Într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, ministrul Energiei, Bogdan Ivan anunță: Sunt și companii românești interesate de activele Lukoil
Lukoil avea termen limită până astăzi, 21 noiembrie, ora 19:01, ora României, să vândă activele ce țin de rafinăria Petrotel. Pentru vânzarea celor 320 de benzinării din țară, termenul limită pentru compania rusă este 13 decembrie, ora 19:01. Compania rusească nu a anunțat până în acest moment cine va prelua activitățile ei din România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță în exclusivitate pentru Gândul că sunt și companii românești printre doritorii care vor să preia business-ul rusesc. Guvernul României, în acest moment, nu știe cine va cumpăra rafinăria, dar garantează că prețul combustibilului de pe piața românească nu o să crească. Bogdan Ivan spune pentru Gândul că Guvernul României nu a cerut americanilor – ca alte state – prelungirea termenelor limită pentru aplicarea sancțiunilor, ca România să nu dea impresia că îi ajută în vreun fel pe ruși. Asta în timp ce premierul Ilie Bolojan lasă de înțeles că a cerut SUA ca Romgaz să nu fie afectată de sancțiuni din perspectiva colaborării cu Lukoil pe exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Printre companiile care doresc să cumpere activele Lukoil din România sunt atât entități din România, cât și din străinătate. Până în prezent, în spațiul public s-au speculat mai multe nume de companii mari care și-au manifestat dorința de a prelua activele companiei rusești, printre care: MOL, Carlyle, Hellenic Petroleum, Exxon Mobil Corp., Chevron Corp. sau Abu Dhabi National Oil Co. Rămâne de văzut dacă Lukoil urmează să vândă activele sale în totalitate către un singur cumpărător sau le va vinde fracțional către mai multe companii. Ministrul de Finanțe, Bogdan Ivan, a declarat în exclusivitate pentru Gândul că, în acest moment, sunt multe companii care au intrat în negocieri directe cu Lukoil pentru achiziția rafinăriei Petrotel și a celor 320 de stații de alimentare din țară. Potrivit lui Bogdan Ivan, printre doritori se află atât firme românești, cât și din afara țării, iar o parte dintre acestea au notificat și statul român privind intenția de achiziție. Până în acest moment, autoritățile române nu au fost înștiințate de un posibil cumpărător, spune Ivan. „Sunt mai multe companii care au intrat în negocieri directe cu companiile din Federația Rusă. O parte dintre ele ne-au notificat oficial și pe noi ca stat și eu sper că vor găsi un teren comun de negociere și aceste active să ajungă pe mâna unor companii din România, din Europa sau din Statele Unite ale Americii”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru Gândul. „În momentul de față nu am fost notificați oficial, noi ca stat, de o companie care ar fi ajuns la un acord cu compania Lukoil. E o tranzacție între două entități private, care evident că vor notifica Guvernul României. Deocamdată n-am primit această notificare și, cu siguranță, imediat ce o să fie una, o să fie o comunicare integrată a statului român pe această temă. Bogdan Ivan: Nu am cerut prelungirea termenului pentru a nu da impresia că ajutăm rușii să eludeze sancțiunile Alte state dependente de companiile Lukoil și Rosneft au cerut Statelor Unite o amânare de la aplicarea sancțiunilor. În primele zile de la anunțarea sancțiunilor, guvernul Statelor Unite a furnizat o asigurare că activitatea Rosneft din Germania va fi scutită de la sancțiuni, deoarece activele acestei companii nu mai sunt sub controlul Rusiei. Pe 7 noiembrie, Ludovic Orban a făcut o vizită oficială în Statele Unite, cu ocazia căreia a reușit să obțină de la Donald Trump o scutire de la sancțiunile impuse companiilor petroliere rusești pe o perioadă de un an. Bulgaria a primit, de asemenea, o scutire până în aprilie 2026, la fel și Republica Moldova și Kazahstan. România nu a cerut o amânare a sancțiunilor pentru a nu da impresia că statul român vrea să ajute compania Lukoil să eludeze sancțiunile Washingtonului, a spus Bogdan Ivan pentru Gândul. Termenul prestabilit de 21 noiembrie ca dată limită pentru vânzarea activelor obligă actualul proprietar să scoată activele la licitație și să le vândă la un preț mai mic. În spațiul public s-a vehiculat ideea preluării temporare a rafinăriei Petrotel, dar această idee a fost abandonată din mai multe considerente. În primul rând, statul român nu deține suma necesară achiziționării rafinăriei într-un timp atât de scurt și, în al doilea rând, nu este fezabil din punct de vedere economic ca statul să preia o companie care pierde milioane de euro anual. În anul 2023, rafinăria Petrotel avea o datorie cumulată de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 629 milioane euro). Bogdan Ivan: Prețul la pompă nu va crește Întrebat de Gândul dacă prețurile la combustibil vor exploda, ministrul Finanțelor a declarat că nu se justifică o scumpire a carburantului în perioada următoare. Bogdan Ivan a notificat Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări dacă scumpirile de la pompă până în acest moment au fost generate artificial sau nu. Creșterea prețurilor a fost generată în principal de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibil, spune Bogdan Ivan. „Da, există o creștere în ultimele zile, cuprinsă între 20 și 40 de bani la pompă, care în principal este cauzată de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibili. Dar o justificare pentru creșterea prețului nu există din perspectiva mea și am transmis oficial o solicitare către Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări pentru a vedea dacă, în mod artificial, anumiți competitori au speculat această rumoare existentă pe piața internațională pentru a crește nejustificat prețurile la pompă”. Bogdan Ivan: România are stocurile de petrol asigurate În acest moment, România are o poziție mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. Statul român nu este dependent de ceea ce produce rafinăria Petrotel, care deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 17% în distribuția de carburant. România are în acest moment stocurile asigurate, astfel încât să acopere necesarul intern fără a pune presiune pe prețuri. „În momentul de față, au fost anumite variații, care au fost cauzate și de contextul internațional. România are o situație mult mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. În contextul în care nu depinde de ceea
Zelenski mizează pe sancțiunile împotriva Rusiei pentru a opri războiul
Liderul ucrainean urmărește reluarea eforturilor diplomatice cu Rusia, folosind „presiunea tot mai puternică a Statelor Unite”, potrivit informațiilor citate de Interfax-Ukraine. Scopul este de a relua dialogul cu Moscova, întrerupt în trecut, în paralel cu eforturile militare de pe front. Miercuri, Zelenski urmează să ajungă în Turcia, unde va avea discuții cu președintele Recep Tayyip Erdogan și cu trimisul special american Steve Witkoff. Potrivit sursei citate, ministrul turc de externe Hakan Fidan ar putea transmite personal Moscovei rezultatele discuțiilor, „dacă există un rezultat pozitiv, inclusiv privind un posibil schimb de prizonieri”. Zelenski caută susținere și în capitalele europene Situația diplomatică este influențată de sancțiunile noi introduse de președintele american Donald Trump, care au lovit direct două mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil. În plus, SUA iau în considerare un nou pachet de sancțiuni ce ar penaliza statele care continuă să cumpere combustibil din Rusia. Proiectul de lege ar putea fi votat în curând de Senatul american. În paralel cu demersurile diplomatice, Zelenski își consolidează și sprijinul european, încercând să obțină atât ajutor militar suplimentar, cât și garanții politice pentru viitoarele negocieri cu Moscova. Sprijin militar de la Madrid În Spania, Zelenski s-a întâlnit marți cu liderii parlamentului – Francina Armengol, președinta Congresului Deputaților, și Pedro Rollán, președintele Senatului. În mesajul transmis pe platforma X, el a precizat că i-a informat pe oficialii spanioli despre situația de pe front și despre atacurile rusești care vizează civili și infrastructura energetică. „Ucraina trebuie să-și consolideze apărarea antiaeriană – sisteme suplimentare și rachete pentru acestea”, a subliniat Zelenski, adăugând că țara sa este interesată de „cooperarea cu companiile de apărare spaniole”. Parlamentul spaniol, solidar cu Kievul Discuțiile au vizat și programele internaționale PURL și SAFE, prin care partenerii occidentali identifică echipamentele militare necesare Ucrainei și oferă finanțare pentru achiziția acestora. Zelenski și oficialii spanioli au vorbit și despre continuarea ajutorului umanitar și energetic, precum și despre sprijinul Spaniei pentru drumul european al Ucrainei și Republicii Moldova. „Sunt recunoscător ambelor camere ale Parlamentului spaniol pentru sprijinul acordat integrității teritoriale și suveranității Ucrainei”, a spus președintele ucrainean. Vizita din Spania, alături de discuțiile pregătite în Turcia, arată că Zelenski își intensifică eforturile de a îmbina diplomația, sprijinul militar și relațiile cu partenerii europeni pentru a crea condiții care să permită reluarea negocierilor cu Rusia.
Premierul Ilie Bolojan: Dacă nu se găsește o soluție comercială, operarea Lukoil va fi foarte greu de făcut
„Există posibilitatea unor amânări care să permită ca aceste sancțiuni să fie puse în practică fără să creeze perturbații majore în zona limitrofă sau există posibilitatea încheierii unor tranzacții comerciale care să facă ca sancțiunile să se aplice imediat. Am mai aplicat acest tip de sancțiuni în România în anii trecuți, dar pe decizii ale Comisiei Europene. Acum trebuie să aplicăm aceste sancțiuni pe baza unor decizii care țin de Statele Unite și pentru asta trebuie să ne facem și o modificare ușoară de legislație, pe care o să o facem probabil săptămâna viitoare”, a spus Ilie Bolojan, joi, la Euronews. Bolojan a explicat că fără o soluție clară, operarea Lukoil în România va fi dificilă, deoarece orice companie care colaborează cu Lukoil riscă să intre sub incidența sancțiunilor, declarând: „Suntem în situația în care dacă nu se găsește o soluție comercială, operarea Lukoil în România va fi foarte greu de făcut pentru că orice fel de companie care lucrează cu Lukoil, dacă nu se separă foarte clar fluxurile financiare, va fi în ipostaza de a intra sub aceste sancțiuni. Și gândiți-vă că avem companii importante care lucrează cu Lukoil. Gândiți-vă la RomGaz, este partener cu Lukoil într-un proiect în zona Mării Negre”. Premierul a subliniat că, deși rafineria Lukoil din România este momentan oprită și ponderea sa nu este de natură să creeze probleme majore, perturbările indirecte pot afecta anumite piețe din regiune. „Rafineria, să spunem, care este a Lukoil în România, este în momentul de față, este oprită, deci nu lucrează. Iar ponderea Lukoil este importantă, dar nu de natură a crea niște probleme majore. Oricum, aceste perturbații, într-o formă sau alta directă sau indirectă, perturbă anumite piețe din regiune. Sunt alte țări, cum este Bulgaria, în care ponderea Lukoil este mult mai mare, inclusiv în zona Republicii în Moldova”.
Zelenski impune sancțiuni împotriva unui apropiat al său, implicat într-un răsunător caz de corupție din Ucraina
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a impus joi sancțiuni împotriva omului de afaceri Timur Mindici, considerat un prieten apropiat al său și care este acuzat de orchestrarea unuia dintre cele mai grave cazuri de corupție din ultimii ani în țară. Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care impune sancțiuni împotriva oamenilor de afaceri Timur Mindici și Alexander Zuckerman. Aceștia sunt implicați în ancheta privind corupția din cadrul companiei „Energoatom” – operator centralelor nucleare din Ucraina. Alexander Zuckerman (stânga) și Timur Mindici (dreapta). Foto: RBC_ua / Telegram Sancțiunile sunt impuse pe o perioadă de trei ani, deși, de obicei, aceste restricții rămânând în vigoare pe termen nelimitat. Decretul prevede că atât Mindici, cât și Zuckerman dețin cetățenie israeliană. Ambii au părăsit Ucraina cu puțin timp înainte de perchezițiile efectuate la „Energoatom”. Timur Mindici este acuzat că a orchestrat un vast sistem de corupţie ce a permis deturnarea a 100 milioane de dolari destinaţi sectorului energetic al ţării. Scandalul a izbucnit în timp ce reţeaua electrică ucraineană a fost grav avariată de seria de atacuri masive ale Rusiei din ultimul timp, ceea ce provoacă pene de curent îndelungate în multe regiuni ale ţării. Mindici este coproprietarul societăţii de producţie audiovizuală Kvartal 95, fondată de Volodimir Zelenski pe vremea când era actor de comedie, înainte de a se lansa în politică şi a deveni preşedinte în 2019. Captură foto / Kvartal 95 Timur Mindici, care a părăsit Ucraina cu puţin timp înainte de izbucnirea scandalului, este de asemenea suspectat de influenţarea deciziilor unor înalţi responsabili ai guvernului, printre care şi fostul ministru al apărării, Rustem Umerov, în prezent secretar al Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare. Un vot parlamentar care să aprobe destituirea celor doi miniștri este așteptat vineri. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul de corupție din Ucraina se extinde. Ministrul Justiţiei pleacă din funcție, alții au stat cu Trump la masă, iar banii găsiți erau ai americanilor Ministrul ucrainean – care a stat la masă cu Donald Trump – demisionează în urma scandalului de corupție din Administrația Zelenski. Ce măsuri cere președintele Ucrainei
Efectul sancțiunilor UE asupra Lukoil. Bulgaria, în pană de benzină. Rezervele de carburanți ale țării vecine sunt suficiente pentru o singură lună
Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul sancțiunilor impuse de SUA privind petrolul rusesc. Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul în care compania rusă Lukoil, care deține cea mai mare rafinărie de petrol din țară, se află sub sancțiunile americane, a declarat marți președintele agenției de stat pentru rezerve, potrivit Reuters, preluată de Mediafax. În prezent, Bulgaria are rezerve de benzină pentru aproximativ 35 de zile, iar de motorină pentru peste 50 de zile, a declarat Assen Asenov, citat de agenția de știri bulgară BTA. Mai sunt zece zile până la ultimatumul lui Trump. Sancțiunile vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie. Bulgaria, în criză de timp Pe de o parte, Bulgaria are mai multe stocuri de țiței și produse petroliere în afara țării, însă analiștii din domeniul energiei, citați de Reuters, spun că Bulgaria trebuie să le importe înainte ca rețeaua de conducte a Lukoil să intre sub incidența sancțiunilor. „50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE, la fel și o parte din țiței, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia pentru sursa citată. În plus, în această săptămână, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și au implementat măsuri de securitate la rafinăria din Burgas, în ceea ce autoritățile au descris ca fiind o măsură de protejare a infrastructurii critice. Zece zile până la ultimatumul lui Trump Sancțiunile SUA, care vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie, au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil înainte de venirea iernii în Bulgaria, unde compania rusă Lukoil operează rafinăria Burgas. De asemenea, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative care îi permit preluarea rafinăriei și vinderea acesteia unui nou proprietar pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA. În luna octombrie, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni celor două mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe fondul războiului din Ucraina, amenințând operațiunile acestora care se extind încă în toată Europa. 50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE, la fel și o parte din țiței, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia pentru sursa citată. În plus, în această săptămână, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și au implementat măsuri de securitate la rafinăria din Burgas, în ceea ce autoritățile au descris ca fiind o măsură de protejare a infrastructurii critice. Sancțiunile SUA, care vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie, au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil înainte de venirea iernii în Bulgaria, unde compania rusă Lukoil operează rafinăria Burgas. De asemenea, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative care îi permit preluarea rafinăriei și vinderea acesteia unui nou proprietar pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA. În luna octombrie, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni celor două mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe fondul războiului din Ucraina, amenințând operațiunile acestora care se extind încă în toată Europa, preia Mediafax. Recomandarea autorului: Lukoil oprește, după 16 ani, producția de pe unul dintre cele mai mari zăcăminte de petrol din lume. Totul din cauza sancțiunilor lui Trump
UE intensifică războiul economic cu Rusia: pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului. Ministrul finanțelor din Lituania a anunțat că Uniunea Europeană a început pregătirea unui nou pachet de sancțiuni, deja al 20-lea, împotriva Rusiei. La Vilnius s-a subliniat că restricțiile trebuie să se aplice nu doar Moscovei, ci și regimului lui Lukașenko, care ajută Kremlinul să ocolească măsurile anterioare și participă la atacuri hibride asupra UE. UE ia măsuri sporite și împotriva Belarusului Problema a fost discutată pe 7 noiembrie de ministrul lituanian de finanțe, Kristupas Vaitekunas, și de comisarul european pentru servicii financiare și Uniunea de Economii și Investiții, Maria Luis Albuquerque, a relatat serviciul de presă al Ministerului lituanian de finanțe. Vaitekunas a subliniat, de asemenea, că țările UE ar trebui să consolideze măsurile împotriva Belarusului, „aliniindu-le cu cele impuse Rusiei și introducând restricții suplimentare”. Albuquerque a menționat că procesul de pregătire a noilor măsuri privind Belarusul este încă într-un stadiu incipient. „Lucrăm cu țări terțe, deoarece unele dintre ele facilitează eludarea sancțiunilor”, a adăugat comisarul european. După cum a relatat Ukrinform, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat mai multe noi decizii de sancțiuni, inclusiv măsuri de sincronizare a restricțiilor economice cu sancțiunile europene, noi sancțiuni împotriva companiilor rusești din Arctica și un răspuns planificat la sancțiunile rusești împotriva prim-ministrului Iulia Svyrydenko. Sursa Foto: Site-ul Președintelui Belarusului Autorul recomandă: În România este liniște, în Bulgaria – război între Parlament și Președinte. Vecinii noștri mai fac un pas după sancțiunile SUA asupra Lukoil
Statele Unite ale Americii acordă Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile împotriva Rusiei
Premierul Ungariei Viktor Orban s-a întâlnit vineri cu președintele american, Donald Trump la Casa Albă pentru prima dată de la realegerea președintelui american. În cadrul întâlnirii, liderul guvernului de la Budapesta și-a susținut cauza pentru a obține o derogarea de la sancțiunile americane impuse sectorului energetic rus. Un oficial de la Casa Albă a anunțat că Ungaria a primit excepția cerută și s-a angajat să cumpere gaze naturale lichefiate din SUA în valoare de aproximativ 600 milioane de dolari. De la începutul Războiului din Ucraina, Ungaria a contiuat să achiziționeze petrol și gaz din Rusia, mișcare ce a atras criticile Uniunii Europene, dar și ai Aliaților Nord-Atlantici. De asemenea, Ungaria s-a opus vehement planurilor Comisiei Europene de a elimina importurile de gaz rusesc până în 2027. Conform datelor FMI, în 2024 Ungaria depindea de Rusia pentru 74% din gaz și 86% din petrol, iar o oprire a importurilor rusești ar putea reduce PIB-ul cu peste 4%. În plus, privind alegerile parlamentare din Ungaria din 2026, președintele american și-a arătat susținerea față de Orban, declarând: „Nu a făcut nicio greșeală în privința imigrației. Așadar, este respectat de toată lumea, este plăcut de unii. Îl plac și îl respect. Sunt conduși cum trebuie și de aceea va avea mare succes la următoarele alegeri”.
Corupție sau politică? Volodimir Kudrițkîi, fostul șef Ukrenergo, în centrul unui caz controversat din Ucraina
Kudrițkîi, care s-a remarcat prin menținerea rețelei electrice funcționale în timpul atacurilor rusești din ultimii patru ani, a fost forțat să demisioneze în 2024, stârnind îngrijorare atât în Ucraina, cât și la Bruxelles. Parlamentarii opoziției și activiștii societății civile acuză conducerea președintelui Volodimir Zelenski că folosește sistemul juridic pentru a intimida criticii și a elimina potențialii rivali politici. Cazul lui Kudrițkîi a fost comparat cu cel al fostului președinte Petro Poroșenko, sancționat și judecat pentru corupție, ceea ce ar putea împiedica candidatura sa la viitoarele alegeri. Deputatul Mîkola Kniajițkîi avertizează că utilizarea instanțelor pentru discreditarea adversarilor ar putea fi o tactică de influențare a alegerilor, scrie Politico. Faptele care i se reproșează lui Kudrițkîi datează din perioada în care era director adjunct pentru investiții la Ukrenergo, legate de un contract de infrastructură nefinalizat. Specialiștii și parlamentarii opoziției susțin că nu există dovezi că Kudrițkîi ar fi obținut beneficii personale, iar faptele par fără prejudiciu real. Daria Kaleniuk, șefa Centrului de Acțiune Anticorupție, a declarat că urmărirea penală are caracter politic și că acuzațiile sunt juridic nejustificate. Judecătorul a dispus eliberarea lui Kudrițkîi sub cauțiune de 325.000 de dolari, deși mai mulți parlamentari s-au oferit să garanteze pentru el. În contextul iernii ce se apropie și al intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, experții se tem că acesta ar putea deveni un „țap ispășitor” în cazul unor eventuale întreruperi de energie, ceea ce ar putea afecta în special capitala și zonele urbane dependente de gaz și electricitate. Fosta viceprim-ministră Ivanna Klympush-Tsintsadze a subliniat că momentul acuzațiilor nu este favorabil pentru imaginea Ucrainei pe plan internațional, având în vedere apelurile pentru sprijin energetic european. Analistul Adrian Karatnycky de la Atlantic Council avertizează că, deși Zelenski rămâne un lider inspirator, există elemente îngrijorătoare în modul în care guvernează și gestionează crizele interne și externe.
SUA impune sancțiuni președintelui Columbiei, acuzându-l de implicare în traficul de droguri
Potrivit unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA, citat de Reuters, Petro este acuzat că „a permis cartelurilor de droguri să prospere” și că sub conducerea sa producția de cocaină a atins „cel mai ridicat nivel din ultimele decenii”, alimentând piața americană. „De când Gustavo Petro a venit la putere, producția de cocaină în Columbia a explodat, inundând Statele Unite și otrăvind americanii. Președintele Donald Trump ia astăzi măsuri ferme pentru a proteja națiunea noastră și a transmite un mesaj clar: nu vom tolera traficul de droguri pe teritoriul american”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. Sancțiunile, care vizează și soția și fiul lui Petro, precum și ministrul de Interne Armando Benedetti, permit Washingtonului să blocheze activele acestora și să le interzică accesul pe teritoriul Statelor Unite. Președintele columbian a reacționat rapid, declarând pe platforma X, că va lupta împotriva acestei decizii și a angajat un avocat american pentru a o contesta. „Am luptat împotriva traficului de droguri timp de decenii – și eficient. Acum, măsura vine din partea aceleiași societăți pe care am ajutat-o să reducă consumul de cocaină. O adevărată paradoxală ironie, dar nu facem niciun pas înapoi și nu vom îngenunchea”, a scris Petro. Tensiuni în creștere Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat constant în ultimele luni, după ce președintele american Donald Trump a acuzat Columbia că este „complice” în comerțul global cu droguri și a amenințat cu sancțiuni economice și majorări de tarife. Săptămâna trecută, Trump a anunțat suspendarea „tuturor finanțărilor” către Columbia, iar în septembrie, după Adunarea Generală a ONU, Departamentul de Stat i-a revocat viza președintelui Petro. Tensiunile s-au amplificat și în contextul loviturilor militare americane asupra unor nave suspectate că transportau droguri în Marea Caraibilor, acțiuni criticate vehement de Petro, care a acuzat Washingtonul de „crime împotriva columbienilor nevinovați”. Decizia de a sancționa un șef de stat aflat în funcție este una extrem de rară. Petro se alătură astfel unei liste restrânse care include liderii Rusia, Venezuela și Coreea de Nord. De la preluarea mandatului, Petro a promis o strategie de „pace totală” și o reformă amplă în regiunile producătoare de coca, însă rezultatele s-au dovedit limitate. Producția de droguri a continuat să crească, iar Washingtonul consideră că actualul guvern de la Bogota a eșuat în combaterea rețelelor de trafic.
UE declanșează război cu Meta și TikTok. Îi acuză că încalcă regulamentul european
Într-o mişcare care escaladează în lupta împotriva dominaţiei companiilor din domeniul tehnologiei, Comisia Europeană a făcut publice acuzaţii împotriva platformelor TikTok şi Meta, considerând că nu respectă obligaţiile impuse de Digital Services Act (DSA) privind transparenţa reclamelor şi accesul la date. Platformele au acum dreptul de a răspunde la acuzațiile Comisiei în temeiul Legii privind serviciile digitale (DSA). În cazul în care nu reușesc să convingă executivul UE, riscă amenzi de până la 6 % din veniturile globale anuale. „Nu suntem de acord cu nicio sugestie că am încălcat DSA și continuăm să negociem cu Comisia pe aceste teme”, a declarat purtătorul de cuvânt al Meta, Ben Walters. Meta „a introdus modificări la opțiunile noastre de raportare a conținutului, la procesul de apel și la instrumentele de acces la date de la intrarea în vigoare a DSA și suntem încrezători că aceste soluții corespund cerințelor legii din UE”, a afirmat el. Care sunt acuzațiile În cazul TikTok, Comisia a concluzionat că repositorul de reclame al platformei nu respectă standardele DSA: lipseşte informaţia despre conţinutul reclamelor, cei cărora le sunt adresate şi cine le plăteşte. În ceea ce priveşte Meta (care deţine Facebook şi Instagram), acuzaţia priveşte incapacitatea platformei de a oferi un mecanism uşor de utilizat pentru utilizatori, care să semnaleze conţinut ilegal (ex. abuz sexual asupra copiilor, material terorist) şi existenţa unui proces de apel care este considerat prea complex pentru a fi eficient. În ambele cazuri, încălcările (dacă vor fi confirmate în deciziile finale) se pot sancţiona cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală ale companiilor. De ce contează Este clar că Uniunea Europeană schimbă registrul: nu mai e vorba doar de instrumente de dialog, ci de aplicare reală a normelor pentru platforme digitale mari (VLOP – Very Large Online Platforms). Prin DSA, Bruxellesul vrea să schimbe “regulile jocului” în mediul online. Vrea să impună mai multă responsabilitate, transparenţă şi acces pentru cercetători, societatea civilă şi utilizatori. Pentru companiile vizate, este un avertisment serios: prinderea “pe picior greşit” poate avea consecinţe financiare semnificative, dar şi de imagine. Cazurile sunt încă în stadiu preliminar — cele două companii vor avea ocazia să răspundă la constatările Comisiei înainte de emiterea unei decizii finale. Dacă se confirmă încălcările, amenzile şi măsurile aplicabile pot fi semnificative. De asemenea, rămâne de văzut cum vor reacţiona platformele vizate: dacă vor ceda rapid la cerinţe, sau dacă vor contesta dur, ceea ce poate declanşa anchete sau litigii pe termen lung. RECOMANDAREA AUTORULUI META dă afară 600 de angajați din divizia de inteligență artificială CEO-ul defunctului Nokia spune că istoria se repetă: Inteligența Artificială evoluează precum Internetul în anii 90