Etichetă: sanctiuni

Anunțul momentului în plină criză energetică, făcut de ministrul Bogdan Ivan: Rafinăria Petrotel va putea să funcționeze, din nou, în 45 de zile

În plină criză globală energetică, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a făcut anunțul momentului: se redeschide rafinăria Petrotel-Lukoil. Potrivit acestuia, s-a primit confirmarea oficială de la Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru derogarea de la sancțiunile impus companiei Lukoil, din Rusia. Astfel, România va putea reporni rafinăria Petrotel-Lukoil în cel mult 45 de zile. Ivan: „Derogare de la sancțiuni împotriva Lukoil” „Este o veste extrem de importantă: faptul că am primit confirmare oficială din partea Guvernului american pentru derogarea de la sancțiuni împotriva Lukoil, pentru ca România să repornească rafinăria Petrotel-Lukoil. Reprezintă o veste uriașă pentru țara noastră. Prin acest mecanism, în 45 de zile, această rafinărie va putea să funcționeze din nou și să producă motorină, benzină, kerosen pentru România. Este un pas în față extrem de important. 21% din producția României va fi asigurată de această rafinărie și reprezintă un principal element al stabilizării pieței de carburanți din România. Sunt, în momentul de față, doar două țări la nivel mondial, Germania și, acum, România, care au reușit această performanță”, a declarat ministrul Energiei, la Antena 3. În opinia sa, România nu va depinde atât de mult de importuri. El a dat asigurări că țara n își va produce toată benzina pe care o consumă și peste 60% din motorină, precum și tot combustibilul pentru aviație. „În același timp, suntem mai stabili în fața fluctuațiilor internaționale de preț, pentru că, atunci când vorbim despre motorina care se cumpără la un preț dublu față de acum o lună și jumătate, în România avem petrolul mai scump doar cu 30 și ceva la sută, ceea ce înseamnă automat că vom avea prețuri mai mici decât în întreaga regiune. Faptul că am repornit rafinăria Petromidia Năvodari, care funcționează la capacitate maximă și ne asigurăm că timp de un an de zile va funcționa, că avem această nouă victorie prin repornirea rafinăriei Petrotel-Lukoil, reprezintă pentru România cel mai bun lucru care se putea întâmpla în această perioadă. „M-am consultat cu cei mai importanți oameni ai planetei” Și vreau să fiu foarte clar: niciun gram de petrol rusesc nu va ajunge în România, vorbim despre petrol care va ajunge din alte state și, în același timp, niciun leu nu va ajunge în Federația Rusă. Avem un mecanism foarte clar făcut de Ministerul Energiei de supraveghere a tuturor operațiunilor, pentru a ne asigura și a da garanții și Statelor Unite și Uniunii Europene că, prin Ministerul Energiei din România, ne asigurăm că toate tranzacțiile vor fi clare și nu vor avea nicio legătură cu Rusia. Ea va funcționa doar operațional, pentru a păstra în continuare și rețeaua de benzinării, dar mai ales pentru a avea produs în piață. Iar acest lucru l-am făcut după ce m-am consultat cu cei mai importanți oameni ai planetei în materie de energie, cu președintele Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, cu cei de la World Economic Forum, cu Chris Wright, ministrul Energiei din SUA, și cu cei mai importanți actori mondiali”, a explicat Bogdan Ivan. Cum a reușit Bogdan Ivan să repornească „Petrotel” Întrebat cum a reușit să repornească „Petrotel”, ministrul a explicat cum i-a convins pe americani. El a arătat că, „dacă România reușește să rafineze mai mult petrol, își asigură securitatea energetică, dar și pe cea a regiunii, deoarece faptul că în prezent produce benzină dublu față de cât consumă îi permite să vândă și statelor vecine, care astfel nu mai depind de importurile care treceau înainte prin Strâmtoarea Ormuz. Aceeași situație este și cazul kerosenului, a cărui producție, fiind mai mare decât consumul țării noastre, ne permite să vindem și statelor din Uniunea Europeană, care acum sunt dependente în proporție de aproape 50% de importurile de kerosen care vin din Orientul Mijlociu”. „Este o victorie uriașă pentru România și ne asigură în același timp că nu depindem de importuri atât de mult cât depindeam la începutul acestui conflict din Orientul Mijlociu. E poate cea mai bună veste pe care puteam să o dau, ca ministru al Energiei, din ultimele săptămâni”, a spus Ivan. Stare de urgență la nivelul României De asemenea, acesta a menționat că în momentul de față este instituită starea de urgență la nivelul României, lucru care dă pârghie Ministrului Energiei și Ministerului Economiei ca, în ceea ce privește exporturile de petrol și motorină, acestea să poată să fie făcute doar în interes NATO și cu excepții foarte clare. „Așa că nu avem nicio altă obligație. Ne interesează în primul rând România și, prin această reușită, vom avea suficiente produse în piață în țara noastră. Dacă mâine se oprește războiul, timp de șase-nouă luni de zile toate statele din lume vor avea probleme în urma blocajului din Strâmtoarea Ormuz și a bombardamentului din Orientul Mijlociu. Asta ne dă o reziliență foarte mare, pentru că mai simplu găsești petrol crud, unde avem deja angajamente și unde avem deja contracte și unde o să le creștem în această perioadă, decât să imporți direct produs finit, adică motorină. Este o victorie uriașă pentru a ne asigura suficient produs în piață și, în același timp, vine pe fondul acestui parteneriat tot mai practic cu administrația din SUA, în care noi aducem un plus și Uniunii Europene, prin faptul că rafinăm mai mult pe teritoriul Uniunii Europene și asigurăm produs în piață. Deci e un mare, un foarte mare plus”, a punctat Ministrul Energiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rafinăria Petrobrazi, singura funcțională din România, își reduce producția de carburanți, în plină criză. Care este explicația Rompetrol Rafinare anunță că Petromidia și Vega vor fi redeschise. „Rafinăriile își vor relua, în cel mai scurt timp, eforturile de aprovizionare cu produse petroliere” Prețul carburanților, între speculă și război. Motorina ar putea ajunge la 10 lei litrul în acest weekend. Expert în energie: E vina statului că nu-i poate identifica pe comercianții care scumpesc

Donald Trump: Iranul a acceptat să renunțe la uraniul îmbogățit, în schimbul relaxării sancțiunilor. Ce avertisment lansează

Donald Trump, președintele SUA, anunță, printr-un nou mesaj pe Truth Social, că Iranul a acceptat să renunțe la uraniul îmbogățit, în schimbul relaxării sancțiunilor. „Statele Unite vor colabora îndeaproape cu Iranul, despre care am stabilit că a trecut printr-o schimbare de regim foarte productivă! Nu va exista îmbogățire a uraniului, iar Statele Unite, în colaborare cu Iranul, vor dezgropa și îndepărta tot „praful” nuclear îngropat adânc (bombardiere B-2). Acesta este acum și a fost sub supraveghere satelitară foarte strictă (Forța Spațială!). Nimic nu a fost atins de la data atacului. Discutăm și vom discuta cu Iranul despre ameliorarea tarifelor și a sancțiunilor. Multe dintre cele 15 puncte au fost deja convenite. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni. Președintele DONALD J. TRUMP”. Ulterior, Donald Trump a revenit cu un alt mesaj de avertisment: „O țară care furnizează arme militare Iranului va fi taxată imediat, pentru toate bunurile vândute către Statele Unite ale Americii, cu 50%, cu efect imediat. Nu vor exista excluderi sau scutiri! Președintele DJT” Statele Unite și Iranul au anunțat marți seară un armistițiu de două săptămâni și planuri de redeschidere completă a Strâmtorii Ormuz, cu câteva ore înainte ca președintele Trump să amenințe că Iranul își va vedea „întreaga civilizație” distrusă dacă nu va permite tranzitul liber prin această cale navigabilă vitală. Acordul mediat de Pakistan a fost salutat ca o victorie de ambele țări. Trump a declarat că un plan în 10 puncte din partea Iranului este o „bază fezabilă pentru negocierea” unui sfârșit durabil al războiului, după ce au cerut „capitarea necondiționată” a Teheranului timp de săptămâni. Mohammad Reza Aref, prim-vicepreședintele Iranului a declarat pe rețelele de socializare că „era Iranului” a început după ce Trump nu a reușit să distrugă guvernul republicii islamice. Iranul a declarat, de asemenea, că va redeschide complet Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă vitală pentru transporturile de petrol și gaze naturale, în timp ce au loc negocieri pentru asigurarea unui acord permanent.

Ministrul muncii, despre munca la negru în România: Cel mai grav caz a fost cu un singur angajator care avea 500 de angajați fără contract

„În primul rând, munca la negru trebuie privită din perspectiva încălcării drepturilor angajatului. Acești oameni nu beneficiază de servicii care ar trebui să decurgă dintr-un contract de muncă: nu primesc asigurare de sănătate și nu beneficiază de o pensie adecvată la finalul vieții profesionale. Aceasta este prima perspectivă”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini de la Gândul. Pe lângă acest aspect social, munca la negru creează și competiție neloială între firme. „Este interesul comun al statului și al antreprenorilor corecți ca munca la negru să fie combătută. Companiile care își plătesc taxele sunt dezavantajate față de cele care nu o fac”, a subliniat ministrul. Controale și sancțiuni: insuficienți inspectori Combaterea muncii la negru se face prin controale și sancțiuni, realizate de inspectorii de muncă. „Aproximativ 50% dintre inspectorii de muncă din București au dispărut în ultimii aproape 20 de ani. Avem nevoie de mai mulți inspectori pentru controale eficiente, care să protejeze angajații și economia”, a explicat Manole. Ministrul a făcut și o glumă amară: „Avem nevoie de inspectori? Hai să mai tăiem 10% din ei… Glumesc, evident. Trebuie să acoperim deficitul și să avem suficiente resurse pentru verificări”. Cele mai mari nereguli descoperite Anul trecut, inspectorii de muncă au depistat cazuri masive de angajați fără contract, în special în economia digitală. „Cele mai mari dosare au fost în zona platformelor digitale – ride-sharing, livrări și curierat. De exemplu, am avut un caz cu 530 de lucrători la negru, la un singur angajator. Vă dați seama? Un singur angajator cu peste 500 de angajați fără contract de muncă”, a precizat ministrul. Și sectorul construcțiilor a înregistrat nereguli grave: un șantier din București a avut 76 de angajați fără contract. Sancțiunile legale prevăd o amendă de 40.000 de lei pentru fiecare angajat găsit la negru. Legea muncii pe platforme: transparență și reguli clare Guvernul pregătește o lege care va implementa Directiva Europeană privind munca pe platforme. „Această lege va închide portițele prin care se ocolește legislația și va reglementa mai bine munca pe platforme, astfel încât fenomenul să fie redus semnificativ”, a explicat ministrul. Munca la negru va exista probabil mult timp în toate țările UE, dar statul trebuie să facă totul pentru a limita acest fenomen și pentru a sancționa dur încălcările legii. Amenzile au fost deja majorate, iar autoritățile urmăresc să le mențină pentru cei care nu respectă legislația. Florin Manole a ținut să sublinieze că legea nu vizează persoanele cinstite: „Niciun cetățean serios și niciun antreprenor corect nu trebuie să se teamă de lege. Sancțiunile se aplică doar celor care o încalcă, iar abuzurile trebuie corectate”.

Aranjamente financiare și combinații între taxatorii de la EcoPiața și comercianții din piețe! Compania încearcă să oprească fraudele prin sancțiuni

Conducerea EcoPiața a luat noi măsuri în cadrul piețelor din Iași, iar comercianții riscă sancțiuni considerabile în fiecare zi. Vânzătorii trebuie să aibă zilnic dovada că au plătit închirierea tarabelor de la EcoPiața, altfel, vor fi sancționați de cinci ori valoarea tarifului zilnic. Măsura a fost luată deoarece taxatorii de la societate și comercianții aveau înțelegeri pentru a nu mai declara plățile către EcoPiața. Comercianții nu sunt convinși de noua regulă și cer ca societatea să îmbunătățească condițiile în schimb. Înțelegeri între comercianți și taxatorii de la EcoPiața Zilele trecute, comercianții din piețele din Iași au primit înștiințări de la EcoPiața că trebuie să prezinte, la fiecare control, bonul fiscal pentru achitarea închirierii de la societate. Decizia a fost luată deoarece compania a făcut verificări, iar unele plăți nu erau înregistrate. Se pare că unii comercianți aveau înțelegeri cu angajații EcoPiața, iar pentru o taxă mai mică plăteau direct la taxator, fără ca banii să mai ajungă la companie. Tarifele zilnice sunt de 35 de lei pentru o tarabă în piețele CUG, Alexandru cel Bun, Nicolina, Păcurari, Independenței sau Hala Centrală. „Am luat această măsură deoarece au fost anumite situații în care nu am ieșit corect. Până la urmă, trebuie să scoatem profit. Nu putem ține compania așa. Acum nu vreau să dau vina doar pe una dintre părți, știu că și taxatorii au procedat greșit. Poate aveau înțelegeri cu comercianții. Cert este că am făcut niște controale și lucrurile nu erau cum trebuiau să fie din punct de vedere financiar, iar noi nu putem accepta acest lucru. Totuși, aceste lucruri nu sunt normale. Dacă vine un control de la Poliția Comercială sau de la ANAF, riscăm noi, EcoPiața, să fim amendați. Astfel, am dorit să responsabilizăm comercianții și taxatorii. Oricum, noi vom continua să facem verificări în această perioadă, iar cine nu respectă regulile va fi sancționat”, a declarat Vasile Tiron, directorul general al EcoPiața SA. Totuși, comercianții nu sunt mulțumiți de noua măsură și cred că ar trebui rezolvate alte probleme. „Am primit, zilele trecute, o hârtie de la domnul director. Tot felul de reguli, dar condițiile, aceleași. Nu cred că asta era cea mai urgentă problemă care necesita a fi rezolvată. Măcar, dacă tot spun că vor crește veniturile, să mai modernizeze prin piață – un acoperiș, o umbrelă –, să beneficiem și noi de pe urma taxelor”, a spus Maria, comerciant din piața Alexandru cel Bun. Societatea va aplica sancțiuni Conform noului regulament, comercianții vor primi sancțiuni de cinci ori valoarea tarifului zilnic dacă nu prezintă bonul fiscal pentru achitarea închirierii. Astfel, sancțiunea ar fi de 175 de lei pentru o tarabă în piață. Totuși, pentru taraba cu lactate sau vitrină, amenda depășește 300 de lei. „Cei care nu vor avea bonul de la EcoPiața, atunci când este efectuat controlul, vor fi sancționați. Valoarea sancțiunii va fi de 5 ori tariful pe zi care este la tarabă sau pentru ce au plătit”, a mai precizat Vasile Tiron. EcoPiața încearcă să stopeze înțelegerile făcute dintre taxatori și comercianți, însă rămâne de văzut ce efecte va avea noua măsură. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Statele Unite iau în considerare să ridice sancțiunile asupra petrolului rusesc, pe fondul creșterii prețurilor globale

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat vineri, într-un interviu pentru Fox Business, că Statele Unite iau în considerare ridicarea sancțiunilor asupra unui volum mai mare de petrol rusesc. Anunțul vine la o zi după ce Washingtonul a autorizat temporar India să cumpere de la Moscova, pe fondul creșterii prețurilor globale la petrol, scrie The Guardian. „S-ar putea să ridicăm sancțiunile asupra altor tipuri de petrol rusesc. Există sute de milioane de barili de țiței sancționat pe apă. Și, în esență, prin ridicarea sancțiunilor, Trezoreria poate crea o sursă de aprovizionare”, a declarat Bessent pentru Fox Business. Oficialul american a precizat că noile măsuri nu presupun relaxarea restricțiilor impuse Moscovei în contextul războiului din Ucraina, ci se aplică doar în cazul aprovizionării deja în tranzit. „Vom continua să anunțăm măsuri pentru a ușura piața în timpul acestui conflict”, a declarat Bessent pentru sursa citată. Prețul petrolului a depășit 90 de dolari pe baril, cel mai mare nivel din toamna anului 2023 Anunțul secretarului trezoreriei americane vine în contextul în care războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului au dat peste cap sectoarele energetice și de transport ale lumii, activitatea din strâmtoarea Ormuz fiind afectată. Vineri, prețul petrolului a depășit 90 de dolari pe baril pentru prima data din toamna anului 2023. Pe de altă parte, ministrul energiei din Qatar a avertizat că se așteaptă ca toți exportatorii de petrol și gaze din Golf să oprească producția în câteva zile. De asemenea, oficialul din Qatar a subliniat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea „dărâma economiile lumii” și că prețul petrolului va ajunge chiar și la 150 de dolari pe baril.

Președintele Macron îi cere lui Trump ridicarea sancțiunilor impuse fostului comisar european Thierry Breton

„Aș dori să vă atrag personal atenția asupra sancțiunilor impuse de Statele Unite mai multor cetățeni europeni, inclusiv a doi cetățeni francezi, Nicolas Guillou, judecător la Curtea Penală Internațională, și Thierry Breton, fost comisar european”, se arată în scrisoarea trimisă de liderul de la Paris omologului său american, notează publicația La Tribune, citată de Politico.  Macron a cerut reconsiderarea sancțiunilor adoptate de administrația americană, motivând că acestea sunt „nejustificate”.  Sancțiunile au fost impuse de Washington în luna decembrie a anului trecut, persoanele vizate fiind acuzate că au contribuit la cenzurarea discursului pe platforme americane. Marco Rubio spune în decembrie că cele cinci persoane „au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să cenzureze, să demonetizeze și să suprime punctele de vedere americane cărora le opun. Acești activiști radicali și ONG-uri au intensificat cenzura de către state străine, în fiecare caz vizând vorbitori americani și companii americane”.  În sancționarea lui Thierry Breton, care a deținut portofoliul european pentru tehnologie, Washington a invocat rolul său în elaborarea Legii Serviciilor Digitale, o lege în baza căreia mai multe platforme americane, printre care și X au fost sancționate.   Nicolas Guillou a fost sancționat după ce Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministrului apărării Yoav Gallant, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității pe fondul Războiului din Gaza. 

Sancțiuni disciplinare, aplicate avocaților ieșeni! Principalul motiv al sancționării este unul penibil!

Au fost mai multe sancțiuni disciplinare aplicate avocaților din Iași, dispuse din motive diverse. În cadrul instanțelor judecătorești din Iași, sancțiunile aplicate avocaților nu vizează, de regulă, conduita morală sau etică, ci lipsa de punctualitate la termenele stabilite de instanță. Principala sancțiune aplicată avocaților ieșeni de către instanțe este amenda. Sancțiuni disciplinare pentru avocații din Iași Avocații din Iași sunt supuși unui sistem disciplinar clar definit, menit să asigure integritatea profesiei și respectarea normelor legale. Conform cadrului legislativ în vigoare, sancțiunile pot varia de la mustrare și avertisment la amenzi, suspendarea temporară a dreptului de practică sau chiar excluderea din profesie. În practică, însă, realitatea din municipiul Iași arată că majoritatea sancțiunilor sunt aplicate din motive procedurale, nu pentru abateri de conduită profesională. Baroul Iași funcționează cu o comisie de disciplină care judecă abaterile săvârșite de avocații locali. În paralel, Uniunea Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.) are o comisie centrală care examinează cazurile grave sau contestațiile formulate împotriva deciziilor barourilor. Aceste mecanisme sunt menite să asigure corectitudinea aplicării sancțiunilor și să protejeze atât reputația avocaților, cât și drepturile clienților. În Iași, însă, motivele sancțiunilor sunt mai degrabă administrative. „Nu prea se dispun sancțiuni din cauza conduitei. În principiu, se aplică din cauza absenței la termen”, spune Iulian Constantin Cațarschi, prodecan al Baroului Iași, reporterilor BZI. Astfel, absențele la termenele de judecată reprezintă principalul factor care determină aplicarea sancțiunilor aplicate avocaților. Cuantumul amenzilor începe de la 500 de lei și poate ajunge până la 5.000 de lei. Amenzile trebuie achitate în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Neplata lor atrage suspendarea de drept a avocatului din exercitarea profesiei până la achitarea sumei. Totodată, Legea prevede sancțiuni mai severe, cum ar fi interdicția temporară de a practica avocatura sau excluderea din profesie, în cazuri grave sau repetate. Avocații sunt de părere că sancțiunile sunt aplicate prea ușor Avocații ieșeni se apără și susțin că lipsa la anumite termene este motivată, de regulă, de volumul ridicat de muncă. „În practică, se constată frecvent că avocații sunt supuși unor presiuni semnificative, generate de volumul ridicat de activitate și de suprapunerea termenelor de judecată. Nu este deloc neobișnuit ca un avocat să aibă în aceeași zi patru sau chiar cinci termene de judecată, uneori la instanțe diferite, aflate în localități distincte”, explică avocata Delia Bianca Traglă reporterilor BZI. Totodată, avocata susține că există situații în care sunt dispuse sancțiuni de către instanță, deși cunoaște imposibilitatea avocatului de a se prezenta la termen. „Această realitate obiectivă a exercitării profesiei nu este însă întotdeauna avută în vedere de instanțele de judecată, existând situații în care s-au dispus amenzi judiciare pentru neprezentare, deși avocatul se afla într-o imposibilitate obiectivă de a fi prezent, fiind angajat în alte cauze aflate pe rol”, adaugă avocata. În realitate, însă, cazurile care implică abateri morale sau etice sunt rare. Impactul acestor sancțiuni nu trebuie însă subestimat. Chiar dacă majoritatea cazurilor se referă la probleme procedurale, ele contribuie la menținerea disciplinei și responsabilității în cadrul profesiei. În plus, sistemul prevede ajustarea periodică a amenzilor, în funcție de inflație, pentru ca sancțiunile să rămână relevante și eficiente. Astfel, sistemul disciplinar funcționează nu doar ca un mecanism de pedeapsă, ci și ca un instrument de corecție și educație profesională. Onorariile mici îi nemulțumesc pe avocați Avocații sunt nemulțumiți de cuantumul onorariilor stabilite de către instanță, în anumite situații. „Există dificultăți majore în situațiile în care avocații desemnați din oficiu nu sunt mulțumiți de modul în care instanța stabilește onorariul, în special atunci când acesta este mai redus față de cuantumul prevăzut în delegația emisă de Barou”, precizează Delia Bianca Traglă. Nemulțumirile referitoare la onorariu pot avea urmări și în modul în care avocații privesc activitatea de apărare. Atunci când avocatul este ales de către justițiabil, acesta stabilește onorariul împreună cu clientul, dar în cazul apărării din oficiu, cuantumul este prevăzut în Legea 51/1995 din 7 iunie 1995, dar poate fi modificat de către instanța de judecată, în funcție de activitatea desfășurată de apărător. „Un exemplu este cel al unui avocat desemnat din oficiu într-o cauză aflată în apel, în care a existat atât judecata apelului, cât și un termen distinct pentru verificarea măsurii preventive. Delegația emisă de Barou prevedea un onorariu total de 1.358 lei, compus din 998 lei aferenți fazei apelului și 360 lei pentru activitatea de verificare a măsurii preventive. Cu toate acestea, instanța a acordat doar suma de 998 lei, apreciind că verificarea măsurii preventive este inclusă în procedura apelului și nu justifică acordarea unui onorariu distinct”, menționează avocata. De asemenea, avocații au la dispoziție posibilitatea de a contesta decizia instanței. „Instanța nu doar că a respins cererea, calificând-o drept o critică inadmisibilă a unei soluții definitive, dar a obligat avocatul și la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare”, conchide Delia Bianca Traglă. Așadar, sunt sancțiuni disciplinare aplicate avocaților din Iași în situația în care nu își desfășoară activitatea conform legii și a statutului avocaților. Cu toate acestea, o parte dintre ei se simt neîndreptățiți de unele decizii ale instanțelor. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Trump dă undă verde super-sancțiunilor pentru Rusia. Sancțiuni pentru cumpărătorii de petrol rusesc; vot posibil săptămâna viitoare în Senat

Într-o postare pe X, Graham a spus că a avut miercuri o întâlnire „foarte productivă” cu președintele „pe o varietate de subiecte” și că Trump a „dat undă verde” proiectului de lege bipartizan privind sancțiunile împotriva Rusiei. Deși proiectul ar avea peste 80 de co-sponsori din întreg spectrul politic, el a rămas blocat fără vot, în condițiile în care conducerea republicană din Senat a transmis în repetate rânduri că lucrează împreună cu administrația Trump pentru a stabili momentul oportun pentru aducerea lui în plen. Liderul majorității, John Thune, a indicat public că senatorii vor să acționeze „în unison” cu administrația privind politica SUA față de Rusia și că era nevoie de aprobarea președintelui Trump pentru programarea votului, relatează CNN. Anunțul lui Graham intervine într-un moment în care politica externă a lui Trump se află în atenție, pe fondul unor evoluții legate de Venezuela: capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro și sechestrarea, miercuri, a două petroliere asociate Venezuelei, inclusiv a unei nave sub pavilion rusesc. Casa Albă ar fi transmis că Trump „nu se teme” să continue sechestrarea petrolierele sancționate, în pofida îngrijorărilor că astfel de acțiuni ar putea amplifica tensiunile cu Rusia și China. Graham și senatorul democrat Richard Blumenthal fac presiuni de luni de zile pentru un vot, argumentând că o modalitate de a „sparge mașinăria de război” a lui Vladimir Putin în Ucraina este reducerea dependenței Rusiei de piețele de petrol. Conform descrierii inițiativei, proiectul ar permite președintelui să impună sancțiuni severe statelor care cumpără din Rusia petrol, gaze naturale și uraniu, cu excepții pentru țările care au contribuit la efortul de război al Ucrainei.

SUA răspund dur Uniunii Europene: fostul comisar Thierry Breton și alți patru lideri, sancționați de Casa Albă

Administrația Trump a anunțat sancțiuni care vizează cinci personalități europene angajate în reglementarea strictă a industriei tehnologice și combaterii dezinformării online, printre care fostul comisar european Thierry Breton, care a denunțat un „val de macartism”. Acțiunile acestor persoane, cărora li se interzice intrarea în Statele Unite, echivalează cu „cenzura” în detrimentul intereselor americane, a justificat Departamentul de Stat. Cenzura UE, condamnată la Washington „De prea mult timp, ideologii europeni depun eforturi concertate pentru a constrânge platformele americane să sancționeze opiniile americane cărora li se opun. Administrația Trump nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială”, a scris pe X secretarul de Stat american, Marco Rubio, care a denunțat „un complex industrial mondial al cenzurii”. Printre cei vizați se numără francezul Thierry Breton, fost ministru și arhitect al Regulamentului european privind Serviciile Digitale (DSA), care a ocupat funcția de comisar pentru Piața internă din 2019 până în 2024, cu largi responsabilități, în special în domeniul digital și industrial. El a denunțat pe X ceea ce a numit un „val de macartism” în Statele Unite, referindu-se la vânătoarea de vrăjitoare anticomunistă condusă de senatorul american Joseph McCarthy în anii 1950. „Ca o aducere aminte: 90% din Parlamentul European – ales democratic – și cele 27 de state membre au votat în unanimitate DSA, legislația europeană privind serviciile digitale. Prietenilor noștri americani: «Cenzura nu este acolo unde credeți că este»”, a subliniat Breton.

Uniunea Europeană va ridica sancțiunile impuse asupra Kosovo și va debloca sprijinul financiar

Ursula von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană a decis să renunțe la sancțiunile impuse asupra Kosovo în 2023. Sancțiunile au fost ridicate după ce primari sârbi aleși în alegerile din octombrie au fost învestiți în funcție.  Printr-o postare publicată pe platforma X, șefa executivului european a transmis: „Vești bune pentru Kosovo. Programăm un sprijin financiar de 216 milioane de euro și intenționăm să eliberăm 205 milioane de euro la începutul anului viitor”.  Sancțiunile au fost impuse după ce autoritățile kosovare nu au respectat cererile UE și ale Statelor Unite de a calma situația din nordul țării, zonă cu majoritate sârbă.  Violențele au izbucnit în 2023 după ce primari de etnie albaneză au preluat funcția în nordul Kosovo, în urma unor alegeri locale boicotate de comunitatea sârbă. Printre altele, autoritățile de la Priștina  au închis insituțiile condue de sârbi, au interzis utilizarea monedei sârbești și au restricționat comerțul.  În urma violențelor, 30 de militari NATO și 52 de protestatari sârbi au fost răniți.