Etichetă: Sănătate

Cazurile de infecții respiratorii în București sunt în creștere

Bucureștiul se află pe primul loc, la nivel național, în privința cazurilor de gripă clinică, potrivit celui mai recent raport al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). În intervalul 26 ianuarie – 1 februarie 2026, în Capitală au fost raportate 1.135 de cazuri de gripă. În general, a fost înregistrată o creștere a cazurilor de infecții respiratorii. Cinci decese asociate gripei, în Capitală La nivel național, în aceeași perioadă, au fost înregistrate 112.896 de cazuri de infecții respiratorii acute, incluzând gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare și pneumonii. Numărul este în creștere cu 7,6% față de săptămâna anterioară, chiar dacă rămâne sub nivelul înregistrat în sezonul precedent . În Capitală au fost confirmate 258 de cazuri de gripă, majoritatea cu virus gripal de tip A, și au fost raportate cinci decese asociate infecției . După București, cele mai multe cazuri de gripă clinică au fost raportate în județele Prahova (894 de cazuri) și Constanța (704). Situații îngrijorătoare se regăsesc și în alte județe. Satu Mare a raportat peste 200 de cazuri de gripă confirmată de laborator, Clujul aproape 100, iar Constanța peste 110 cazuri, unele soldate cu decese. 60 de cazuri pe săptămână În total, de la începutul sezonului gripal 2025–2026, au fost confirmate 1.444 de cazuri de gripă și 68 de decese, majoritatea în rândul persoanelor de peste 65 de ani . Specialiștii INSP atrag atenția că, deși sezonul gripal pare mai blând comparativ cu anii anteriori, presiunea asupra spitalelor rămâne ridicată, mai ales în marile orașe. Numărul cazurilor de infecții respiratorii acute severe se menține întrucâtva constant, cu 60 de cazuri raportate într-o singură săptămână.

Gestul banal care a devenit trend viral pe rețelele sociale

Un gest absolut banal a devenit trend pe rețelele de socializare: băutul apei fierbinți, imediat după trezire. Trendul se numește „Becoming Chinese” și a fost popularizat de creatoarea de conținut Sherry Zu. Ea promite un start echilibrat al zilei, fără cofeină și fără scroll agresiv. Băutul apei calde de dimineață are și o explicație în medicina tradițională chineză, care se axează pe ideea că, dimineața, corpul este într-o stare de răceală, iar băutul apei calde o elimină prin activarea energiei interne. Ce se întâmplă în corp când bem apă caldă Potrivit analizelor fiziologice, consumul de apă caldă, la o temperatură cuprinsă între 50 și 60 de grade Celsius, declanșează o serie de reacții imediate în organism. Căldura acționează ca un vasodilatator – vasele de sânge se dilată, iar asta duce la o circulație mai bună și la o relaxare generală a musculaturii. Specialiștii arată că apa caldă poate susține digestia, facilitând tranzitul intestinal și reducând senzația de balonare. În plus, creșterea ușoară a temperaturii corporale poate activa anumite mecanisme metabolice, ceea ce duce, în unele cazuri, la transpirație și la eliminarea substanțelor reziduale prin piele. Un studiu publicat anterior în Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism sugerează că hidratarea cu lichide calde poate influența temporar rata metabolică, deși efectul nu este spectaculos și nu poate fi comparat cu beneficiile unei alimentații echilibrate sau ale mișcării. Gen Z, probabil, prima generație care trăiește cu intenție Trendul nu se oprește la apa simplă. Generația Z a dus obiceiul mai departe, transformând espressoarele în surse de apă caldă. În căni apar felii de măr, lămâie sau fructe de goji – ingrediente care adaugă aromă, dar și un aport modest de antioxidanți. Pentru mulți tineri, gestul nu este doar despre sănătate, ci despre ritual: un moment de pauză, de conștientizare, într-o dimineață care nu începe cu scroll agresiv și cofeină. Apă caldă, nu fierbinte Medicii atrag însă atenția asupra unui aspect esențial: temperatura. Apa nu trebuie să depășească 65 de grade Celsius. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că băuturile consumate constant la temperaturi mai mari pot crește riscul de afecțiuni ale esofagului. Cu alte cuvinte, apa fierbinte poate fi benefică, dar nu trebuie confundată cu apa clocotită. Gestul simplu, care nu promite miracole Fie că este vorba despre influența trendului „Becoming Chinese” sau despre o căutare personală a echilibrului, consumul de apă caldă dimineața pare să marcheze o schimbare de mentalitate. Tot mai mulți oameni renunță la soluțiile rapide și caută ritualuri simple, accesibile, ușor de integrat în rutina zilnică. Un gest mic, fără promisiuni miraculoase, dar care amintește că uneori sănătatea începe cu lucruri simple: o cană, puțină liniște și un corp ascultat mai atent.

Alcoolul în cantități moderate te scapă de Alzheimer

Un consum scăzut de alcool ar putea avea efecte benefice asupra sănătății creierului, ajutând la reducerea inflamațiilor și la eliminarea toxinelor asociate cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Rochester Medical Center din Statele Unite, citat de foxnews.com. Potrivit autorilor cercetării, alcoolul consumat cu moderație poate stimula un mecanism natural de curățare al creierului, cunoscut sub numele de sistem glicfatic. Acest sistem are rolul de a elimina „deșeurile” metabolice, inclusiv proteinele implicate în apariția bolii Alzheimer și a altor forme de demență. „Creierul elimină deșeurile” „Cantitățile mici de alcool sunt potențial benefice pentru sănătatea creierului”, a declarat Maiken Nedergaard, autorul principal al studiului. „Alcoolul consumat cu moderație îmbunătățește capacitatea creierului de a elimina deșeurile” Studiul a fost realizat pe animale, iar cercetătorii au analizat modul în care alcoolul influențează procesul de curățare cerebrală. Rezultatele au arătat că șoarecii care au primit echivalentul a aproximativ 2,5 băuturi alcoolice pe zi au prezentat o eliminare mai eficientă a toxinelor din creier, comparativ cu cei care nu au fost expuși deloc la alcool. Poate deveni rapid dăunător Cercetătorii subliniază însă că efectele pozitive apar exclusiv în cazul unui consum redus. Rozătoarele expuse la cantități mari de alcool au dezvoltat inflamații cerebrale, precum și tulburări motorii și cognitive, ceea ce confirmă riscurile bine cunoscute ale consumului excesiv. „Este esențial să nu se exagereze”, avertizează autorii studiului, subliniind că alcoolul poate deveni rapid dăunător atunci când este consumat peste limitele moderate. De reținut că alcoolul nu e medicament Rezultatele se adaugă unui corp tot mai larg de cercetări care sugerează că un consum redus de alcool ar putea fi asociat cu anumite beneficii pentru sănătate, inclusiv un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și de unele tipuri de cancer. Totuși, specialiștii atrag atenția că aceste beneficii nu justifică începerea consumului de alcool în scop medical. Studiul oferă o perspectivă interesantă asupra modului în care creierul reacționează la alcool în cantități mici, dar cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, în special pe subiecți umani, pentru a confirma aceste efecte.

Speranță în lupta cu microplasticele: Un nou tip de plastic se dizolvă în apa de mare în doar o oră

O echipă de cercetători japonezi a creat un nou tip de plastic care rămâne rezistent în utilizarea zilnică, dar dispare rapid în apa de mare, scrie Ecoticias. Inovația ar putea reprezenta un pas important în reducerea poluării pe termen lung cu plastic și microplastice în oceane. Dezvoltat de cercetători de la RIKEN și Universitatea din Tokyo, materialul este realizat din celuloză de origine vegetală. Testele de laborator au arătat că bucăți mici de material se dizolvă în apă sărată în aproximativ o oră, fără a lăsa reziduuri de microplastice. Un plastic biodegradabil fără microplastice Spre deosebire de multe plastice etichetate drept biodegradabile, acest material nu se fragmentează lent în particule microscopice. În schimb, contactul cu sarea determină descompunerea lui în componentele de bază, care pot fi digerate natural de bacterii. Cercetătorii au constatat că plasticul se descompune și în sol sărat în doar câteva zile, nu în decenii. Această degradare rapidă contrastează puternic cu plasticul convențional, care persistă în ecosisteme timp de generații. Dezvoltarea vizează direct problema microplasticelor, detectate deja în oceane, sol, alimente și chiar în sângele uman. Cum declanșează sarea descompunerea Plasticul este bazat pe carboximetilceluloză, un derivat al pastei de lemn produs deja la scară industrială. Această celuloză se leagă de un polimer cu sarcină pozitivă, formând o rețea stabilă susținută de așa-numitele „punți de sare”. Când materialul intră în contact cu apa de mare, aceste legături slăbesc, iar structura se destramă. Pentru a îmbunătăți flexibilitatea, cercetătorii au adăugat clorură de colină, un compus organic sigur pentru consum alimentar. Prin ajustarea cantității, echipa a obținut folii de la rigide la foarte flexibile. Unele mostre s-au putut întinde până la 130% din lungimea inițială fără să se rupă. Utilizări posibile și provocări rămase Datorită ingredientelor ieftine, biodegradabile și aprobate pentru contactul cu alimentele, ambalajele sunt principala aplicație vizată. Materialul ar putea fi folosit pentru pungi, folii sau recipiente similare celor din comerț. Totuși, o provocare importantă este prevenirea degradării premature în medii umede. Cercetătorii testează în prezent straturi protectoare subțiri, care se dizolvă doar în condiții foarte sărate, precum apa de mare. Deși nu înlocuiește reducerea consumului de plastic sau reciclarea, materialul ar putea limita impactul asupra mediului.

Ce este bigorexia și când ar trebui părinții să se îngrijoreze

Experții în sănătate mintală avertizează că o tulburare de imagine corporală mai puțin cunoscută devine tot mai frecventă în rândul băieților și tinerilor, potrivit HuffPost. Cunoscută sub numele de dismorfie musculară sau „bigorexie”, afecțiunea se manifestă prin percepția distorsionată că propriul corp nu este suficient de musculos. Similar anorexiei, care implică o imagine corporală alterată legată de greutate, bigorexia mută accentul asupra masei musculare. Deși nivelul de conștientizare privind tulburările de alimentație a crescut, specialiștii spun că bigorexia trece adesea neobservată. Tulburarea poate duce la exerciții fizice obsesive, diete extreme și utilizarea riscantă de suplimente sau steroizi. Ce este bigorexia și cine este afectat Bigorexia este o formă de tulburare dismorfică corporală axată pe mărimea mușchilor și aspectul fizic. Persoanele afectate pot crede că arată slabe sau insuficient dezvoltate, chiar dacă sunt vizibil musculoase. Deși poate apărea la oricine, cercetările arată că este mai frecventă în rândul adolescenților și tinerilor de sex masculin. Un studiu din 2019 a constatat că peste unul din cinci băieți adolescenți a adoptat comportamente nesănătoase pentru a-și crește masa musculară. Experții subliniază că tulburările de alimentație și de imagine corporală la băieți sunt adesea neobservate. Internările legate de tulburările de alimentație în rândul bărbaților au crescut semnificativ în ultimele decenii. De ce este adesea ignorată această tulburare Un motiv pentru care bigorexia este trecută cu vederea este faptul că unele comportamente par acceptabile social. Antrenamentele intense și dietele stricte sunt adesea încurajate în mediile orientate spre fitness. Rușinea și tendința de a ascunde problema pot împiedica tinerii să ceară ajutor. Pentru că tulburarea este mai puțin discutată, familiile pot să nu recunoască semnele timpurii de avertizare. Medicii avertizează că bigorexia netratată poate afecta grav sănătatea fizică, echilibrul psihic și funcționarea zilnică. Rețelele sociale și presiunea culturală Specialiștii sunt de acord că rețelele sociale joacă un rol major în creșterea bigorexiei. Tinerii sunt expuși constant la corpuri masculine idealizate, promovate de influenceri și celebrități. Spre deosebire de generațiile anterioare, băieții sunt încurajați să-și expună corpul online. Comparațiile cu imagini atent selectate și editate pot alimenta nemulțumirea și comportamentele compulsive. Filtrele, unghiurile, pozițiile și antrenamentele profesionale nu sunt vizibile pentru public. Acest lucru poate crea așteptări nerealiste, dificil și adesea nesănătos de atins. Ce pot face părinții Specialiștii recomandă discuții deschise despre imaginea corporală și influența mediului online. Părinții sunt încurajați să explice cum sunt create imaginile de pe internet și de ce pot fi înșelătoare. Limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale ajută, dar educația și dialogul sunt la fel de importante. Accentul pus pe sănătate, echilibru și valoarea personală dincolo de aspectul fizic poate reduce riscurile. Semnele de alarmă includ exercițiile obsesive, obiceiurile alimentare rigide și retragerea socială. Intervenția timpurie îmbunătățește rezultatele și poate preveni consecințe pe termen lung. Specialiștii subliniază că bigorexia este tratabilă prin sprijin medical, nutrițional și psihologic. Recunoașterea timpurie a problemei poate proteja sănătatea și calitatea vieții copilului.

Un vierme periculos mănâncă carne vie. Texas a declarat stare de dezastru

Viermele din Lumea Nouă, cunoscut și sub numele de Cochliomyia hominivorax, este o specie de muscă parazită. Poate provoca miiază, o infestare parazitară, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Parazitul se hrănește cu țesut viu, în principal cu cel al animalelor. Poate afecta și oamenii, conform CDC, citat de People Magazine. De la America de Sud la granița SUA Viermele din Lumea Nouă se găsește în general în America de Sud, Cuba, Haiti și Republica Dominicană. Recent a reprezentat o amenințare serioasă pentru Statele Unite. Răspândirea sa spre nord, din Mexic către granița sudică a SUA, l-a determinat pe guvernatorul Greg Abbott să emită o declarație de dezastru la nivel statal. „Deși musca New World Screwworm nu este încă prezentă în Texas sau în SUA, răspândirea sa spre nord reprezintă o amenințare gravă pentru industria zootehnică și fauna sălbatică din Texas”, a declarat Abbott. „Nu voi aștepta ca aceste daune să ajungă la animalele noastre și la fauna sălbatică”, a adăugat guvernatorul. Cum atacă parazitul Viermele „este atras de rănile deschise și depune ouă pe și în acestea”, potrivit CDC. Infestațiile sunt „foarte dureroase”. Simptomele includ: Senzația de mișcare a larvelor pe piele Miros urât provenind de la locul infestării Răni sau leziuni dureroase ale pielii O femelă poate depune 200-300 de ouă odată. Poate depune până la 3.000 de ouă în timpul vieții sale de 10-30 de zile. Ouăle „înfloresc” în larve care se îngroapă în rană pentru a se hrăni cu carne vie. După hrănire, larvele cad pe pământ, se îngroapă în sol și ies la suprafață sub formă de muște adulte. Texas se pregătește pentru eradicare Prin declarația de dezastru, echipa specializată din Texas pentru vierme poate utiliza toate resursele de prevenire și răspuns ale guvernului statului. „Texasul este pregătit să eradice complet acest dăunător, dacă va fi necesar”, a declarat Abbott. Cum te protejezi Modalitățile de protecție împotriva viermilor din Lumea Nouă în zonele afectate includ: Menținerea rănilor deschise curate și acoperite Utilizarea spray-urilor repelente de insecte CDC recomandă vigilență crescută pentru persoanele care lucrează cu animale sau se află în zone expuse.

Medic oncolog avertizează: Mitul care îi face pe pacienți să ajungă prea târziu la medic

Cancerul în stadiu incipient se dezvoltă adesea fără semne clare de avertizare, ceea ce face ca screeningul de rutină să fie esențial pentru supraviețuire, potrivit Parade. Oncologii avertizează că ideea greșită potrivit căreia cancerul provoacă întotdeauna simptome evidente poate întârzia diagnosticul și reduce opțiunile de tratament. Dr. Roshani Patel, oncolog chirurg specializat în cancerul mamar, spune că această concepție rămâne unul dintre cele mai periculoase mituri din îngrijirea oncologică. Ea subliniază că depistarea precoce a schimbat radical prognosticul, dar doar pentru pacienții care fac controale înainte de apariția simptomelor. De ce este mitul atât de periculos Potrivit dr. Patel, multe tipuri de cancer nu provoacă durere sau modificări vizibile în stadiile incipiente. Această falsă senzație de siguranță îi determină pe oameni să sară peste controale de rutină care ar putea depista boala mai devreme. „Atunci când cancerul este mic, de multe ori nu provoacă niciun simptom”, explică ea. Fără screening, tumorile pot crește și se pot răspândi, iar tratamentul devine mai complex sau mai puțin eficient. Cercetările medicale arată că formele de cancer depistate timpuriu răspund mai bine la tratament și sunt mai ușor de vindecat. Așteptarea apariției simptomelor înseamnă, de multe ori, că boala a avansat deja. Puterea salvatoare a screeningului Screeningul regulat permite medicilor să intervină înainte ca boala să se răspândească în alte organe. În cazul cancerului de sân, studiile arată că mamografiile regulate reduc semnificativ riscul de deces. Un tipar similar se regăsește în cancerul colorectal, unde depistarea precoce crește dramatic șansele de supraviețuire. Atunci când este localizat, rata de supraviețuire la cinci ani depășește 90%, dar scade brusc după răspândire. Dr. Patel atrage atenția că simptomele din stadii avansate pot fi înșelătoare și pot întârzia diagnosticul corect. Pacienții pot ajunge la medic pentru probleme secundare, în timp ce cancerul rămâne nedetectat. Cine riscă cel mai mult un diagnostic întârziat Persoanele fără antecedente familiale de cancer sunt deosebit de vulnerabile la acest mit. Ele pot ignora noduli, sângerări sau alte schimbări, considerându-le minore. Dr. Patel spune că acest lucru poate duce la tratamente inițiale nepotrivite și la întârzierea trimiterii către un specialist. Până la stabilirea diagnosticului, opțiunile pot fi deja limitate. Recomandări practice pentru screening Dr. Patel îi încurajează pe pacienți să respecte ghidurile de screening bazate pe dovezi și să discute cu medicii lor. Femeile cu risc mediu ar trebui să înceapă mamografiile anuale la vârsta de 40 de ani. Femeile cu risc crescut (de exemplu, cu predispoziție genetică sau care au făcut radioterapie la nivelul toracelui înainte de 30 de ani) ar trebui să înceapă controalele mai devreme. Dr. Patel recomandă RMN mamar anual de la 25 de ani și mamografii de la 30 de ani, uneori însoțite de ecografie, în funcție de densitatea sânilor. Ideal, aceste investigații ar trebui făcute alternativ, la un interval de aproximativ șase luni între ele. Colonoscopiile sunt recomandate la fiecare zece ani, începând cu vârsta de 45 de ani, pentru adulții cu risc mediu. Pentru persoanele cu istoric familial de cancer colorectal sau polipi, considerate cu risc crescut, colonoscopiile ar trebui începute la 40 de ani sau cu 10 ani înainte de vârsta la care a fost diagnosticată cea mai tânără rudă afectată. De asemenea, sunt indicate controale dermatologice regulate pentru depistarea melanomului și a altor cancere de piele. Ea atrage atenția asupra alunițelor sau petelor care își schimbă forma, au margini neregulate, culoare neobișnuită, sângerează, formează coji sau sunt mai mari decât o gumă de creion. Pentru autoexaminare, este important să fie verificate și zonele mai greu de observat. Dr. Patel sugerează să ceri ajutorul unei persoane apropiate sau chiar al frizerului pentru verificarea scalpului. De asemenea, este recomandată verificarea zonelor mai puțin vizibile, precum spațiile dintre degete sau alte porțiuni de piele care nu sunt expuse frecvent la soare. Ea subliniază că screeningul este preventiv, nu alarmist. Verificările făcute din timp pot însemna tratamente mai simple, rezultate mai bune și vieți salvate.

O bacterie comună în ochi ar putea provoca Alzheimer

Se crede că bacteria Chlamydia pneumoniae infectează până la 80% dintre adulți la un moment dat. Pentru majoritatea oamenilor, aceasta provoacă doar dureri în gât, oboseală și secreții nazale, scrie Daily Mail. Însă la persoanele vulnerabile – inclusiv la cei foarte tineri și la vârstnici – poate declanșa infecții pulmonare mult mai grave, inclusiv pneumonie. Bacterie găsită în ochii pacienților cu Alzheimer Oamenii de știință spun că au găsit semne ale prezenței bacteriei în ochii persoanelor care au murit de Alzheimer. Descoperirea ridică întrebări cu privire la rolul pe care infecția l-ar putea juca în declanșarea sau accelerarea bolii. Cercetătorii de la Centrul Medical Cedars-Sinai din Los Angeles sugerează că tratamentul prompt cu antibiotice, atunci când infecția este detectată, ar putea contribui într-o zi la reducerea riscului de demență. Concluziile vin în contextul în care, potrivit datelor de supraveghere europene, Chlamydia pneumoniae a crescut brusc în 2024. Cazurile au crescut de la aproximativ cinci la 1.000 de teste la aproape 17 la 1.000 într-un singur an. Cum s-a făcut descoperirea Cercetătorii au examinat țesutul ocular donat de peste 100 de persoane care au murit cu Alzheimer, tulburări cognitive ușoare sau fără semne de demență. Ei căutau în mod specific Chlamydia pneumoniae, deoarece cercetările anterioare au stabilit deja o legătură între această bacterie și Alzheimer. Bacteria a fost detectată și în țesutul cerebral al pacienților care au murit cu această afecțiune. Uneori a fost găsită în apropierea plăcilor și în plăcile de beta-amiloid care se crede că provoacă pierderea memoriei și confuzie. Spre deosebire de multe bacterii, Chlamydia pneumoniae poate trăi în interiorul celulelor umane. Aceasta îi permite să se ascundă de sistemul imunitar, să persiste pentru perioade lungi de timp și să provoace potențial inflamații dăunătoare. Niveluri mai ridicate în retină și creier Echipa a căutat semne de infecție în retină – stratul sensibil la lumină din partea din spate a ochiului, care este de fapt o extensie a creierului. Ideea cercetătorilor era că, dacă bacteria ar fi apărut și aici, ar fi posibil ca într-o zi să se poată testa ochii pacienților în viață pentru a evalua riscul de Alzheimer. Ei au descoperit că nivelurile de Chlamydia pneumoniae erau semnificativ mai ridicate în retină și creierul persoanelor cu Alzheimer decât în cazul celor cu cogniție normală. Cu cât încărcătura bacteriană era mai mare, cu atât erau mai severe modificările cerebrale și declinul cognitiv observate la pacienți înainte de deces. Experimente pe celule și șoareci Pentru a testa dacă bacteriile ar putea contribui activ la procesul bolii, oamenii de știință au făcut și experimente în laborator. Au infectat celule nervoase umane cu Chlamydia pneumoniae și au descoperit că aceasta pare să activeze căi inflamatorii puternice legate de Alzheimer. În același timp, cresc nivelurile proteinelor asociate bolii. Ei au repetat experimentul pe șoareci crescuți pentru a dezvolta modificări similare cu cele din Alzheimer, infectându-i prin nas. Maya Koronyo-Hamaoui, profesor de neurochirurgie la Cedars-Sinai, a declarat: „Ochiul este un substitut al creierului, iar acest studiu arată că infecția bacteriană a retinei și inflamația cronică pot reflecta patologia creierului”. Timothy Crother, unul dintre autorii studiului, a adăugat: „Această descoperire ridică posibilitatea de a viza axa infecție-inflamație pentru tratarea Alzheimerului”. Demența afectează milioane de persoane în SUA, peste șapte milioane de americani cu vârsta de peste 65 de ani suferind doar de Alzheimer. Aproximativ 982.000 de persoane trăiesc cu demență în Marea Britanie, un număr care se estimează că va crește la 1,4 milioane până în 2040.

Dieta keto ameliorează depresia rezistentă la tratament în șase săptămâni

Depresia rezistentă la tratament apare atunci când simptomele unei persoane nu se ameliorează după ce a încercat cel puțin două antidepresive diferite, notează Medical News Today. Cercetătorii din Regatul Unit au observat dacă o dietă ketogenică, săracă în carbohidrați, ar putea ajuta adulții cu depresie rezistentă la tratament. Depresia este frecventă în Statele Unite. Deși există multe medicamente și opțiuni terapeutice disponibile, unele persoane nu răspund la tratament. Cercetările anterioare arată că alegerile alimentare pot influența starea de spirit. Studiul a inclus 88 de participanți. Au fost repartizați aleatoriu să urmeze o dietă keto sau o dietă de control timp de șase săptămâni. Rezultatele studiului au fost publicate în revista JAMA Psychiatry. Cum a fost realizat studiul Scopul unei diete ketogenice este de a induce organismul în cetoză. De asemenea, de a arde grăsimile prin reducerea carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi sănătoase. Cercetătorii au recrutat 88 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani cu depresie rezistentă la tratament. Jumătate dintre participanți au urmat o dietă keto, iar cealaltă jumătate din grupul de control a urmat o dietă fitochimică. Cercetătorii au furnizat grupului keto alimente preparate care conțineau 30 de grame de carbohidrați sau mai puțin pe zi. Participanții din grupul de control au folosit vouchere pentru a cumpăra fructe și legume și au înlocuit grăsimile saturate cu grăsimi nesaturate. Cercetătorii au oferit îndrumare și sprijin ambelor grupuri. S-au asigurat că toți participanții au mâncat suficient pentru a-și menține greutatea actuală. Oamenii de știință au utilizat Chestionarul de sănătate al pacientului (PHQ-9) pentru a monitoriza simptomele depresiei pe parcursul celor șase săptămâni. Cercetătorii au urmărit participanții la 12 săptămâni. Rezultatele studiului La verificarea de șase săptămâni, ambele grupuri au înregistrat îmbunătățiri ale simptomelor depresiei. Grupul keto a înregistrat cea mai mare îmbunătățire, scorurile de depresie scăzând cu aproximativ 10 puncte, comparativ cu scăderea de aproximativ opt puncte a grupului de control. În plus, unii participanți au obținut remisia depresiei la șase săptămâni — 25% în grupul keto față de 9% în grupul de control. La controlul de la 12 săptămâni, jumătate dintre participanții din grupul keto încetaseră să mai urmeze dieta. Restul participanților din acest grup urmau dieta keto doar uneori, iar aproximativ 9% o urmau aproape în fiecare zi. Depresia a scăzut ușor în ambele grupuri, în timp ce ratele de remisie au rămas aproximativ aceleași. O constatare a subgrupului a fost că persoanele cu depresie mai severă la începutul studiului păreau să beneficieze mai mult de dieta keto. Deși studiul arată că dieta keto poate ajuta pe termen scurt, scăderea de la șase la 12 săptămâni sugerează că beneficiile pot să nu fie pe termen lung. Min Gao, autorul principal al studiului publicat în JAMA Psychiatry, a declarat: „Dieta ketogenică poate oferi un mic beneficiu pe termen scurt pentru unele persoane cu depresie severă, dar nu este un remediu”. Zishan Khan, psihiatru la Mindpath Health, a descris studiul ca fiind „bine conceput”. El a avertizat că dieta keto nu poate înlocui tratamentele consacrate pentru depresie. Toți participanții au continuat să ia antidepresive în timpul studiului.

Un progres important în lupta cu cancerul: O nouă terapie care elimină tumorile, aflată în studii preclinice

Oamenii de știință de la Universitatea de stat din Oregon au dezvoltat un tratament experimental împotriva cancerului, care distruge tumorile fără a afecta celulele sănătoase, scrie SciTechDaily. Abordarea utilizează un nanomaterial cu acțiune dublă, care exploatează chimia internă a cancerului pentru a declanșa stres oxidativ letal direct în interiorul tumorilor. Rezultatele, publicate în revista Advanced Functional Materials, indică un posibil progres major în terapia oncologică țintită, cu mai puține efecte secundare. Transformarea chimiei tumorale într-o armă Cercetarea se bazează pe terapia chemodinamică (CDT), o strategie care vizează mediul acid și bogat în peroxid din celulele canceroase. Aceste condiții permit generarea de specii reactive de oxigen, care deteriorează ADN-ul, proteinele și membranele celulare din interior. Abordările convenționale produc, de regulă, o singură moleculă toxică, ceea ce le limitează eficiența în tumorile agresive sau rezistente. Din acest motiv, multe tratamente experimentale obțin doar regresii tumorale parțiale în testele preclinice. Un nanoagent cu acțiune dublă și potență crescută Echipa din Oregon a creat o structură metal-organică pe bază de fier, capabilă să genereze simultan două specii distructive de oxigen. Acest mecanism dublu amplifică semnificativ stresul oxidativ, distrugând celulele canceroase și protejând țesutul normal. Testele de laborator au arătat o toxicitate ridicată asupra mai multor linii de celule canceroase, cu impact minim asupra celulelor sănătoase. În experimente pe șoareci cu cancer mamar uman, nanoagentul s-a acumulat în tumori și le-a eliminat complet. Spre aplicații oncologice mai largi Cercetătorii au observat regresie tumorală totală și prevenirea pe termen lung a recidivei, fără toxicitate sistemică măsurabilă. Următorul pas vizează testarea terapiei pe alte tipuri de cancer, inclusiv tumori pancreatice extrem de agresive. Validările suplimentare ar putea deschide calea către tratamente oncologice mai sigure și mai durabile, înainte de studiile clinice pe oameni.