14%. Este important de menționat că aceste beneficii au fost asociate exclusiv cu băuturile care conțin cofeină. Cafeaua și ceaiul decofeinizate nu au arătat aceeași asociere protectoare, potrivit autorilor studiului. Ce arată cercetarea Rezultatele se bazează pe două studii de lungă durată din SUA: Nurses’ Health Study (început în 1976) și Health Professionals Follow-up Study (lansat în 1986), care au monitorizat peste 130.000 de profesioniști din domeniul sănătății. Fiind un studiu observațional, acesta indică o asociere, dar nu poate demonstra că cofeina previne direct demența. Experții avertizează că și alți factori de stil de viață ar putea contribui la aceste rezultate. Consumatorii de cafea și ceai pot avea, de asemenea, diete mai sănătoase, pot fi mai activi mental sau pot avea un acces mai bun la servicii medicale. Specialiștii subliniază că nu este recomandată creșterea consumului de cofeină exclusiv pentru sănătatea creierului. Un aport excesiv de cofeină poate agrava anxietatea, tulburările de somn sau problemele de ritm cardiac la unele persoane. De ce ar putea ajuta cafeaua și ceaiul Cofeina nu este singurul compus benefic din aceste băuturi. Cafeaua și ceaiul conțin substanțe bioactive care influențează inflamația, fluxul sanguin, metabolismul glucozei și stresul oxidativ. Aceste efecte pot susține sănătatea creierului și a sistemului cardiovascular. Totuși, experții subliniază că nicio băutură nu poate înlocui obiceiurile dovedite benefice pentru creier. Activitatea fizică regulată, somnul de calitate, implicarea socială și o alimentație echilibrată rămân mult mai importante. Astfel, cafeaua și ceaiul pot sprijini îmbătrânirea sănătoasă, dar funcționează cel mai bine ca parte a unui stil de viață echilibrat.
Cafeaua și ceaiul cu cofeină ar putea ajuta împotriva instalării demenței
Cei care au savurat două până la trei cești de cafea sau una până la două cești de ceai pe zi au înregistrat cel mai mare impact, potrivit unui studiu citat de CNN. Consumatorii de cafea la vârsta mijlocie aveau un risc cu aproximativ 18% mai mic de a dezvolta demență mai târziu, în timp ce consumatorii de ceai aveau un risc cu 14% mai mic, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Daniel Wang, profesor asistent în cadrul departamentului de nutriție de la Harvard TH Chan School of Public Health Medical School din Boston. Wang și echipa nu au observat același beneficiu în cazul opțiunilor decofeinizate, pe baza datelor obținute de la peste 130.000 de persoane înscrise în Studiul privind sănătatea asistentelor medicale și în Studiul de urmărire a profesioniștilor din domeniul sănătății. Alte cercetări au susținut ideea că o cafea cu cofeină poate fi legată de o îmbătrânire mai sănătoasă și că o cafea și o ceai cu cofeină pot reduce riscul de afecțiuni precum bolile de inimă . Deși ar putea avea sens să presupunem că este o idee bună să adăugăm sau să creștem aportul de cofeină, pe baza unor studii recente de acest gen, Kao a spus că dovezile nu sunt suficient de puternice pentru a sugera că oamenii trebuie să își schimbe comportamentele. „Mai mult nu înseamnă neapărat mai bine”, a declarat Dr. Sara Mahdavi, profesor asociat în cadrul departamentului de științe nutriționale de la Universitatea din Toronto, într-un e-mail. Ea nu a fost implicată în cercetare. „Nimeni nu ar trebui să înceapă să bea cafea doar pentru a-și proteja creierul.” Persoanele cu anxietate, insomnie sau tulburări de ritm cardiac sau care au avut reacții adverse la cofeină ar trebui să fie deosebit de precaute, a adăugat ea.
Alexandru Rogobete despre problemele din sistemul de sănătate: Organizarea este problema, nu finanțarea
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit luni, într-un interviu acordat PS News, despre starea actuală a sistemului sanitar din România și prioritățile bugetare pentru 2026. Ministrul a declarat că, dincolo de lipsurile cunoscute, cele mai mari dificultăți nu țin neapărat de finanțare, ci de modul în care sistemul este organizat și gestionat. În ceea ce privește bugetul Ministerului Sănătății pentru anul viitor, Rogobete a explicat că o prioritate clară rămâne continuarea investițiilor în infrastructura medicală. El a spus că nu există riscuri majore în privința finalizării proiectelor aflate deja în derulare, mai ales cele finanțate prin PNRR, Programul Operațional Sănătate sau Banca Mondială. „Continuarea investițiilor în infrastructură este absolut esențială. Majoritatea proiectelor, în special construcțiile noi, sunt fie finalizate, fie au un grad de execuție de peste 90%, ceea ce înseamnă că a mai rămas o cotă mică pentru închiderea lor”, a declarat ministrul. Un alt pilon important îl reprezintă programele de screening și prevenție, despre care Rogobete a spus că sunt esențiale pentru viitorul sistemului sanitar. El a explicat că investițiile în prevenție sunt o economie pe termen lung. „Este mult mai eficient și mai puțin costisitor să tratezi o boală descoperită la timp decât una aflată într-un stadiu avansat, când, din păcate, uneori nu se mai poate face nimic”, a spus ministrul. Alexandru Rogobete a vorbit și despre accesul la tratamente moderne. El a spus că au fost introduse 41 de medicamente noi pe lista de compensate, multe dintre ele așteptate de ani de zile de pacienți. Cea mai mare mare problemă din sănătate Întrebat care este cea mai mare problemă a sănătății din România, lipsa banilor sau lipsa de organizare, ministrul a declarat că „organizarea este problema, nu finanțarea”. El a spus că bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aproape s-a dublat în ultimii patru ani, ajungând de la aproximativ 41 de miliarde de lei în 2020 la 87 de miliarde în 2025. El a adăugat că sistemul de sănătate este unul complex, comparabil cu un organism viu, în care intervin nu doar cadrele medicale și pacienții, ci și emoțiile generate de boală și suferință. „[Sistemul de sănătate] are componenta de resursă umană, personalul medical, o altă componentă umană importantă și anume pacienții. Pe lângă aceste două zone mai are ceva ce alte sisteme nu au. Are viață și mai are moarte. Emoția generată de suferință, emoția generată de moarte, emoția generată de incertitudine că-ți poți pierde viața și așa mai departe, tu sau cei dragi, fac din sistemul de sănătate unul special care trebuie tratat așa cum este. Orice măsură abruptă, orice măsură cu barda, orice măsură care nu calculează toate aceste elemente face haos în sistemul de sănătate iar haosul în sistemul de sănătate se reflectă de fapt asupra pacienților.”, a spus Rogobete.
Câteva cești de ceai sau cafea pe zi ar putea reduce riscul de demență. Ce mai arată rezultatele unui studiu recent
Un nou studiu, publicat în Journal of the American Medical Association, arată că două sau mai multe cești de cafea sau ceai, consumate zilnic, ar putea reduce riscul de demență, scrie The Guardian. Cercetarea a avut la bază două seturi de date, care acoperă perioada 1980-2023, în total dosarele medicale ale peste 130.000 de persoane. Pentru a măsura consumul de cafea obișnuită, cafea decofeinizată și ceai, participanții au la studiu au trebuit să completeze chestionare privind dieta lor la fiecare doi până la patru ani. După o monitorizare de aproape 37 de ani, peste 11.000 de persoane au fost diagnosticate, în cele din urmă, cu demență. Ce este interesant este faptul că acele persoane care consumau mai multă cafea sau ceai cu cofeină erau mai puțin predispuse să dezvolte demență, cu o asociere mai puternică în rândul celor cu vârsta de 75 de ani și cei mai tineri, potrivit NBC News. Efectul părea să se stabilizeze la două-trei cești de cafea cu cofeină sau una-două cești de ceai cu cofeină. Pe de altă parte, nu s-a constatat nicio legătură între cafeaua decofeinizată și demență. Totuși, demența nu poate fi prevenită în totalitate prin intervenție dietetică, spun autorii studiului Chiar și așa, Dr. Yu Zhang, autorul principal al studiului, subliniază că demența este o afecțiune complexă și că nu poate fi prevenită în totalitate prin intervenție dietetică. „Consumul de cafea în sine nu are efectul magic de a preveni demența”, a spus el, potrivit NBC News. În plus, oamenii de știință au punctat faptul că noua cercetare are câteva limite și că sunt necesare studii suplimentare în acest sens. Studiul de față nu a făcut diferența între ceaiul obișnuit și cel decofeinizat, sau între tipurile de ceai, cum ar fi cel negru, verde sau alb. Totodată, nici metodele de preparare a cafelei nu au fost specificate, aspect care poate influența rezultatul obținut. La nivel mondial, 57 de milioane de persoane sufereau de demență în 2021, potrivit OMS. Afecțiunea afectează în mod disproporționat femeile, iar boala Alzheimer este cea mai comună formă a acesteia.
Alexandru Rogobete despre concediile medicale fictive: Fenomenul a fost scăpat de sub control de ani de zile
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit luni, într-un interviu acordat PS News, despre problema concediilor medicale fictive din România. Potrivit ministrului, fenomenul concediilor medicale nu este unul recent, ci unul care a evoluat în timp, ajungând să producă pierderi uriașe pentru bugetul sănătății. „Fenomenul concediilor medicale fictive a fost scăpat de sub control. Nu în ultimele luni, de ani de zile. Vorbim de milioane de zile de concediu medical care nu au fundament medical”, a declarat Rogobete. El a afirmat că impactul financiar este major, ajungând la aproximativ 1,5 miliarde de lei pe an. Ministrul a spus că acești bani au fost, practic, „bani pe care eram obligat să îi iau de la gura bolnavului din spital, care are nevoie de medicamente, de tratamente, de îngrijire, ca să plătesc concediile inventate ale unora”. Conform declarațiilor, Rogobete a început, încă din vara trecută, să aplice primele măsuri legislative, alături de controale și verificări extinse în privința acestui fenomen. Acestea au dus la o reducere a numărului de concedii medicale fictive în ultimele șase luni ale anului trecut și la economii de câteva sute de milioane de lei. Ministrul a precizat că aceste economii au fost redirecționate către pacienți, prin introducerea a 41 de medicamente noi pe lista de compensate. „Vorbim de câteva sute de milioane de lei economisiți”, a declarat Rogobete. „Greșeala noastră, pe care am recunoscut-o public, a fost că nu s-au nuanțat”, a mai declarat el. Ministrul a explicat că nu pot fi puse în aceeași categorie cazurile reale. „Nu te poți gândi că o femeie însărcinată aflată în concediu pre sau postnatal abuzează de concediu medical”, a spus Rogobete. „La fel, nu te poți gândi că un pacient cu cancer, care face radio sau chimioterapie, abuzează de concediu medical”, a adăugat el. În acest sens, ministrul a anunțat că a fost pusă în transparență o ordonanță de urgență care corectează aceste probleme. „Vor fi excepții pentru pacienții cronici incluși în programele naționale de sănătate, pentru femeile însărcinate și pentru pacienții care au nevoie de spitalizare în regim de urgență”, a precizat Rogobete. Acesta a comparat situația din România cu cea din alte state europene. „În multe țări din Europa, primele zile de concediu medical nu sunt plătite sau sunt plătite parțial”, a spus ministrul despre Spania, Belgia sau Suedia. „La noi, concediile medicale sunt plătite 100%”, a spus el.