Dormi cu televizorul deschis? Obiceiul banal ar putea fi periculos pentru sănătate. Ce au descoperit experții
S-a întâmplat să dormi cu televizorul deschis ori urmezi acest obicei care, la prima vedere, pare a fi inofensiv? Experții au analizat ce efecte poate să aibă obiceiul asupra sănătății, pe termen scurt și lung. Iată mai jos, în articol. Dormitul cu televizorul deschis poate să atragă consecințe asupra sănătății, pe termen scurt și lung. Experții au analizat îndeaproape ce fel de probleme de sănătate pot fi declanșate, în condițiile în care acest gest, inofensiv la prima vedere, devine o obișnuință. Dormitul cu televizorul aprins poate fi o parte a rutinei zilnice, în cazul unor persoane. Altfel, alții adorm cu el deschis fără să realizeze pe moment ori alții pot fi stimulați să adoarmă mai repede. Totuși, potrivit experților, acest aspect poate declanșa alte probleme. Ce se întâmplă dacă dormi cu televizorul deschis? În anumite circumstanțe, dormitul cu televizorul deschis poate să reducă semnificativ perioada de odihnă (ore dormite) ori, în cazul altor persoane, poate să întârzie adormirea. În medie, un adult ar trebui să doarmă circa 7 ore pe noapte. Însă, perioada respectivă poate fi diminuată, odată cu petrecerea timpului în fața ecranului. Experții susțin că dormitul cu televizorul deschis nu este benefic pentru sănătate / foto: Shutterstock Potrivit experților, persoanele care dorm cu televizorul deschis pot avea un risc crescut de hipertensiune arterială, diabet și afecțiuni cardiovasculare. Oboseala cronică poate afecta atenția, precum și reflexele. Experții mai susțin că este afectat și sistemul imunitar, arată b1tv.ro. Expunerea la lumina albastră poate deveni nocivă pentru sănătate, interferând cu producția de melatonină. De altfel, activitatea cerebrală poate fi stimulată de sunete și imagini, ceea ce ar face adormirea mai dificilă. Experții recomandă să se evite expunerea la TV cu cel puțin o oră înainte de somn. Autorul recomandă: Cât de periculoase sunt microplasticele, de fapt, și cum ne putem feri de ele Știința demontează „mitul banilor”. Care este sentimentul-cheie care stă, de fapt, la baza fericirii reale Telemeaua și demența. Ce conexiune surprinzătoare au găsit cercetătorii suedezi între alimentație și boli congenital-degenerative Câte simțuri au oamenii? Răspunsul este surprinzător Câți pași trebuie să faci zilnic, pentru a arde caloriile din mâncărurile și băuturile de Crăciun, potrivit unui studiu De ce bolile transmise de insecte reprezintă o amenințare tot mai mare, în ciuda cercetărilor. Ce pericol pândește Europa Sursă foto: Shutterstock (rol ilustrativ)
Descoperire medicală majoră: O injecție anti-îmbătrânire regenerează cartilajul genunchiului
Cercetătorii de la Stanford Medicine au raportat un progres major care ar putea schimba modul în care este tratată osteoartrita, folosind o injecție care regenerează cartilajul uzat în articulațiile genunchiului, afectate de vârstă sau traumatisme, scrie SciTechDaily. Terapia acționează asupra proceselor biologice ale îmbătrânirii, reface cartilajul și previne artrita, nu se doar limitează la reducerea durerii sau a inflamației, așa cum arată experimentele pe animale. Țintirea îmbătrânirii, nu doar a simptomelor Osteoartrita afectează aproximativ unul din cinci adulți și, în prezent, nu există tratamente care să poată inversa distrugerea articulară. Noua abordare blochează o proteină asociată îmbătrânirii, numită 15-PGDH, care crește în timp și contribuie la degradarea țesuturilor. Prin inhibarea acesteia, cercetătorii au restabilit cartilaj gros și funcțional la șoareci vârstnici și au prevenit artrita după leziuni ale genunchiului similare rupturilor de ligament încrucișat anterior (LIA). Spre deosebire de terapiile existente, tratamentul acționează asupra cauzei biologice de bază a pierderii cartilajului. Articulațiile tratate au prezentat o mobilitate mai bună și inflamație redusă comparativ cu cele netratate, sugerând un efect real de modificare a bolii. Regenerarea cartilajului fără celule stem Un rezultat-cheie este faptul că regenerarea cartilajului a avut loc fără activarea celulelor stem. În schimb, celulele cartilajului existente, numite condrocite, au fost reprogramate pentru a adopta un profil genetic mai „tânăr”. Această schimbare a favorizat formarea cartilajului hialin neted, în locul fibrocartilajului mai slab, frecvent întâlnit în artrită. „Aceasta reprezintă o modalitate fundamental nouă de regenerare a țesuturilor adulte”, a declarat Helen Blau, coautoare a studiului. Țesutul uman arată un potențial similar Cercetătorii au testat terapia și pe cartilaj uman de genunchi, obținut în timpul operațiilor de înlocuire articulară. După o săptămână de tratament, țesutul a prezentat markeri reduși de degradare și semne de regenerare activă, rezultate similare celor observate la animale. Cercetarea, publicată în revista Science, sugerează că abordarea ar putea întârzia sau chiar elimina necesitatea protezelor articulare. O versiune sub formă de pastilă se află deja în studii clinice timpurii pentru slăbiciunea musculară asociată vârstei, alimentând speranța că vor urma și teste dedicate regenerării cartilajului.
Accidentele pe munte se înmulțesc. Ce trebuie să faci până ajung salvatorii?
Numărul accidentelor pe munte este în creștere, iar turiștii sunt puși tot mai des în situația de a acorda primul ajutor. Salvamont România a explicat ce trebuie făcut până la sosirea echipelor specializate. Calm, semnalizare, apel de urgență Primul și cel mai important lucru este să nu intri în panică. O reacție calmă ajută atât victima, cât și pe cei din jur. Dacă accidentul s-a produs pe un traseu folosit pentru coborâri rapide cu schiurile, bicicleta sau vehicule off-road, zona trebuie semnalizată vizibil din amonte. Marcajul recomandat este un „X”, realizat din bețe, schiuri, rucsacuri sau haine, amplasat suficient de sus pentru a-i avertiza din timp pe cei care coboară. Salvatorii trebuie anunțați cât mai repede. Pentru a cere ajutor, turiștii pot suna la 112 sau direct la Dispeceratul Național Salvamont: 0SALVAMONT (0725 826 668), număr disponibil la nivel național. Este important să oferi informații clare despre loc, numărul victimelor și starea lor. Un gest greșit poate răni grav Victima nu trebuie mișcată. Chiar dacă pare conștientă sau spune că se simte bine, orice persoană care a suferit un traumatism poate avea leziuni grave, inclusiv la coloană. Mutarea greșită poate agrava situația sau poate provoca paralizie. Excepție fac doar cazurile în care viața este pusă în pericol imediat, cum ar fi riscul de prăbușire sau avalanșă. De asemenea, martorii nu trebuie să încerce să îndrepte membrele sau corpul victimei și nici să o transporte în brațe, în spate sau cu mijloace improvizate. Transportul și imobilizarea se fac exclusiv de către echipele Salvamont, care au pregătirea și echipamentele necesare. Ce faci dacă victima e inconștientă? Dacă victima este inconștientă, trebuie verificată imediat respirația. Pentru a permite aerului să circule, se ridică ușor mandibula, fără a mișca sau înclina capul. Dacă persoana nu respiră, se sună imediat la 112 și se urmează strict indicațiile primite de la dispeceratul medical pentru resuscitare. Cum se oprește sângerarea? Martorii trebuie să fie atenți la sângerările abundente. Dacă sângele pătrunde prin haine, se apasă ferm pe rană cu materiale curate, evitând pe cât posibil contactul direct cu sângele. Pentru propria protecție, este recomandat să se folosească mănuși sau alte materiale de protecție, dacă sunt disponibile. În situațiile grave, folosirea unui garou se face doar la indicația dispeceratului medical. Hipotermia apare rapid la înălțime Protecția termică este esențială după un accident pe munte. Persoana rănită trebuie acoperită cu tot ce este disponibil la fața locului – haine suplimentare, geci, rucsacuri sau, dacă există, un sac de dormit ori o folie de supraviețuire. Chiar și vara, frigul poate apărea rapid, mai ales la altitudine. Martorii trebuie să vorbească permanent cu victima și să urmărească dacă apar schimbări în starea de conștiență, respirație sau culoarea pielii și a buzelor, până la sosirea echipelor Salvamont. Până la sosirea acestora, calmul, respectarea regulilor de bază și comunicarea constantă cu dispeceratul pot face diferența dintre viață și moarte.
Poți compensa alimentația proastă prin sport? Un oncolog de la Harvard demontează cele mai răspândite mituri despre nutriție
Urmărirea dietelor extreme și a trendurilor virale din alimentație duce rareori la beneficii durabile pentru sănătate, afirmă un oncolog format la Harvard și expert în politici de sănătate, potrivit CNBC. În schimb, o viață lungă și o stare bună de sănătate depind de obiceiuri nutriționale simple, echilibrate și ușor de menținut pe termen lung. Mitul 1: Orice gustare este dăunătoare Gustările în sine nu sunt problema, explică oncologul, ci alimentele ultraprocesate. Cercetările arată că gustările din alimente integrale, precum fructe, nuci, iaurt sau legume, îmbunătățesc calitatea dietei și reduc supraalimentarea. Mitul 2: Avem nevoie de mai multe proteine decât consumăm Majoritatea adulților ating deja aportul recomandat de proteine prin mesele zilnice. Excesul de proteine, mai ales din suplimente, aduce puține beneficii și poate implica riscuri, cu excepția vârstnicilor sau a sportivilor. Aportul zilnic recomandat de proteine este, în general, de aproximativ 0,75–1 gram per kilogram de greutate corporală. Asta înseamnă, în medie, 45–70 de grame pe zi pentru majoritatea femeilor și 55–90 de grame pentru majoritatea bărbaților, cantități care pot fi atinse ușor din alimentația obișnuită. Alimente precum leguminoasele, ouăle, iaurtul, peștele și alte produse integrale oferă nu doar proteine, ci și fibre, vitamine și grăsimi sănătoase, fiind o alternativă mai echilibrată decât suplimentele sau consumul excesiv de carne roșie. Mitul 3: Suplimentele de fibre sunt la fel de bune ca alimentele integrale Doar o mică parte dintre adulți consumă suficiente fibre, care reduc riscul de cancer, diabet și boli cardiovasculare. Suplimentele nu pot reproduce diversitatea fibrelor din fructe, legume, leguminoase și cereale integrale. Mitul 4: Lactatele degresate sunt întotdeauna mai sănătoase Dovezile nu susțin ideea că lactatele integrale duc la creștere în greutate. Studiile arată că atât copiii, cât și adulții care consumă lactate cu grăsime integrală au adesea rezultate mai bune privind greutatea. Conținutul de grăsime, luat singur, nu definește cât de sănătos este un aliment. Lactatele integrale pot face parte dintr-o dietă echilibrată, mai ales atunci când înlocuiesc alternativele „low-fat” ultraprocesate. Mitul 5: Toate grăsimile sunt nocive Grăsimile sănătoase sunt esențiale, mai ales uleiurile vegetale precum uleiul de măsline extravirgin. Chiar și cantități mici zilnice sunt asociate cu o mortalitate mai scăzută pe termen lung. Problema nu sunt grăsimile, ci alimentele ultraprocesate, bogate în zahăr și sărace în fibre. Mișcarea aduce multiple beneficii, dar nu anulează un aport caloric excesiv. Greutatea este influențată în principal de alimentație. Chiar și așa, mișcarea rămâne esențială pentru sănătate. Activitatea fizică îmbunătățește somnul, starea de spirit, funcțiile cognitive, densitatea osoasă și relațiile sociale. Mersul pe jos, mai ales alături de alte persoane, este una dintre cele mai eficiente și accesibile forme de mișcare. Oncologul subliniază că nutriția bună nu înseamnă perfecțiune sau restricții severe, ci rutine bazate pe alimente integrale, precum fructele, nucile și legumele, porții moderate și mese împărtășite cu ceilalți. Longevitatea vine din consecvență, nu din extreme, concluzionează el.
Descoperire istorică în medicină: Cercetătorii au creat un plămân uman care respiră pe un cip, din celulele unei singure persoane
Oamenii de știință au realizat primul model de plămân uman pe cip construit integral din celulele unui singur individ, capabil să imite respirația reală, scrie ScienceBlog. Dispozitivul a fost dezvoltat de cercetători de la Francis Crick Institute, în colaborare cu compania de biotehnologie AlveoliX, și reproduce în laborator expansiunea și contracția ritmică a plămânilor umani. Un plămân care respiră și se comportă ca unul real Spre deosebire de modelele anterioare de plămân pe cip, acest sistem nu rămâne static. O membrană subțire și flexibilă este întinsă mecanic în trei dimensiuni, simulând mișcările respirației. Această mișcare fizică stimulează celulele pulmonare să formeze microvili, structuri minuscule care măresc suprafața și sunt esențiale pentru schimbul corect de gaze. În mod crucial, fiecare celulă din sistem (celulele care căptușesc căile respiratorii, celulele vaselor de sânge și macrofagele imune) provine din celule stem ale aceluiași donator. Modelele anterioare combinau celule de la mai mulți donatori, creând amestecuri genetice care limitau studiul precis al răspunsurilor individuale la boală. Leziunile provocate de tuberculoză, vizibile în zile, nu în luni Pentru a testa sistemul, cercetătorii au introdus bacteria tuberculozei, o boală care, de obicei, are nevoie de luni pentru a produce simptome la pacienți. În interiorul cipului, celulele imune au înconjurat rapid bacteriile, formând agregate cu nuclee necrotice, un semn clasic al stadiilor timpurii ale tuberculozei. În doar cinci zile, atât bariera sacilor de aer, cât și căptușeala vaselor de sânge s-au prăbușit, nu din cauza unei multiplicări rapide a bacteriilor, ci pentru că răspunsul imun a distrus structura plămânului. Acest tip de deteriorare timpurie a fost, până acum, aproape imposibil de observat direct la oameni. Spre tratamente personalizate pentru bolile pulmonare De asemenea, echipa a modificat cipul prin dezactivarea unei gene implicate în autorepararea celulară. În timpul infecției, celulele imune au murit mai repede, iar deteriorarea vaselor de sânge a fost mai severă, în ciuda unor niveluri similare de bacterii. Descoperirea subliniază rolul geneticii în supraviețuirea țesuturilor în timpul infecțiilor. Potrivit cercetătorilor, în viitor, cipurile pulmonare personalizate ar putea ajuta medicii să testeze tratamentele înainte de prescriere. Studiul, publicat în Science Advances, deschide totodată calea reducerii testelor pe animale și îmbunătățirii medicinei de precizie în bolile pulmonare.
Valul de aer polar crește riscul de infarct, iar bărbații tineri, aparent sănătoși, sunt o categorie tot mai expusă / 10 lucruri de făcut ca să previi infarctul de îngheț
Valul de aer polar aduce risc crescut de infarct miocardic, iar bărbații tineri, aparent fără nicio problemă de sănătate, sunt cel mai predispuși. Din statisticile oficiale, reiese că decesele care apar în timpul iernii care nu au o cauză aparentă sunt cauzate de temperaturile scăzute. Mai mult, efectele frigului pot fi resimțite în organism chiar și la două săptămâni după expunerea la temperaturi scăzute. Genialitatea organismului uman Studii defășurate la Universitatea din Bristol au scos în evidență că atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale sunt mult mai susceptibile să se producă în timpul perioadelor de îngheț, care durează mai mult de patru zile consecutiv. Inima și vasele de sânge se adaptează în mod constant la mediul înconjurător. Când ne este frig, sistemul nostru nervos intră în acțiune pentru a opri scăderea temperaturii corpului și pentru a menține în funcțiune organele vitale. Frigul și constricția vaselor sangvine Când ne este frig, vasele de sânge de la nivelul pielii și al degetelor se îngustează pentru a pierde mai puțină căldură, însă această îngustare creează mai multă presiune în restul circulației, ceea ce înseamnă că inima trebuie să depună mai mult efort pentru a pompa sânge în tot organismul. Se creează condițiile perfecte pentru producerea unui atac de cord sau AVC. Persoanele peste 60 de ani sunt mai predispuse la astfel de accidente, însă bărbații tineri, care fac sport și iau suplimente nutritive și proteice se expun mult mai mult în perioadele de îngheț, din cauza coroborării factorilor de risc. Bărbații tineri, aparent sănătoși, sportivi, cad victime frigului Trebuie să știi că riscul de infarct miocardic crește cu 2% la fiecare scădere de 1 grad Celsius a temperaturii exterioare sub temperatura de îngheț. De asemenea, vântul și umezeala sunt un risc crescut pentru infarct, pentru că organismul resimte temperaturi mai scăzute decât ce spun termometrele. Momentele din zi când temperatura este scăzută, dimineața și seara, pun o problemă de risc mărită. Tot mai mulți bărbați tineri, aparent sănătoși, cad victime infarctului cauzat de temperaturile scăzute, din cauză că asociază suplimentele de creștere a masei musculare cu energizantele și stimulentele, ignoră simptomele și pot avea anomalii cardiace nediagnosticate. La ei, infarctul nu apare din cauza unei plăci clasice de aterom, ci dintr-un spasm coronarian, aritmie malignă, hipercoagulabilitate temporară, suprasolicitare acută. Trei tipuri de simptome nespecifice pe care nu trebuie să le ignori Dar nici sedentarii nu sunt scutiți, alturi de supraponderali și fumători. Medicii atrag atenția ca durerile ce apar în piept și care sunt ca o constricție, presiune, strângere, sfredelire, arsură, greutate, care se duce înspre umărul stâng și durează mai mult de câteva minute să nu fie ignorate. Doctorul Tudor Ciuhodaru avertizează că nu trebuie subevaluate trei tipuri de simptome nespecifice: digestive (grețuri, vărsături, dureri abdominale, arsuri epigastrice – care adesea sunt puse pe seama exceselor alimentare) osteoarticulare (dureri la nivelul brațelor, umerilor, gâtului sau spatelui, puse, de asemenea, pe seama efortului fizic sau ale afecțiunilor osteoarticulare) respiratorii (senzația de lipsă de aer, sufocare, leșin, respirație sacadată, palpitații, amețeli, oboseală, transpirație abundentă, apărute din senin) Îmbracă-te potrivit cu sezonul în care te afli Medicul sfătuiește evitarea stresului termic (prin îmbrăcăminte groasă, adecvată sezonului rece, impermeabilă, care să protejeze fața și mâinile, consumarea de lichide calde, evitarea deplasărilor nejustificate, reducerea drumurilor matinale și nocturne, când este foarte frig), evitarea automedicației. Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează ca simptomele, fie ele și nespecifice, să nu fie neglijate și să apelați la consultarea unui medic. Orice întârziere poate fi fatală, spune Ciuhodaru, iar terapia după ureche este letală.
Orbirea temporală în ADHD. De ce întârzierea nu este întotdeauna o scuză
Alice Lovatt, muziciană și lucrătoare într-un centru de plasament din Liverpool, s-a confruntat ani la rând cu întârzieri constante. Situația i-a afectat viața profesională și relațiile personale, provocând stres și sentimente de rușine. „Nu am acel ceas interior care să-mi spună cât timp a trecut”, a explicat ea. Abia la vârsta de 22 de ani, după diagnosticarea cu ADHD, a aflat că problema ei are un nume: orbire temporală în ADHD. Explicația neuropsihologică Conceptul de orbire temporală în ADHD a fost descris încă din 1997 de neuropsihologul Russell Barkley, care a folosit termenul de „miopie temporală”. Dificultatea este legată de funcțiile executive ale creierului, controlate de lobii frontali, responsabili de planificare, organizare și gestionarea timpului, arată Euronews. Psihoterapeuta Stephanie Sarkis subliniază că diferența majoră constă în impactul funcțional. „Oricine poate întârzia ocazional, dar în ADHD vorbim despre o afectare care influențează munca, viața de familie, relațiile sociale și gestionarea banilor”, explică ea. Orbirea temporală în ADHD este, așadar, parte dintr-un tablou mai larg de simptome. Diagnostic sau comportament învățat? Specialiștii avertizează că orbirea temporală în ADHD nu trebuie confundată cu alte cauze ale întârzierii. Terapeutul Jeffrey Meltzer explică faptul că unele persoane evită să ajungă prea devreme din cauza anxietății sociale sau a disconfortului provocat de conversațiile superficiale. Altele folosesc întârzierea ca o formă de recâștigare a controlului asupra propriei vieți. Există însă și situații în care latența este legată de un sentiment de superioritate sau de lipsă de respect față de timpul celorlalți. În aceste cazuri, comportamentul nu are legătură cu orbirea temporală în ADHD, ci cu trăsături de personalitate și atitudini problematice. Soluțiile recomandate Indiferent de cauză, experții subliniază că responsabilitatea față de impactul asupra celorlalți rămâne. Instrumentele folosite pentru gestionarea orbirii temporale în ADHD pot fi utile oricui are dificultăți de organizare a timpului: utilizarea ceasurilor inteligente, alarme multiple, fragmentarea sarcinilor și evitarea supraîncărcării programului. Alice Lovatt a descoperit că rutina ei de dimineață, estimată inițial la 20 de minute, dura în realitate 45. Deși metodele nu funcționează perfect de fiecare dată, ea spune că a devenit mult mai fiabilă. Orbirea temporală în ADHD poate fi gestionată, chiar dacă nu complet eliminată.
Sucul de portocale și beneficiile lui uimitoare / Ce se întâmplă în corpul tău dacă bei un pahar de suc de portocale de trei ori pe săptămână
A fost retrogradat de pe lista alimentelor sănătoase atunci când nutriționiștii au spus că are prea mult zahăr. Sperietoarea supremă, zahărul din sucurile de fructe a fost scos inamicul public numărul unu pentru rezistența la insulină și pentru creșterea rapidă a glicemiei, pentru obezitate, diabet și boli cardiovasculare, însă cercetări recente arată că nu e chiar așa: în anumite condiții, sucul de portocale e bun pentru sănătate. Toată lumea știe că există o diferență majoră între sucul de portocale și fructul întreg și anume fibra. Atunci când mâncăm o portocală întreagă, fibrele încetinesc absorbția zaharurilor și hrănesc bacteriile bune din intestin, dar dacă facem suc, pierdem fibre, iar zaharurile ajung rapid în sânge. Un pahar de suc proaspăt stors e arareori o problemă De asta și crește glicemia foarte repede după ce am băut un suc de fructe în loc să consumăm fructul întreg. Pentru o persoană sănătoasă, un pahar de suc de portocale nu e o problemă, pentru că organismul eliberează insulină, care reglează nivelul de zahăr, însă, pentru diabetici sau pentru persoanele cu tulburări metabolice, sucul nu mai este o alegere potrivită. Să revenim, însă, la sentimente mai bune: sucul de portocale nu este zahăr lichid și atât. El conține vitamina C, folați, potasiu, tiamină și o serie întreagă de compuși vegetali bioactivi (în special flavonoide), care au efecte pozitive asupra organismului. Beneficiile sucului de portocale în corp Studii clinice controlate au arătat că un consum zilnic moderat de suc de portocale este asociat cu scăderea colesterolului „rău” (LDL), îmbunătățirea sensibilității la insulină și reducerea tensiunii arteriale, în special la persoanele supraponderale sau obeze – indicatori extrem de importanți ai sănătății cardiovasculare. Dar beneficiile sucului de portocale nu se limitează doar la inimă. Cercetările sugerează că sucul de portocale poate avea efecte nebănuite și asupra creierului. În studii experimentale, persoanele care au băut suc de portocale au prezentat o stare de alertă mai bună și performanțe cognitive superioare, comparativ cu cele care au consumat băuturi dulci cu același aport caloric. La adulții vârstnici, consumul regulat de suc timp de câteva săptămâni a fost asociat cu îmbunătățirea funcțiilor cognitive, ceea ce sugerează un potențial rol protector împotriva declinului mental. Flavonoidele – sperietoarea radicalilor liberi Explicația pentru aceste efecte pare să fie legată în mare parte de flavonoide — compuși naturali din plante, cu proprietăți antioxidante și antiinflamatorii. Flavonoidele ajută la neutralizarea radicalilor liberi, molecule instabile care pot deteriora celulele și accelera procesele de îmbătrânire. De asemenea, ele pot reduce inflamația cronică, un factor implicat în numeroase boli cardiovasculare, metabolice și neurodegenerative. Un flavonoid important din citrice este hesperidina, despre care se crede că ajută la relaxarea vaselor de sânge și la reducerea tensiunii arteriale. Unele studii arată că aceasta poate influența expresia genelor implicate în inflamație și în reglarea presiunii arteriale. Prin îmbunătățirea funcției endoteliului (stratul interior al vaselor), flavonoidele pot facilita un flux sanguin mai bun atât către inimă, cât și către creier. Un flux cerebral mai bun este asociat cu o funcție cognitivă mai bună și ar putea încetini unele procese implicate în apariția demenței. Stimulează producția de acizi grași cu lanț scurt – efect antiinflamator Există și indicii că sucul de portocale poate influența indirect sănătatea prin intermediul microbiomului intestinal. Deși nu modifică radical compoziția bacteriană, el poate stimula producția de acizi grași cu lanț scurt, substanțe cu efect antiinflamator, ceea ce poate contribui la scăderea tensiunii arteriale și la o stare generală mai bună de sănătate. Să nu uităm, însă, că nutriționiștii subliniază că fructele întregi rămân opțiunea cea mai sănătoasă. Ele conțin mai multe fibre și păstrează mai bine flavonoidele și alți polifenoli, care pot fi parțial degradați prin stoarcere, expunere la aer sau pasteurizare. Sucul de portocale nu trebuie demonizat automat Dacă se alege sucul, cel mai bine este să fie proaspăt stors, fără zahăr adăugat, și consumat în cantități moderate. Concluzia cercetărilor nu este că sucul de portocale ar trebui băut în cantități mari, ci că nu trebuie demonizat automat. Un pahar mic, de câteva ori pe săptămână, poate face parte dintr-o dietă echilibrată pentru majoritatea oamenilor sănătoși. Nu este un „dușman al sănătății” Important este contextul: alimentația per ansamblu, nivelul de activitate fizică, starea metabolică și prezența sau absența unor boli precum diabetul. Pe scurt, sucul de portocale este un aliment complex: conține zahăr care poate crește glicemia, dar și compuși care pot proteja inima, vasele de sânge și creierul. Nu este un „elixir miraculos”, dar nici un „dușman al sănătății”. Ca multe alte alimente, efectul său depinde de cantitate, de frecvență și de persoana care îl consumă.
Fructe de pădure sau citrice? Care susțin mai eficient imunitatea
Întărirea imunității prin alimentația zilnică rămâne o prioritate, mai ales în sezonul gripal sau în perioadele de stres accentuat. Fructele bogate în vitamina C, antioxidanți și fibre joacă un rol esențial în apărarea organismului. Printre cele mai populare opțiuni se numără fructele de pădure și citricele, care susțin imunitatea în mod complementar, nu concurențial, potrivit IndiaToday. Conținutul de vitamina C și susținerea zilnică a imunității Citricele sunt considerate, în general, cele mai sigure surse de vitamina C. O portocală medie furnizează aproximativ 70 mg de vitamina C, acoperind cea mai mare parte din necesarul zilnic și susținând producția de globule albe și protecția barierei pielii. Și fructele de pădure oferă cantități semnificative de vitamina C, însă nivelul variază în funcție de tip. O cană (aproximativ 150 de grame) de căpșuni conține aproximativ 85 mg de vitamina C, mai mult decât o portocală, în timp ce afinele oferă circa 14 mg per cană. Deși citricele sunt mai constante, fructele de pădure pot furniza doze la fel de ridicate, în funcție de fructul ales. Antioxidanți și protecție imunitară pe termen lung Fructele de pădure sunt deosebit de bogate în antioxidanți precum antocianinele, quercetina și acidul elagic. Acești compuși reduc inflamația și protejează celulele de stresul oxidativ, contribuind la o imunitate mai rezistentă în timp. Citricele sunt bogate în flavonoide precum hesperidina și naringenina, cu rol important în susținerea sistemului imunitar și a circulației. Totuși, fructele de pădure oferă un spectru mai larg de polifenoli, asigurând o protecție celulară mai extinsă. Fibre, sănătatea intestinală și porții practice Sănătatea intestinului este strâns legată de imunitate, iar fructele de pădure sunt bogate atât în fibre solubile, cât și insolubile. O porție de 150 de grame (aproximativ o cană) conține 50-85 de calorii, fiind ideală pentru gustări sau micul dejun. Citricele, precum o portocală sau un grepfrut mediu, au de obicei 60-80 de calorii și oferă fibre atunci când sunt consumate întregi. Ambele categorii sunt ușor de integrat zilnic în alimentație. Citricele oferă un aport rapid și constant de vitamina C, în timp ce fructele de pădure susțin imunitatea pe termen lung prin antioxidanți și fibre. Combinate, acestea asigură cel mai eficient sprijin pentru sistemul imunitar.
De ce corpul femeilor reacționează diferit la alcool față de corpul bărbaților
Câteva efecte nefericite ale egalității de gen: femeile beau la fel de mult ca bărbații, însă corpurile lor, care nu au aflat că sunt egale cu ale bărbaților, reacționează într-un mod cu totul diferit de al acestora. Femeile care beau din facultate și care, la un moment dat, vor să se lase, descoperă cu surprindere că au simptome de sevraj extrem de violente. Constată cu uimire cum au devenit captivele unui hoț pe care, ani de-a rândul, și l-au imaginat prieten: paharul de vin. Sau de cocktail. Sau de orice, alcool să fie. Femeile beau cot la cot cu bărbații Da, bărbații sunt mai predispuși să moară de la alcool decât femeile, dar la femei se întâmplă altă treabă: beau cot la cot cu bărbații, fără să realizeze la ce-și supun corpul. În 2024, mortalitatea cauzată de alcool la femei a crescut cu o rată de 35%, în timp ce la bărbați a crescut cu doar 27%. Un sondaj american recent a scos în evidență că 45% dintre femei au băut alcool luna trecută, comparativ cu 50% dintre bărbați, iar femeile cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani beau acum mai mult ca bărbații. Alcoolul este un drog, la fel ca alte droguri, doar că el e legal și accesibil. Alei întregi de rafturi cu alcool sunt amenajate apetisant de supermarketuri, fără să țină cont de faptul că alcoolul produce mai multe victime decât drogurile ilegale. Alcoolul e drog legal, deși face mai multe victime ca drogurile ilegale Dacă ilegalele sunt considerate tabu, alcoolul e drogul ăla despre care toată lumea vorbește în gura mare, ingredientul suprem al petrecerilor și al evenimentelor de tot felul. Într-un mod cu totul ironic, acest drog legal beneficiază de tot marketingul din lume, de toate ușile deschise, de cea mai mare înțelegere posibilă. „Legal, accesibil, nu te vorbește nimeni de rău, îți curmă inhibițiile”, spun femeile participante la studiile despre consumul de alcool. Alcoolul nu discriminează. Alcoolu nu ține cont de rasă, de realitățile socioeconomice, de stilul de viață, de educație, de vârstă. Vârsta la care femeile încep să bea într-un mod viguros scade din ce în ce mai mult, pentru că aproape toate culturile au o atitudine permsiviă față de alcool, iar denumirile simpatice, aparent inofensive, invită și ele la consum: „suc de mami”, „lichid pentru curaj”, „Mimosa”, „orgasm pe plajă”… nimic periculos, doar distracție și amuzament. Însă corpul femeilor plătește un preț mult mai mare decât cel al bărbaților: au risc mai mare decât al bărbaților să dezvolte boli cardiovasculare, risc mai mare de accident vascular cerebral și anevrism, risc mai mare să dezvolte cancere ale sânului sau ale creierului. Studille avansate explică de ce se întâmplă asta: din cauza faptului că femeile au mai mult țesut adipos și apă mai puțină decât bărbații cu greutate similară, ceea ce duce la o concentrație de alcool în sânge mai mare și mai persistentă. Femeile au mai puține enzime de metabolizare a alcoolului, iar fluctuațiile lor hormonale joacă un rol deosebit de important în descompunerea acestuia. Femeile care beau alcool sunt mult mai predispuse să dezvolte un număr mai mare de probleme medicale și la niveluri de alcool mult mai scăzute decât bărbații. Începutul dezastrului Două băuturi pe zi par inofensive, însă pentru femei, acestea pot fi începutul unui dezastru: ca femeie, poți să mori, literalmente, doar de la două pahare de vin consumate într-o seară. Bărbații au nevoie de trei băuturi minimum ca să dezvolte probleme, potrivit unei analize din 2023. Vorbim de insuficiență cardiacă sau hepatică bruscă, accidente de mașină, căderi, înec sau colaps pancreatic, mai ales dacă sunt consumate în combinație cu alte droguri. Un singur pahar pe zi consumat de femei crește riscul de cancer al sânului cu 9%. Mai adăugăm aici problemele de fertilitate, menopauza precoce, perturbări ale sistemului imunitar, creșterea riscului de infecții, reducerea ratei de vindecare a rănilor, insomnii, stări mentale dezechilibrate, depresii. Inconștientele care beau alcool în timpul sarcinii Consumul alcoolului în timpul sarcinii înseamnă probleme de dezvoltare fizică, cognitivă și comportamentală a fătului și a copilului în primii ani de viață. O femeie nu-și dă seama cât bea și este mai puțin dispusă să ceară ajutor față de un bărbat. Dacă două persoane, un bărbat și o femeie, beau o sticlă de vin seara, la cină, fiecare dintre ei va fi băut două porții și jumătate, ceea ce înseamnă că femeia va fi băut mai mult decât bărbatul, din cauza cantității reduse de apă din organismul ei.