Statele Unite iau în considerare să ridice sancțiunile asupra petrolului rusesc, pe fondul creșterii prețurilor globale
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat vineri, într-un interviu pentru Fox Business, că Statele Unite iau în considerare ridicarea sancțiunilor asupra unui volum mai mare de petrol rusesc. Anunțul vine la o zi după ce Washingtonul a autorizat temporar India să cumpere de la Moscova, pe fondul creșterii prețurilor globale la petrol, scrie The Guardian. „S-ar putea să ridicăm sancțiunile asupra altor tipuri de petrol rusesc. Există sute de milioane de barili de țiței sancționat pe apă. Și, în esență, prin ridicarea sancțiunilor, Trezoreria poate crea o sursă de aprovizionare”, a declarat Bessent pentru Fox Business. Oficialul american a precizat că noile măsuri nu presupun relaxarea restricțiilor impuse Moscovei în contextul războiului din Ucraina, ci se aplică doar în cazul aprovizionării deja în tranzit. „Vom continua să anunțăm măsuri pentru a ușura piața în timpul acestui conflict”, a declarat Bessent pentru sursa citată. Prețul petrolului a depășit 90 de dolari pe baril, cel mai mare nivel din toamna anului 2023 Anunțul secretarului trezoreriei americane vine în contextul în care războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului au dat peste cap sectoarele energetice și de transport ale lumii, activitatea din strâmtoarea Ormuz fiind afectată. Vineri, prețul petrolului a depășit 90 de dolari pe baril pentru prima data din toamna anului 2023. Pe de altă parte, ministrul energiei din Qatar a avertizat că se așteaptă ca toți exportatorii de petrol și gaze din Golf să oprească producția în câteva zile. De asemenea, oficialul din Qatar a subliniat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea „dărâma economiile lumii” și că prețul petrolului va ajunge chiar și la 150 de dolari pe baril.
Președintele Macron îi cere lui Trump ridicarea sancțiunilor impuse fostului comisar european Thierry Breton
„Aș dori să vă atrag personal atenția asupra sancțiunilor impuse de Statele Unite mai multor cetățeni europeni, inclusiv a doi cetățeni francezi, Nicolas Guillou, judecător la Curtea Penală Internațională, și Thierry Breton, fost comisar european”, se arată în scrisoarea trimisă de liderul de la Paris omologului său american, notează publicația La Tribune, citată de Politico. Macron a cerut reconsiderarea sancțiunilor adoptate de administrația americană, motivând că acestea sunt „nejustificate”. Sancțiunile au fost impuse de Washington în luna decembrie a anului trecut, persoanele vizate fiind acuzate că au contribuit la cenzurarea discursului pe platforme americane. Marco Rubio spune în decembrie că cele cinci persoane „au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să cenzureze, să demonetizeze și să suprime punctele de vedere americane cărora le opun. Acești activiști radicali și ONG-uri au intensificat cenzura de către state străine, în fiecare caz vizând vorbitori americani și companii americane”. În sancționarea lui Thierry Breton, care a deținut portofoliul european pentru tehnologie, Washington a invocat rolul său în elaborarea Legii Serviciilor Digitale, o lege în baza căreia mai multe platforme americane, printre care și X au fost sancționate. Nicolas Guillou a fost sancționat după ce Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministrului apărării Yoav Gallant, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității pe fondul Războiului din Gaza.
Sancțiuni disciplinare, aplicate avocaților ieșeni! Principalul motiv al sancționării este unul penibil!
Au fost mai multe sancțiuni disciplinare aplicate avocaților din Iași, dispuse din motive diverse. În cadrul instanțelor judecătorești din Iași, sancțiunile aplicate avocaților nu vizează, de regulă, conduita morală sau etică, ci lipsa de punctualitate la termenele stabilite de instanță. Principala sancțiune aplicată avocaților ieșeni de către instanțe este amenda. Sancțiuni disciplinare pentru avocații din Iași Avocații din Iași sunt supuși unui sistem disciplinar clar definit, menit să asigure integritatea profesiei și respectarea normelor legale. Conform cadrului legislativ în vigoare, sancțiunile pot varia de la mustrare și avertisment la amenzi, suspendarea temporară a dreptului de practică sau chiar excluderea din profesie. În practică, însă, realitatea din municipiul Iași arată că majoritatea sancțiunilor sunt aplicate din motive procedurale, nu pentru abateri de conduită profesională. Baroul Iași funcționează cu o comisie de disciplină care judecă abaterile săvârșite de avocații locali. În paralel, Uniunea Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.) are o comisie centrală care examinează cazurile grave sau contestațiile formulate împotriva deciziilor barourilor. Aceste mecanisme sunt menite să asigure corectitudinea aplicării sancțiunilor și să protejeze atât reputația avocaților, cât și drepturile clienților. În Iași, însă, motivele sancțiunilor sunt mai degrabă administrative. „Nu prea se dispun sancțiuni din cauza conduitei. În principiu, se aplică din cauza absenței la termen”, spune Iulian Constantin Cațarschi, prodecan al Baroului Iași, reporterilor BZI. Astfel, absențele la termenele de judecată reprezintă principalul factor care determină aplicarea sancțiunilor aplicate avocaților. Cuantumul amenzilor începe de la 500 de lei și poate ajunge până la 5.000 de lei. Amenzile trebuie achitate în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Neplata lor atrage suspendarea de drept a avocatului din exercitarea profesiei până la achitarea sumei. Totodată, Legea prevede sancțiuni mai severe, cum ar fi interdicția temporară de a practica avocatura sau excluderea din profesie, în cazuri grave sau repetate. Avocații sunt de părere că sancțiunile sunt aplicate prea ușor Avocații ieșeni se apără și susțin că lipsa la anumite termene este motivată, de regulă, de volumul ridicat de muncă. „În practică, se constată frecvent că avocații sunt supuși unor presiuni semnificative, generate de volumul ridicat de activitate și de suprapunerea termenelor de judecată. Nu este deloc neobișnuit ca un avocat să aibă în aceeași zi patru sau chiar cinci termene de judecată, uneori la instanțe diferite, aflate în localități distincte”, explică avocata Delia Bianca Traglă reporterilor BZI. Totodată, avocata susține că există situații în care sunt dispuse sancțiuni de către instanță, deși cunoaște imposibilitatea avocatului de a se prezenta la termen. „Această realitate obiectivă a exercitării profesiei nu este însă întotdeauna avută în vedere de instanțele de judecată, existând situații în care s-au dispus amenzi judiciare pentru neprezentare, deși avocatul se afla într-o imposibilitate obiectivă de a fi prezent, fiind angajat în alte cauze aflate pe rol”, adaugă avocata. În realitate, însă, cazurile care implică abateri morale sau etice sunt rare. Impactul acestor sancțiuni nu trebuie însă subestimat. Chiar dacă majoritatea cazurilor se referă la probleme procedurale, ele contribuie la menținerea disciplinei și responsabilității în cadrul profesiei. În plus, sistemul prevede ajustarea periodică a amenzilor, în funcție de inflație, pentru ca sancțiunile să rămână relevante și eficiente. Astfel, sistemul disciplinar funcționează nu doar ca un mecanism de pedeapsă, ci și ca un instrument de corecție și educație profesională. Onorariile mici îi nemulțumesc pe avocați Avocații sunt nemulțumiți de cuantumul onorariilor stabilite de către instanță, în anumite situații. „Există dificultăți majore în situațiile în care avocații desemnați din oficiu nu sunt mulțumiți de modul în care instanța stabilește onorariul, în special atunci când acesta este mai redus față de cuantumul prevăzut în delegația emisă de Barou”, precizează Delia Bianca Traglă. Nemulțumirile referitoare la onorariu pot avea urmări și în modul în care avocații privesc activitatea de apărare. Atunci când avocatul este ales de către justițiabil, acesta stabilește onorariul împreună cu clientul, dar în cazul apărării din oficiu, cuantumul este prevăzut în Legea 51/1995 din 7 iunie 1995, dar poate fi modificat de către instanța de judecată, în funcție de activitatea desfășurată de apărător. „Un exemplu este cel al unui avocat desemnat din oficiu într-o cauză aflată în apel, în care a existat atât judecata apelului, cât și un termen distinct pentru verificarea măsurii preventive. Delegația emisă de Barou prevedea un onorariu total de 1.358 lei, compus din 998 lei aferenți fazei apelului și 360 lei pentru activitatea de verificare a măsurii preventive. Cu toate acestea, instanța a acordat doar suma de 998 lei, apreciind că verificarea măsurii preventive este inclusă în procedura apelului și nu justifică acordarea unui onorariu distinct”, menționează avocata. De asemenea, avocații au la dispoziție posibilitatea de a contesta decizia instanței. „Instanța nu doar că a respins cererea, calificând-o drept o critică inadmisibilă a unei soluții definitive, dar a obligat avocatul și la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare”, conchide Delia Bianca Traglă. Așadar, sunt sancțiuni disciplinare aplicate avocaților din Iași în situația în care nu își desfășoară activitatea conform legii și a statutului avocaților. Cu toate acestea, o parte dintre ei se simt neîndreptățiți de unele decizii ale instanțelor. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Trump dă undă verde super-sancțiunilor pentru Rusia. Sancțiuni pentru cumpărătorii de petrol rusesc; vot posibil săptămâna viitoare în Senat
Într-o postare pe X, Graham a spus că a avut miercuri o întâlnire „foarte productivă” cu președintele „pe o varietate de subiecte” și că Trump a „dat undă verde” proiectului de lege bipartizan privind sancțiunile împotriva Rusiei. Deși proiectul ar avea peste 80 de co-sponsori din întreg spectrul politic, el a rămas blocat fără vot, în condițiile în care conducerea republicană din Senat a transmis în repetate rânduri că lucrează împreună cu administrația Trump pentru a stabili momentul oportun pentru aducerea lui în plen. Liderul majorității, John Thune, a indicat public că senatorii vor să acționeze „în unison” cu administrația privind politica SUA față de Rusia și că era nevoie de aprobarea președintelui Trump pentru programarea votului, relatează CNN. Anunțul lui Graham intervine într-un moment în care politica externă a lui Trump se află în atenție, pe fondul unor evoluții legate de Venezuela: capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro și sechestrarea, miercuri, a două petroliere asociate Venezuelei, inclusiv a unei nave sub pavilion rusesc. Casa Albă ar fi transmis că Trump „nu se teme” să continue sechestrarea petrolierele sancționate, în pofida îngrijorărilor că astfel de acțiuni ar putea amplifica tensiunile cu Rusia și China. Graham și senatorul democrat Richard Blumenthal fac presiuni de luni de zile pentru un vot, argumentând că o modalitate de a „sparge mașinăria de război” a lui Vladimir Putin în Ucraina este reducerea dependenței Rusiei de piețele de petrol. Conform descrierii inițiativei, proiectul ar permite președintelui să impună sancțiuni severe statelor care cumpără din Rusia petrol, gaze naturale și uraniu, cu excepții pentru țările care au contribuit la efortul de război al Ucrainei.
SUA răspund dur Uniunii Europene: fostul comisar Thierry Breton și alți patru lideri, sancționați de Casa Albă
Administrația Trump a anunțat sancțiuni care vizează cinci personalități europene angajate în reglementarea strictă a industriei tehnologice și combaterii dezinformării online, printre care fostul comisar european Thierry Breton, care a denunțat un „val de macartism”. Acțiunile acestor persoane, cărora li se interzice intrarea în Statele Unite, echivalează cu „cenzura” în detrimentul intereselor americane, a justificat Departamentul de Stat. Cenzura UE, condamnată la Washington „De prea mult timp, ideologii europeni depun eforturi concertate pentru a constrânge platformele americane să sancționeze opiniile americane cărora li se opun. Administrația Trump nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială”, a scris pe X secretarul de Stat american, Marco Rubio, care a denunțat „un complex industrial mondial al cenzurii”. Printre cei vizați se numără francezul Thierry Breton, fost ministru și arhitect al Regulamentului european privind Serviciile Digitale (DSA), care a ocupat funcția de comisar pentru Piața internă din 2019 până în 2024, cu largi responsabilități, în special în domeniul digital și industrial. El a denunțat pe X ceea ce a numit un „val de macartism” în Statele Unite, referindu-se la vânătoarea de vrăjitoare anticomunistă condusă de senatorul american Joseph McCarthy în anii 1950. „Ca o aducere aminte: 90% din Parlamentul European – ales democratic – și cele 27 de state membre au votat în unanimitate DSA, legislația europeană privind serviciile digitale. Prietenilor noștri americani: «Cenzura nu este acolo unde credeți că este»”, a subliniat Breton.
Uniunea Europeană va ridica sancțiunile impuse asupra Kosovo și va debloca sprijinul financiar
Ursula von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană a decis să renunțe la sancțiunile impuse asupra Kosovo în 2023. Sancțiunile au fost ridicate după ce primari sârbi aleși în alegerile din octombrie au fost învestiți în funcție. Printr-o postare publicată pe platforma X, șefa executivului european a transmis: „Vești bune pentru Kosovo. Programăm un sprijin financiar de 216 milioane de euro și intenționăm să eliberăm 205 milioane de euro la începutul anului viitor”. Sancțiunile au fost impuse după ce autoritățile kosovare nu au respectat cererile UE și ale Statelor Unite de a calma situația din nordul țării, zonă cu majoritate sârbă. Violențele au izbucnit în 2023 după ce primari de etnie albaneză au preluat funcția în nordul Kosovo, în urma unor alegeri locale boicotate de comunitatea sârbă. Printre altele, autoritățile de la Priștina au închis insituțiile condue de sârbi, au interzis utilizarea monedei sârbești și au restricționat comerțul. În urma violențelor, 30 de militari NATO și 52 de protestatari sârbi au fost răniți.
Ucraina vrea sancțiuni dure pentru difuzarea muzicii rusești în restaurante
Amenzile pentru difuzarea muzicii rusești în restaurante, pub-uri și alte unități de alimentație publică din Ucraina ar putea fi majorate semnificativ. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Oleksandr Sanchenko, șeful subcomisiei pentru industria muzicală din cadrul Parlamentului ucrainean. Sanchenko, care este totodată șeful Asociației Ucrainene a Evenimentelor Muzicale, a declarat că actualele sancțiuni sunt simbolice și nu îi împiedică pe proprietarii de localuri să ignore interdicția. „Chiar dacă vine poliția, amenda este de 170 de hrivne. Pentru localurile mari aceasta e ca și nimic. Pot plăti 170 de hrivne în fiecare oră și să continue”, a explicat el pentru Interfax-Ukraine. Potrivit oficialului, parlamentarii lucrează în prezent la soluționarea unor „nuanțe birocratice”. O decizie în acest sensurmează să fie adoptată anul viitor. „Vom veni cu o decizie anul viitor”, a precizat Sanchenko. Sancțiuni pentru descurajare Acesta a subliniat necesitatea stabilirii unei proceduri clare de control și aplicare a sancțiunilor. El spune că amenzile trebuie să fie suficient de mari pentru a avea un efect real de descurajare. „Amenda ar trebui să fie de peste 50.000 de hrivne, astfel încât localurile să se teamă cu adevărat să facă acest lucru”, a adăugat el. Suma reprezintă aproximativ 1200 de euro. Inițiativa este susținută și de instituția responsabilă de protecția limbii de stat. În august 2023, fostul comisar pentru protecția limbii ucrainene, Taras Kremin, și-a exprimat sprijinul pentru înăsprirea sancțiunilor. Acestea au în vedere strict utilizarea conținutului muzical rusesc care este interzis în Ucraina. Nu toată muzica rusească este interzisă în Ucraina Este interzisă difuzarea publică a muzicii interpretate de artiști ruși sau de cei care susțin deschis agresiunea Rusiei. De asemenea, sunt vizate producțiile din industria culturală rusă contemporană incluse pe listele oficiale de conținut interzis. Nu sunt impuse restricții asupra muzicii clasice ruse, precum cea a lui Ceaikovski, în educație sau în spațiul privat. De asemenea, este permisă audierea muzicii rusești în spațiul privat și a artiștilor ruși care au condamnat războiul și nu se află sub sancțiuni.
Într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, ministrul Energiei, Bogdan Ivan anunță: Sunt și companii românești interesate de activele Lukoil
Lukoil avea termen limită până astăzi, 21 noiembrie, ora 19:01, ora României, să vândă activele ce țin de rafinăria Petrotel. Pentru vânzarea celor 320 de benzinării din țară, termenul limită pentru compania rusă este 13 decembrie, ora 19:01. Compania rusească nu a anunțat până în acest moment cine va prelua activitățile ei din România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță în exclusivitate pentru Gândul că sunt și companii românești printre doritorii care vor să preia business-ul rusesc. Guvernul României, în acest moment, nu știe cine va cumpăra rafinăria, dar garantează că prețul combustibilului de pe piața românească nu o să crească. Bogdan Ivan spune pentru Gândul că Guvernul României nu a cerut americanilor – ca alte state – prelungirea termenelor limită pentru aplicarea sancțiunilor, ca România să nu dea impresia că îi ajută în vreun fel pe ruși. Asta în timp ce premierul Ilie Bolojan lasă de înțeles că a cerut SUA ca Romgaz să nu fie afectată de sancțiuni din perspectiva colaborării cu Lukoil pe exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Printre companiile care doresc să cumpere activele Lukoil din România sunt atât entități din România, cât și din străinătate. Până în prezent, în spațiul public s-au speculat mai multe nume de companii mari care și-au manifestat dorința de a prelua activele companiei rusești, printre care: MOL, Carlyle, Hellenic Petroleum, Exxon Mobil Corp., Chevron Corp. sau Abu Dhabi National Oil Co. Rămâne de văzut dacă Lukoil urmează să vândă activele sale în totalitate către un singur cumpărător sau le va vinde fracțional către mai multe companii. Ministrul de Finanțe, Bogdan Ivan, a declarat în exclusivitate pentru Gândul că, în acest moment, sunt multe companii care au intrat în negocieri directe cu Lukoil pentru achiziția rafinăriei Petrotel și a celor 320 de stații de alimentare din țară. Potrivit lui Bogdan Ivan, printre doritori se află atât firme românești, cât și din afara țării, iar o parte dintre acestea au notificat și statul român privind intenția de achiziție. Până în acest moment, autoritățile române nu au fost înștiințate de un posibil cumpărător, spune Ivan. „Sunt mai multe companii care au intrat în negocieri directe cu companiile din Federația Rusă. O parte dintre ele ne-au notificat oficial și pe noi ca stat și eu sper că vor găsi un teren comun de negociere și aceste active să ajungă pe mâna unor companii din România, din Europa sau din Statele Unite ale Americii”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru Gândul. „În momentul de față nu am fost notificați oficial, noi ca stat, de o companie care ar fi ajuns la un acord cu compania Lukoil. E o tranzacție între două entități private, care evident că vor notifica Guvernul României. Deocamdată n-am primit această notificare și, cu siguranță, imediat ce o să fie una, o să fie o comunicare integrată a statului român pe această temă. Bogdan Ivan: Nu am cerut prelungirea termenului pentru a nu da impresia că ajutăm rușii să eludeze sancțiunile Alte state dependente de companiile Lukoil și Rosneft au cerut Statelor Unite o amânare de la aplicarea sancțiunilor. În primele zile de la anunțarea sancțiunilor, guvernul Statelor Unite a furnizat o asigurare că activitatea Rosneft din Germania va fi scutită de la sancțiuni, deoarece activele acestei companii nu mai sunt sub controlul Rusiei. Pe 7 noiembrie, Ludovic Orban a făcut o vizită oficială în Statele Unite, cu ocazia căreia a reușit să obțină de la Donald Trump o scutire de la sancțiunile impuse companiilor petroliere rusești pe o perioadă de un an. Bulgaria a primit, de asemenea, o scutire până în aprilie 2026, la fel și Republica Moldova și Kazahstan. România nu a cerut o amânare a sancțiunilor pentru a nu da impresia că statul român vrea să ajute compania Lukoil să eludeze sancțiunile Washingtonului, a spus Bogdan Ivan pentru Gândul. Termenul prestabilit de 21 noiembrie ca dată limită pentru vânzarea activelor obligă actualul proprietar să scoată activele la licitație și să le vândă la un preț mai mic. În spațiul public s-a vehiculat ideea preluării temporare a rafinăriei Petrotel, dar această idee a fost abandonată din mai multe considerente. În primul rând, statul român nu deține suma necesară achiziționării rafinăriei într-un timp atât de scurt și, în al doilea rând, nu este fezabil din punct de vedere economic ca statul să preia o companie care pierde milioane de euro anual. În anul 2023, rafinăria Petrotel avea o datorie cumulată de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 629 milioane euro). Bogdan Ivan: Prețul la pompă nu va crește Întrebat de Gândul dacă prețurile la combustibil vor exploda, ministrul Finanțelor a declarat că nu se justifică o scumpire a carburantului în perioada următoare. Bogdan Ivan a notificat Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări dacă scumpirile de la pompă până în acest moment au fost generate artificial sau nu. Creșterea prețurilor a fost generată în principal de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibil, spune Bogdan Ivan. „Da, există o creștere în ultimele zile, cuprinsă între 20 și 40 de bani la pompă, care în principal este cauzată de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibili. Dar o justificare pentru creșterea prețului nu există din perspectiva mea și am transmis oficial o solicitare către Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări pentru a vedea dacă, în mod artificial, anumiți competitori au speculat această rumoare existentă pe piața internațională pentru a crește nejustificat prețurile la pompă”. Bogdan Ivan: România are stocurile de petrol asigurate În acest moment, România are o poziție mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. Statul român nu este dependent de ceea ce produce rafinăria Petrotel, care deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 17% în distribuția de carburant. România are în acest moment stocurile asigurate, astfel încât să acopere necesarul intern fără a pune presiune pe prețuri. „În momentul de față, au fost anumite variații, care au fost cauzate și de contextul internațional. România are o situație mult mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. În contextul în care nu depinde de ceea
Zelenski mizează pe sancțiunile împotriva Rusiei pentru a opri războiul
Liderul ucrainean urmărește reluarea eforturilor diplomatice cu Rusia, folosind „presiunea tot mai puternică a Statelor Unite”, potrivit informațiilor citate de Interfax-Ukraine. Scopul este de a relua dialogul cu Moscova, întrerupt în trecut, în paralel cu eforturile militare de pe front. Miercuri, Zelenski urmează să ajungă în Turcia, unde va avea discuții cu președintele Recep Tayyip Erdogan și cu trimisul special american Steve Witkoff. Potrivit sursei citate, ministrul turc de externe Hakan Fidan ar putea transmite personal Moscovei rezultatele discuțiilor, „dacă există un rezultat pozitiv, inclusiv privind un posibil schimb de prizonieri”. Zelenski caută susținere și în capitalele europene Situația diplomatică este influențată de sancțiunile noi introduse de președintele american Donald Trump, care au lovit direct două mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil. În plus, SUA iau în considerare un nou pachet de sancțiuni ce ar penaliza statele care continuă să cumpere combustibil din Rusia. Proiectul de lege ar putea fi votat în curând de Senatul american. În paralel cu demersurile diplomatice, Zelenski își consolidează și sprijinul european, încercând să obțină atât ajutor militar suplimentar, cât și garanții politice pentru viitoarele negocieri cu Moscova. Sprijin militar de la Madrid În Spania, Zelenski s-a întâlnit marți cu liderii parlamentului – Francina Armengol, președinta Congresului Deputaților, și Pedro Rollán, președintele Senatului. În mesajul transmis pe platforma X, el a precizat că i-a informat pe oficialii spanioli despre situația de pe front și despre atacurile rusești care vizează civili și infrastructura energetică. „Ucraina trebuie să-și consolideze apărarea antiaeriană – sisteme suplimentare și rachete pentru acestea”, a subliniat Zelenski, adăugând că țara sa este interesată de „cooperarea cu companiile de apărare spaniole”. Parlamentul spaniol, solidar cu Kievul Discuțiile au vizat și programele internaționale PURL și SAFE, prin care partenerii occidentali identifică echipamentele militare necesare Ucrainei și oferă finanțare pentru achiziția acestora. Zelenski și oficialii spanioli au vorbit și despre continuarea ajutorului umanitar și energetic, precum și despre sprijinul Spaniei pentru drumul european al Ucrainei și Republicii Moldova. „Sunt recunoscător ambelor camere ale Parlamentului spaniol pentru sprijinul acordat integrității teritoriale și suveranității Ucrainei”, a spus președintele ucrainean. Vizita din Spania, alături de discuțiile pregătite în Turcia, arată că Zelenski își intensifică eforturile de a îmbina diplomația, sprijinul militar și relațiile cu partenerii europeni pentru a crea condiții care să permită reluarea negocierilor cu Rusia.
Premierul Ilie Bolojan: Dacă nu se găsește o soluție comercială, operarea Lukoil va fi foarte greu de făcut
„Există posibilitatea unor amânări care să permită ca aceste sancțiuni să fie puse în practică fără să creeze perturbații majore în zona limitrofă sau există posibilitatea încheierii unor tranzacții comerciale care să facă ca sancțiunile să se aplice imediat. Am mai aplicat acest tip de sancțiuni în România în anii trecuți, dar pe decizii ale Comisiei Europene. Acum trebuie să aplicăm aceste sancțiuni pe baza unor decizii care țin de Statele Unite și pentru asta trebuie să ne facem și o modificare ușoară de legislație, pe care o să o facem probabil săptămâna viitoare”, a spus Ilie Bolojan, joi, la Euronews. Bolojan a explicat că fără o soluție clară, operarea Lukoil în România va fi dificilă, deoarece orice companie care colaborează cu Lukoil riscă să intre sub incidența sancțiunilor, declarând: „Suntem în situația în care dacă nu se găsește o soluție comercială, operarea Lukoil în România va fi foarte greu de făcut pentru că orice fel de companie care lucrează cu Lukoil, dacă nu se separă foarte clar fluxurile financiare, va fi în ipostaza de a intra sub aceste sancțiuni. Și gândiți-vă că avem companii importante care lucrează cu Lukoil. Gândiți-vă la RomGaz, este partener cu Lukoil într-un proiect în zona Mării Negre”. Premierul a subliniat că, deși rafineria Lukoil din România este momentan oprită și ponderea sa nu este de natură să creeze probleme majore, perturbările indirecte pot afecta anumite piețe din regiune. „Rafineria, să spunem, care este a Lukoil în România, este în momentul de față, este oprită, deci nu lucrează. Iar ponderea Lukoil este importantă, dar nu de natură a crea niște probleme majore. Oricum, aceste perturbații, într-o formă sau alta directă sau indirectă, perturbă anumite piețe din regiune. Sunt alte țări, cum este Bulgaria, în care ponderea Lukoil este mult mai mare, inclusiv în zona Republicii în Moldova”.